Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
universul. „Natura” se poate referi la fenomenele lumii fizice și, de asemenea, la viață în general.
Studiul naturii este o mare parte, dacă nu singura parte a științei. Deși oamenii fac parte din
natură, activitatea umană este adesea înțeleasă ca o categorie separată de fenomenele naturale.
[1]
Cărămizi pline
Cuprins
1Istoric
2Tipuri de cărămidă
3Proprietăți
4În România
5Știați că...
6Note
7Legături externe
Istoric[modificare | modificare sursă]
Cea mai veche formă de cărămidă a fost realizată din nămol întărit, datează din anul 7500 î.Hr. și a fost
descoperită în regiunea văii superioare a fluviului Tigru. Primele cărămizi uscate de soare au fost făcute
în Mesopotamia (pe teritoriul actual al Irakului), în vechiul oraș Ur, în jurul anului 4000 î.Hr. Alte exemple
de civilizații care au folosit cărămida sunt egiptenii antici, romanii și chinezii. În ceea ce privește
civilizația romană, există dovezi concrete care atestă utilizarea cărămizilor. Acestea sunt adesea
inscripționate cu marca legiunii care a supravegheat producția lor.
În perioada Renașterii și a Barocului, pereții de cărămidă nu au mai fost atât de populari, zidăria fiind de
foarte multe ori acoperită cu ipsos și cu picturile specifice stilului. Totuși, în secolul al XVIII-lea, pereții
din cărămidă au revenit, fapt ilustrat prin clădirile din cartierul olandez din Potsdam. Cărămida a fost
folosită adesea chiar și în zonele în care piatra era la îndemână, pentru costurile sale reduse, dar și
pentru rapiditatea cu care era mânuită. Clădirile specifice perioadei revoluției industriale din Marea
Britanie au fost, în mare parte, construite din cărămidă și lemn, iar în timpul boom-ului din domeniul
construcției și al imobiliarelor, din secolul al XIX-lea, ce a avut loc preponderent în Boston și New York
City, cărămida a fost la mare căutare.
Proprietăți[modificare | modificare sursă]
Presiune, umiditate. Cărămida este utilizată în domeniul construcțiilor deoarece acest material este
rezistent la presiune și umiditate.
Temperatură. În cazul termoblocurilor (cărămida mai eficientă), se folosesc proprietățile termoizolante
ale aerului. Astfel, o cărămidă performantă asigură termoizolație. De exemplu, cărămida care posedă un
volum mare de goluri verticale are un grad mai înalt de izolație termică.
Izolație fonică. În funcție de tipul construcției, se folosește o cărămidă de o anumită grosime. Unul
dintre avantaje constă în faptul că acest material, la grosimea corectă, oferă izolație fonică.
Rezistență generală. Prin folosirea cărămidei, se întărește structura de rezistență a clădirii. Pentru o
casă realizată din cărămidă, se poate face mai ușor o asigurare, deoarece este considerată mai puțin
supusă riscurilor decât o casă făcută din alte materiale. Această rezistență a cărămidei o face să nu se
schimbe în timp, păstrându-și structura compactă și stabilitatea. Materialul nu îmbătrânește și nu se
degradează ușor.
Rezistență seismică. Conform cerințelor legale, un bloc ceramic trebuie să se supună unor coduri de
proiectare, pentru a oferi rezistență în caz de cutremur. În legislația românească codul de proiectare
seismică este P100-2006.
Rezistență la foc. Cărămizile moderne sunt ignifuge, împiedicând răspândirea flăcărilor și rezistând la
temperaturi mari. În mod normal, cărămida ar trebui să reziste la temperaturi de aproximativ 1000 grade
Celsius.
Rezistență la compresiune. O cărămidă bună trebuie să aibă o mare rezistență la compresiune.
Prevederile de proiectare seismică românești cer ca rezistența la compresiune a elementelor pentru
zidărie structurală să fie cel puțin egală cu 7,5 N/mm2. De exemplu, rezultatele testelor de laborator pe
blocurile ceramice cu goluri verticale Brikston se situează la o medie de 20 N/mm2, ajungând în multe
cazuri să depășească valoarea de 35 N/mm2.
Caracter ecologic. Cărămida realizată numai din argilă și nisipuri argiloase este un produs
natural, ecologic 100%.
Culoare Culoarea bucății de cărămidă este influențată de conținutul chimic de minerale al materiei
prime, de temperatura de ardere și de atmosfera din cuptor. De exemplu, cărămida de culoare roz are
un conținut mai ridicat de fier, cărămida albă sau galbenă are un conținut mai mare de var. Pe măsură
ce temperatura crește, cele mai multe cărămizi ard în nuanțe de roșu deschis până la rosu închis, violet
și chiar la maro. Cărămizile din silicat de calciu au o gamă mai largă de nuanțe și culori, în funcție de
coloranții utilizați.
Numele de cărămizi pot reflecta originea lor sau nuanța specifică, cum ar fi cărămida specifică Londrei
sau cea numită Alb de Cambridgeshire.
Cărămizile formate din beton sunt numite blocuri, și sunt de obicei de culoare gri pal. Acestea sunt
agregate mici, realizate din beton uscat, într-o gamă mult mai largă de forme și dimensiuni. În
incercarea de a imita cărămida de lut, acestea suferă foarte multe tratamente.
În România[modificare | modificare sursă]
În anul 2014, în România existau instalate capacități de producție 3,8 milioane de metri cubi de
cărămidă,[1] iar piața de cărămidă era evaluată la 60 de milioane de euro.[2]
În anul 2012, în România, piața de cărămidă era de 1,9 milioane de metri cubi.[3]
În anul 2007, piața de cărămizi a avut o valoare de 200 de milioane de euro, având un volum de 2,5
milioane de metri cubi, din care 25% au provenit din import, într-o piață totală de materiale de zidărie de
aproximativ 5 milioane de metri cubi.[4][5] Țările din care s-a importat cel mai mult în 2007 au
fost Ungaria, Croația și Serbia.[4]
Piața de cărămizi, pe ani:
Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ Fabricile de cărămidă și BCA, sufocate de costurile de producție, 11 mai 2014, Alexandru
Urzică, Capital, accesat la 22 noiembrie 2014
2. ^ Wienerberger: Piata de caramida isi revine. 2013 a adus primele semnale pozitive, 15 aprilie 2014,
Patrick Vrabie, wall-street.ro, accesat la 22 noiembrie 2014
3. ^ Ceramica Iași și-a dublat volumul de vânzări în trei ani și se gândește la extindere, 8 februarie 2012,
Adrian Cojocar, Ziarul financiar, accesat la 22 noiembrie 2014
4. ^ a b Consum record de caramizi, 31 ianuarie 2008, Catalin Lupoaie, Ziarul financiar, accesat la 22
noiembrie 2014
5. ^ Consumul de caramizi, crestere de 20% la trei luni, 7 mai 2008, Catalin Lupoaie, Ziarul financiar,
accesat la 22 noiembrie 2014
6. ^ a b c d e f Piata de caramizi scade cu 35% si asteapta minuni de la guvernanti, 12 iulie 2009, Catalin
Lupoaie, Ziarul financiar, accesat la 22 noiembrie 2014