Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ATI Geriatric
ATI Geriatric
,,Investeşte în oameni!”
Generalitati
• Geriatria a evoluat de la o specialitate empirica (anii
1950-1960) la una bazata pe dovezi medicale.
• Scopul terapiei pacientului geriatric este dorinta de a
evita disabilitatile virstei, de a prezerva si imbunatati in
masura posibilului statusul functional.
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
Generalitati
Generalitati
• Ariile de evaluare a pacientului geriatric:
– Patologie medicala
• Rezerva functionala a diferitelor organe si sisteme
• Boli medicale
• Medicatie
• Nutritie
• Dentitie
• Auz
• Vedere
• Durere
• Incontinente
– Mentala
• Status cognitiv
• Status emotional
• Status spiritual
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
Generalitati
• Ariile principale de evaluare a pacientului geriatric:
– Fiziologic
• Status functional
• Capacitate de a merge, sustine
• Tendinte de modificare a echilibrului
– Factori de mediu
• Status Social, si financiar
• Risc social crescut
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
Generalitati
• Model de evaluare
preoperatorie a
variabileleor individuale
ale pacintilor geriatrici
• Combinarea acestor
variabile influenteaza
evolutia postoperatorie
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
Generalitati
• Pregatirea preoperatorie a pacientului
geriatric presupune informarea onesta
despre recuperarea postoperatorie.
• Ingrijirea geriatrica este prin natura ei
complexa, multidisciplinara si evolutiva
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
Anesthesiologist Participation in
the Medicare Program
• In 1990, only 30.8% of anaesthesiologists participated in the Medicare
program, being the lowest rate of participation as a percentage of
physicians by medical specialty.
• By 2003, participation by anaesthesiologists had increased to 95.5%.
• This rate of participation closely matches that of physicians in related
practices such as surgery, cardiovascular disease, ophthalmology,
orthopaedic surgery, pathology, radiology, urology, and nephrology.
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
Teoria imbatrinirii
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
Teoria imbatrinirii
Teoria imbatrinirii
• Teoria imbatrinirii este dezbatuta in doua categorii de
teorii :
– Categoria care se refera la fenomenul imbatrinirii
ca fiind nonrandomizat, predictibil, programat
– Categoria care se refera la fenomenul imbatrinirii
ca fiind unul pur intimplator, stochastic
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
Imbatrinirea programata
• Teoriile imbatrinirii programate sau predeterminate invoca tema
“biologic clock” sau “life pacemaker” care confera o longevitate
unica fiecarei specii.
• Conceptul “rezervei functionale”.
• Zestrea genetica specifica rezerva functionala care determina
“lifespan” dar “speranta de viata” reflecta “real world” dependenta de
factorii de viata enviromentali.
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
• Metabolismul bazal
– Scade 1-2% pe decada
– Creste nivelul adrenergic
– Scade sensibilitatea beta receptorilor
– Predispozitie la obezitate
– Risc de DZII
– Afectarea termogenezei cu tendinta spre hipotermie
– Scaderea raspunsului la hipotermie (frison)
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
Managementul complicatiilor
mecanice ale tesuturilor moi si
tegumentelor la pacientii
geriatrici aflati in sectia de
terapie intensiva
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
• 1.Piciorul diabetic
-21 milioane diabetici in USA
-18% din populatie >60 ani
-53% dintre batrini cu amputatie de membru
inferior au DZ
-60 %dintre cei cu ulcere au infectii care cresc riscul
de amputatie de 30-40 ori
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
• 2.Ulcere de presiune (escare)
– Stadiul I
– Stadiul II
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
• 2.Ulcere de presiune (escare)
• Stadiul III
• Stadiul IV
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
• 3.Ulcere venoase
• 1,7% dintre virstnici
• Disfunctia aparat valvular venos
• Nediagnosticate, netratate
• Complicate cu infectii, sepsa,
amputatie
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
• 1.Bolile cronice asociate sunt cele care pot modifica prognosticul intra si
postoperator al pacientului geriatric
CONSECINTA:
• Monitorizarea intra si postoperatorie va avea in vedere existenta bolilor
cronice si rezerva functionala redusa, primordial in cazul functiilor
respiratorie, cardiocirculatorie si neurologica
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
Monitorizarea termoreglarii
• Pacientul geriatric prezinta tendinta marcata spre dezechilibre de
termoreglare, care au, la rindul lor, implicatii importante hemodinamice si
cardiovasculare
• Monitorizarea temperaturii periferice sau a temperaturii centrale, in
functie de situatia clinica
Medicatia cardiovasculara
• Agonisti adrenergici alpha 2 ( metildopa,clonidina,dexmetetomidina) -
• Produc hipotensiune si bradicardie
• Hipotensiunea poate fi contracarata cu vasopresoare standard
• Hipertensiune de rebound la oprirea administrarii
• Efecte sedative si de reducere a necesarului de anestezice
• Reduc motilitatea gastrointestinala
• Antagonisti adrenergici alpha 1 (doxazosin) - pot cauza hipotensiune
ortostatica,tahicardie reflexa, edeme, hepatita medicamentoasa
• Pot cauza hipotensiune marcata in cazul anesteziei peridurale, slab
responsiva la alpha agonisti
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
Medicatia cardiovasculara
• Digoxin - actioneaza prin inhibarea pompei Na/K cu cresterea Na si a Ca in
plasma.
• Efect inotrop pozitiv, dromotrop si cronotrop negativ, reducerea activarii
sistemului renina-angiotensina si a sistemului nervos simpatic
• Toxicitatea e frecventa in insuficienta renala; agravata de
hipopotasemie,hipercalcemie,hipomagneziemie
• Pot aparea tulburari de conducere, aritmii diverse pana la FIV sau asistola
• Amiodarona - antiarimic potent de clasa III eficient in tahiarimii
supraventriculare si ventriculare
• Are si efecte antiadrenergice si de blocant al canalelor de Ca putand produce
vasodilatatie, hipotensiune si efecte inotrop negative usoare
• In administrare cronica poate duce la hipo/hipertiroidism, fibroza pulmonara;
• Inhibitor enzimatic
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
Medicatia cardiovasculara
• Beta - blocante - antagonisti competitivi la nivelul receptorilor betaadrenergici
• Sunt clasificate in selective(beta1) si nonselective(beta1,2 eventual alpha)
• Folosite in tratamentul HTA, anginei pectorale, aritmiilor, IMA sau Insuficienta
cardiaca
• Utilizate si in anxietate,hipertiroidism,tremor, profilaxia
migrenelor,hipertensiunea portala
• Scad mortalitatea si morbiditatea de cauza cardiovasculara
• Bine tolerate in general
• Atentie la pacientii cu BPOC, astm bronsic,insuficienta cardiaca
congestiva,bloc AV,bradicardie sinusala
• Pot exacerba manifestarile bolii Raynaud; intreruperea brusca poate agrava
angina pectorala si poate duce la moarte subita.
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
Medicatia cardiovasculara
• Blocantele canalelor de Ca - inactiveaza canalele de Ca tip L
• Dihidropiridinele(nifedipina,amlodipina)- efect predominant pe vasele periferice; folosite ca si antihipertensive si
antianginoase
• Benzothiazepine (diltiazem) si Fenilalkylamine (verapamil)- deprima conducerea la nivel de SA si nod AV; folosite ca
si antiaritmice, antianginoase si antihipertensive;
• Interactiunea cu beta-blocantele poate duce la bradicardie, BAV si IVS
• Interactiuni multiple farmacocinetice la nivel hepatic
• Anestezicele volatile potenteaza efectele putand rezulta hipotensiune si bradicardie severa intraanestezica
• Prelungesc recuperarea dupa blocada neuromusculara
• IECA - reduc nivelul de angiotensina II si aldosteron;
• Imbunatatesc prognosticul in insuficienta cardiaca
• Contraindicate in stenoza de artera renala bilaterala; pot produce hiperkalemie - accentuata de asocierea cu
diuretice antialdosteronice, indometacin sau ciclosporina
• Asocierea cu AINS poate duce la disfunctie renala in special la pacientii cu ICC, ciroza si hipovolemie
• Pot provoca hipotensiune severa intranaestezica; trebuie intrerupte in ziua interventiei chirurgicale
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
Medicatia pulmonara
PRINCIPII DE FARMACOCINETICA
SI FARMACODINAMICA LA
PACIENTUL GERIATRIC
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
PARTICULARITATI LEGATE DE
ADMINISTRAREA MEDICATIEI
ANESTEZICE LA PACIENTUL
GERIATRIC
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
Hipnotice (1)
• Hipnotice – benzodiazepine, propofol, thiopental, etaomidat
Hipnotice (2)
• Hipnoticele se administreaza obligatoriu gradual, titrat,
progresiv, pina la obtinerea efectului dorit.
Hipnotice (3)
• Midazolam (Dormicum)
- poate induce efecte paradoxale (agitatie, anxietate, delir)
- dozele trebuie reduse dramatic: se citeaza cazuri in care doze minimale (0.5
mg) au indus apnee
- adesea, se evita utilizarea la pacientii geriatrici
• Diazepam
- durata de actiune mai lunga
- poate induce, deasemenea, efecte paradoxale
- depresia hemodinamica este mai putin marcata
- utilizare restrinsa in anestezia/sedarea geriatrica
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
Hipnotice (4)
• Propofolul
- efect rapid, eliminare rapida (nemodificata in cazul pacientului geriatric)
- impact hemodinamic major, uneori intirziat; depresie respiratorie majora
- administarea se face titrat, gradual, numai de catre personal specializat,
numai sub monitorizare hemodinamica si respiratorie si numai cu
echipament de resuscitare disponibil
• Anestezicele volatile
- MAC (minimum alveolar concentration) este substantial redus in cazul
pacientilor geriatrici
- desfluranul si sevofluranul sint agentii de electie
- utilizarea lor este rezervata blocurilor operatorii
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
Opioizi (1)
• Opioizi – Morfina, Pethidina (Mialgin), Tramadol, Fentanyl, Sufentanil,
Remifentanil etc
• Analgetice majore, strict necesare intra si postoperator
• Utilizarea lor este grevata de pericolul depresiei respiratorii
• Unele opioide pot determina eliberarea de histamina (Morfina, Pethidina) dar,
in general, reactiile alergice generate sunt minime.
• Administrarea se face titrat, gradual, pina la obtinerea efectului dorit, cu efecte
secundare minime
• Dozele necesare sunt cu pina la 50% mai mici in cazul pacientilor geriatrici
comparativ cu dozele utilizate la restul populatiei
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
Opioizi (2)
• Exista modalitati de administrare a opioizilor in conditii de securitate
(ex.pompe PCA – patient controled analgezia) sau chiar bazate pe profilul
farmacologic si farmacocinetic specific virstei (pompe TCI – target
controlled infusion)
Opioizi (3)
• Morfina
- volum distributie si clearance plasmatic reduse 50%
- metaboliti activi care prelungesc durata de actiune a drogului
- dozele de morfina vor fi substantial reduse, totdeauna administrate titrat,
preferabil PCA
• Pethidina, Tramadol - depresie respiratorie mai putin marcata dar potenta mult
mai mica decit Morfina
- petidina poate fi utilizata (10-30 mg) ca drog avind calitati unice de cupare a
frisonului
• Remifentanilul – durata de actiune scurta, elimiare rapida, opioid de electie la
pacientul geriatric in cazul administrarii prin infuzie TCI
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
• Relaxante musculare
- variabilitate inter-individuala majora a efectului
- efect prelungit, instalare mai lenta a blocului
- monitorizarea blocului neuromuscular este obligatorie
- administrarea este rezervata blocului operator
• Anestezice locale
- nervii periferici si sistemul nervos central sint mai sensibile la actiunea anestezicelor
locale;
- adesea, in cazul anesteziei locale sau a blocurilor periferice, sint necesare doze mai
mici de anestezic local pentru acelasi efect anestezic dar aceasta nu este o regula
absoluta
- in cazul anesteziei regionale (rahianestezie, peridurala) se utilizeaza anestezice locale
in cantitate diminuata atit datorita sensibilitatii mai mari a pacientului geriatric dar si
datorita impactului hemodinamic mai important al blocului anestezic.
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
De ce anestezie regionala?
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
• Farmacocinetica AL
– Absorbtie sistemica
– Distributie sistemica
– Eliminare
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
• Anestezie spinala
• Anestezie peridurala
• Blocuri de nervi periferici
• Anestezie locoregionala
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
Complicatiile AR
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
MANAGEMENTUL FLUIDELOR
LA PACIENTUL VARSTNIC
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
Echilibrul sodiului
Se stiu putine despre capacitatea rinichiului batran de a conserva sodiul.Totusi studiile au dus la
concluzia ca varsta descreste semnificativ capacitatea rinichiului de a conserva sodiul.Scaderea fluxului
sangvin renal si a RFG odata cu varsta nu explica aceasta teorie.Insa se pare ca sint implicate sistemul
renina aldosteron si peptidul natriuretic atrial.De asemeanea un raspuns alterat la angiotensina II poate
duce la mecanisme defectuoase de eliminare a sodiului.
Un studiu (Shannon et al.)arata ca o diureza de 2 kg la pacienti in varsta poate duce la o scadere cu
24mmHg a tensiunii arteriale sistolice.De asemenea acesti pacienti sint cei mai predispusi la confuzii si
pierderea senzatiei de sete in perioade de acutizari ale bolilor.
Symptoms of hyponatremia.
Malaise
Nausea
Headache
Lethargy
Confusion
Obtundation
Stupor
Seizures
Coma
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
Polyuria
Thirst
Altered mental status
Weakness
Neuromuscular irritability
Focal neurologic deficits
Seizures
Coma
Alte studii au aratat ca renina plasmatica,aldosteronul cunosc un declin important dupa a 6-a
decada de viata in timp ce peptidul natriuretic atrial este crescut.
Varsta inaintata afecteaza si capacitatea de dilutie a rinichiului,corelata cu declinul
RFG.Hiponatremia este frecvent iatrogenica,atribuita atat medicatiei folosite la aceasta grupa de
pacienti cat si terapiei cu fluide intravenoase.Hipernatremia este artibuita in schimb,operatiilor
chirurgicale sau sindroamelor febrile.
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
Echilibrul potasiului
Mentinerea functiei renale este cruciala in homeostazia potasiului deoarece rinichiul are rolul major
in excretia acestuia.Chirurgia,injuria tisulara sau trauma cresc riscul de hiperkalemie mai ales daca
insuficienta renala acuta este prezenta.
Si alti factori contribuie la hiperkalemie la pacientii varstnici:riscul de hemoragie digestiva,prezenta
comorbiditatilor,folosirea medicamentelor ce pot creste potasiul.(diuretice,beta blocante,etc.)
Calciul,fosfatul,magneziul
Dieta saraca,medicamentele si bolile asociate duc la carentele acestor elemente.Studiile arata ca la
orice nivel plasmatic al calciului,nivelul parathormonului este crescut.
Nutritia
Nutritia perioperatorie afecteaza managementul fluidelor si electrolitilor la pacientul varstnic.Un
pacient malnutrit are mortalitatea si morbiditatea postoperatorie crescuta;refacerea este afectata
prelungind perioada de recuperare,crescand riscul desfacerii anastomozelor,a infectiilor si chiar a
dezvoltarii insuficientei multiple de organe.Hipoalbuminemia afecteaza presiunea
oncotica.Diselectrolitemiile sint comune la pacientul malnutrit.Studiile au aratat beneficiile pe care le
are nutritia parenterala/enterala inceputa inainte cu 7 zile de actul operator.(scade mortalitatea si
incidenta infectiilor).Mortalitatea si morbiditatea sint crescute daca pacientul primeste hrana
hipocalorica mai mult de 14 zile postoperator.In ceea ce priveste alegerea caii de nutritie,cea
enterala primeaza.
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
Implicatii clinice
Recunoasterea si tratamentul hipovolemiei in perioada perioperatorie reduce aparitia disfunctiei de organ,a
morbiditatii postoperatorii si a mortii.Varstnicul este predispus la insuficienta renala acuta datorita rezervei
functionale mici a rinichiului;cea mai comuna afectiune in postoperator este necroza tubulara acuta.
Management intraoperator
Anumite proceduri chirurgicale ce implica administrarea de cantitati mari de fluide au risc crescut de
insuficienta renala postoperator.(chirurgie cardiaca,pacienti traumatizati,operatii de tract
biliar).Curba Starling arata influenta administrarii fluidelor asupra performantei miocardice:
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
1.Transfuzia este rar indicata la valori ale hemoglobinei peste 10 si este aproape
intotdeauna indicata la hemoglobina sub 6g/dl
- 80-85% dintre persoanele > 65 ani prezinta cel putin odata o problema de
sanatate care se asociaza cu durere
Analgezia postoperatorie
PCA iv- bolus initial Morfina 5mg, bolusuri de 1,5 mg, lockout 8 min
PCEA- caterul peridural- T7-T11
- sol. Bupivacaina 0,25% + Sufenta 1 µg/ml intraop continuu
- sol. Bupivacaina 0,125%+ Sufenta 0,5µg/ml- 3-5ml/h, 2-3ml bolus, lockout 12
min
Concluzia- PCEA cu anestezic local si opiode ofera un mai bun control al durerii,
inbunatateste statusul mental, si revenire a activitatii intestinale mai precoce decat
PCA iv cu morfina dupa anestezia generala
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
Anticonvulsivantele
- gabapentinul- cel mai eficace, cu cele mai putine efecte secundare ptr tramentul durerii
neuropate
- Absorbit in duoden, fara metabolizare hepatica, nu se leaga de proteine, eliminat de rinichi, fara
ceiling efect
- Trileptal, Lamictal, Topamax, Lyrica
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
Concluzii
-Principalul scop al ingrijirii pacientului varstnic este comfortul si controlul simptomelor
bolilor cronice.
Recomandari in tratamentul durerii la pacientul varstnic:
1.Pacientii varstnic sa fie intrebati intodeauna daca au dureri
2. Ce intelege pacientul prin durere si daca exista care e intensitatea ei
3. Sa nu fie subestimate efectele adverse ale durerii asupra pacienului si asupra calitatii
vietii
4. Un diagnostic corect determina un tratament corect
5.Tratarea durerii faciliteaza procedurile diagnostice
6. Folosirea de combinatii medicamentoase si tehnici analgetice
7. Mobilizarea pacientilor si integrare psihosociala
8.Utilizarea corecta a medicatiei analgetice
9.Tramentul depresiei si anxietatii
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
MANAGEMENT INTRAOPERATOR
• ALEGEREA TEHNICII ANESTEZICE DEPINDE DE MAI MULTI FACTORI
• ANESTEZIA REGIONALA:
-SCADE PIERDERILE SANGVINE INTRAOPERATORII
-SCADE NECESARUL TRANSFUZIONAL
-SCADE RISCUL EVENIMENTELOR TROMBEMBOLICE
• MONITORIZARE ATENTA A FUNCTIILOR VITALE MAI ALES IN TIMPUL CIMENTARII
PROTEZELOR
• POZITIONARE CORECTA A PACIENTULUI PE MASA DE OPERATIE
• MONITORIZAREA PIERDERILOR SANGVINE
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
• Chirurgia laporoscopica
• Prostatectomia radicala
• Nefrectomia radicala
• Cistectomia radicala
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
TURP
Cistectomia radicala-
-neovezica – acidoza metabolica
- ureterostome
- analgezie eficienta-cateter peridural
Evaluarea preoperatorie
• Mediastinoscopia;
• Toracotomia;
• Videotoracoscopia.
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
Monitorizarea intraoperatorie
Complicatii postoperatorii
• Cardiopulmonare: • Structurale:
- hernierea cardiaca;
- pneumotorax sub tensiune;
- aritmii: tahicardia atriala, flutter
- hemoragii.
atrial, fibrilatia atriala,
tahicardia atriala multifocala;
- atelectazie pulmonara; • Neurologice prin afectarea
nervilor datorita pozitiei
- pneumonie; intraoperatorii.
- edem pulmonar;
- embolism pulmonar . • Fistula bronhopleurala.
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
• In ultimele decenii numarul pacientiilor peste 65 de ani a crescut reprezentand peste 12% din populatia
generala.
• Pentru chirurgia cardiacă,mortalitatea la 30 de zile este estimat să crească cu un factor de 1,55 pe deceniu de
vârstă, în comparaţie cu chirurgia noncardiac la 1.35 per deceniu de varsta.
• Cu toate acestea, în ciuda varstei inaintate a pacientiilor si a riscului crescut de morbiditate si mortalitate a
acestor pacienti mortalitatea perioperatorie in chirurgia cardiaca nu a crescut. Motivele pentru aceasta sunt
multifactoriale: imbunatatirea tehnicilor chirurgicale, anestezisti cardiologi specializati,imbunatatirea
masinilor de bypass cardiopulmonar, dezvoltarea interventiilor farmacologice, a tehnicilor de anestezie si
tehnologie cum ar fi ecocardiografie transesofagiana si ecografiei aortice.
• Afectiunile cardiace supuse interventiilor chirurgicale sunt: bolile arterelor coronare, valvulopatii aortice si
mitrale; incidenta afectiunilor crescand cu inaintarea in varsta, iar mortalitate depinzand de comorbiditatile
asociate (ICC NYHA IV cu necesitatea IABP preoperator, insuficienta renala, afectiuni vasculare cerebrale si
periferice, diabetul zaharat).
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
CARDIOVASCULARE:
- Fibrilatia atrila;
- Ischemie miocardica;
- Soc cardiogen.
NEUROLOGICE:
- Injurii de tip I: stroke, encefalopatie
hipoxica, AIT, stupoare, coma;
- Injurii de tip II datorita injuriei focale:
deteriorarea functiei intelectuale,
deficit de memorie, confuzie,
agitatie, dezorientare, convulsii.
RENALE:
-insuficienta renala.
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
PRINCIPII DE INGRIJIRE
PERIOPERATORIE SI TI A PACIENTILOR
GERIATRICI CU OPERATII ABDOMINALE
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
PRINCIPII GENERALE
EVALUARE PREOPERATORIE
• EVALUAREA FUNCTIEI CARDIACE
Changes in cardiovascular parameters in elderly patients at rest and with exercise.
Cardiovascular parameter Aging effect at rest Aging effect with exercise
Heart rate No change or slight decrease Less increase
Systolic blood pressure Increased Greater increase
Diastolic blood pressure No change Slightly greater increase
Cardiac output No change Slightly less increase
Ejection fraction No change Less increase
Stroke volume No change or slight increase Greater increase
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
PREGATIREA INTESTINALA
• SOLUTII UTILIZATE:
- POLIETILEN GLICOL
- FOSFAT DE SODIU
- CITRAT DE MAGNEZIU
• EFECTE ADVERSE:
-INTOXICATIE CU FOSFAT
-TULBURARI ELECTROLITICE
-DESHIDRATARE
-CONFUZIE
-SLABICIUNE MUSCULARA
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
COMPLICATII POSTOPERATORII
• Tintele farmacologice: canale ionice complexe (inhibitorii GABA sau glicina, excitatorii
NMDA, AMPA), jonctiunea sinaptica, canale ionice Ca, Na, K, cai pleiotropice de
semnalizare intracelulara.
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
– Efectul apoptozei este identic pentru izofluran, sevofluran si desfluran in doze echipotente
dar si la expunerea de xenon, anestezive IV.
– Mecanismul apoptozei este legat de excitotoxicitate si partial prin inhibarea unor factori
nutritivi
Ce facem?
• 1. Exista date sugestive pentru posibile asocieri intre anestrezie, chirurgie si inducerea
unor efecte cognitive de durata lunga inclusiv AD.
• 2.Nu exista studii largi si riguroase care sa permita concluzii in masura sa modifice
practica curenta.
• 3.Nu exista baze stiintifice justificate de riscul aparitiei unor reactii neurotoxice sau
consecinte neurocognitive care sa modifice indicatiile sau utilizarea in doze clinice
cunoscute a unui tip sau altul de substanta anestezica.
DAR!!!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-
,,Investeşte în oameni!”
Ce facem?