Ministerul educației ,Culturii și Cercetării a Republicii Moldova

I.P Centrul de Excelență în Construcții.

Practica de lăcătușărie

A elaborat: Țurcan
Adrian.gr.SACGV19.09.2
A verificat : Sloninov Oleg
 MĂSURI DE SECURITATE A MUNCII
Instruirea personajului
Art. 8. - Instructajul de securitate a muncii se va face pe faze, in
conformitate cu prevederile Normelor Generale de Securitate a
Muncii in vigoare.
2.3. Dotarea cu echipament individual de protectie
Art. 9. - Sudorii si ajutoarele de sudori sunt obligati sa utilizeze
echipamentul individual de protectie adecvat conform
"Normativulul cadru de acordare a echipamentului de
protectie".
Art. 10 - Lucrarile de sudare se executa numai cu aprobarea
conducatorului procesului de productie, dupa cunoasterea
documentatiei tehnice in legatura cu respectivele lucrari si
dupa efectuarea instructajului cu privire la modul de exploatare
a echipamentului si cu privire la securitatea muncii.
Art. 11. - Inainte de inceperea lucrului, persoana insarcinata cu
supravegherea operatiilor va verifica daca au fost luate toate
masurile de securitate necesare pentru prevenirea accidentelor
si imbolnavirilor.
Art. 12. - La locurile de munca permanente se vor afisa in mod
obligatoriu instructiunile de folosire ale utilajului si indicatoare
de securitate conform STAS 297/1-88 si STAS 297/2-88, in
vigoare, iar sudorii vor avea la dispozitie scaune reglabile in
inaltime, dispozitive de fixare, rotire si inclinare a pieselor de
sudat, dispozitive pentru aprinderea arzatoarelor, dispozitive
pentru agatarea arzatorułui sau a portelectrodului etc.; pentru
a se putea asigura o pozitie cat mai comoda de lucru.
 Art. 13. - Locurile de munca in care se executa lucrari de sudare
pot fi permanente sau temporare, fixe sau mobile. Locurile de
munca fixe se organizeaza in intreprinderile existente, in
incaperi special dotate sau in spatii deschise. Locurile de munca
mobile se organizeaza in intreprinderile care se construiesc sau
in intreprinderile existente - la efectuarea lucrarilor temporare
de constructi-montaj si alte lucrari cu caracter temporar.
Art. 14. - Zona de lucru va fi ingradita cu paravane sau pereti
netezi, care vor fi prevazuti cu tablite avertizoare.
Art. 15. - La efectuarea lucrarilor de sudare intr-o incapere in
care se desfasoara si alte activitati vor fi luate masuri care sa
excluda posibilitatea de actiune a factorilor periculosi si nocivi
asupra lucratorilor.
Art. 16. - (1) La locurile de munca unde exista pericolul de
cadere de la inaltime, inceperea lucrului este permisa numai
dupa atestarea scrisa ca sudorul este apt din punct de vedere
medical sa lucreze la inaltime;
(2) Cand lucrarile de sudare se executa la inaltimi mai mari de 1
m, se vor folosi schele rezistente, asigurate impotriva
incendilor;
(3) Sudorii si ajutoarele lor vor purta centuri de siguranta
pentru prevenirea caderii de la inaltime, asigurate cu franghie
de elementele fixe ale constructiei; (4) Este interzisa
stationarea si trecerea oricarei persoane in zona de lucru care
va fi semnalizata prin tablite avertizoare.
Art. 17. - In locurile de munca unde exista pericol de intoxicare
cu diverse gaze sau asfixiere, inceperea lucrarilor este permisa
numai dupa ventilatia fortata a spatiului si verificarea prin
probe a atmosferei din spatiul respectiv
Securitatea si sanatatea in munca reprezinta in prezent unul
dintre domeniile cele mai importante si mai dezvoltate ale
politicii Uniunii Europene referitoare la ocuparea fortei de
munca si afaceri sociale.
Acest domeniu este parte integranta a conceperii organizarii si
desfasurarii proceselor de munca si are rolul ca prin masuri si
mijloace specifice sa previna disfunctiile din cadrul sistemului
de munca astfel incat acesta sa se desfasoare in conditii de
maxima eficienta.
Scopul final al activitatii de securitate si sanatate in munca este
protejarea vietii, integritatii si sanatatii lucratorilor impotriva
riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala care pot
aparea la locul de munca.
Angajatorul are obligatia generala de a asigura starea de
securitate si de a proteja sanatatea angajatilor. Evaluarea
riscurilor are drept obiectiv sa permita angajatorului adoptarea
masurilor de prevenire si protectie adecvate, cu referire la:
• prevenirea riscurilor profesionale;
• formarea angajatilor;
• informarea lucratorilor;
• implementarea unui sistem de management care sa
permita aplicarea efectiva a masurilor recesare.
Evaluarea riscurior de accidentare si imbolnavire profesionała
trebuie sa fie structurata astfel incat sa permita angajatilor si
persoanelor care raspund de protectia muncii:
 • sa identifice pericole existente si sa evalueze riscurile
asociate acestor pericole, in vederea stabilirii masurilor
destinate protejarii sanatatii si asigurarii securitatii
angajatilor, in conformitate cu prescriptiile legale;
• sa evalueze riscurile in scopul selectarii optime, in
cunostinta de cauza, a echipamentelor, substantelor sau
preparatelor chimice utilizate, precum si a amenajarii si a
organizarii locurilor de munca;
• sa verifice daca masurile adoptate sunt adecvate; sa
stabileasca atat prioritatile de actiune, cat si oportunitatea
de a lua masuri suplimentare, ca urmare a analizarii
concluziilor evaluarii riscurilor;
• sa confirme angajatorilor, autoritatilor competente,
angajatilor si/sau reprezentantilor acestora ca toti factorii
relevanti, legati de procesul de munca, au fost luati in
considerare;
• sa vegheze ca masurile de prevenire si protectie,
considerate necesare si adoptate in baza evaluarii
riscurilor, sa contribuie efectiv la ameliorarea starii de
securitate si sanatate in munca.
• Activitati pentru Securitate si Sanatate in Munca:
Activitatile de prevenire si protectie pe care le desfasuram
conform abilitarii ITM Bucuresti, sunt urmatoarele:
• Identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru
fiecare componenta a sistemului de munca, respectiv
executant, sarcina de munca, mijloace de munca/
echipamente de munca si mediul de munca pe locuri de
munca/posturi de lucru;
Cleste de lacatuserie

Rigla

Foarfece de taiat table

Fier de topit
 Șubler
Șublerul este un instrument de măsură a lungimii,
folosit pentru a măsura cu o precizie de până la o
sutime de milimetru, lungimea sau lățimea unui
obiect, distanța între două planuri sau profunzimea
unei găuri.
Șublerul este utilizat în general în mecanică pentru a
măsura distanța dintre suprafețele opuse ale
corpurilor.
Un șubler poate fi un simplu compas sau poate fi
dotat de scală gradată pentru a putea citi măsura
rilevata în mod imediat, cum este de
exemplu șublerul cu cursor nonio, cunoscut și
ca șublerul Vernier.
O rudă apropiată a șublerului este micrometrul
(instrument mai precis decât șublerul), cunoscut și
sub numele de șubler palonamic.
Debitarea-procedee și utilaje utilizate

Debitarea este operatiunea tehnologica care se caracterizeaza

prin desprinderea totala sau partiala a unei parti dintr-un
material, in scopul prelucrarii acestuia.
Sunt trei procedee de debitare:
– debitare mecanica
– debitare termica
– debitare prin electroerodare

• Debitarea mecanica – este procedeul care se realizeaza

prin mijloace mecanice: fie prin forfecare, prin aschiere
sau daltuire. Debitarea prin forfecare – se realizeaza cu
ajutorul foarfecelor, clestilor si stantelor. Debitarea prin
aschiere – este facuta cu ajutorul ferastraielor,
echipamentelor si cu piese abrazive. Daltuirea se
realizeaza cu ajutorul unei dalti.

• Debitarea termica – este utilizata in prelucrarea

pieselor metalice de mari dimensiuni.
Se realizeaza cu:
– flacara cu gaz in curent de oxigen
– cu arc electric si jet de oxigen
– cu jet de plasma
– cu laser

• Debitare prin electroerodare – se utilizeaza in cazul

metalelor greu de debitat prin alte metale si se bazeaza pe
efectul combinat termic si electrochimic.
Scule si echipamente utilizate la debitarea
metalelor
La debitarea metalelor se utilizeaza urmatoarele echipamente:
– ghilotinele(foarfecele)
– clestii
– ferastraiele
– masini de debitat cu discuri abrazive
– daltile
a)Ghilotinele dupa modeul de actionare pot fi:
– manuale;
– mecanice

b) Clestii sunt utilizati la debitarea manuala a sarmelor si a

benzilor metalice subtiri
c) Ferastraiele pot fi manuale sau mecanice, iar unealta
taietoare este prevazuta cu dinti care constituie taisuri
ordonate.

d) Masinile de debitat cu discuri abrazive – au o constructie

asemanatoare cu ferastraiele circulare, unealta taietoare este un
disc abraziv cu grosimea de 1-3 mm si diametrul pana la 400
mm. Sunt utilizate la debitarea pieselor cu duritate mare.
e) Daltile sunt unelte care au taisul in forma de pana. Sunt doua
tipuri de dalti: dalti late – folosite la retezare; dalti in cruce –
folosite la debitarea canalelor.
 Pile.
-scule standadizate exutate din otel specific.
-in forma de bare din diferite sectiuni si
marimi care au pe suprafata de lucru dinticare
in timpul folosirii in precesul de pilire
detaseaza aschii de pe suprafata.
-sunt formate din:
Partea active-corpul acoperit cu dinti pe
suprafata –coada-este prelungirea corpului
active care are functiune de maner-la pilele
ac,sau in forma ascutita serveste la montarea
manerului la pilele de mana;
-taietura pilei se poate obtine prin
daltuire,frezare sau prin brosare
Taierea termica a metalelor:

Separarea semifabricatelor se face pe

seama
arderii unei cantitati de metal dn zona taieturii.Exista
mai multe procedee de taiere termica:

a)cu oxygen;

b)cu plasma

c)cu laser
Täierea cu plasmă este procesul de tăiere a metalului cu
ajutorul laser-ului cu plasma. Täiere cu plasmă este un proces
care este folosit pentru a täia otel si alte metale de diferite
grosimi (sau uneori alte materiale) folosind o tortă de
plasmă. In acest proces, un gaz inert (in unele unităti, aer
comprimat) este suflat cu viteză mare dintr-o duză; in același
timp, un arc electric se formează prin faptul că gazul din duză
la suprafață fiind täiat, transformánd o parte din gaz de
plasmă. Plasma este suficient de fierbinte pentru a topi
metalul se taie și se mută suficient de rapid pentru a arunca
in aer de metal topit departe de täiat. Masina de täiat
foloseste plasma de înaltă frecvență, de înaltă tensiune, cu
scânteie pentru a ionizare și a iniția un arc. Acestea nu au
nevoie torta sä fie în contact cu materialul și deci sunt
potrivite pentru aplicații care implică controlată cu taiere
digitală prin calculator. Mai multe maşini de bază necesită
contactul várf (zero), cu metalul de bază pentru a incepe și
apoi a separa decalajul poate aparea similar de tip DC sudori
TIG. Aceste freze de bază sunt mult mai susceptibile de a
contacta värf și scut daune pe pornire.
Gaurirea este operatia tehnologica de prelucrarea
prin aschiere care are ca scop obtinerea unor gauri in metal
plin,prelucrearea putand fi executata pe masini de gaurit,
masini de frezat sau strunguri.Dupa burghiere gaurile mai
pot fi prelucrate prin:tesire,largire,alezare,adancire sau
filetare.

Clasificarea niturilor se face dupa diferite criterii:

a)Dupa pozitia capului in raport cu elementele asamblate

Cu cap obisnuit
Cu cap semiinecat
Cu cap inecat
SCULE UTILIZATE LA GAURIRE

Scule folosite la prelucrarea gaurilor prin aschiere se impart in 3 categorii:

a)scule care au forma si diametrul identice cu cele ale gaurii.
b)bare cu cutite pentru gaurire
c)scule special si combinate.
 Îndoirea

Îndoirea[modificare | modificare sursă]

Schimbarea formei unui semifabricat/obiect
neterminat, fără a se îndepărta din el material,
se realizează prin operația de îndoire. Îndoirea
metalelor se poate executa la rece sau/şi la
cald.
 Figura
Figura prezinta un burghiu elicoidal cu partile
componente:
- partea utila care cuprinde dintii burghiului, canalele
dintre dinNi, partea
activa compusa la randul ei din: conul de atac si partea
laterala de calibrare.
Unghiul conului de atac este diferit in functie de
duritatea materialului ce se prelucreaza astfel: 80-90"
pentru materiale moi;
116-118° pentru otel;
130-140° pentru materiale dure.
- coada burghiului care serveste la fixarea acestuia in
arborele principal al masinii pe care se executa
burghierea si poate avea forma conica sau cilindrica;
- antrenorul care impiedica rotirea burghiului in
dispozitivul de prindere si ajuta la scoaterea acestuia.
Sculele se fixeaza in arborele principal al masinii de
gaurit astfel: - prin intermediul mandrinelor cele cu
coada conica; - direct in locasul arborelui principal sau
folosind reductiile cu coada conica (burghie, alezoare,
tarozi). Piesele se fixeaza pe masa masinii in menghine
sau in dispozitive speciale.
 Filetarea
Filetarea este un procedeu de creare a
unui filet sub forma unui canal elicoidal dispus pe
o suprafață cilindrică exterioară sau interioară -
obținând filete cilindrice sau sub forma unei
suprafețe elicoidale conice, generate pe o
suprafață conică exterioară sau interioară -
obținând filete conice. Procedeele de filetare pot fi:
a) filetare prin așchiere;
b) filetare prin deformare plastică la rece (rularea
filetelor).
 Concluzie

In această practică eu am învățat foarte multe

lucruri noi de exemplu ce înseamnă:
pilirea,filetarea,gaurirea,debitarea si ce scule
sunt folosite pentru indeplinirea acestor
operații.
Țurcan Adrian SACGV19.09.02