Portofoliu

La limba și literatura română

SACGV 20.09.2

Moraru Daniel
GENUL EPIC

Genul epic cuprinde totalitatea creatiilor epice adica acele opere

literare in care autorul isi exprima indirect sentimentele prin
povestirea unor fapte, a unor intamplari si prin intermediul
personajelor.

Particularitati:

1. Genul epic cuprinde totalitate operelor epice populare sau culte.

2. Orice opera epica are 3 elemente definitorii: narator, actiune,
personaje.
3. Modul de expunere predominant al acestor opere este naratiunea.
4. Naratorul este cel care povesteste (nareaza, relateaza)
intamplarile:

a. Naratorul poate fi autorul sau unul dintre personaje

b. Relatarea se poate face la persoana a III-a sau la persoana I
c. Povestitorul se detataseaza de faptele relatate si este obiectiv.

5. Actiunea este constituita din totalitatea faptelor relatate:

a. Are o mare mobilitate in timp si in spatiu

b) Se caracterizeaza, in general, prin unitate compozitionala,
intamplarile povestite constituindu-se in momente ale subiectului
literar

6. Personajele sunt agenti ai actiunii, cat si purtatoare ale

mesajului autorului:

a) Ele prezinta o mare diversitate, in functie de numeroase criterii

de clasificare
b) Difera si ca numar, in functie de amploarea si complexitatea
actiunii

7. Toate aceste caracteristici se întâlnesc atât la operele populare,

cat si la cele culte.
 Speciile literare ale genului epic și trăsăturile definitorii ale
fiecărei specii literare:
1. Nuvela
2. Schita
3. Basmul
4. Romanul
5. Fabula

Nuvela
Nuvela este opera epica in proza, de mare intindere, cu un  singur fir narativ si cu o
actiune mai complexa decat a schitei, la care participa un numar mai mare de
personaje, punandu-se accentul pe caracterizarea complexa a personajului principal.

Trasaturile nuvelei

 reliefarea numarului mai mare de personaje

 reliefarea cadrului spatio-temporal al nuvelei ( actiunea se desfasoara intr-un interval de
timp mai lung si in mai multe locuri)
 evidentierea conflictului ( exterior/ interior)
 caracterizarea personajului principal din nuvela
 rezumat (intamplarile se petrec in ordine logica si cronologica si pot fi rezumate pe
momentele subiectului)

Schita
Schita este opera epica in proza, de mica intindere, cu un cronotop relativ limitat, in
care se relateaza un singur episod semnificativ din viata catorva personaje.

Trasaturile schitei

 reliefarea numarului mic de personaje

 evidentierea cadrului spatio-temporal limitat al actiunii ( interval de timp scurt; de regula
intr-un singur loc)
 precizarea episodului semnificativ relatat in schita

Basmul
Basmul este creatia narativa populara in care intamplarile reale se impletesc cu cele
fantastice, fiind savarsite atat de personaje reale, cat si de cele cu puteri supranaturale,
in care fortele binelui se lupta cu fortele raului si din a caror confruntare binele iese
intotdeauna invingator.
 Trasaturile basmului

 prezenta cifrelor si a obiectelor magice

 prezenta intamplarilor reale si a celor fantastice (rezumat pe momentele subiectului,
evidentierea intamplarilor fantastice)
 conflict: confruntarea dintre bine si rau
 formule narative tipice: initiale, mediane si finale
 victoria binelui (respectiv al eroului care il reprezinta

Romanul
Romanul este o specie a genului epic, in proza, de mari dimensiuni, cu mai multe fire
narative si cu personaje numeroase.

Trasaturile romanului

 existenta a unul sau mai multe conflicte

 prezenta a multiple fire narative (pot fi reliefate printr-un scurt rezumat)
 numarul mare de personaje
 complexitatea personajelor (poate fi evidentiata prin caracterizarea personajelor
principale)
 marci ale naratorului, tipuri ale discursului narativ (obiectiv/subiectiv)

Fabula
Fabula este opera epica de mica intindere, cu caracter satiric si moralizator, in care
intamplarile sunt puse pe seama animalelor, care intruchipeaza anumite tipuri umane
satirizate de autor.

Trasaturile fabulei

 principalele figuri de stil sunt personificarea si alegoria

 personajele reprezinta tipuri umane (tipul avarului, tipul parvenitului, tipul tiranului etc.)
 sursele umorului
 prezenta moralei (explicita, la sfarsitul fabulei, sau implicita)
Tipuri de naratori
Autorul creeaza si desemneaza un personaj care sa spuna povestea. Acest
personaj este naratorul.
Naratorul ofera punctul de vedere al povestii.
Mai multi naratori ai povestii pot prezenta mai multe puncte de vedere.

Cand intamplarile sunt povestite la persoana I

* naratorul foloseste pronumele „eu" si se refera la el pentru a spune povestea.
Naratorul poate fi personaj principal sau secundar.
* unui cititor ii este mai usor sa relationeze cu o poveste narata la persoana intai.
* un narator subiectiv este, in general, nesigur, care nu prezinta incredere pentru
ca este unul dintre personajele povestii si nu poate vorbi decat pentru el, din
punctul lui de vedere.

Cand intamplarile sunt povestite la persoana a II-a

* naratorul foloseste pronumele „tu", dar acest tip de naratiune nu este folosit
foarte des, deoarece il face pe cititor sa participe la poveste, fara voia acestuia.
Un exemplu de roman scris la persoana a doua: Daca intr-o noapte de iarna, un
calator... de Italo Calvino.

Cand intamplarile sunt povestite la persoana a III-a

* naratorul foloseste pronumele „el" sau „ea" si nu ia face parte din poveste.
* un narator obiectiv este un observator si descrie sau interpreteaza gandurile,
sentimentele, motivatiile personajelor. Detaliile despre decoruri, scene si despre
ceea ce se intampla sunt mai puternice cand sunt povestite de un observator
obiectiv
* un narator omniscient (atoatestiutor) are acces la tot ce se intampla in carte, de
la actiuni pana la gandurile personajelor.
* un narator limitat cunoaste doar anumite evenimente, nu „stie" intreaga
poveste
Modurile de expunere
Naratiunea
Este modul de expunere prin care se relateaza, intr-o succesiune temporala, fapte si intamplari. Se
bazeaza pe actiune si pe verbe.Naratiunea presupune un narator, actiune, personaje. Naratorul este
ipostaza literala a autorului real, care povesteste evenimentele, descrie locurile si explica cele
intamplate.Naratiunea este modul de expunere specific operelor epice, cu toate ca poate aparea si in
operele dramatice, atunci cand un personaj povesteste ce s-a intamplat in afara scenei. Mai poate fi
intalnit si in poeziile lirice, in asa-numitele poezii lirice narative.

Descrierea
Este modul de expunere prin care sunt prezentate caracteristicile unor obiecte. Rolul descrierii intr-un
text este de a situa actiunea si personajele, de a exprima in mod sugestiv atmosfera in care se desfasoara
intamplarile si ajuta pe cititor sa-si imagineze cum arata locurile si oamenii.Ea se bazeaza pe substantive,
adjective si adverbe. Descrierea mod de expunere care sta la baza operelor lirice, dar poate fi intalnita si
in operele epice, unde se impleteste cu naratiunea si dialogul .

Dialogul
Este modul de expunere care reproduce in mod direct cuvintele personajelor. Prin folosirea dialogului,
povestitorul isi lasa personajele sa se descrie singure, prin modul lor de a vorbi.Dialogul sta la baza
operelor dramatice, dar poate fi intalnit si in operele epice, mai ales in schite, si chiar in operele lirice, in
asa-numitele poezii lirice dialogate.Se poate vorbi si de un dialog interior, de replici pe care un personaj le
schimba cu el insusi.

Monologul
Este vorbirea unui singur personaj.Este specific operelor lirice, in care ia forma confesiunii (in poezia
intima si de idei) sau a descrierii (in poezia descriptiva – pastel).Putem vorbi si de un monolog interior,
cand un personaj vorbeste in gand si de un monolog teatral, cand un personaj vorbeste singur, pe scena,
in fata spectatorilor.

DESCRIEREA LITERARA
Este opera literara in versuri sau in proza, in care se prezinta in mod sugestiv si plastic trasaturile
caracteristice ale unui colt din natura, ale unui obiect, ale unei fiinte, ale unui fenomen, asa cum sunt
vazute ele de autor, care isi exprima atitudinea fata de acestea. Sunt infatisate doar acele trasaturi care l-
au impresionat pe observator, oferind o viziune personala asupra realitatii. In aceste opere se urmareste
sa se trezeasca sentimente si emotii in sufletul cititorului.In operele literare in care predomina, ca mod de
expunere, descrierea, imaginea reala este transfigurata prin folosirea unor procedee artistice (imagini
vizuale, auditive, olfactive, tactile), a figurilor de stil (epitete, comparatii, inversiuni, metafore) sau a
cuvintelor cu sensuri noi, figurate, predominand substantivele si adjectivele.Autorul participa afectiv la
cele descrise.
Fișa de lectură
Enigma Otiliei de G. Călinescu
Numele autorului: G. Călinescu

Titlul operei: Enigma Otiliei

Tema operei:Goana după bani

Timpul și locul acțiunii:

Anul 1909 la începutul verii. Casa lui Costache Giurgiuveanu reprezinta locul
principal de desfașurare a acțiunii.

Atmosfera care domină în casa lui Costache Giurgiuveanu aduce a ,,gust de vechi”
pentru tânăra generație care posibil ne înțelege toate elementele casei bătrâne.
Pentru ,,unchiul Costache” se face element al casei, reprezintă amintirea lui de
tinerețe de vremea câmd viața lui abia începuse în această casa, alături de soție.
Cunoscând ca casa era ținută la suprafață de iubire și cultură emanată de bătrân
Otilia și Felix. O vizită în casa aceasta te purta întro alta vreme dar aducea a ceva
familiar și a adevarată iubire reciprocă.

Momentele subiectului

EXPOZIȚIUNEA

Aceasta începe cu prezentarea tânărului Felix ,,de vreo 18 ani” și prin intermediul
lui facem cunoștință cu celelalte personaje ale romanului.

INTRIGA

Aceasta începe odata cu prezentare tuturor personajelor romanului, și cu gooana

clanului Tuha după averea bătrânului Costache

PUNCTUL CULMINANT

Aceasta are la bază atacul de corp al lui Costache Giurgiuveanu. Momentul în care
întreaga lui avere ar putea fi pierduta în mâinele rudelor sale.
DESFĂȘURAREA ACȚIUNII

Bătrânul își revine și începe să se îngrijoreze de viața lui știind că moartea este
foarte aproape cu toate ca dorea să vină atât de repede .

DEZNODĂMÂNTUL

Felix devine medic apoi profesor de universitate. Stănică devine deputat pe banii
furați de la unchiul Costache iar Otilia se căsătorește cu Pascalopol.

Pădurea Spânzuraților de L.Rebreanu

Numele autorului: Liviu Rebrenu

Titlul operei: Pădurea spânzuraților

În acest roman Liviu Rebreanu atinge două teme majore, intelectualul și războiul.
Prin intelectual se subânțelege studiile eroului principal în care el are succese. Iar
prin tema războiului autorul ne relateza decizia lui Bologa de a pleca la război.

Momentele subiectului

EXPOZIȚIUNEA

Acțiune se petrece în România în anii 1900. Merge vorba despre Apostol Bologa.
Un simplu băiat de la țară care de mic copil fanatic credea în dumnezeu dar sa
dezamăgit în el după moartea tatălui său.

INTRIGA

Bologa se îndragostește si dorește sa lepede școala si sa plece la război pentru a

demonstra că el este un bărbat adevărat.

DESFĂȘURAREA ACȚIUNII

Bologo nu-și asculta mama și decide sa plece la război. Acolo el se schimba

complet dupa omorârea unui dezertir. Mai târziu se întoarce acasă si se desparte
cu Ilona .

PUNCTUL CULMINANT

Bologa află ca va nevoi sa lupte înpotriva țării sale. De aceea incearca sa să se

mute în altă parte. Când totuși reușește sa ujungă la general acest nu dorește săl
ajute dar din contra face tot posibilul ca să îl încurce.
DEZNODĂMÂNTUL

Bologa era nevoit să omoare câțiva țărani români. Nevrând să facă asta el
dezertează. Dupa ce el a fost prinz a fost condamnat la moarte prin spânzurare.

În acel loc unde romanul a început acolo a și luat sfârșit.

Fișa personajului
Mara
Mara o femeie văduvă cu doi copii mici, Trica și Persida, pe care se străduise săi
întrețină.

Ea este cel mai tolerant si cel mai deschis personaj a romanului. Înca de la început
naratorul o caracterizeaza în mod direct ,,tânără, voinică si harnică”. Corpul său
este masiv si lipsit de feminitate,,Muiere mare, spătoasă, greoaie și cu obrajii
bătuți de soare, de ploaie și de vânt”. Trăsăturile de caracter ale Marei se
desprind în mod indirect din faptele, gesturile și limbajul acesteia. Este o mamă
orgolioasă, deoarece văzând alți copii spune ,,sărăcuții mamei” iar despre ai săi
,,apar zdrențăroși și desculți, sunt totuși sănătoși și rumeni, voinici și plini de viață,
deștepți și frumoși, însă nepieptănați și obraznici”.Cu toate acestea își alină
gândurile prin monologul interior ,,Tot nare nimeni copii ca mine!”

Otilia
Otilia Mănulescu este a tânără orfană rămasă în grija tatălui vitreg, ea are un
caracter gingaș. Aceasta putem constata din frazele ,,o tânără de 18 ani” și ,,fica
celi de-a doua soții alui Costache Giurgiuveanu”.

Una dintre trăsăturile Otiliei este înțelegerea.Noi aflăm asta din fraza ,,Nu trenuie
să te gândești la iubire înainte de ați o face o casieră”. Romantismul tot este o
trasatura dominantă a tinerei aceasta putem observa cu ajutorul frazelor ,,Ce-ai
zice dacă aș cadea deodată din cer?”.Dar tânăra ca și orice adolescentă are și
trăsături mai rele. Una din acestea este ceea că ea este capricioasa.Aceasta ne
sugerează fraza ,, mă plictisesc repede, sufăr când sunt concentrată”
C.V.
Felix
1.Date generale: Sima Felix 18 ani,tatăl a fost doctor de la care a primit
moștenire.

2.Studiile: Student la Universitatea de Medicină din București.

Absolvent al liceului pansionat

3.Activitatea personala: Este medic, profesor la Universitatea de

Medicină. Autor de diferite studii în medicină

4.Competență: Cunoscător profund a profesiei