II.

LEGAREA NAVEI

După ce nava a ajuns in apropierea locului de acostare la o distantă convenabilă, începe legarea
ei. Prima operațiune o constituie aruncarea bandulelor pentru transmiterea la mal a parâmelor de
legatura. Daca prima bandula nu a ajuns la mal, automat se arunca a doua bandulă, iar în acest
timp se recuperează și se pregătește pentru aruncare prima bandulă. Imediat ce o bandulă a ajuns
la mal, capătul aflat la bord se leagă la parâma de legătură care trebuie sa ajungă prima la mal.
Când nava acostează cu bordul la cheu, de regula, prima legătură trebuie sa fie din prova (legătura
nr. 1) pentru că de cele mai multe ori se acostează cu prova in vânt, iar la fluviu se acostează
întotdeauna cu prova in curent. În funcție de cum evoluează manevra, prima legătură dată la mal
poate fi șpringul prova (legătura nr. 3) dacă nava se deplasează înainte împinsă de vânt sau de
inerție.
Când nava acostează cu pupa la cheu, prima parâmă la mal se dă întotdeauna legătura din vânt (8
sau 9). Deci prima parâmă data la mal, trebuie sa fie acea legătură care asigură nava împotriva
acțiunii forțelor exterioare (vânt-curent) si o țin pe loc pana la darea la mal a celorlalte legături.
Este foarte important ca ajungerea la mal a celorlalte legături să se realizeze într-un timp cât mai
scurt, pentru că nava a fost stăpână pe manevră atâta timp cat i-au funcționat mașinile si a
guvernat cârma, după ce a stopat, ea rămâne la discreția vântului si curentului, care o pot deplasa
si strica manevra de acostare. După cum se știe, navele nu acostează numai pe vreme bună ci si
pe vreme rea, pe furtuna, si orice neatenție poate duce la avarii. Iată de ce, toate operațiunile care
se executa pentru darea la mal a primei legături trebuie să se execute cu precizie si exactitate
deosebită (bandula sa ajungă la mal din prima aruncare, sa nu se încurce în aer pe timpul
desfășurării).
Daca parâma care se dă la mal este grea si distanta mare, neapărat trebuie sa se lege la bandula o
intermediara pentru a evita riscul de a se rupe bandula când parâma mai are 2-3 metrii pana sa
ajungă la mal. Nodul care se face între bandula intermediară si parâma, trebuie sa fie sigur (sa nu
se desfacă pe timpul tragerii parâmei spre mal), oamenii care ajută la manevra, de pe mal, sa
prindă bine parâma (sa n-o scape in apa) si sa o pună imediat la babaua indicată de la bord.
După ce s-au dat la mal principalele legături – la prova si la pupa – începe faza a doua a operațiunii
de legare a navei, manevra de apropiere la cheu. Se pun la vinci sau la cabestan legătura 1 de la
prova si legătura 4 si 5 de la pupa si începe virarea pana când nava se trage la cheu. Când parâmele
sunt suficient de întinse se iau voltele la babale.
Manevra navei se termina după ce s-au luat voltele definitive la toate legăturile date la mal, apoi
se face curățenie pe punte, capetele libere ale parâmelor se înfășoară pe tambure sau se fac colac
pe punte si se duc materialele folosite la locurile lor.
Parâmele metalice care in timpul manevrei au fost la apă, se șterg, si pe măsură ce se înfășoară
pe tambur se ung cu unsoare specială.
Este interzis ca pe timpul înfășurării parâmelor metalice pe tambur sa se bată spirele(voltele) cu
ciocanul, sau sa se lovească cu răngi, pentru că sare zincul de pe sârme si în acest fel li se scurtează
durata de viață.
Parâmele vegetale, se șterg de asemenea de apă, se usucă, se așază pe panouri sau se înfășoară pe
tambure si se acoperă cu capoate de tenda. Rezistența parâmelor vegetale suferă considerabil sub
acțiunea uleiurilor si hidrocarburilor. Pentru aceasta, atunci când pe o parâmă vegetala se observa
pete de ulei, parâma trebuie spălata cu apa dulce si cu săpun, uscată si așezată la post.
Foarte important –daca la babaua de pe mal, unde trebuie data o legătură a navei care acostează,
mai este o legătură dată de o nava care a acostat înainte, întotdeauna 2 se introduce prin gasa
parâmei 1 care este deja data la baba.