Sunteți pe pagina 1din 182

Martha Stout

INTRODUCERE
Imaginează-ţi
Minţile oamenilor diferă chiar mai mult decât chipurile.
— Voltaire
Imaginează-ţi — dacă poţi — cum e ă nu ai con!tiinţă" de#oc"
nici entimente de $ino$ăţie au de remu!care" indi%erent ce %aci"
nidun entiment de &ngri'orare pentru tarea de (ine a trăini#or" a
prieteni#or au chiar a mem(ri#or %ami#iei) Imaginează-ţi că nu te-ai
#upta cu ru!inea" nici măcar o dată &n toată $iaţa ta" indi%erent de
ce %apte egoite" tr*nda$e" pericu#oae au imora#e ai %ace) +i
&ncearcă ă pretinzi că noţiunea de repona(i#itate nu &ţi ete
cunocută" dec*t ca ,ind o po$ară pe care cei#a#ţi par ă o accepte
%ără a e &ntre(a" ca ni!te %raieri credu#i) cum adaugă #a aceată
%antama tranie capacitatea
%aptu# că tructura deete
ta piho#ogică a acunde de cei#a#ţi
radica# di%erită de a oameni
#or) Din
moment ce toată #umea preupune că atri(utu# de con!tiinţa ete
uni$era# printre ,inţe#e umane" acunderea %aptu#ui că nu ai
con!tiinţă ete e.trem de imp#ă) Nu e!ti reţinut de #a niciuna
dintre dorinţe#e ta#e" nici de $ină" nici de ru!ine" !i nu e!ti
niciodată con%runtat de a#ţii cu pri$ire #a *nge#e rece de care dai
do$adă) /heaţa din $ine#e ta#e ete at*t de ciudată" at*t de cu
totu# di%erită de e.perienţa #or perona#ă" &nc*t a(ia dacă ei
ghicec
Cu a#tetarea &n carenute e!ti
cu$inte" a0i" !ide#oc
ata rareori)
determinat de contr*ngeri
interne" iar #i(ertatea ta netingherită de a %ace e.act ceea ce &ţi
dore!ti" %ără mutrări de con!tiinţă" ete &n mod con$ena(i#
in$izi(i#ă #umii &ntregi) 1oţi %ace orice !i totu!i a$anta'u# traniu
aupra ma'orităţii oameni#or" care unt opriţi de con!tiinţa #or" $a
răm*ne" ce# mai pro(a(i#" nedecoperit)
Cum iţi $ei trăi $iaţa2 Ce $ei %ace cu acet a$anta' ecret !i uria!
!i cu handicapu# corepunzător a# ce#or#a#ţi oameni 3con!tiinţa42
Răpunu# depinde" &n mare măură" de dorinţe#e ta#e" pentru că
oamenii nu unt #a %e#) Unii — indi%erent ca au con!tiinţă au nu —
e #aă &n $oia inerţiei" &n timp ce a#ţii unt p#ini de $ie !i de
am(iţii ă#(atice) Une#e ,inţe umane unt e.traordinare !i
ta#entate" a#te#e unt năt*nge" iar ce#e mai mu#te" ,e că au
con!tiinţă" ,e că nu" e a0ă unde$a ia mi'#oc) E.ită oameni
$io#enţi !i oameni paci,!ti" peroane care unt moti$ate de etea
de *nge !i a#te#e care nu au at%e# de po%te)
1oate că e!ti o peroană &netată de (ani !i putere !i" de!i nu ai
nicio urmă de con!tiinţa" ai un coe,cient de inte#igenţă uimitor)
E!ti caracterizat de hotăr*re !i capacitatea inte#ectua#ă de a
o(ţine (unătare !i in0uenţă c*t mai mari !i nu e!ti a(o#ut de#oc
mi!cat de $ocea *c*itoare a con!tiinţei care &i opre!te pe cei#a#ţi
de #a a %ace totu# !i orice pentru a reu!i) #egi a%aceri" po#itică"
domeniu# 'uridic" ce# (ancar ori dez$o#tarea internaţiona#ă au
orice a#tce$a d&ntr-un !ir de pro%eii care imp#ică putere !i urmezi
ucceu# &n carieră cu o paiune rece" care nu to#erează nido
opre#i!te #ega#ă au mora#ă) C*nd ete a$anta'o" aran'ezi
conta(i#itatea !i ditrugi do$ezi#e" &ţi &n'unghii pe #a pate anga'aţii
!i c#ienţii 3au aociaţii4" te căătore!ti pentru (ani" #e pui
minciuni #eta#e premeditate oameni#or care au &ncredere &n tine"
&ncerci ă ţi ditrugi co#egii puternici !i e#oc$enţi !i" pur !i imp#u" &i
zdro(e!ti
toate pe cei
acetea tedependenţi !i care e.traordinară
%aci cu #i(ertatea nu au niciun cu$*nt de pu)
care rezu#tă din+i
%aptu# de a nu a$ea niciun %e# de con!tiinţă)
De$ii" &n mod inimagina(i#" ire%uta(i# !i poate chiar pe de-a-
ntregu#) o peroană de ucce) De ce nu2 Cu mintea ta !i %ără o
con!tiinţă care ă domneacă aupra p#anuri#or ta#e" poţi face
orice.
Sau nu — ă punem că nu e!ti o at%e# de peroană) E!ti
am(iţio" da" !i &n nume#e ucceu#ui e!ti dipu ă %ad tot %e#u# de
#ucruri #a carecu
o peroană oamenii ai con!tiinţă
un ni$e# ridicat nici
de nu -ar g*ndi"1ro(a(i#
inte#igenţă) &nă nu e!ti

inte#igenţa ta e ituează pete medie" iar oamenii te conideră
de!tept" poate chiar %oarte de!tept) Dar &n ad*ncu# u0etu#ui !tii
că nu ai mi'#oace#e cogniti$e au creati$itatea ă a'ungi pe cu#mi#e
puterii #a care $iezi &n ecret" iar acet #ucru te %ace ă ,i
ranchiuno cu &ntreaga #ume !i in$idio pe oamenii din 'uru# tău)
Ca !i acet tip de peroană" te acunzi &ntr-o ni!ă" au poate &n
mai mu#te ni!e" &n care poţi a$ea un oarecare contro# aupra unui
număr redu
de putere" dee!ti
de!i peroane)
a%ectat t%e#"
&n mod&ţicronic
ati%aci puţin din
din cauză că nudorinţa
ai maita
mu#tă) Te roade ă ,i at*t de #i(er de acea ridico#ă $oce interioară
care &i opre!te pe a#ţii din a do(*ndi putere nemăurată" %ără a
a$ea u,cient ta#ent pentru a urma tu &nuţi ucceu# ma.im)
Uneori cazi pradă tări#or morocănoae !i %urioae cauzate de
%rutrarea că nimeni &n a%ară de tine nu te &nţe#ege)
5nă te (ucuri de #u'(e#e care &ţi permit ă ai un anume contro#
de uper$izare aupra c*tor$a peroane au a unor grupuri mici"
de pre%erat oameni i grupuri re#ati$ #ipite de putere au
$u#nera(i#e &ntr-o anume măura) E!ti pro%eor au pihoterapeut"
a$ocat de di$orţuri au pro%eor de port #a #iceu) Sau poate e!ti
conu#tant" (ro6er au proprietar de ga#erie ori director de reure
umaane) Sau poate că nu ai o %uncţie p#ătită !i" &n chim(" eti
pre!edinte#e aociaţiei de proprietari" $o#untar #a un pita# ori
părinte) Indi%erent de #u'(a pe care o ai" manipu#ezi !i intimidezi
oamenii care e a0ă #a m*iia ta" oricat de de !i inuporta(i# poţi"
%ără ă ,i dat a%ară au ă ,i tra #a răpundere) 7aci acet #ucru
de dragu# propriei peroane" chiar !i atunci c*nd nu e.ită niciun
a#t cop dec*t ace#a de a-ţi da ,ori) -i %ace pe oameni ă ară &n
poziţie de drepţi &neamnă că ai putere — au" cei puţin" aa $ezi
tu #ucruri#e — !i intimidarea iţi dă un $a# de adrena#ină) Ete
amuzant)
1ro(a(i#
poţi peria că nu poţi
c*ţi$a , CEO&ia#poţi
oameni" unei%ace
corporaţii mu#tina
ă a#erge ționa#e"
ca ni!te pui&nă
de
găina" poţi ă %uri de #a ei ori — poate ce# mai groza$ dintre toate
— ă creezi ituaţii care ă &i %acă ă e imtă prot) Iar ata
&neamnă puterea" mai a#e c*nd oamenii pe care &i manipu#ezi &ţi
unt uperiori d&ntr-un anume punct de $edere) 8ucru# ce# mai
re$igorant dintre toate ete ă răne!ti oameni care unt mai
de!tepţi au au mai mu#t ucce dec*t tine" au care au mai mu#tă
c#aă" unt mai atrăgători" mai popu#ari au mai admira(i#i din
punct deete
ca#itate9 $edere mora# dec*t
răz(unare tine) Nu
e.itenţia#a) Si ete doarcon!tiinţă"
nea$*nd ditracţie acet
de
#ucru ete uimitor de u!or de %ăcut" iţi minţi &n tăcere !e%u# au pe
uperioru# acetuia" p#*ngi cu #acrimi de crocodi#" a(otezi
proiectu# unui co#eg de er$iciu au manipu#ezi un pacient 3ori un
copii#" mome!ti oamenii cu promiiuni au %urnizezi o mică
in%ormaţie gre!ită care nu $a duce niciodată #a tine)
Sau acum ă punem că e!ti o peroană cu o tendinţă pre
$io#enţă au pre a $edea $io#enţa tranpuă &n act) 1ut !i imp#u
poţi
oţieă-ţi
au ucizi co#ega au
pe (ogatu# ă %acia# ă
partener ,e uciă
amantei — ori
ta#e" aupepe!e%" pe %ota
oricine
a#tcine$a care te ener$ează) Tre(uie ă ai gri'ă" pentru că dacă
ratezi ce$a" poţi , prin !i pedepii de item) 5na nu $ei ,
niciodată tra #a răpundere de con!tiinţa ta" pentru că tu nu ai
con!tiinţa) Dacă te hotără!ti ă ucizi" ingure#e di,cu#tăţi $or ,
ce#e e.terne) Nimic din interioru# tău nu $a proteta)
Dat ,indc* nu e!ti oprit cu %orţa" poți face orice. Dacă te-ai
năcut #a momentu# potri$it" a$*nd un oarecare acce #a a$erea
%ami#iei" !i ai un ta#ent pecia# de a timu#a ura !i entimentu# de
pierdere a# ce#or#a#ţi" poţi aran'a ă ucizi un mare număr de
peroane #ipite de (ănuia#ă) Cu u,cienţi (ani" poţi rea#iza acet
#ucru de #a mare depărtare" iar tu poţi ta #ini!tit !i &n iguranţă"
pri$ind cu ati%acţie) De a#t%e#" terorimu# 3rea#izat #a ditanţa4
ete ocupaţia idea#ă pentru o peroană poedată de etea de
*nge !i %ără con!tiinţă" pentru că dacă o %aci a!a cum tre(uie"
poţi determina un &ntreg popor ă ia poziţie de drepţi atunci c*nd
pui tu) +i dacă nici ata nu ete putere" atunci ce e2
Sau ă ne imaginăm e.trema opuă: nu e!ti de#oc intereat de
putere) Din contră" e!ti ace# gen de peroană care chiar nu &!i
dore!te prea mu#te) Singura ia am(iţie rea#ă ete aceea de a nu te
trădui ă te trecori) Nu $iei ă munce!ti a!a cum %ace toată
#umea) 7ără con!tiinţă" poţi ă moţăi au ă te ocupi de ho((;-
uri#e ta#e"
#ungă) ă tedin
Trăind uiţinimic
#a te#e$izor au a'utor
!i cu ce$a ă ie!idin
prinpartea
ora! c*t e ziua!i de
rude#or a
prieteni#or" poţi %ace acet #ucru #a ne%*r!it) E poi(i# ca oamenii
ă !opteacă intre ei că e!ti o peroană %ără idea#uri au că e!ti
deprimat" un caz trit au" dimpotri$ă" dacă e &n%urie" po% ă
(om(ăne cum că e!ti #ene!) C*nd a'ung ă te cunoacă mai (ine
!i chiar e &n%urie" pot ţipa #a tine !i iţi pot pune că e!ti un pierde-
$ară" un puturo) 5nă niciodată nu #e $a trece prin minte că
practic tu nu ai con!tiinţă" că &n mod %undamenta# mintea ta nu
eamănă cu a #or)
Sentimentu# de panică a# unei con!tiinţe $ino$ate nu &ţi apaă
niciodată inima !i nici nu te treze!te &n miez de noapte &n ciuda
ti#u#ui tău de $iaţă" nu te imţi niciodată irepona(i#" neg#i'ent
au măcar 'enat" de!i" de dragu# aparenţe#or" uneori pretinzi că ai
at%e# de trăiri) Spre e.emp#u" dacă e!ti un o(er$ator detu# de
(un a# oameni#or !i a# #ucruri#or #a care reacţionează ace!tia" poţi
adopta o mimică #ipită de $iaţă" de e.emp#u c*t de ru!inat e!ti de
$iaţa ta" !i $or(e!ti depre c*t de depra$at te imţi) 7aci acet
#ucru
creadădoar pentru
că e!ti că etedec*t
deprimat mai con$ena(i# aţipe
ca ace!tia ă &i %aci
#a pe
tineoameni ă
tot timpu#
au a inite ă te anga'ezi9
O(er$i că oamenii care au con!tiinţă e imt $ino$aţi atunci
c*nd ţin predici cui$a depre care cred că ete <deprimat= au <cu
pro(#eme=) >a chiar" pre a$anta'u# tău u#terior" oamenii e imt
adeea &ndatoraţi ă ai(ă gri'ă de o at%e# de peroană Dacă" &n
duda re#ati$ei ta#e ărăcii) reu!e!ti ă te imp#ici &ntr-o re#aţie
e.ua#ă cu cine$a" aceată peroană — care nu upectează %e#u#
&n care e!ti tu cu ade$ărat — e poate imţi &n mod pecia#
&ndatorată) +i din moment ce tot ceea ce &ţi dore!ti ete ă nu
munce!ti" ponoru# tău nu tre(uie ă ,e deoe(it de (ogat" ci
doar ă ai(ă con!tiinţă)
Sunt con$ină că a te imagina ca oricare dintre acete peroane
ţi e pare o ne(unie" pentru că at%e# de oameni unt ne(uni !i
chiar pericu#o!i) Ne(uni" dar rea#i — (a chiar au !i un nume)
Numero!i pro%eioni!ti din domeniu# ănătăţii minta#e e re%eră #a
condiţia #ipei de con!tiinţă au #a o con!tiinţă diminuată ca ,ind
<tu#(urare antiocia#ă de perona#itate=" o de%ormare de caracter
impoi(i# de corectat care" #a ora actua#ă" e crede ca ete
prezentă #a apro.imati$ ?@ din popu#aţie — ceea ce &neamnă o
peroană din AB) ceata condiţie a #ipei de con!tiinţa poarta !i
a#te nume" &nă ce# mai adeea ete numită <ociopatie= au un
termen
%ot" demai %ami#iar"
%apt" tu#(urare8ipa
primapsihopatie. de entimentu#ui
perona#itate de $ino$ăţie
care a %ota
recunocută de pihiatrie" iar printre termenii care au %ot uti#izaţi
&n eco#u# trecut e numără manie fara delir, inferioritate
psihopatică, nebunie morala !i cretinism moral.
5n con%ormitate cu (i(#ia actua#ă a etichete#or pihiatrice"
Manualul de diagnostic si statistică a tulburărilor mentale IV a#
ociaţiei mericane de 1ihiatrie" diagnoticu# c#inic de <tu#(urare
antiocia#ă de perona#itate= ar tre(ui #uat &n coniderare atunci
c*nd peroana
trăături: 34 e!ecare
&n a ce# puţin trei
e con%orma dintre ocia#e9
norme#or următoare#e !apte
3A4 ipocrizie
!i caracter manipu#ati$9 34 impu#i$itate" e!ec &n a p#ani,ca &n
perpecti$ă9 3?4 ner$ozitate" agrei$itate9 3B4 nepăare %aţă de
iguranţa a ori a ce#or#a#ţi9 34 #ipă de conec$enţă a
repona(i#ităţii9 37) #ipa remu!c*ri#or după ce a rănit" ma#tratat
au %urat a#te peroane) 1rezenţa" #a o peroană" a oricăror trei
dintre acete <imptome=" #uate &mpreuna" ete u,cientă pentru a
determina numero!i pihiatri ă upecteze e.itenţa acetei
tu#(urări)
#ţi cercetători !i c#inicieni" mu#ţi dintre cei care conideră că
de,niţia 1 decrie <in%racţiona#imu#= mai (ine dec*t ade$ărata
<pihopatie= au <ociopatie=" indica !i a#te caracteritici do$edite
a#e pihopaţi#or ca grup) Una dintre trăături#e ce# mai %rec$ent
o(er$ate ete un %armec $o#u(i# !i uper,cia#" care &i permite
ade$ăratu#ui pihopat ă educă a#te peroane" #a propriu au #a
,gurat— un %e# de tră#ucire au charimă care" iniţia#" poate %ace
ca un pihopat ă pară mai &nc*ntător au mai intereant dec*t
ma'oritatea oameni#or norma#i din 'uru# ău) E# au ea ete mai
pontan au mai inten" ori &ntru c*t$a mai <comp#e.=" mai e.;
au mai amuzant dec*t toţi cei#a#ţi) Uneori" aceată <charimă
ociopatică= ete &noţita de un entiment grandio de $a#oare ce
poate , capti$ant #a &nceput" dar care" #a o cercetare mai atenta"
poate părea ciudat au chiar caraghio) 3<&ntr-o (ună zi #umea $a
&nţe#ege c*t de pecia# unt= au <+tii că" după mine" niciun a#t
iu(it nu $a mai , a!a=)4
5n p#u" pihopaţii au ne$oie de o timu#are mai mare dec*t cea
norma#ă" care duce #a aumarea %rec$entă a unor ricuri ocia#e"
,zice" ,nanciare au #ega#e &n mod tipic" ei ii pot %ermeca pe
cei#a#ţi ă #i e a#ăture &n &ntreprinderi pericu#oae" iar ca grup unt
cunocuţi pentru minciuna !i &n!e#ătoria pato#ogice !i pentru
re#aţii#e de tip parazit cu <prietenii=) Indi%erent de c*t de cu#ti$aţi
au de (ine
pro(#eme p#aaţi unt ace!ti
comportamenta#e adu#ţi" care
timpurii" e poate ă uneori
inc#ud ai(ă unuti#izarea
trecut cu
de droguri au de#inc$enta 'u$eni#ă !i" &ntotdeauna" e!ecu# de a-!i
recunoa!te repona(i#itatea pentru orice pro(#emă apărută)
1ihopaţii unt remarcaţi &ndeoe(i pentru uper,cia#itatea
trăiri#or" pentru natura ipocrită !i trecătoare a oricăror entimente
a%ectuoae pe care pot pretinde că #e au" o anume aprime
răpitoare) Nu au nicio urmă de empatie au intere incer &n a
re#aţiona emoţiona# cu un partener) Odată ce %armecu# uper,cia#
ete dat #a o parte" cănicii#e acetor oameni unt #ipite de iu(ire"
unidirecţiona#e !i aproape &ntotdeauna au $iaţă curtă) Dacă un
partener de căătorie are o oarecare $a#oare pentru un pihopat"
acet #ucru e datorează %aptu#ui că parteneru# ete $ăzut ca o
poeiune" a cărei pierdem i# poate %ace pe pihopat ă e imtă
furios, &nă niciodată trit au repona(i#)
Toate acete caracteritici" a#ături de <imptome#e= enumerate
de ociaţia mericană de 1ihiatrie" unt mani%etări#e
comportamenta#e a ceea ce pentru noi contituie o pro(#emă
piho#ogica impoi(i# de măurat" !i anume a(enţa ce#ui de-a#
!apte#ea imţ eenţia# — con!tiinţa)
Ne(unec patru
apro.imati$ !i &npăim*ntător — !i c*t e poate de rea#" #a
procente din popu#aţie)
Dar ce &neamnă cu ade$ărat patru procente pentru ocietate2
Ca punct de re%erinţă a# pro(#eme#or ce# mai de &nt*#nite" iată
c*te$a ci%re: pre$a#enţa tu#(urări#or anorectice de a#imentaţie ete
etimată #a "?@) coniderată aproape epidemie" !i cu toate
acetea ete mai mică dec*t pre$a#enţa perona#ităţii antiocia#e)
Tu#(urări#e ma'ore c#ai,cate ca chizo%renie apar #a doar @
dintre oameni — doar un %ert din procentu# tu#(urări#or antiocia#e
de perona#itate
(o#i#or a,rmă că —" rataiarcanceru#ui
Centru# pentru contro#u#
de co#on !i pre$enirea
din State#e Unite"
coniderată <a#armant de mare=" ete de apro.imati$ ?F #a FF
FFF - de o ută de ori mai mică dec*t rata perona#ităţii
antiocia#e) 1e curt" e.ită mai mu#ţi pihopaţi printre noi dec*t
peroane care u%eră de anore.ie" at*t de mediatizată" de patru
ori mai mu#ţi pihopaţi dec*t chizo%renici !i de o ută de ori mai
mu#ţi dec*t peroane#e diagnoticate cu o (oa#ă răp*ndită cum
ete canceru# de co#on)
Ca terapeut"
traumei m-am 5n
piho#ogice) pecia#izat &n tratamentu#
u#timii douăzeci !i cinci upra$ieţuitori#or
de ani" practica
mea a inc#u ute de adu#ţi care au a$ut zi de zi u%erinţe
piho#ogice" din cauza a(uzuri#or din copi#ărie au a a#tor
e.perienţe cump#ite) !a cum am deta#iat &n tudii#e de caz din
TheMyth of Sanity, pacienţii mei prezentau mai mu#te u%erinţe"
inc#ui$ an.ietate cronică" depreie pro%undă !i tări minta#e
diociati$e !i" imţind că $iaţa #or pe acet păm*nt ete
inuporta(i#ă" mu#ţi dintre ei au a'un #a mine &n urma unor
tentati$e de uicid) Unii dintre ei au %ot traumatizaţi &n urma unor
dezatre natura#e au pro$ocate de om" ca de e.emp#u cutremure
!i răz(oaie" &nă cei mai mu#ţi dintre ei au %ot contro#aţi !i ditru!i
de in%ractori umani" adeea pihopaţi — uneori trăini" dar mai
adeea părinţi" a#te rude au %raţi pihopaţi) 5n a'utoru# o%erit
pacienţi#or mei !i %ami#ii#or #or pentru a putea %ace %aţă r*u#ui
&n%ăptuit aupra $ieţi#or #or !i &n tudierea po$e!ti#or #or de $iaţă"
am o(er$at că rău# cauzat de pihopaţii a0aţi printre noi ete
pro%und !i de durată" adeea tragic de morta# !i &ngri'orător de
comun) 8ucr*nd cu ute de upra$ieţuitori" am a'un #a
con$ingerea că a a$ea de-a %ace &n mod dechi !i direct cu
rea#ităţi#e ociopatiei ete o chetiune urgentă pentru noi toţi)
pro.imati$ un indi$id din douăzeci !i cinci ete pihopat" ceea
ce &neamnă" &n eenţă" că nu are con!tiinţă) Nn ţine neapărat de
%aptu# că
dintre acet
(ine grup
!i rău" ci popu#aţiona# nu reu!e!te
de %aptu# că aceată ă ditingă
ditincţie di%erenţa
nu reu!e!te ă
#e #imiteze comportamentu#) Di%erenţa inte#ectua#ă intre (ine !i rău
nu aduce irene#e !i #umini#e de atenţionare emoţiona#e au teama
de Dumnezeu" a!a cum e &nt*mp#ă &n r*ndu# ce#or#a#ţi oameni)
7ără cea mai mică treărire de $ino$ăţie au de remu!care" o
persoană din ! poate face absolut orice.
Incidenţa crecută a ociopatiei &n ocietatea umană produce un
e%ect pro%und aupra retu#ui oameni#or care tre(uie ă trăiacă pe
aceată p#anetă"
traumatizaţi) chiarcare
Indi$izii !i aupra ce#or
contituie care patru
acete nu auprocente
%ot c#inic
ne
ecătuiec re#aţii#e" conturi#e (ancare" rea#izări#e" tima de ine"
&nă!i pacea de pe p#aneta) 5n mod urprinzător &nă" mu#ţi oameni
nu !tiu nimic depre aceată tu#(urare" au dacă !tiu" o g*ndec
doar &n termeni de pihopatie $io#entă —in%ractori" crimina#i &n
erie" crimina#i &n maă" oameni care au &ncă#cat #egea &n mod
e$ident !i de nenumărate ori !i care" dacă unt prin!i" $or a'unge
#a &nchioare" poate chiar !i condamnaţi #a moarte de către
itemu#
identi,căm #ega# american)
număru# mare deNu pihopaţi
cunoa!tem !i nici nu
non$io#enţi careputem
e a0aă
printre noi" oameni care adeea nu unt in%ractori de amp#oare !i
de care itemu# #ega# %orma# nu ne poate apăra)
Cei mai mu#ţi dintre noi nu !i-ar imagina $reo corepondenţă
intre conceperea unui genocid etnic !i" ă zicem" a minţi !e%u#
depre un co#eg de er$iciu" %ără a te imţi $ino$at" &nă
corepondenţa piho#ogică nu e &nt*mp#ă doar aici9 &ţi dă ,ori)
Simp#ă !i pro%undă" #egătura ete a(enţa mecanimu#ui interior
care ne domină" emoţiona# $or(ind" atunci c*nd %acem o a#egere
pe care o coniderăm imora#ă" #ipită de etică" neg#i'entă au
egoită) Cei mai mu#ţi dintre noi trăim un entiment moderat de
$ino$ăţie dacă m*ncăm u#tima (ucată de p#ăcintă" ca ă nu mai
$or(im de cum ne am imţi dacă am răni" intenţionat !i metodic" o
a#tă peroană) Cei care nu au nicio urmă de con!tiinţă unt un
grup" indi%erent că unt tirani uciga!i au doar tr*ntori ocia#i %ără
ru!ine)
1rezenţa au a(enţa con!tiinţei ete o caracteritică umană
pro%unda" poate chiar mai emni,cati$ă dec*t inte#igenţa" raa
au chiar genu#) Ceea ce di%erenţiază un pihopat care trăie!te pe
pinarea a#tora de unu# care 'e%uie!te magazine de cartier au de
unu# care ete un (aron contemporan a# %urturi#or — au ceea ce
%ace di%erenţa &ntre un agreor comun !i un crimina# pihopat — nu
ete mai
*nge aumu#t
doardec*t tatutu# ocia#"
oportunimu#) Ceea hotăr*rea" inte#ectu#"
ce &i deoe(e!te etea
pe toţi de
ace!ti
oameni de noi" cei#a#ţi" ete o gaură comp#et goa#ă &n pihic" aco#o
unde ar , tre(uit ă ,e cea mai e$o#uată dintre %uncţii#e care ne
%ac umani)
1entru apro.imati$ G@ dintreH noi" con!tiinţa ete at*t de
%undamenta#a" &nc*t ne g*ndim #a ea doar rareori) 5n cea mai mare
parte a timpu#ui acţionează &n mod re0e.) Doar dacă tentaţia ete
e.trem de mare 3ceea ce" din %ericire" nu e &nt*mp#ă prea de4" nu
re0ectăm
&n ca#e) Nuu(
ne nicio %ormă&n#amod
&ntre(ăm ,ecare pro(#emă
erio: mora#a
a ii dau care meu
copi#u#ui ne iee
ă
măn*nce azi #a pr*nz au nu2 ă &i tur geanta co#egu#ui meu au
nu2 Să &mi #a (a#tă oţu#oţia2 Con!tiinţa ia toate acete decizii
&n #ocu# notru" at*t de #ini!tit" automat !i continuu" &nc*t ruc& chiar
&n ce#e mai creati$e momente a#e imaginaţiei nu am putea ă
in$ocăm imaginea unei e.itenţe %ără con!tiinţă) +i at%e#" &n mod
natura#" c*nd cine$a %ace cu ade$ărat o a#egere #ipită de
con!tiinţa" tot ceea ce putem %ace ete ă creăm e.p#icaţii care nu
unt
pentrunici pe departe
maa de pr*nz)ade$ăru#:
Co#egu# adeuitat ă &i a#
er$iciu dea (aniperoane
ace#ei copi#u#ui a
pu aiurea geanta) Tre(uie că oţu# au oţia ace#ei peroane era
un om impoi(i#) Sau ap#icăm etichete care" dat ,ind că nu
ana#izăm cu prea mare atenţie" aproape că e.p#ică un
comportament antiocia# a# peroanei: ete <e.centric=" <artit="
<%oarte competiti$= au <#ene!=" <ha(ar nu are de capu# #ui= au
<&ntotdeauna haimana=)
Cu e.cepţia mon!tri#or pihopaţi pe care ii $edem uneori #a
te#e$izor" a#e căror %apte unt prea ori(i#e pentru a #e putea
e.p#ica" oamenii #ipiţi de con!tiinţă răm*n aproape mereu
in$izi(i#i) Suntem e.trem de intereaţi de c*t de de!tepţi untem
!i de ni$e#u# de inte#igenţă a# a#tor peroane) Chiar !i un copi# mic
poate %ace di%erenţa &ntre un (ăiat !i o %ată) Ducem răz(oaie
raia#e) 5nă c*t pri$e!te poate ingura !i cea mai &nemnată
trăătură care di%erenţiază pecia umană — prezenţa au a(enţa
con!tiinţei — răm*nem e%ecti$ nepăători)
7oarte puţini oameni" indi%erent de ni$e#u# #or de educaţie"
cunoc enu# cu$*ntu# psihopat. Mu#t mai puţini &nţe#eg că" %oarte
pro(a(i#" cu$*ntu# -ar potri$i e.trem de (ine c*tor$a oameni pe
care chiar &i cunoc) Chiar !i după ce am a0at cum e cheamă" a ,
#ipit de con!tiinţa ete ce$a ce ma'oritatea oameni#or nu-!i pot
imagina)
care De %apt"
e#udează ete %e#
&n acet di,ci# ă ne Or(irea
empatia) g*ndim tota#ă"
#a o a#tă e.perienţă
depreia c#inică"
un de,cit cogniti$ pro%und" c*!tigu# #a #oto !i o mie de a#te e.treme
a#e e.perienţei umane" chiar !i pihoza" unt accei(i#e imaginaţiei
noatre) Cu toţii ne-am imţit pierduţi &n &ntuneric) Cu toţii am a$ut
momente de depreie" mai uper,cia#e au mai pro%unde) Cu toţii
ne-am imţit pro!ti" ce# puţin o dată au de două ori) Cei mai mu#ţi
dintre noi au %ăcut o #ită minta#ă cu ceea ce am %ace dacă am
de$eni (ogaţi pete noapte) +i &n $ie#e noatre din timpu# nopţii"

g*nduri#e
Dar a nu!i imagini#e noata
ne intereeze unt
deloc tu#(urate)
e%ecte#e acţiuni#or noatre aupra
ocietăţii" prieteni#or au %ami#iei" aupra copiilor no!tri2 Cum
nai(a ar , ata2 Ce am %ace cu noi &n!ine2 Nimic &n $ieţi#e noatre
nu ne poate pune) Cea mai aproape" pro(a(i#" de o at%e# de tare
ete e.perienţa de a a$ea dureri ,zice at*t de mari" &nc*t
capacitatea noatră de a 'udeca au de a acţiona ete temporar
para#izată) Dar chiar !i a!a e.ită $ino$ăţie) 8ipa tota#ă a
entimentu#ui de $ino$ăţie depă!e!te imaginaţia)
Con!tiinţa
regu#i#e pentruete conducătoru#
%apte#e noatre notru omnicient"
!i ne impune careemoţiona#e
pedepe ta(i#e!te
atunci c*nd nu repectăm regu#i#e) Niciodată nu ape#ăm #a
con!tiinţă) 1ur !i imp#u e a0ă aco#o" &n permanenţă" ca pie#ea"
p#ăm*nii au inima) Dacă putem pune a!a" nici măcar nu e
meritu# notru) +i nu ne putem imagina cum ar , %ără ea)
8ipa $ino$ăţiei ete &n mod traniu #a %e# de intimidantă ca un
termen medica#) Spre deoe(ire de cancer" anore.ie" chizo%renie"
depreie au chiar a#te <tu#(urări de caracter=" ca de e.emp#u
narciimu#" pihopatia paie că are un apect mora#) 5n mod
aproape in$aria(i#" pihopaţii unt $ăzuţi ca răi au dia(o#ici" chiar
!i 3au mai a#e4 de către pro%eioni!tii din domeniu# ănătăţii
minta#e" iar entimentu# ca ace!ti pacienţi unt oarecum o%eni$i !i
&npăim*ntători apare cu $i$acitate &n #iteratura de pecia#itate)
Ro(ert Jare" pro%eor de piho#ogie #a Uni$eritatea >ritih
Co#um(ia" a dez$o#tat un in$entar numit In"entarul de psihopatie,
care ete acceptat acum ca intrument tandard de diagnotic
pentru cercetători !i c#inicieni din &ntreaga #ume) Depre u(iecţii
ăi" Jare" om de !tiinţă imparţia#" crie: <Oricine" inc#ui$ e.perţii"
poate , păcă#it" manipu#at" &n!e#at !i tu#(urat de ace!tia) Un
pihopat priceput poate c*nta un concert #a trune#e inimii oricui...
Cea mai (ună apărare ete a &nţe#ege natura acetor prădători
umani=)din
Sanity Iar G?"
Jer$e;notează
C#ec6#e;" autoru#nemu#ţumire
aceată te.tu#ui c#aic The Mas# of
a pihopatu#ui:
<7rumueţea !i ur*ţenia" &n en %oarte uper,cia#" (unătatea"
răutatea" iu(irea" groaza !i umoru# nu au nicio &nemnătate rea#ă"
nicio putere ă &# emoţioneze=)
Se poate argumenta u!or că <pihopatia=" <tu#(urarea
antiocia#ă de perona#itate= !i <pihopatia= imt termeni
improprii" re0ect*nd un ametec inta(i# de idei !i %aptu# că
a(enţa con!tiinţei nu are en cu ade$ărat" a!a cum are o
categorie
%aptu# căpihiatrică) 5n aceatadiagnotice
toate ce#e#a#te pri$inţă" etepihiatrice
crucia# ă remarcăm
3inc#ui$
narciimu#4 imp#ică o anumita cantitate de u%erinţă perona#a
au tare pro(#ematică a ce#or care u%eră de acete (o#i)
Sociopatia ete ingura <(oa#ă= care nu determină suferinţă
pentru peroana cu aceată tu#(urare" niciun %e# de dicon%ort
u(iecti$) 1ihopaţii unt adeea detu# de ati%ăcuţi cu ei &n!i!i !i
cu $ieţi#e #or !i poate că tocmai din acet moti$ nu e.ită un
<tratament= e,cient) 5n mod tipic" pihopaţii intră &n terapie doar
c*nd au %ot
(ene,ciu trimi!i pro$enit
ecundar de $reundin
'udecător
tatutu#au
de c*nd ete5nănăto!irea
pacient) $or(a de un
ete rareori principa#a pro(#emă) Toate acetea atrag &ntre(area
dacă a(enta con!tiinţei ete o tu#(urare pihiatrică au o
pro(#emă #ega#ă — au ce$a &ntre ce#e două)
Singu#ar &n capacitatea de a-i decura'a chiar !i pe cei mai
e.perimentaţi pro%eioni!ti" conceptu# de ociopatie e apropie
pericu#o de mu#t de concepte#e noatre de u0et" de rău "ersus
(un" iar aceată aociaţie %ace ca u(iectu# ă ,e di,ci# de g*ndit
&n mod c#ar) Iar caracteru# impoi(i# de e$itat <ei "ersus noi= a#
pro(#emei na!te apecte !tiinţi,ce" mora#e !i po#itice care %ac
mintea ă ezite) Cum e poate tudia &n mod !tiinţi,c un %enomen
care" &n parte" pare ă ,e unu# mora#2 Cine ar tre(ui ă primeacă
a'utoru# !i pri'inu# notru pro%eionit" <pacienţii= au peroane#e
care tre(uie a &i uporte pe ace!tia2 C*tă $reme cercetarea
piho#ogică generează moda#ităţi de <diagnoză= a ociopatiei" pe
cine ar tre(ui ă tetăm2 r , necear oare ca" &ntr-o ocietate
#i(eră" oamenii ă ,e tetaţi pentru a!a ce$a2 Iar dacă cine$a a
%ot identi,cat dar ca ,ind ociopat" ce poate %ace ocietatea" &n
cazu# &n care poate %ace ce$a" cu at%e# de in%ormaţii2 Niciun a#t
diagnotic nu ridică aemenea pro(#eme de corectitudine po#itică
!i pro%eiona#ă" iar pihopatia" caracterizată de re#aţii#e ei
(inecunocute cu comportamente care Ke &ntind de #a agrearea !i
$io#areaete
răz(oi" parteneru#ui de $iaţă
&ntr-un anume p*nă
en #a crima
u#tima &n mai
!i cea erie&n%rico!ătoare
!i intigarea #a
%rontieră piho#ogică)
5ntr-ade$*r" ce#e mai decura'ante intre(*ri unt de mu#te ori
doar !optite: putem a,rma cu iguranţă că pihopatia nu
%uncţionează pentru indi$idu# care o are2 Ete oare pihopatia o
tu#(urare au ete %uncţiona#ă2 8a %e# de tu#(urătoare ete !i
neiguranţa ce#ei#a#te %eţe a monedei: Con!tiin ța %uncţionează &n
cazu# indi$idu#ui au a# grupu#ui care prezintă aceată
pro(#ematica2
pihopaţi" doarSauun con!tiinţa ete" pentru
ţarc piho#ogic a!a cum au ugerat
mae2 7ie că mai mu#ţi
$or(im
depre e#e dechi au doar &n !oapta" du(ii de acet %e# e
&ntrezărec pete tot pe o p#aneta unde" de mii de ani !i p*nă &n
momentu# de %aţă" nume#e uni$era#e ce#e mai %aimoae au
aparţinut &ntotdeauna ce#or care au putut , amora#i Ia ni$e#
u,cient de ridicat) Iar &n cu#tura noatră actua#ă" a te %o#oi de
oameni aproape că a a'un ă ,e #a modă" iar ,rme#e #ipite de
crupu#e par ă producă a$eri %ără margini) 8a ni$e# perona#" cei
mai mu#ţi dintre
o peroană #ipitănoi
dea$em e.emp#e
crupu#e chiar !i
a c*!tigat din $iaţa
unt noatră"&n&ncare
momente care
a a$ea integritate &ncepe ă emene cu a %ace pe protu#)
Ete $or(a depre %aptu# că tri!orii nu reu!ec niciodată au"
ete ade$ărat" p*nă #a urmă" că (ăieţii (uni termină u#timii2 Oare
minoritatea #ipită de ru!ine $a mo!teni cu ade$ărat p#aneta2
t%e# de &ntre(ări re0ectă o preocupare centra#ă a acetei cărţi"
o temă care mi-a $enit &n minte imediat după ce catatro%e#e de pe
 eptem(rie AFF i-au %ăcui pe toţi oamenii cu con!tiinţă ă
de$ină angoaaţi" iar pe unii i-au du #a diperare) De o(icei unt o
peroană optimita" &nă pe atunci" &mpreună cu mai mu#ţi
piho#ogi !i tudenţi ai naturii umane" m-am temut că ţara mea !i
mu#te a#te ţări $or cădea pradă con0icte#or (azate pe ură !i
con0icte#or de răz(unare care urmau ă ne preocupe mu#ţi ani) De
niciunde" un $er d&ntr-un c*ntec apoca#iptic $echi de treizeci de
ani &mi in$ada g*nduri#e ori de c*te ori &ncercam ă mă re#a.ez
au ă dorm: <Satana" r*z*nd" &!i &ntinde aripi#e=) Satana ce#
&naripat din mintea mea" răcnind un hohot cinic !i ridic*ndu-e
dintre ruine" nu era un terorit" ci un manipu#ator demonic care e
%o#oie de %apte#e terori!ti#or pentru a t*rni $ăpaia urii pe
mapamond)
m de$enit intereata de pro(#ema odopatiei "ersus con!tiinţă
&n timpu#
(un unei
care &n con$eraţii
mod te#e%onice
norma# ete 'o$ia# !icup#in
unde
co#eg de-a# meu"
&ncura'ări" un om
dar care #a
ace# moment era !ocat !i demora#izat" &n cononanţă cu retu#
#umii Dicutam cazu# unui pacient comun a#e cărui imptome
uiddare de$enieră a#armant de gra$e" aparent din cauza
dezatre#or din State#e Unite 3!i" unt (ucuroaă ă pun" a cănii
tare -a &m(unătăţit %oarte mu#t de atunci4) Cp#egu# meu mi-a
re#atat c*t de $ino$at e imte din cauză că era %*!iat !i că e
poate ă nu ai(ă energia emoţiona#ă pe care de o(icei i-o o%eră
pacientu#ui) cet terapeut
cop#e!it de e$enimente" e.trem
ca toată decredea
#umea" gri'u#iu
că !i repona(i#"
ete nepăător)
Chiar &n timp ce &!i 'udeca propria peroană" -a oprit" a o%tat !i mi-
a pu cu o $oce epuizată tota# necaracteri-tici pentru e#:
— +tii" uneori mă &ntre( de ce ă ăi con!tiinţă2 Nu %ace dec*t ă
te p#aeze &n echipa &n$ină)
m %ot (u#$erată de &ntre(area #ui" &n pecia# din cauză că
cinimu# nu era de#oc caracteritic tării de pirit ro(ute !i
energice a acetui om) După o c#ipă" am răpun cu o a#ta
5ntre(are" m pu:>ernie" dacă ai a$ea de a#e cu ade$ărat" dacă
—Dar pune-mi"
ai putea a#ege &n ceea ce pri$e!te acet apect — ceea ce nu e
poate" deigur —" ai a#ege ă ai con!tiinţa" ca acum" au ai pre#era
ă ,i pihopat !i capa(i# dă)"" orice2
S-a g*ndit #a acet #ucru !i mi-a pu:
— i dreptate 3de!i eu nu intenţionaem ă ugerez te#epatic4)
! a#ege ă am con!tiinţă)
— De ce2 #-am %orţat eu
 %ăcut o pauză !i a rotit un <păi)))= pre#ung !i o(oit) &n ce#e din
turnă a zi:
— +tii" Martha" nu !tiu de ce) 1ur !i imp#u !tiu că aţ a#ege
con!tiinţa)
+i poate că doar con%undam dorinţe#e cu rea#itatea &nă mi -a
părut că după ce a %ăcut aceată a,rmaţie a a$ut #oc o chim(are
u(ti#ă &n $ocea #ui >ernie) 1area ce$a mai puţin &n$in !i am
&nceput ă $or(im depr una dintre organizaţii#e noatre
pro%eiona#e pe care p#a ni,cam ă o &n,inţăm pentru oamenii din
NeL or6 i ahington)
Mu#tă $reme după aceată con$eraţie" am răma ir trigat* de
&ntre(area co#egu#ui meu <De ce ă a$em cor !tiinţă2=" de
pre%erinţa #ui de a , ata!at de con!tiinţă dt c*t #ipit de ea !i de
%aptu#
ar că nu !tia
, răpun de ce
%oarte ar <1entru
(ine a#ege at%e#)
că eteUn corect=
deonto#og
auau un teo#og
<1entru că
$reau ă ,u o peroană (ună= &nă prietenu# meu piho#og nu a
putut da un răpun psihologic.
m imţit cu putere că tre(uie ă a0ăm moti$u# piho#ogic) Mai
a#e acum" &ntr-o #ume care pare gata ă e autoditrugă din cauza
a%aceri#or mondia#e (azate pe in!e#ăciune" a terorimu#ui !i a
răz(oaie#or (azate pe ura tre(uie ă auzim de ce" &n cri
psihologic, a , o peroana cu con!tiinţă ete de pre%erat uneia
e#i(erate
r*punu#demeu"
$ino$aţie au de remu!cări"
ca piho#og" #a acea 1arţia#" aceată
&ntre(are carte
<De ce ăete
ai
con!tiinţă2= 1entru a a'unge #a moti$e" $oi dicuta mai intai depre
peroane#e care nu au con!tiinţă" pihopaţii —" comportamentu#
#or" modu# &n care imt" a!a &nc*t ă putem ana#iza mai pro%und
$a#oarea" pentru retu# de G@ dintre noi) a %aptu#ui de a a$ea o
trăătură ce poate , agra$antă" dureroaă — i da" &ntr-ade$ăr"
#imitati$ă) Ceea ce urmează ete o ce#e(rare piho#ogică a ace#ei
$oci minucu#e !i a ma'orităţii ,inţe#or umane care unt
(inecu$*ntate cu con!tiinţă)
care nu &!i pot imagina a#t modEte
de oa trăi)
carte pentru aceia dintre noi
8ucrarea de %aţă reprezintă !i &ncercarea mea de a-i a$ertiza pe
oamenii de (unăcredinţ* cu pri$ire #a <1ihopatu# de a#ături= !i ă
&i a'ut ă %acă %aţă acetuia) Ca piho#og !i ca om" am $ăzut prea
mu#te $ieţi ditrue de a#egeri#e !i %apte#e c*tor$a peroane #ipite
de con!tiinţă) ce!ti c*ţi$a unt !i pericu#o!i" !i remarca(i# de
di,ci# de identi,cat) Chiar !i c*nd nu unt ,zic $io#enţi — !i mai
a#e atunci c*nd ne unt %ami#iari !i apropiaţi — unt cu toţii
capa(i#i de chi#odirea $ieţi#or a#tor oameni !i de a %ace din
ocietatea umană pe de-a-ntregu# un #oc neigur) 1entru mine"
aceată dominare aupra retu#ui oameni#or e.ercitată de
peroane#e care nu au niciun pic de con!tiinţă reprezintă un
e.emp#u %oarte de &nt*#nit !i &npăim*ntător pentru ceea ce
romancieru# 7) Scott 7itzgera#d numea <tirania ce#ui #a(=) +i cred
că toţi oamenii cu con!tiinţă tre(uie ă !tie care ete
comportamentu# de zi cu zi a# peroane#or %ără con!tiinţa" a!a
&nc*t ă poată recunoa!te !i ă %acă %aţă &n mod e,cient ce#or #a(i
din punct de $edere mora# !i nemi#o!i)
5n ceea ce pri$e!te con!tiinţa" e pare că untem o pecie a
e.treme#or) Tre(uie doar ă dechidem te#e$izoru# pentru a $edea
aceată dihotomie u#uitoare" pentru a da pete imagini cu oameni
care e t*răc pe 'o pentru a a#$a un căţe#u! din $reun cana#"
urmate
!i de !tiri
au %ăcut depre
trupuri#e a#te ,inţe
morman) +i umane care aunoatre
&n e.itenţe#e uci %emei !i copii
cotidiene"
de!i poate nu #a %e# de dramatic" $edem #a %e# de dar contrate#e)
Dimineaţă" cine$a e opre!te $ee# din drum pentru a ne da
(ancnota de zece do#ari care ne-a căzut din (uzunar" iar dupa-
amiaza" o a#tă peroană" r*n'ind" ne taie ca#ea &n tra,c)
Dat ,ind comportamentu# radica# contradictoriu #a care untem
martori zi de zi" tre(uie ă $or(im dechi depre am(e#e e.treme
a#e perona#ităţii !i a#e comportamentu#ui uman) 1entru a crea o
#ume
regu#ămai (ună" tre(uie
acţionează ă &nţe#egem
&mpotri$a natura
(unu#ui-imţ oameni#or
!i care %ac acetcare decu
#ucru
iguranţă emoţiona#ă) Doar &ncerc*nd ă decoperim natura #ipei
de mi#ă putem găi numeroae#e căi prin care oamenii pot trium%a
aupra ei" !i doar recunoc*nd &ntunericu# putem aduce &n mod
incer #umina)
Sper că aceată carte $a a$ea un ro# &n #imitarea impactu#ui
ditructi$ a# pihopatu#ui aupra $ieţi#or noatre" 8a ni$e#
indi$idua#" oamenii cu con!tiinţă pot &n$ăţa ă-# recunoacă pe
<pihopatu# de a#ături=
&n%r*ngerii copuri#or !i !tiind
a#e acet #ucru
pur egoite) pot acţiona
Ce# puţin" e pot&nprote'a
enu#pe
ine !i pe cei dragi de mane$re#e neru!inate a#e acetuia)

# !apte#ea imţ
Virtutea nu $nseamnă absenţa "iciilor sau e"itarea pericolelor
morale, "irtutea este un lucru $nsu%eţit &i cu totul diferit, precum
durerea sau un anume miros.
— /" )Cheterton
De dimineaţă" Poe" un a$ocat &n $*rtă de treizeci de ani" ete cu
cinci minute &n &nt*rziere #a o int*#nire e.trem de importantă care"
cu au %ără e#" $a &ncepe e.act #a ora Q:FF) Tre(uie ă pătreze
impreia (una %aţă de mem(rii mai $echi ai ,rmei" adică aproape
toată #umea" !i ar $rea ă ai(ă cu$*ntu# de dechidere &n %aţa
acetor c#ienţi &ntăriţi" a#e căror interee inc#ud !i pecia#izarea &n
ur(anim a #ui Poe) +i-a pregătit agenda pentru aceată &nt*#nire
de zi#e (une" pentru că imte că miza ete mare !i &!i dore!te
%oarte mu#t ă ,e &n a#a de &nt*#nire #a &nceputu# !edinţei)
Din păcate" cazanu# de &ncă#zire din caa #ui Poe -a oprit (ruc &n
miezu# nopţii" &ngheţat !i agitat" tem*ndu-e că ar putea e.p#oda"
&nainte de ade
de urgenţă p#eca #a int*#nire
#a ,rma a tre(uit
de &ncă#zire) ă &#omu#
C*nd a!tepte pe inta#atoru#
a apărut" Poe i-a
dechi !i" diperat ă a'ungă #a &nt*#nire" #-a a(andonat &n #ocuinţa
a pentru a repara de%ecţiunea" per*nd ca tipu# ă ,e de trea(ă)
5n %*r!it" Poe a %ugit Ia udiu# ău !i a pornit pre (irou" a$*nd #a
dipoziţie doar AB de minute pentru a a'unge" &n #oc de treizeci"
c*t durează drumu#) S-a hotăr*t ă &nca#ce un pic regu#i#e !i" &n
acet %e#" ă recupereze timpu# pierdut"
cum" Poe merge cu $iteză pe drumu# %ami#iar către er$iciu" cu
dintii &nc#e!taţi !i &n'ur*ndu-i &n (ar(ă pe !o%erii care merg cu
$iteză reduă" de %apt pe toţi !o%erii) 1ăcă#e!te două ema%oare de
cu#oare ro!ie" depă!e!te o co#oană de ma!ini pe (anda de urgenţă
!i e agaţă cu diperare de peranţa că poate" cum$a" a'unge #a
(irou p*nă #a ora Q:FF) C*nd &i ie &n drum trei ema%oare pe
cu#oarea $erde" imte că are !ane de reu!ită) Cu m*na dreaptă"
e &ntinde pentru a a'unge #a (aga'u# de o zi ce e a0ă pe #ocu# din
dreapta" pentru a e aigura că !i-a amintit ă i# ia de acaă) &n
p#u %aţă de tot retu#" trehuie ă prindă a$ionu# de F:B de
dimineaţă pentru NeL or6" o dep#aare &n intere de er$iciu" !i
cu iguranţă nu $a a$ea timp ca după &nt*#nire ă e &ntoarcă
acaă pentru a-!i #ua (aga'u#" tinge cu m*na pie#ea moa#e a
genţii — e a0ă aco#o !i totu# ete &n regu#ă)
+i e.act &n acet moment" Poe &!i aduce aminte"  uitat ă ii dea
#ui Ree(o6 de m*ncare) Ree(o6 ete #a(radoru# retrie$er auriu &n
$*rtă de trei ani a# #ui Poe" (otezat at%e# pentru că" &nainte ă
de$ină prea ocupat cu #u'(a" Poe o(i!nuia ă a#erge dimineaţa &n
zori a#ături de entuziatu# ău anima# de companie) C*nd #u'(a #-a
acaparat $iaţa !i programu# de dimineaţă i -a chim(at" Poe a
&mpre'muit cu gard curticica din pate !i a montat o u!ă pentru
căţe#" către u(o#u# caei" permiţ*nd acceu# acetuia &n interioru#
!i &n a%ara caei" &n acet moment" a#ergări#e &mpreună &n parc au
#oc doar &n zi#e#e de Lee6end) Dar indi%erent că %ace e.erciţii au
nu" Ree(o6 conumă ăptăm*na# c*te$a 6i#ograme de hrană
pecia#ă pentru căţei" a#ături de numeroae returi de m*ncare
pentru oameni !i ce# puţin o cutie &ntreagă de oae mari) petitu#
t*năru#ui anima# ete u#uitor !i pare ca trăie!te %ericit" a$*nd
e.c#ui$ doua p#ăceri — timpu# petrecut &mpreună cu Poe !i
m*ncarea)
Poe &# are pe Ree(o6 de pe $remea c*nd era doar un pui" &ntruc*t
pe $remea c*nd era mic" tată# #ui Poe nu i-a dat $oie ă ai(ă un
anima#!ide
mare ă companie !i !i-a
ai(ă ucce" 'urat
&!i $a #uacă"
un atunci c*ndmare)
căţe#" unu# a$ea 8a
ă &nceput"
e %acă
Ree(o6 nu %uee %oarte di%erit de ma!ina marca udi" o a#tă
achiziţie" un a#t indicator a# independenţei !i properităţii
materia#e a#e #ui Poe) 5nă" #a curt timp" Poe -a &ndrăgotit de
animai) Cum e putea a#t%e#2 Ree(o6 &# $enera necondiţionat pe
Poe !i" &ncă de pe $remea c*nd era un pui" i# urma pete tot prin
caă" ca !i cum Poe ar , %ot centru# a tot ceea ce era (un &n
uni$er) 1e măură ce căţe#u!u# a de$enit adu#t" Poe a &nţe#e că
aceată
aemeneacreatură areumane"
unei ,inţe o perona#itate ditincta
!i că ochii #ui căprui !i!iumezi
indi$idua#ă"
a$eau
ce# puţin #a %e# de mu#t u0et) cum" ori de c*te ori Poe e uită &n
acei ochi" Ree(o6 &!i &ncreţe!te pr*nceana a (#ondă &n mai mu#te
cute !i &# pri$e!te" #a r*ndu# ău" ,.) 5n acet %e#" căţe#u# impatic !i
greoi pare incredi(i# de g*nditor" ca !i cum ar putea citi g*nduri#e
#ui Poe !i ete preocupat)
Uneori" c*nd ete &ntr-o că#ătorie &n intere de er$iciu" ca atăzi"
Poe ete p#ecat de acaă timp de o zi !i 'umătate au chiar ce$a
mai
#a u!ămu#t" !i de ,ecare
cu mu#tă (ucuriedată c*nd e&nainte
!i iertător) &ntoarce"
de aRee(o6 &# &nt*mpina
p#eca &ntr-o at%e#
de de#egaţie)
Poe #aă &ntotdeauna (oiuri mari eu hrană !i apă pentru ca
Ree(o6 ă ai(ă ce#e neceare &n timpu# #ipei tăp*nu#ui" ceea ce
ete comod pentru căţe#) &nă de aceată dată" printre pro(#eme#e
cu &ncă#zirea !a panica a cu pri$ire #a &nt*#nirea de #a ora Q:FF
dimineaţă" Poe a uitat) Căţe#u# nu are hrană !i pro(a(i# nici apa !i
ete impoi(i# ă primeacă p*nă m*ine-eară" c*nd Poe e
&ntoarce din dep#aare)
1oate că a! putea una pe cine$a ă mă a'ute" e g*nde!te Poe
cu diperare) &nă nu e poate) &n momentu# de %aţă nu are iu(ită"
a!a &nc*t nimeni nu mai are cheie de #a e# de acaă)
ceată impoi(i#itate a ituaţiei &ncepe ă i# tu#(ure !i tr*nge !i
mai tare $o#anu#) Tre(uie neapărat ă a'ungă #a &nt*#nire !i acet
#ucru ete poi(i# doar dacă merge mai departe" Dar cum răm*ne
cu Ree(o62 Nu $a muri de %oame &ntr-o zi !i 'umătate" Poe !tie
acet #ucru" &nă e$a imţi groaznic" iar apa — oare &n c*t timp
moare un anima# din cauza dehidratării2 Poe ha(ar nu are"
Conduc*nd &n continuare cat de repede ii permite tra,cu#" &ncearcă
ă e g*ndeacă #a opţiuni) Opţiuni#e diponi(i#e ii treceau rapid
prin minte) 1utea participa #a &nt*#nirea de #a ora Q:FF" după care
ă e ducă acaă !i ă dea de m*ncare căţe#u#ui" &nă &n acet %e#
$a pierde
dec*t a$ionu#Se
&nt*#nirea) depoate
#a F:B"
duceiar#ade#egaţia ete
&nt*#nire !i ă mai
p#eceimportantă
#a mi'#ocu#
ei) Nu" chetia ata ar putea , coniderată 'ignitoare) r putea
&ncerca a prindă un z(or mai t*rziu" &nă &n acet caz $a , &n mare
&nt*rziere #a &nt*#nirea din NeL or6" poate chiar ă o rateze cu
totu#" ceea ce #-ar putea cota #u'(a 1oate ignora căţe#u# p*nă
m*ine) Se poate &ntoarce acum" ă rateze &nt*#nirea de #a ora Q:FF
de #a (irou" ă ai(ă gri'ă de căţe# !i ă a'ungă #a timp #a aeroport
pentru a prinde a$ionu# de #a ora F:B"
emenea
caunu# unui doar
ău) 0at om #a
u%erind" Poe geme
c*te$a trăzi !i e
de (irou" pră(u!e!te
trage &n
ma!ina &ntr-
un #oc &n care crie ON 78T 5N CONSTRUCIE" %ormează de
pe mo(i# număru# de #a (irou !i &i pune ecretarei ă #e comunice
ce#or de #a &nt*#nirea de dimineaţă că e# nu $a a'unge) 5ntoarce
ma!ina !i e duce acaă ă &# hrăneacă pe Ree(o6)

Ce ete con!tiinţa2
5n mod
care uimitor"
o numim Poed&ntr-un anumit
decide ă punctdede#a$edere"
#ipeacă ,inţa
o &nt*#nire umană pe
importanta
cu ni!te c#ienţi (ogaţi" un e$eniment pentru care -a pregătit mai
mu#te zi#e !i de care ete %oarte intereat) 8a &nceput" %ace tot ce
poate pentru a a'unge #a timp #a &nt*#nire" ric*nd toate
poeiuni#e din caă c*ta $reme #-a #ăat ingur &n caă pe
inta#atoru# pe care nu #-a mai $ăzut p*nă &n ace# moment" precum
!i iguranţa a ,zică &n timp ce conduce) poi" &n u#timu# minut" e
&n toarce acaă pentru a da de m*ncare căţe#u#ui" o creatură
ne$ino$ată !i necu$*ntătoare" care nu ar putea nici măcar ă &#
mutre pe Poe pentru că #-a ignorai Poe acri,că o dorinţă proprie
cu miză mare &n %a$oarea unei acţiuni care nu $a a$ea nici un
martor 3poate doar inta#atoru#4" o a#egere care nu i# $a &m(ogăţi
nici măcar cu un cent) Ce ar putea determina un a$ocat t*năr !i
am(iţio ă %acă un at%e# de #ucru2
Ma'oritatea cititori#or $or z*m(i &n co#ţu# gurii atunci c*nd Poe
&ntoarce ma!ina) Ne imţim mu#ţumiţi de e# pentru că -a &ntor ă
&!i hrăneacă anima#u# de companie &nă de ce untem mu#ţumiţi2
cţionează Poe &n (aza con&tiinţei' 8a acet #ucru ne re%erim c*nd
%acem o remarcă apro(atoare cu pri$ire #a comportamentu# cui$a"
ca de e.emp#u: (on&tiinţa #-a oprit=2
Ce ete" de fapt, aceată parte din noi" in$izi(i#ă" ine#ucta(i#ă !i
%mtrant de incorupti(i#ă pe care o numim ))con!tiinţă=2
5ntre(area
po$ete imp#ăete
cumuna
etecomp#icată" chiar'oedacă
aceata depre e re%eră
!i Ree(o6" #a că"
pentru o
&n mod urprinzător" e.ită c*te$a moti$aţii" a#te#e dec*t
con!tiinţa" care" eparai au &mpreună" ar putea ă ii determine pe
Poe — ar putea ă ne determine pe oricare dintre noi — ă %acă o
a#egere aparent de acri,ciu de ine) Spre e.emp#u" poate că Poe
nu poate uporta g*ndu# că e &n toarce din de#egaţia de #a NeL
or6 !i &# găe!te pe #a(rador zăc*nd dehidratat !i mort pe
podeaua (ucătăriei) Ne!tiind c*t timp poate upra$ieţui un căţe#
%ără
%aţă apă" nu ete dipu
de teri(i#u# ă i!inuaume
cenariu ete acet
chiar ric" &nă a$eriunea
con!tiinţă) Ete mai a
degra(ă ce$a de genu# repu#ie au teamă Sau poate că Poe ete
moti$at de ceea ce cred $ecinii dacă ii aud pe Ree(o6 cheun*nd
de %oame au" mai rău" dacă a0ă că anima#u# a murit ingur !i
&nchi &n caă" &n timp ce Poe era &n de#egaţie) Cum $a reu!i e# ă
e 'uti,ce &n %aţa prieteni#or !i a rude#or2 Nici aceată preocupare
nu reprezintă cu ade$ărat con!tiinţa #ui Poe" ci mai degra(ă
anticiparea unei 'ene ma'ore !i a repingerii ocia#e) Dacă aceta
ete moti$u#
căţe#u#" nu ar pentru care
, nici pe Poe e
departe &ntoarce
prima ,inţăacaă
umană pre a-!iia hrăni
care o
hotăr*re &n (aza a ceea ce $or crede cei#a#ţi depre ea" !i nu &n
(aza a ceea ce ar %ace dacă ar , igur că acţiuni#e a#e $or răm*ne
comp#et ecrete) 1ăreri#e a#tor oameni ne menţin pe toţi pe
aceea!i #inie" ceea ce poate , oarecum mai (ine &n #ipă de a#tce$a
Sau poate că acet #ucru ete e.c#ui$ un apect a# %e#u#ui &n
care Poe e $ede pe ine) 1oate că Poe nu $rea ă e $adă pe ine"
cu ochii minţii" ca ,ind genu# ace#a de netre(nic care ă comită un
a(uz &mpotri$a anima#e#or" iar imaginea de ine ca o peroană
decentă ete u,cient de importantă pentru e# &nc*t" atunci c*nd
nu are de a#e" $a renunţa #a o &nt*#nire importantă cu copu# de a-
!i p*tra aceată imagine) ceata ete o e.p#icaţie e.trem de
p#auzi(i#ă pentru comportamentu# #ui Poe) 1ătrarea imaginii de
ine ete un e#ement moti$ator detu# de răp*ndit) 5n #iteratură !i
adeea &n re#atări#e itorice a#e acţiuni#or umane" dedicarea cu
pri$ire #a entimentu# demnităţii perona#e ete numită <onoare=
u %ot pierdute $ieţi !i -au du răz(oaie &n nume#e <onoare=)
Ete o preocupare %oarte $eche) Iar &n domeniu# modem a#
piho#ogiei" modu# &n care ne $edem pe noi &n!ine e traduce &n
conceptu# mai nou de <timă de ine=" un u(iect depre care -au
cri pro(a(i# mai mu#te cărţi de piho#ogie dec*t depre oricare
a#t1oate
u(iect)
că Poe ete dipu ă renunţe azi #a c*te$a grade din
cariera a pentru a e imţi (ine atunci c*nd" m*ine" e $a pri$i &n
og#indă" pentru a răm*ne un om <de onoare= &n propriii ăi ochi)
cet #ucru $a , #ăuda(i# !i %oarte uman — &nă nu ete $or(a de
con!tiinţă)
de$ăru# intrigant a# acetei pro(#eme ete că &n mare parte din
ceea ce %acem !i pare a , con!tiinţă ete moti$at de cu totu#
a#tce$a —de teamă" preiune ocia#ă" m*ndrie" poate chiar !i de
o(i!nuinţă) Iar &n ceeaa#ici
&nc#inat &n %a$oarea ce i#e.p#icaţii
pri$e!te dec*t
pe Poe"con!tiinţa"
mai mu#ţi cititori
pentru $or
că ,o
parte dinte %apte#e a#e unt de'a dicuta(i#e" &!i #aă &n mod
o(i!nuit căţe#u# ingur timp de mai mu#te ore o dată" uneori
aproape două zi#e) Chiar &n aceată dimineaţă" de!i #ipe!te de #a
int*#nirea de #a (irou !i e duce acaă ă &!i hrăneacă anima#u# de
companie" are de g*nd ă prindă a$ionu# de F:B !i i #ipeacă
p*nă a doua zi eara) Ree(o6 nu $a a$ea cu cine ă tea !i nici
unde ă e ducă" &n a%ară de grădiniţa din pate#e caei"  pune un
căţei &ntr-o
mai (un at%e#
caz" de ituaţie
o anume nu empatie
#ipă de ete preadin
%rumo — #ui
partea re0ectă" &n de
'oc %aţă ce#
ne$oi#e ocia#e a#e anima#u#ui)
Totu!i tre(uie ă punem că a , drăguţ nu &neamnă &n mod
o(#igatoriu a a$ea con!tiinţă) 1entru perioade curte" orice
pihopat u,cient de inte#igent e poate purta eu o (unătate
$ecină cu ,nţenia pentru atingerea proprii#or copuri
manipu#atoare) Iar oamenii care au con!tiinţă unt adeea răi &n
ciuda #or &n!i!i" din ignoranţă au" poate a!a cum ete !i cazu# tui
Poe" d&ntr-o empatie inadec$ată" au doar din cauza negării
piho#ogice o(i!nuite)
Comportamentu# cumecade" %apta prudentă" g*nduri#e cu
pri$ire #a cum $or reacţiona a#ţi oameni %aţă de noi" purtarea
onora(i#ă &n intereu# entimentu#ui de demnitate perona#ă — ca
!i con!tiinţa" toate acetea au un e%ect poziti$ aupra #umii ce#
puţin de ce#e mai mu#te ori" &nă mciuna nu poate ti de,nită ca
,ind con!tiinţa indi$idua#ă cet #ucru e &nt*mp#ă deoarece con
!ti inţa nu ete de#oc un comportament" nici ce$a ce noi %acem"
nici măcar ce$a ce g*ndim au cugetăm" Ete ce$a ce simţim) Cu
a#te cu$inte" con!tiinţa nu ţine nici de %era comportamenta#ă" nici
de cea cogniti$ă) Con!tiinţa e.ită" &n primu# r*nd" &n domeniu#
<a%ectu#ui=" cunocut mai degra(ă u( nume#e de sentiment)
1entru a c#ari,ca aceată ditincţie" ă ne mai uităm &ncă o dată
#a Poe) Nu &ntotdeauna
con!tiinţă2 Ce do$adăe ar
poartă
putea%rumo cu c*ine#e
determina" ă ău" dar are
punem" un
piho#og" ă decidă că atunci c*nd 4oe a renunţat #a &nt*#nire !i -a
du acaă pentru a-# a#$a pe Ree(o6" a %ăcut acet #ucru &n (aza
con!tiinţei !i nu din cauza a ceea ce ar putea crede a#ţi oameni
depre e# au pentru a-!i menţine imaginea de ine" au poate din
moti$u# ,nanciar că acum trei ani dădue )AFF de do#ari pentru
un pui de #a(rador raă pură" garantat ă nu e &m(o#nă$eacă de
dip#azie de !o#d au de a%ecţiuni cardiace2
Ca piho#og"
e#ement unt pe
a# po$e!tii con$ină
care nu&n#-am
ceaa(ordat
mai marep*nă măură
acum"de un
!i anume
%aptu# că Poe imte a%ecţiune pentru Ree(o6) Ete legat emoţional
de acet căţe#) Ree(o6 &# urmează pe Poe prin toată caa" iar #ui Poe
ii p#ace) Poe răm*ne cu pri$irea pierdută &n ochii Iui Ree(o6) E# #-a
tran%ormat pe Poe d&ntr-un tăp*n a# unui amma#-tro- %eu &ntr-un
tăp*n &ndrăgotit) +i &n (aza acetui ata!ament" cred că atunci
c*nd Poe a renunţat #a p#anuri#e a#e din aceată dimineaţă !i -a
du acaă pentru a a$ea gri'ă de căţe#u# ău" e poate ă ,
acţionat
adminitrăm at%e# datorită
#ui Poe un er con!tiinţei)
a# ade$ăru#uiDacă
!i ă i#am putea ceă-a&i
&ntre(ăm
&nt*mp#at &năuntru# #ui atunci c*nd -a hotăr*t ă &ntoarcă ma!ina
!i dacă ar , pu ce$a de genu#: <1ur !i imp#u nu a! , uportat ca
Ree(o6 ă ,e &n%ometat !i &netat &n tot acet timp= atunci a! ,
con$ină că" &n aceată ituaţie" Poe a reacţionat &n (aza
con!tiinţei)
E$a#uarea pe care i-a! %ace-o Iui 'oe ar ti (azată pe &nă!i
piho#ogia con!tiinţei) Din punct de $edere piho#ogic" con!tiinţa
ete un entiment a# o(#igaţiei (azat &n u#tima intanţă pe un
ata!ament emoţiona# %aţă de a#tă creatură &nu0eţită 3&nă nu
&ntotdeauna o ,inţă umană4 au %aţă de un grup de ,inţe" ori" &n
une#e cazuri" chiar %aţa de umanitate ca &ntreg) Con!tiinţa nu
e.ită %ără o #egătură emoţiona#ă %aţă de ce$a au cine$a !i" &n
acet %e#" con!tiinţa ete intim a#iată cu pectru# de entimente pe
care #e numim <iu(ire=) ceată a#ianţă ete cea care dă
ade$ăratei con!tiinţe $iaţă !i uimitoarea autoritate aupra ce#or
care o au" precum !i" pro,ta(i#" ca#itatea de a pune piedici !i de a
intimida)
Con!tiinţa ne poate moti$a ă #uăm decizii aparent iraţiona#e !i
chiar autoditructi$e" de #a ce#e mai (ana#e #a ce#e eroice" de #a a
#ipi #a &nt*#nirea de Ia ora Q:FF dimineaţa #a a pătra tăcerea u(
tortură &n nume#e dragotei de ţară) Ne poate duce &n aceată
direcţie doar
puternice pentru a#e
entimente că noatre)
e a#imentează tocmaiunor
Iar a , martorii cu at%e#
ce#e mai
de
%apte de con!tiinţă au a auzi depre e#e" chiar !i atunci c*nd e
$or(a de una at*t de o(i!nuită precum hrănirea căţe#u#ui" ne
mu#ţume!te" pentru că orice a#egere determinată de con!tiinţă ne
aduce aminte de p#ăcute#e #egături care cono#idează) O po$ete
depre con!tiinţă ete o po$ete depre #egătura dintre #ucruri#e
&nu0eţite !i" pr&ntr-o recunoa!tere incon!tientă" z*m(im #a auzu#
ei) &nţe#egem c*t de chinuitoare unt trăiri#e #ui Poe atunci c*nd e
#uptă
pentrucucăcon!tiinţa a !iz*m(im
&ntotdeauna z*m(im#a #a$ederea
imaginea #ui Poe !i Ree(o6 —
&ndrăgotiţi#or)
Itoria con!tiinţei
Nu toată #umea are con!tiinţă" acet entiment a# o(#igaţiei care
e (azează pe ata!amentu# notru emoţiona# %aţă de a#ţii) Unii
oameni nu $or cunoa!te niciodată e.traordinara angoaă care ia
na!tere din a(andonarea" rănirea ori pri$area a#tor oameni" au
chiar uciderea #or) Dacă prime#e cinci imţuri a#e noatre unt ce#e
,zice — $ăzu#" auzu#" imţu# tacti#" mirou# !i gutu#—" iar ce# de-a#
<!ae#ea imţ= ete
atunci con!tiinţa modu#
poate &n care ne drept
, coniderată re%erim
a# #a intuiţia imţ)
!apte#ea noatră"
S-a
dez$o#tat mai t*rziu &n e$o#uţia peciei noatre !i ete departe de
a , uni$era#a)
1entru a %ace #ucruri#e !i mai greu de pătrun) &n e.itenţa
noatră de zi cu zi" de o(icei nu putem pune care ete di%erenţa
intre cei care au con!tiinţă !i cei care nu au) Se poate ca un t*năr
a$ocat am(iţio ă ai(ă un a# !apte#ea imţ2 Se preupune că da)
E poi(i# ca o mamă a mai mu#ţi copii ă ai(ă a# !apte#ea imţ2
Deigur) 1oate un preot" repona(i# de (unătarea piritua#ă a
unei comunităţi &ntregi" ă ,e determinat de con!tiinţă2 Să perăm
că da) Se poate ca un #ider po#itic a# unei naţiuni ă ai(ă
con!tiinţă2 Cu iguranţă)
Sau" dimpotri$ă" e poate ca oricare dintre ace!ti oameni ă ,e
tota# #ipit de con!tiinţă2 Răpunu# ete" &ncă o dată !i &n mod
ne#ini!titor" da)
nonimatu# <r*u#ui= !i re%uzu# ău &nne(unitor de a e ata!a
erio de orice ro# ocia# peci,c" grup raia# au caracter ,zic au
chinuit &ntotdeauna teo#ogii !i" mai recent" oamenii de !tiinţă) 5n
itoria umană" am &ncercat din răputeri ă punem degetu# pe
<(ine= !i <r*u= !i ă găim o ca#e de a răpunde pentru cei din
'uru# notru care par ă e a0e u( puterea ma#e,cu#ui) 5n eco#u#
a# IV-#ea" cărturaru# cre!tin S%*ntu# Ieronim a introdu cu$*ntu#
grecec synderesis
Dumnezeu" du a %acepentru a decrie
di%erenţa &ntre capacitatea &nnăcută"
(ine , r*u) E# de #a
a interpretat
$iziunea (i(#ică a #ui Ezechie# a ce#or patru creaturi care e i$ec
d&ntr-un nor <tră#ucind de 'ur &mpre'ur , cu %oc $e!nic $iu=)
7iecare creatură a$ea trupu# unui om" &nă cu patru %eţe di%erite)
Cea din %aţă era umană" %aţa din dreapta era de #eu" cea din
t*nga de (ou" iar cea din pate era de $u#tur &n interpretarea
$iu#ui #ui Ezechiei" Ieronim conidera că %aţa umană reprezenta
partea raţiona#ă a omu#ui" #eu# re0ecta entimente#e" (ou#
im(o#iza po%te#e"
care nu a %ot iar emeţu#
&nă(u!ită $u#tur
nici chiar era <c*nteia
&n inima de con!tiinţă
#ui Cain" ceea ce ne %ace
!i pe noi ă ne imţim păcatu# atunci c*nd untem &n$in!i de
Dorinţa cea rea au de Demonu# căpat din %r*u))) +i totu!i &n unii
oameni $edem con!tiinţă ditruă !i trămutată9 ei nu cunoc $ina
au ru!inea pentru păcate#e #or=)
I#utru contemporan cu Ieronim" ugutin din Jippo ete de
acord cu #eronim re%eritor #a natura con!tiinţei) ugutin !i-a
aigurat urma!ii că <omu# $ede #egi#e mora#e crie &n cartea
#uminii care&nă
 dăinuit e nume!te de$ăr"
o pro(#emă din care uni
remarca(i#ă) copiate toate
Din moment #egi#e=)
ce de$ăru#
— cunoa!terea a(o#ută a (ine#ui !i a rău#ui — ete dat de
Dumnezeu tuturor ,inţe#or umane" de ce nu toţi oamenii unt
(uni2 De ce #a unii oameni <$edem con!tiinţa ditruă !i
trămutată=2 ceată &ntre(are a răma centru# dicuţiei teo#ogice
cu pri$ire #a con!tiinţă timp de mu#te eco#e &n ciuda ituaţiei
de#icate" ugetia a#ternati$ă — $arianta care pune că doar unii
simţ
oameni au con!tiinţă — a %ot impoi(i# de %ăcut" din cauză că ar ,
&nemnat că" acunz*nd de$ăru# de unii dintre #u'itorii Săi" &nu!i
Dumnezeu a creat rău# &n #ume !i #-a răp*ndit" aparent #a
&nt*mp#are" &n r*ndu# tuturor tipuri#or !i p#anuri#or omenirii)
O o#uţie #a di#ema teo#ogică &n ceea ce pri$e!te con!tiinţa părea
că a apărut &n eco#u# a# WII -#ea" c*nd Toma dXYuino a propu o
ditincţie &ntortocheată &ntre synderesis, in%ai#i(i#a cunoa!tere a
(ine#ui !i a rău#ui dată de Dumnezeu !i decriă de S%*ntu#
#eronim" !i conscientia, %ormată din 'udecata umană upuă
gre!e#ii c*nd #uptă pentru decizii pri$ind comportamentu#) 1entru a
a#ege ce ă %acă) Raţiunea primea de #a Dumnezeu in%ormaţii#e
per%ecte" &nă era ea &nă!i detu# de #a(ă) &n acet item"
proceu# de decizie %ai#i(i# a# oameni#or" !i nu #ipa de con!tiinţă
era de $ină pentru decizii#e !i %apte#e gre!ite)  %ace rău &neamnă
doar a %ace
(synderesis nu opoate
gre!ea#ă) Dimpotri$ă"
gre!i9 aceata con%ormcare
o%eră principii #ui nu
dXYuino"
$ariază"
ia %e# cum #egi#e care gu$ernează uni$eru# ,zic nu $ariază=)
1entru a ap#ica acet punct de $edere e.emp#u#ui notru
contemporan — c*nd Poe &!i aduce aminte că #a(radoru# ău a
răma %ără m*ncare !i apă" synderesis 3con!tiinţa4 &nnăcută de #a
Dumnezeu &# in%ormează imediat că %apta corectă #a modu# a(o#ut
ete ă e &ntoarcă acaă !i ă ai(ă gri'ă de căţe# poi" constituţia,
o dez(atere menta#ă cu pri$ire #a cum ă ne purtăm" ia &n ca#cu#
acet
chim("de$ăr) 7aptu# cătimp
de#i(erează Poe nu
de&ntoarce
c*te$a ma!ina
minuteimediat !i că" &n
ete rezu#tatu#
#ă(iciunii natura#e a 'udecăţii umane Că Poe ia" &n ce#e din urmă"
decizia corectă &neamnă" con%orm itemu#ui #ui Toma dXYuino"
că $irtuţi#e mora#e a#e #ui Poe e dez$o#ta &n directa (ună prin
intermediu# Raţiunii" de$enită mai puternică) Daca Poe ar , deci
ă #ae căţe#u# ă u%ere de %oame !i de ete" Raţiunea a #ă(ită &n
acet %e# ar , condu $irtuţi#e a#e mora#e &n Iad" teo#ogic $or(ind)
1entru a %ace #umină" con%orm părinţi#or timpurii ai (iericii" 34
regu#i#e mora#ităţiia(o#ut"
natura# de$ăru# unt a(o#ute9 3A4 toţi
34 purtarea reaoamenii cunoc g*ndirii
ete rezu#tatu# &n mod
incorecte" !i nu a# #ipei de synderesis ori de con!tiinţă" !i din
moment ce cu toţii a$em con!tiinţă" dacă 'udecata umană ar ,
per%ectă" nu ar e.ita comportamente re#e) 5ntr-ade$ăr" acetea
unt ce#e trei con$ingeri depre con!tiinţă care au %ot imp*rt*!ite
de cea mai mare parte a oameni#or &n itoria modernă In0uenţa #or
aupra %e#u#ui &n care credem depre noi &n!ine !i a#ţi oameni" chiar
!i &n ziua de azi" ete inetima(i#ă) Ete &n pecia# greu de renunţat
#a a treia con$ingere) 8a aproape o mie de ani după ce Toma
dXYuino a %ăcut a,rmaţia depre synderesis" c*nd o peroană e
poartă cu conec$enţă &n %e#uri pe care #e găim #ipite de
crupu#e" %acem ape# #a o $eriune modernizată a paradigmei
<Raţiune #ă(ită=) 1reupunem că peroana care gre!e!te a %ot
pri$ată" că mintea a ete tu#(urată au că trecutu# ău o %ace ă
e poarte at%e#) Suntem e.trem de ezitanţi &n a propune o
e.p#icaţie mai cintită că ,e Dumnezeu" ,e natura a e!uat &n a-#
inzetra cu con!tiinţă
Timp de mai mu#te ute de ani" dicuţii#e depre con!tiinţă au
a$ut tendinţa de a gra$ita &n 'uru# re#aţiei dintre 'udecata umană !i
cunoa!terea mora#a %urnizata pe ca#e di$ină) u %ot adăugate
c*te$a dez(ateri coro#are" cea mai recentă ,ind cea cu pri$ire #a
proporţionalism, portiţa di$ină &n care Raţiunea ne cere ă %acem
ce$a <rău=
<răz(oi pentru
drept=" a da na!tere #a ce$a care ete <(un= — un
de e.emp#u)
5nă #a &nceputu# eco#u#ui a# WW-#ea" &nă!i con!tiinţa a u%erit o
tran%ormare %undamenta#ă" datorită acceptări din ce &n ce mai
crecute" &n Europa !i BU" a teorii#or medicu#uiomu#ui de !tiinţă
3!i ateu#ui4 Sigmund 7reud" 7reud a propu ideea că &n cur ti#
dez$o#tării norma#e mintea micu#ui copi# do(*nde!te o ,gură
autoritară interiorizată" numită Supraeu" care &n timp $a &n#ocui
autoritatea e.terioară e.itentă — aceata din urmă ne- ,ind
Dumnezeu"
a Supraeu#ui"ci părinţii
7reud umani ai copi#u#ui)
a mu# Cu aceatădin
practic con!tiinţa <decoperire="
m*ini#e #ui
Dumnezeu !i a pu-o &n gheare#e angoaate a#e mu#t prea umanei
%ami#ii) ceată chim(are de domici#iu a con!tiinţei a neceitat
une#e chim(ări &n%rico!ătoare &n perpecti$a noatră $eche de
ute de ani) >ruc" conţineau erori %undamenta#e" iar de$ăru#
a(o#ut a &nceput a e upune incertitudini#or re#ati$imu#ui
cu#tura#)
Nou# mode# tructura# a# minţii creat de 7reud nu mai
preupunea o parte
$u#tur) Tripartită" umană"
$iziunea aocuprindea
parte de #eu"
Eu#" una de (ou
Supraeu# !i una Se-u#
!i Se-u#) de
ete %orma# din toate intincte#e e.ua#e !i agrei$e nechi(zuite cu
care ne na!tem" a#ături de dorinţe#e (io#ogice) Ca atare) Se-u# e
a0ă adeea &n con0ict cu cerinţe#e unei odetăţi ci$i#izate)
Dimpotri$ă" Eu# ete partea raţiona#ă" con!tientă a minţii) ceta
poate g*ndi #ogic" poate %ace p#anuri !i &!i poate aminti" iar pentru
că Eu# ete dotat &n acet %e#" poate interacţiona direct cu
ocietatea !i" &n grade di%erite" poate %ace #ucruri pentru Se-u# mai
primiti$" Supraeu# e dez$o#tă din Eu pe măură ce copi#u#
&ncorporează regu#i#e edeme a#e părinţi#or !i a#e ocietăţii 5n ce#e
din urmă" Supraeu# de$ine o tortă de ine tătătoare &n mintea
a0ată &n dez$o#tare" 'udec*nd !i conduc*nd uni#atera#
comportamente#e !i g*nduri#e copi#u#ui) Ete $ocea interioară
poruncitoare care induce $ino$ăţia !i pune nu chiar !i atunci c*nd
nimeni nu e prin prea'mă)
Conceptu# de (ază a# Supraeu#ui ni e pare de (un-imţ) deea"
remarcăm copii care interiorizează !i chiar impun regu#i#e
p*rin,#or) 3Mama e &ncruntă !i &i pune ,icei de patru ani: <&n
ma!ină nu e țipă=) C*te$a minute mai t*rziu" aceea!i ,ică de
patru ani &n mod poruncitor urorii de doi ani care %ace gă#ăgie &i
pune: <5n ma!ină nu e ţipă=4 Cei mai mu#ţi dintre noi" ca adu#ţi"
ne-am auzit propriu# Supraeu) De %apt" unii dintre noi i# aud chiar
deeori:raportu#
termini <Tămpitu#e De ce
&n eara ai %ăcut
ata" o ă-ţia!a ce$a2=
pară rău="au
au<+tii" dacă nu
<r tre(ui ă
&ţi %aci ana#ize pentru co#etero#=) Iar &n po$etea #ui Poe !i Ree(o6"
decizia #ui Poe de a #ipi de #a &nt*#nire putea , u!or #uată de
Supraeu) 5n copuri i#utrati$e" ă preupunem că tată# #ui Poe" care
era &mpotri$a anima#e#or de companie" &i punea micu#ui Poe &n
$*rtă de patru ani: <Nu" Poe;" nu putem ă ne #uăm căţe#) Un
căţe# &neamnă o repona(i#itate %oarte mare) C*nd ai căţe#"
&ntotdeauna tre(uie ă #a!i (a#tă ceea ce %aci !i ă ai gri'ă de e#=) 5n
acet
%oarte caz
(inedecizia adu#tu#ui
ă , %ot dictată 'oe de a &ntoarce
de Supraeu# ma!ina
#ui" care e poate
a initat ca e# ă
&ndep#ineacă tocmai acet principiu)
5ntr-o manieră mai a(conă" e poate ca inu!i 7reud ă e ,
&ntre(at dacă Supraeu# #ui Poe #-a determinat ă p#ută #a ca#e
aceată dimineaţă" incon!tient" deigur —ă ,e %oarte gră(it" ă
nu #ae m*ncare căţe#u#ui —" a!a &nc*t regu#a tată#ui putea ,
<do$edită= !i Poe <pedepit= pentru că !i-a #uat un anima# de
companie) Deoarece &n teoria %reudiană Supraeu# nu ete doar o
$oce9
intanţăete
careundo$ede!te
operator"#ucruri)
un manipu#ator u(ti#
E# &ntreprinde" !i comp#e."
'udecă !i duce Iao
&ndep#inire entinţe !i %ace acete #ucruri mai degra(ă &n a%ara
zonei noatre de con!tiinţă) &n timp ce Supraeu#" &n ce# mai (un
caz" poate a'uta indi$idu# ă e decurce &n ocietate" poate de$eni
!i cea mai arogantă !i poate cea mai ditructi$ă parte a
perona#ităţii) Con%orm pihana#i!ti#or" un Supraeu deoe(it de dur"
care (u(uie &n mintea cui$a" poate crea o depreie pe toată durata
$ieţii (a poate chiar &mpinge ărmana $ictimă #a uicid)
+i at%e# 7reud a introdu #umea &n noţiunea ecu#ară
inconteta(i#ă con%orm căreia con!tiinţa ar putea a$ea ne$oie ă
,e <reparată= #a unii oameni" iar" prin intermediu# pihana#izei"
aceata chiar poate , reparată"
5n p#u — chiar mai !ocant — 7reud !i dicipo#ii ăi au #egat
organizarea ,na#ă a Supraeu#ui de rezo#$area comp#e.u#ui Oedip
de către copi#) Comp#e.u# Oedip" numit uneori E#ectra &n cazu#
%ete#or" e %ormează atunci c*nd copi#u# mic &ncepe ă &nţe#eagă"
&ntre trei !i cinci ani" că e# nu ar putea niciodată ă poede
comp#et părinte#e de e. opu) &n termeni prozaici" (ăieţii tre(uie
ă accepte că nu e $or căători cu mame#e #or" iar %ete#e că nu e
$or căători cu taţii #or) 8upte#e oedipiene !i entimente#e de
competiţie" teamă !i re$o#tă %aţă de părinte#e de ace#a!i e. care
e nac din acete #upte unt at*t de puternice !i de pericu#oae
pentru
ă ,e re#aţii#e %ami#iei<reprimate=
&n &ntregime copi#u#ui" &nc*t"
au con%orm
ţinute &n#uia%ara
7reud"zonei
tre(uie
de
con!tiinţă" iar aceată reprimare ete %ăcută poi(i#ă de o &ntărire
dratică a t*năru#ui Supraeu) Din acet moment" orice entimente
e.ua#e %aţă de părinte#e de e. opu au orice entimente de
ri$a#itate %aţă de părinte#e de ace#a!i e. care po# apărea $or ,
&nă(u!ite de arma &npăim*ntătoare !i nemi#oaă a nou#ui Supraeu
%orti,cat - $ina imediată !i de neuportat" &n acet %e#" Supraeu# &!i
c*!tigă autonomia !i a$anta'u# incununat &n interioru# minţii
copi#u#ui) Eie un
ne$oia noatră deupra$eghetor
a răm*ne partee$er intaurat pentru a deer$i
a grupu#ui)
Indi%erent de ce e poate crede depre o at%e# de teoretizare"
tre(uie ă recunoa!tem merite#e #ui 7reud &n &n ţe#egerea %aptu#ui
că imţu# notru mora# nu ete un cod unidimeniona# ermetic" ei
unu# dinamic !i comp#e. #e- ga# de re#aţii#e de #ami#ie !i ocia#e
eenţia#e) 1rin crieri#e a#e depre Supraeu" 7reud a &mpărtă!it
unei #umi !tiinţi,ce care &ncepea ă e trezeacă %aptu# că
repectu# notru o(i!nuit pentru #ege !i ordine nu ne ete pur !i
imp#u
primu# impu din a%arăne$oie
r*nd d&ntr-o Repectăm regu#i#e"
internă" care onorăm
&ncepe $irtuţi#e &n
&n %ragedă
copi#ărie" de a pătra !i de a răm*ne &n r*ndu# %ami#iei i a#
ocietăţii umane &n care trăim)

Con!tiinţă $eru Supraeu


Indi%erent că e!ti de părere că Supraeu ete un intrigant
intraphic au nu" amintind cu$inte#e #ui 7reud < mo!tenitoru#
comp#e.u#ui Oedip=" e# tre(uie &nţe#e &n ine ca un concept (ogat
!i uti#) emenea unei $oci do(*ndite prin intermediu# re#aţii#or
noatre emni,cati$e din copi#ărie" coment*nd depre de%ecte#e
noatre !i (agate#iz*nd gre!e#i#e %ăcute de noi" Supraeu# ete un
e#ement a# e.perienţei u(iecti$e pe care ma'oritatea oameni#or ii
recunoc cu u!urinţă) <Nu %ace aia)= <Nu ar tre(ui ă te imţi a!a)=
<i gri'a" o ă te răne!ti= <1oartă-te %rumo cu ora ta)= <Curăţă
mizeria pe care ai %ăcut-o)= <Nu iţi permiţi ă cumperi #ucru# ace#a)=
<Nu a %ot o reacţie prea inte#igentă" nu-i a!a2= <1ur !i imp#u $a
tre(ui ă te decurci)= <Nu mai iroi timpu#)= Supraeu# e
$ăicăre!te &n mintea noatră &n ,ecare zi) Iar Supraeuri#e unor
peroane unt ce$a mai inu#tătoare dec*t a#e a#tora)
Cu toate acetea" Supraeu# nu ete unu# !i ace#a!i #ucru cu
con!tiinţa) 8a ni$e# u(iecti$" poate părea că ete con!tiinţa !i
chiar poate ,ta
con!tiinţă) o mică parte că
pentru din ea" &nă &n
7reud" Supraeu# &n ine
maniera &n nu etea
care
conceptua#izat Supraeu#" a aruncat apa din (ăiţă cu tot cu copi#"
meta%oric $or(ind) Reping*nd a(o#utimu# mora# din g*ndirea
piho#ogică" e# a mai e.c#u ce$a) 7oarte imp#u" 7reud a e.c#u
iu(irea !i toate entimente#e care au #egătură cu iu(irea) De!i e# a
a,rmat de mu#te ori că" pe #*ngă taptu# că e tem de ei" copiii &!i
iu(ec părinţii" Supraeu# depre care a cri e# e (aza cu totu# pe
teamă) Din aceată perpecti$ă" #a te# cum ne temem de critica
apră a părinţi#or
p*r'o#itoare no!tri" tot
a Supraeu# ui)a!a
Iarneteama
temem" mai totu#
ete t*rziu"&n!i Supraeu#
de $ocea
%reudian nu e.ită #oc pentru e%ecte#e iu(im" compaiunii" tandreţii
au a#e oricăror a#te entimente poziti$e care contri(uie #a
%ormarea con!tiinţei)
Con!tiinţa" a!a cum am $ăzut #a Poe !i Ree(o6" ete un imţ a#
o(#igaţiei care e (azează pe ata!amente#e noate emoţiona#e
%aţă de a#ţii — toate apecte#e ata!amente#or noate emoţiona#e
— inc#uz*nd" &n mod pecia#" iu(irea" compaiunea !a tandreţea)
De %apt" a#&nainte
(azează" !apte#ea
de imţ
toate"#ape
ace#e peroane
iu(ire care au a!a
!i compaiune) 1etece$a" e
eco#e"
am e$o#uat de #a o synderesis dată de Dumnezeu #a o credinţă
&ntr-un Supraeu parenta# reprei$" #a o &nţe#egere a con!tiinţei ca
,ind pro%und !i a%ecti$ ancorată &n capacitatea noatră de a ţine
unu# #a ce#ă#a#t) ceată a doua e$o#uţie — de #a un 'udecător a0at
&n cap #a o poruncă de #a inimă — preupune un cinim mai redu
cu pri$ire #a natura umană" mai mu#tă peranţă pentru noi ca grup
!i" &n ega#ă măură" mai mu#ta repona(i#itate perona#ă !i9
uneori" mai mu#ţi durere)
Ca i#utrare" imaginează-ţi că &n anumite circumtanţe impoi(i#
de (izare" &ntr-o noapte renunţi tempora# #a 'udecată" te %uri!ezi
pre caa unei $ecine drăguţe !i" %ără un moti$ anume" &i ucizi
piica) Chiar &nainte de prima geană de #umină" &ţi re$ii &n imţiri !i
&ţi dai eama ce ai %ăcut) Ce imţi2 Care ete natura peci,că a
reacţiei ta#e de $ino$ăţie2 Ne$ăzut" &n pate#e draperiei din
u%ragerie" o po$e!ti pe $ecină ie!ind pe $erandă !i decoperind
piica) Cade &n genunchi) &!i tr*nge &n (raţe anima#u# #ipit de
$iaţă 1#*nge &nde#ung"
Care ete primu# #ucru care ţi e &nt*mp#ă2 uzi o $oce &n
interioru# tău care trigă9 ă nu ucizi O ă intri #a pu!cărie pentru
ata — amintindu-ţi &n acet %e# de conecinţe#e pe care %apta #e
$a a$ea aupra ta2 Sau" &n chim(" ţi e %ace rău intantaneu din
cauză că
durere peai$ecina
omor*t ta2un5nanima# !i pentru
ace#e prime că ai %ăcut-o
momente &n careăo p#*ngă
pri$e!tide
pe
%emeia &ndurerată" cum $ei reacţiona" ce# mai pro(a(i#2 Ete o
&ntre(are e#oc$entă) Răpunu# $a determina" pro(a(i#" curu#
acţiunii &ntreprine de tine !i" de aemenea" dacă e!ti in0uenţat
doar de $ocea acuţită a Supraeu#ui au de o con!tiinţă ade$ărată)
ceea!i &ntre(are e potri$e!te !i $echiu#ui notru prieten Poe)
Se decide e# ă acri,ce &nt*#nirea din cauza temerii incon!tiente
in,#trate &n e# &n timpu# copi#ăriei de păreri#e tată#ui ău cu pri$ire
#a
e c*ini au %ace
g*nde!te acet acri,ciu
#a ituaţia pentru
chinuitoare că eeimte
&n care a0ă &ngrozitor
Ree(o62 Cec*nd
anume ii determină decizia2 Ete $or(a e.c#ui$ de Supraeu au
ete con!tiinţa2 Dacă ete con!tiinţă" atunci decizia #ui Poe de a
#ipi de Ia o &nt*#nire de er$iciu programată ete o i#utrare
minoră a %aptu#ui că" &n mod ironic" con!tiinţa nu urmează
&ntotdeauna regu#i#e) &i pune pe oameni 3!i uneori pe anima#e4
deaupra coduri#or de conduită !i a e.pectaţii#or intituţiona#e)
7orti,cată cu entimente $iguroae" con!tiinţa ete adezi$u# care
ne ţine #ao#a#tă
preţuie!te !i ete
idea#uri#e mai #ipicioaă
umanite mai mu#t dec*t
dec*t e cu$ine)
#egi#e Ea
!i dacă
ituaţia nu are ie!ire" con!tiinţa te poate duce chiar Ia &nchioare)
Supraeu nu ar %ace niciodată acet #ucru)
Un Supraeu trict ne do'ene!te" pun*nd: <E!ti o(raznic= au
<E!ti nepotri$it=) O con!tiinţă puternică inita <Tre(uie ă ai gri'ă
de e# 'au de ea au de ei" indi%erent ce -ar &nt*mp#a=)
SupraeuI (azat pe teama tă &n pate#e $ă#u#ui ău &ntunecat"
acuz*ndu-ne !i %r*ng*ndu-!i m*ini#e de upărare" Con!tiinţa ne
&mpinge &n e.terior" &n direcţia a#tor oameni" către acţiunea
con!tientă" ne&nemnată" dar !i măreaţă) Con!tiinţa (azată pe
ata!ament o %ace pe mama ado#ecentă ă cumpere un (orcăne#
de piure de mazăre &n #ocu# o'ei ei pre%erate) Con!tiinţa prote'ează
pri$i#egii#e intimităţii" ii determină pe prieteni ă &!i onoreze
promiiuni#e" i# &mpiedică pe oţu# %urio ă ripoteze" &# con$inge
pe medicu# e.tenuat ă răpundă #a te#e%on pacientu#ui
&npăim*ntat" care ună #a trei dimineaţa) Strigă !i 0uieră
&mpotri$a intituţii#or atunci c*nd unt peric#itate $ieţi) Scoate
oamenii &n tradă pentru a proteta impotri$a unui răz(oi
Con!tiinţa ete cea care i# %ace pe acti$itu# pentru drepturi#e
omu#ui ă i!i ri!te propria $iaţă) tunci c*nd ete ametecată cu
un cura' mora# e.cepţiona#" $or(im de Maica Tereza" Mahatma
/handi" Ne#on Mande#a"  ung San Buu ;i"
5n mi.turichim(ă
autentică retr*ne#umea)
!i &n a#te#e
$*nd mai e.hauti$e"
rădăcini#e &n con!tiinţa
#egături#e
emoţiona#e" ea ne &n$aţă pacea" e opune urii !i a#$ează copii)
Tine cănicii#e unite" curăţă ape#e" hrăne!te c*ţeii !i o%eră
răpunuri tandre) 7ace $ieţi#e indi$idua#e mai (une !i pore!te
demnitatea umană) Ete rea#ă !i contr*ngătoare !i ne-ar %ace ă
,m dezgutaţi de noi in!ine dacă ne-am , rănit at%e# $ecina)
1ro(#ema" după cum untem pe ca#e ă a0ăm" ete că nu toată
#umea are con!tiinţă) De %apt" &n proporţie de patru procente din
popu#aţia ete #ipită
dicuţie depre dede
o at%e# con!tiinţă)
peroanăSă—ne &ntoarcem
cine$a acum
care pur #a o
!i imp#u
nu are con!tiinţă — !i ă $edem cum arată)

Oamenii de gheaţă: pihopaţii


Con!tiinţa ete %ereatra u0etu#ui notru" rău# ete draperia)
— Doug Jorton
5n timpu# copi#ăriei #ui S6ip" %ami#ia #ui a$ea o caă de $acanţă
#*ngă
toţii ăun
&!imic #ac dino zona
petreacă parte de#uroaa a Virginiei"
din $ară) u mer aco#ounde p#ecau cu
&n $acanţă de
pe $remea c*nd S6ip a$ea opt ani ţi p*nă c*nd aceta a p#ecat #a
#iceu" &n Maachuett) S6ip a!tepta cu neră(dare $acanţe#e de
$ară din Virginia" Nu prea erau mu#te de %ăcut pe aco#o" &nă
in$entae o acti$itate care era at*t de ditracti$ă" înc*t compena
#ipa de #ucruri intereante) De %apt" uneori" pe c*nd e a0a #a
coa#ă" &n timpu# emetru#ui de iarnă" e$ad*nd &n proprii#e a#e
g*nduri &n timp ce $reun pro%eor p#ictiitor trăncănea #a ne%*r!it
depre ce$a anume" e $edea pe ine 'uc*nd ace# 'oc" #*ngă #acu#
cu apă Că#duţă din Virginia" i chicotea cu $oce tare"
S6ip era inte#igent i chipe!" chiar !i pe $remea c*nd era copi#)
<Inte#igent !i chipe!=" ata era ceea ce puneau mereu părinţii #ui"
prietenii prieteni#or !i chiar pro%eorii" !a &ncit părintii nu puteau
inţe#ege de ce note#e a#e erau at*t de mediocre au de ce" atunci
c*nd $enie $remea" părea at*t de puţin intereat ă meargă #a
&nt*#niri cu %ete) Ceea ce nu di)$i ei era că" de #a $*rta de  ani)
S6ip ie!ie cu o grămadă de %ete" dar nu chiar &n %e# u# &n care &!i
imaginau părinţii #ui &ntotdeauna era cine$a" de regu#ă o %ată mai
mare dec*t e#" care era dipu ă cedeze #ingu!iri#or #ui S6ip !i
z*m(etu#ui ău %ermecător deea" %ata i# a'uta ă e trecoare #a
ea &n cameră" &nă" din c*nd &n c*nd" cei doi găeau un #oc izo#at
pe terenu# de 'oacă au u( tri(une#e de pe terenu# de %ot(a#) C*t
depre
F note#e #ui" nu
pe #inie—&nă (ăiatu# era ă
tre(uia cu depună
ade$ăratnici
iteţ
ce#—mai
ar ,mic
putut a$ea
e%ort
pentru a primi nota Q" ceea ce" de a#t%e#" e !i &nt*mp#a) Ocaziona#"
#ua chiar !i c*te un G , ceea ce i# ditra" din moment ce niciodată
nu &n$ăţa) 1ro%eorii i# p#ăceau" păreau aproape #a %e# de $u#nera(i#i
ca !i %ete#e #a z*m(ete#e !i #a comp#imente#e #ui !i toată #umea
preupunea că t*năru# S6ipper a$ea ă a'ungă #a un #iceu (un !i"
mai apoi" #a o %acu#tate decentă" &n ciuda note#or a#e
1ărinţii ăi a$eau o grămadă de (ani" erau <mega(ogaţi=" după
cum ziceau
ani S6ip cei#a#ţi pu!ti)
e a!ezae De mai
#a (irou# ău mu#te ori" &n de
achiziţionat 'uru# $*rtei
părinţi de A
d&ntr-un
magazin de antichităţi" &ncerc*nd ă ca#cu#eze c*ţi (ani $a mo!teni
c*nd părinţii $or muri) Ca#cu#e#e a#e e (azau pe une#e
documente ,nanciare pe care #e %urae din camera de #ucru a
tată#ui ău) Documente#e erau detu# de &ncurcate !i incomp#ete"
dar chiar dacă nu putea a'unge #a o ci%ră e.actă" #ui S6ip &i era c#ar
că &ntr-o (ună zi a$ea ă ,e %oarte (ogat)
Totu!i" (ăiatu# a$ea o pro(#emă) Era p#ictiit &n cea mai mare
parte a timpu#ui
!i păcă#irea 8ucruri#e !i
pro%eori#or ditracti$e
g*nduri#epe#acare #e %ăcea"
(anii #ui nu%e#e#e" chiar
ii dădeau
energie pentru mai mu#t de 'umătate de oră) $uţia %ami#iei era
ditracţia cea mai promiţătoare" &nă deocamdată nu e a0a ia
dipoziţia #ui era &ncă un copi#) Nu doar ditracţia din V&rginia &i
a#unga p#ictiea#a) Vacanţe#e aco#o erau cu ade$ărat p#ăcute) &n
prima $ară" c*nd a$ea Q ani" pur !i imp#u %*rtecae (roa!te#e cu
o %oar%ecă" &n #ipa a#tei metode) Decoperie că putea ă ia o
p#aa de pecuit !i ă prindă u!or (roa!te#e de pe ma#uri#e
m*#oae a#e #acu#ui) 8e ţinea cu pate#e &n 'o" #e pinteca (urţi#e
um0ate" după care #e &ntorcea cu pate#e &n u ca ă $adă cum
mor ochii #or tem(e#i ge#atino!i pe măura ce anima#e#e &!i
pierdeau *nge#e) poi az$*r#ea cada$re#e &n #ac" c*t de departe
putea" ţip*nd #a (roa!te#e moarte care z(urau: <Nao# de tine"
ur*tanie de (rocoiX
Erau at*t de mu#te (roa!te &n Iac 1utea petrece ore &ntregi
omor*ndu-#e !i părea că răm*neau a#te ute !i ute pentru a doua
zi) &nă #a %*r!itu# ace#ei $eri" S6ip -a hotăr*t că e putea
decurca mai (ine) O(oie de #a at*ta pintecat) r , at*t de
groza$ ă #e arunce &n aer" ă ai(ă ce$a care ă ii %acă pe um0aţi
ă e.p#odeze !i" &ntr-un ,na#" a găit un p#an groza$) +tia o
grămadă de (ăieţi mai mari de acaă !i" &n pecia#" i# !tia pe unu#
care &n ,ecare #ună apri#ie p#eca &n $acanţă cu %ami#ia &n Caroiina
de Sud) S6ip
$*nzare !i că auzie că &nu!or
aco#o erau /azo#ina de Sud eCugăeau
de cumpărat) puţinăarti,cii
mită dede#a
S6ip" prietenu# Iui) 7im" a$ea )* &i cumpere ni!te arti,cii de aco#o
!i ă ie aducă &n mod i#ega# acaă) 8ui Tim &i era teamă" &nă cu
$or(e#e &ncura'atoare !i cu (anii de #a S6ip" a$ea ă %acă acet
#ucru Vara următoare" S6ip nu mai Zi$ea %oar%ece" ci arti,cii
Nu era o pro(#emă ă găeacă (ani &n caă" iar p#anu# a
%uncţionat ca un) ii #una apri#ie a ace#ui an" a %ăcui rot de AFF de
do#ari pentru un pachet de arti,cii numii <S#e#e c#ipitoare=" pe
care &# $ăzue
con$ingă &ntr-un
pe Tun) magazin
iar c*nd S6ip adepu"
arme" !i de a#tă
&n %*r!it" ută
m*na peca ă &i a
pachet"
%ot minunat) #eee <Ste#e c#ipitoare= pentru că a$ea ce# mai
mare număr de dipoziti$e u,cient de mici c*t ă intre" au
aproape ă intre" &n gura unei (roa!te) 5n pachet e găea o mică
rezer$ă de e.p#ozi(i#" <Degeţe#e= - ni!te pocnitori u(ţiri !i ro!ii"
c*te$a cochi#ii de doi centimetri numite <Scamatori= !i pre%erate#e
a#e" ni!te cochi#ii de cinci centimetri numite <Ditrugere morta#ă="
pe a# căror am(a#a' era deenat un craniu cu două oae
&ncruci!ate de deu(t)
5n $ara aceea" a &ndeat dipoziti$e#e" unu# c*te unu#" &n guri#e
(roa!te#or capturate" #e-a aprin !i a aruncat (roa!te#e u" &n aer"
deaupra #acu#ui) #teori punea (roaca pe 'o" aprindea
pocnitoarea" %ugea !i pri$ea de #a ditanţă cum anima#u# e.p#oda
pe păm*nt) Imagini#e erau e.traordinare — *nge" măruntaie"
#umini" uneori un zgomot puternic !i ace#e %orme de 0oare %rumo
co#orate) t*t de minunate erau rezu#tate#e" &nc*t #a curt timp a
&nceput ă i!i doreacă ă ai(ă pectatori pentru geniu# ău) 5ntr-o
după-amiază" a ademenit-o #a #ac pe C#aire ora #ui &n $*rtă de
!ae ani" a #ăat-o ă i# a'ute ă prindă o (roacă" după care" &n
%aţa ei" a aruncat anima#u# &n aer) C#aire a &nceput ă ţipe iteric !i
a %ugit &napoi acaă" căt de repede au du-o picioare#e)
Impunătoarea <caă de ţarăX a %ami#iei e a0a #a apro.imati$ un
6i#ometru depărtare de #ac" dinco#o de un cr*ng #ini!tit de ar(u!ti)
Nu era at*t de departe &nc*t părinţii #ui S6ip ă nu audă zgomote#e
e.p#oziei" ei imaginăndu-!i că (ăiatu# aprinde arti,cii #*ngă #ac
&nă &!i dădueră de mu#t eama că nu era genu# de copi# care ă
poată , contro#at" a!a &nc*t a tre(uit ă i!i a#eagă cu mare gri'ă
(ătă#ii#e) 1ro(#ema cu arti,cii#e nu era printre ce#e pe care $oiau ă
#e dicute" nici chiar atunci c*nd micuţa C#aire a $enit a#erg*nd ă
ii pună mamei că S6ip arunca &n aer (roa!te) Mama #ui S6ip a
pornit caeto%onu# din (i(#iotecă" #a $o#um ma.im" iar C#aire a
&ncercat
Super ă-!i acundă piica" pe Emi#;)
S6ip
S6ip ete pihopat) E# nu are con!tiinţă — un imţ a# o(#igaţiei
(azat pe #egături#e emoţiona#e %aţă de a#ţii — iar $iaţa a
u#terioară" depre care $om a0a &n curt timp" ne o%eră un
e.emp#u e#oc$ent a# %e#u#ui &n care arată un adu#t inte#igent %ără
con!tiinţă)
8a %e# de di,ci# cum ete ă ne imaginăm %e#u# &n care ne-am
imţi dacă nu am a$ea nici urmă de con!tiinţă" tot a!a ete ă ne
%o#oim imaginaţia pentru a rea#iza o i#utrare corectă a unei at%e#
de peroane mora# !i nepăător" a'unge e# ă ,e izo#at #a
marginea ocietăţii[ meninţă e# contant" &!i arată co#ţii !i poate
chiar aiurează adeea" ,ind #ipit de o aemenea trăătură umană
%undamenta#ă2 Ete u!or de imaginat că" #a $*rta adu#tă) S6ip a
a'un un udga!) &n ce#e din urmă" poate chiar !i-a uci părinţii
pentru (ani) 1oate că e# &nu!i a a'un ă moară au a %*r!it &n
măruntaie#e unei &nchiori de ma.imă ecuritate) Sună poi(i# &nă
nimic de acet gen nu -a int*mp#at &n rea#itate S6ip ete &ncă &n
$iaţă" nu a omor*t niciodată pe cine$a" ce# pu țin nu &n mod direct"
!i — p*nă acum — nu a $ăzut interioru# niciunei &nchiori)
Dimpotri$ă" de!i nu a mo!tenit &ncă a$erea %ami#iei" are mai mu#t
ucce !i o a$ere mai mare dec*t a unui rege) +i dacă #-ai &nt*#ni
acum" ca pe un trăin d&ntr-un retaurant au de pe tradă" arată
ca orice a#t tip intre două $*rte" &ngri'it" &m(răcat &ntr-un cotum
cump)
Cum ete poi(i# a!a ce$a2 +i-a re$enit2 S-a %ăcut (ine2 De %apt"
tarea #ui -a &nrăutățit)  de$enit Super S6ip)
Cu note#e a#e de trecere" cu %armecu# !i cu in0uenţa %ami#iei
a#e" (ine&nţe#e ci S6ip a a'un #a un #iceu (un &n Maachuett"
iar %ami#ia a a rău0at u!urată" at*t pentru că a %ot acceptat #a
!coa#ă" c*t !i pentru a(enţa #ui temporară din $iaţa ce#or#a#ţi
mem(ri) 1ro%eorii &ncă i# găec %ermecător" &nă mama !i ora #ui
!i-au dat eama că era manipu#ator !i (izar) C#aire $or(ea uneori
depre <ochii ciudaţi ai #ui S6ipper=" iar mama ei a$ea o pri$ire
&n$ină care punea: <Nu $reau ă $or(ec depre ata=) 5nă
cei#a#ţi nu $edeau dec*t un t*năr chipe!)
C*nd a $enit $remea %acu#tăţii" S6ip a %ot acceptat &n a#mamater
din care %ăcue parte tată# ău 3!i" &nainte" (unicu# au4" unde !i-a
c*!tigat %aima de petrecăreţ !i a%emeiat) (o#$ind cu o(i!nuita #ui
mediepretigioaă"
puţin de Q) a intrat&ntruc*t
&ntr-un !i-a
program de M>
imaginat ta o intituţie
că #umea a%aceri#ormai
era
un #oc unde ar putea , cu u!urinţă %*pănu# 'ocu#ui !i -ar amuza
uti#iz*ndu-!i ta#ente#e natura#e) Note#e #ui nu -au &m(unătăţit" &nă
a(i#ităţi#e #ui de-o $iaţă" de a %ermeca oamenii !i de a-i determina
!ă %acă ceea ce dorea e#" -au ra,nat)
8a A de ani" -a a#ăturat corporaţiei ri6a" o ,rmă contructoare
de echipamente de dinamitare" %orare !i &ncărcare pentru mine#e
de zăcăminte de meta#) $ea ochii de un a#(atru inten !i un
z*m(et
anga'atoriuimitor
părea&ncătoate momente#e
are un potri$ite"
ta#ent aproape magiciar &n
pentru noii #ui
a-i moti$a pe
reprezentanţii de $*nzări !i de a in0uenţa peroane#e de contact)
5n ceea ce-# pri$ea" S6ip decoperie că manipu#area adu#ţi#or
cu#ti$aţi nu era mai di,ci#ă dec*t a-# con$inge pe t*năru# ău
prieten" Tim" ă cumpere arti,cii din Caro#ina de Sud" !i"
(ine&nţe#e" minciuna" &n moduri din ce &n ce mai e#egante" era
at*t de natura#ă precum repiratu#) 5ncă !i mai (ine" $e!nicu#
p#ictiit S6ip a prin gutu# ricu#ui !i era din ce &n ce mai doritor ă
&!i
de aume
cea de-aricuri
treiamari" pe care
ani$erare &n nimeni nu !i #e-ar ,%uee
cadru# companiei" aumat) 5nainte
p#ecat &n
Chi#e după cupru !i &n %rica de Sud după aur" tran%orm*nd ri6a"
&n ce#e din urmă) &n a# trei#ea mare %urnizor de echipamente de
puţuri de mina !i de e.p#orare Ia upra%aţa) 7ondatoru# companiei
ri6a" pe care S6ip &# conidera &n inea #ui un neghio(" era at*t de
&nc*ntat de S6ip" &nc*t i-a %ăcui cadou un 7errari /T> <din partea
,rmei
8a F de ani" S6ip -a căătorit cu Pu#iette" ,ica &nc*ntătoare !i
#ini!tită" &n $*rtă de A de ani" a unui ce#e(ru mi#iardar care &!i
contruie a$erea din e.p#orări#e petro#iere) S6ip -a aigurat că
tată# %etei &# conideră ,u# tră#ucitor !i am(iţio pe care nu #-a
a$ut) >ăiatu# i# coniderae pe ocru# #ui mi#iardar e.act ceea ce
era — un (i#et pentru orice) +i" detu# de corect" o $ăzue pe
proapăta #ui oţie ca ,ind o %emeie ditină" drăguţă !i reprimată"
care a$ea ă i!i accepte cu deă$*r!ire ro#u# de oţie !i de
coordonator ocia# !i care urma ă pretindă că nu !tie că $iaţa #ui
S6ip rămăee #a %e# de #ipită de repona(i#itate perona#ii !i
p#ină de ciocniri e.ua#e" a!a cum %uee d&ntotdeauna) $ea ă ,e
atrăgătoare !i repecta(i#ă #a (racu# #ui !i $a pătra tăcerea)
Cu o ăptăm*nă &nainte de căătorie" mama #ui S6ip" de'a
imţindu-e mai apropiată de Pu#iette dec*t de ,u# ei" i# &ntre(ae
o(oită: <Căătoria
ignorat-o #a &nceput"ata
a!a))cum
Chiar tre(uie
%ăcea ă &i %aci
de o(icei) atacare"
După %etei2= S6ip a
aparent"
&i $enie o idee amuzantă !i a răpun protetu#ui mamei cu un
r*n'et acun) <+tim am*ndoi că nu-!i $a da eama ce a #o$it-o=)
Mama #ui S6ip a părut con%uză pentru un moment" după care -a
cutremurat de groază)
Căătorit" a!ezat con%orta(i# din punct de $edere ocia# !i
aduc*nd ,rmei aproape QF de mi#ioane de do#ari pe an" &nainte de
$*rta de  de ani" S6ip a %ot numit pre!edinte a# di$izii#or
internaţiona#e !i mem(ru
momentu# repecti$" a# coni#iu#ui
e# !i Pu#iette a$eau de'adedouăadminitraţie"
%etite" ceea ce#-a&i
comp#eta deghizarea de %ami#it pentru pu(#ic) Contri(uţii#e a#e #a
a%acere a$eau un preţ" dar nimic care ă nu poată , contro#at &ntr-
o manieră cot-e,cienţă) Uneori" anga'aţii e p#*ngeau că <&i
'ignea= !i era <$icio=" iar ri6a a %ot dată &n 'udecată atunci c*nd
o ecretară a pretin că S6ip i-a rupt m*na &n timp ce &ncerca ă o
%orţeze ă tea &n poa#a #ui) Cazu# a %ot rezo#$at &n a%ara
tri(una#u#ui" cu BF FFF de do#ari !i un ordin de pătrare a tăcerii
pentru ecretară)
&nţe#e că merita cuEra$*r%
$or(a de <Super
!i &ndeat acetS6ip=" iar &ntreţinere)
cot de anga'atoru# #ui a
Cu pri$ire #a incident" mai t*rziu" S6ip a a,rmat &n particu#ar: <E
ne(ună) +i-a rupt ingură m*na) S-a #uptat cu nune" nenorocita)
De ce dracu#ui -a opu at*t de a(itir2=
După ecretară" au mai %ot !i a#te acuzaţii de comportare
necu$iincioaă" &nă S6ip era at*# de $a#oro pentru organizaţie"
&nc*t de ,ecare dată c*nd e i$ea c*te o pro(#emă" ri6a doar tăia
&ncă un cec pentru a e aigura că aceata dipare) Cei#a#ţi
mem(ri ai coni#iu#ui au &nceput ă i# numeacă <primadona
,rmei=) 1e măură ce anii au trecut" a primit donaţii de pete un
mi#ion de acţiuni" a'ung*nd a# doi#ea acţionar ma'oritar indi$idua#"
după %ondatoru# ri#căi) Iar &n AFF" #a B de am" S6ip a pre#uat
%uncţia de director genera#"
Mai recent" une#e dintre pro(#eme#e #ui au de$enit ce$a mai
greu de adminitrat" &nă cu aroganţa-i caracteritică" S6ip era
&ncrezător că $a ateriza &n picioare — poate un pic prea &ncrezător)
5n AFF a %ot acuzat de %raudă de către Comiia de garanţii !i
$a#ori 3SEC — Securitie and E.change Commiion4) E# a negat
acuzaţia" deigur" !i &n prezent" decizia SEC ete &n cur de
ta(i#ire)

Regu#i#e 'ocu#ui
Nu" S6ip nu a %ot margina#izat de ocietate" nu $or(e!te %ără
rot !i 3&ncă4 nu e #a &nchioare) >a chiar ete (ogat !i" &n
numeroae cercuri" repectat — au ce# puţin temut" teamă care
ete minunat deghizată &n repect Deci ce ete $n neregula cu
aceata imagine2 Sau poate că &ntre(area ar tre(ui %ormu#ată
a#t%e#) Care ete cea mai rea parte din aceată imagine" principa#u#
de%ect din $iaţa #ui S6ip" care o tran%ormă &n tragedie" &n ciuda
ucceu#ui ău" !i &n producătoru# tragediei pentru mu#ţi a#ţii2
Răpunu# ete aceta: S6ip nu ete #egat emoţiona# de nicio
peroană" a(o#ut de#oc) Ete rece de gheaţa &!i ignoră mama au
uneori o necă'e!te) 5!i chinuie!te ora) #te %emei reprezintă o
pradă e.ua#ă !i nimic mai mu#t) 5ncă din copi#ărie" a a!teptat ca
tată# #ui ă %acă un ingur #ucru — ă moară !i ă &i #ae #ui (anii) 5!i
manipu#ează anga'aţii !i e %o#oe!te de ei" #a %e# cum a %ăcut
dintotdeauna !i cu prietenii ăi) Soţia" chiar !i copiii ăi e.ită doar
de %aţadă) Ei unt camu0a'u# #ui) S6ip ete dotat inte#ectua# !i ete
%a(u#o c*nd $ine $or(a de măietrie &n a#e a%aceri#or) 5nă ce# mai
impreionant atuaproape
acunde %aţă de a# ău oricine
ete" de departe" $id
ade$ăratu# capacitatea
din inima a
a de
— !ia
de a #e porunci tăcerea pai$ă ce#or c*ţi$a care cunoc acet
#ucru)
Cei mai mu#ţi dintre noi untem in0uenţaţi de %e#u# &n care arată
oamenii" iar S6ipper a arătat &ntotdeauna (ine) +tie e.act cum ă
z*m(eacă) Ete %ermecător !i m # putem imagina %ără pro(#eme
#ingu!indu-!i !e%u# care i-a %ăcut cadou 7errariu#" &n timp ce e
g*nde!te ce %raier e aceta !i" mai mu#t dec*t orice" ete incapa(i#
de recuno!tinţă %aţă de $reo peroană) Minte %rumo !i contant"
%ără a(o#ut mei un entiment de $ino$ăţie care a &# trădeze prin
#im(a'u# trupu#ui au prin e.preia %eţei) Se %o#oe!te de
e.ua#itate pentru a manipu#a !i a-!i acunde putietatea
emoţiona#ă &n pate#e unor di$ere ro#uri repecta(i#e — upertar
a# corporaţiei" ginere" oţ" tată — care unt ni!te mă!ti aproape
impenetra(i#e)
Iar dacă %armecu#" e.ua#itatea !i 'ocuri#e de ro# e!uează &ntr-un
%e# au a#tu#" S6ip %o#oe!te teama" un mod igur de a c*!tiga
Răcea#a a de gheaţă ete %undamenta# &n%rico!ătoare) Ro(ert
Jare cria) <Mu#tor oameni #i e pare că ete greu ă %acă %aţă
pri$irii intene" #ipită de emoţie au X-prădătoare- a pihopatu#ui="
iar pentru une#e dintre peroane#e mai eni(i#e din $iaţa #ui" ochii
de un a#(atru inten ai #ui S6ip" cei pe care ora #ui &i $ede ca ,ind
<ciudaţiXX" pot
urmăre!te , %oarte
prada (ine ochiiDacă
piho#ogică $*nătoru#ui impertur(a(i#
e &nt*mp#ă acet care &!i
#ucru"
rezu#tatu# $a ," pro(a(i#" tăcerea)
Deoarece chiar !i dacă !tii depre e#" !tii cum ete cu ade$ărat
inima #ui !i ai &nţe#e care ete modu# ău de operare" cum ă &#
dema!ti2 <Ete un mincino=2 <Ete ne(un2= <M-a $io#at #a e# &n
(irou=2 <re ni!te ochi (izari2= <O(i!nuia ă omoare (roa!te=2 &nă
ete $or(a de #ideru# comunităţii &ntr-un cotum rmani) Ete oţu#
mu#t iu(it a# Pu#iettei !i tată# a doi copii) cet om ete CEO-u#
corporaţiei
acuzi mai e.actri6a"!i pentru
pe ce &ţinume#e
(azezi #ui Dumnezeu
acuzaţia2 Cine De
o ăcepară
anume &#
ne(un
— directoru# e.ecuti$ S6ip au acuzatoru#2 +i ca o pecete a
in$u#nera(i#ităţii a#e" e.ită cei care au ne$oie ca S6ip ă ,e &n
prea'ma #or" inc#ui$ peroane a$ute !i puternice) 8e $a păa
acetora de ceea ce pui tu2
1rin natura a inataca(i#ă !i &n mu#te a#te moduri" S6ip ete un
pihopat e.emp#ar) E# are" &n cu$inte#e ociaţiei mericane de
1ihiatrie" <o ne$oie mai mare de timu#are dec*t ete norma#="
a!a &nc*t!i &!i
$ră'e!te pe aumă
a#ţii" %ărăadeea ricuri
cea mai mică mari !i" &n ace#a!i
remu!care" timp" ii
determin*ndu-i
ă !i #e aume re &n pate o copi#ărie cu <pro(#eme de
comportament= neconemnată &n documente" acună de
pri$i#egii#e ocia#e a#e părinţi#or) Ete $ic#ean !i manipu#ator) 1oate
de$eni de o agrei$itate impu#i$ă" <ignor*nd cu indi%erenţă
iguranţa ce#or#a#ţi= a!a cum -a &nt*mp#at !i cu anga'ata căreia i-a
rupt m*na!i cu ce#e#a#te %emei a#e căror po$e!ti nu $or , $reodată
auzite) 1ro(a(i# că inguru# imptom <c#aic= pe care S6ip nu ii
prezintă ete a(uzu# de u(tanţe) Ce# mai apropiat comportament
a# #ui de acet gen ete că (ea mai mu#t Lhi6; după cină dec*t ar
, cazu# #tminteri" imaginea ete comp#etă) Nu ete incer
intereat &n a ta(i#i re#aţii cu cine$a" ete permanent irepona(i#
!i nu are remu!e*ri)
Care unt mecanime#e din mintea #ui S6ip2 Ce ii %ace ă meargă
mai departe2 Ce $rea S6ip2
Cei mai mu#ţi dintre noi a$em a#te peroane care ne moti$ează"
care ne popu#ează dorinţe#e) Oamenii ne determină peranţe#e !i
$ie#e) Oameni care trăiec cu noi" care unt departe" ,inţe dragi
trecute pe #umea cea#a#tă" oameni e.aperanţi care nu $or ă
p#ece" #ocuri cu $a#oare entimenta#ă datorata ce#or pe care i-am
cunocut aco#o" chiar !i anima#e#e noatre de companie — ei ne
ump#u inimi#e !i g*nduri#e) Chiar !i ce# mai intro$ertit dintre noi
ete de,nit de
entimente#e" de re#aţii#e a#e
antipatii#e !i ete preocupat
!i impatii#e pentru a#ţi de reacţii#e
oameni" !i
intriga
entimenta#ă" romantimu#" gri'a" repingerea !i regăirea unt
prezente aproape &n toate opere#e #iterare !i muzica#e) Suntem" &n
mod cop#e!itor" ,inţe re#aţiona#e" #ucru ade$ărat chiar de #a
trămo!ii no!tri primate#e) Pane /ooda# a,rmă că cimpanzeii pe
care i-a o(er$at &n /om(e <au un repertoriu (ogat de
comportamente ce #u'ec #a menţinerea !i reta(i#irea armoniei
ocia#e))) Im(rSţi!atu#" ărutatu#" m*ng*iatu# !i ţinutu# de m*nă"
care au ro#u#
&ngri'ire de re#a.ată)))
ocia#ă a#ut după&mpărţirea
eparare Epioade#e #ungi"
hranei) /ri'a #ini!tite"
pentru de
(o#na$i
!i pentru răniţi=) !a că %ără ata!amente#e noatre primordia#e
%aţă de a#ţii" ce am , noi2
E$ident" am , 'ucători ai unui 'oc" aemenea unui uria! !ah" &n
care emenii no!tri ar , ture" cai !i pioni)
Căci aceata ete eenţa comportamentu#ui !i a dorinţei
ociopate Singuru# #ucru pe care S6ip &# dore!te cu ade$ărat —
inguru# care a mai răma — ete ă c*!tige)
S6ip
ă-# nu e trăduie!te
iu(eacă) nicio iu(i
E# nu poate c#ipăNu
ă găeacă pe cine$a
ete &ngri'orat pe care
&n pri$inţa
prieteni#or au a mem(ri#or %ami#iei u%erinzi ori a0aţi &n necaz"
&ntruc*t pur !i imp#u nu ete &ngri'orat &n #egătură cu a#ţi oameni)
Nu &i paă de cei#a#ţi" a!a că nu are nicio (ucurie &n a po$eti
părinţi#or au oţiei a#e depre numeroae#e a#e reu!ite din
#umea a%aceri#or) 1oate #ua cina cu oricine $rea" ina nu poate
&mpărtă!i momentu# cu nimeni) Iar c*nd -au năcut copiii #ui" nu i-
a %ot teamă" dar nici emoţionat nu a %ot) Nu imte nicio (ucurie
c*nd &!i petrece timpu# cu ei au c*nd ii $ede crec*nd)
5nă e.ită un #ucru pe care &# poate %ace S6ip" !i pe care &# %ace
mai (ine dec*t aproape oricine a#tcine$a: S6ip ete e.traordinar &n
a reu!i) 1oate domina" ii poate upune pe cei#a#ţi $oinţei #ui) 1e
$remea c*nd era (ăiat" (roa!te#e au murit atunci c*nd e# a deci
că tre(uie ă moară" ora #ui a ţipat atunci c*nd a $rut e#" iar acum
ete imp#icat &n 'ocuri mai amp#e !i mai (une) 5ntr-o #ume &n care
oamenii e chinuiec #-!i c*!tige e.itenta" S6ip i-a con$in pe
a#ţii ă &# &m(ogăţeacă &nainte ă &mp#ineacă F de ani) &i poate
proti pe anga'atorii #ui cu educaţie a#eaă" chiar !i pe ocru# #ui
mi#iardar) 7) &n tare ă &i %acă pe ace!ti oameni" o,ticaţi de a#t%e#"
ă ară &n poziţie de drepţi" după care Să r*dă de ei pe #a pate#e
#or In0uenţează amp#e decizii ,nanciare pe un teren de 'oc
internaţiona#" poate &ntoarce ce#e mai mu#te aran'amente &n
a$anta'u# ău
comentat" !i nimeni
poate nu protetează)
&ngenunchea Iar dacă cine$a
peroana repecti$& cu doarareunudeau
două cu$inte (ine p#aate 1oate peria oamenii" ii poate ataca" #e
poate rupe o m*nă" ditruge cariera" iar co#egii #ui &ntăriţi e $or
da pete cap" aigur*ndu-e că nu are de p#ătit pena#izări#e pe
care #e-ar a$ea de uportat un om o(i!nuit) Crede că poate a$ea
orice %emeie !i că poate manipu#a orice (ăr(at care ii iee &n ca#e"
inc#ui$" ce# mai recent" pe toată #umea de #a Comiia de garanţii
!i $a#ori)
ii E#
dauete Super
,ori" S6ip) Strategii#e
petrec*ndu-!i !i renta(i#itatea
&ntreaga unt
$iaţă cu copu# deingure#e
a de$eni care
mai
(un #a acet 'oc) 1entru S6ip" 'ocu# ete totu#" !i chiar dacă ete
prea $ic#ean pentru a pune a!a ce$a" crede că noi" cei#a#ţi"
untem nai$i !i pro!ti pentru că nu 'ucăm ca e#) Jte e.act ceea
ce e &nt*mp#ă cu mintea umană c*nd ata!amentu# emoţiona# !i
con!tiinţa #ipec) Viaţa a'unge ă ,e doar un concur" iar ce#e#a#te
,inţe umane par ă nu ,e dec*t ni!te 'ucători" de mutat de co#o-
co#o" %o#oiţi ca cuturi au e.pu#zaţi)
Deigur"
u#ui au a#doar c*ţi$a &# a#e
&n%ăţi!ării a'ung,zice)
pe S6ip dinde,niţie"
1rin punctu# decei$edere a# I\-
mai mu#ţi
oameni" inc#ui$ pihopaţii" poedă o inte#igenţă !i o &n%ăţi!are
mediocre" iar 'ocu# pihopaţi#or de ni$e# mediu nu %ace parte din
aceea!i #iga de e#ită cu competiţii#e g#o(a#e a#e #ui Super S6ip)
Numero!i piho#ogi contemporani" printre care mă număr !i eu" au
&n$ăţat pentru prima dată depre pihopatie d&ntr-un ,#m educati$
pe aceată tema" $izionat pe $remea c*nd eram tudenţi" &n anii
[F) Studiu# de caz re%eritor #a un oarecare prezentat &n ,#m a %ot
ţinut minte ca <Omu# cu tim(re=" pentru că &!i dedicae &ntreaga
$iaţă proiectu#ui" puţin pro(a(i#" de a %ura tim(re po!ta#e din
o,cii#e po!ta#e americane) Nu era intereai ă ai(ă tim(re#e au ă
#e $*ndă pentru a %ace rot de (ani) Singura #ui am(iţie era ă
e.ecute o pargere imp#ă &n timpu# nopţii" după care ă găeacă
un #oc de o(er$aţie a0at #a ditanţă din care ă pri$eacă agitaţia
primi#or anga'aţi care intrau &n c#ădire de dimineaţa" urmată de
oirea de urgenţă a po#iţiei) S#ă(ănog" pa#id" cu ,zionomia unui
!oarece" (ăr(atu# inter$ie$at &n ,#m nu era de#oc &npăim*ntător)
$ea o inte#igenţă mediocră" &n ce# mai (un caz" !i nu ar , putut ă
'oace $reodată grandiou# 'oc de ni$e# internaţiona# a# #ui S6ip" cu
trategii#e a#e măietrite !i ad$erari de ta#ia mi#iardari#or) &nă e#
putea 'uca propriu# #ui 'oc" iar din punct de $edere piho#ogic" 'ocu#
#ui imp#u" de %urt a# tim(re#or po!ta#e" era urprinzător de
aemănător cu ce#de
Spre deoe(ire corporatit
S6ip" Omu#a# cu
#ui tim(re
S6ip) era #ipit de e#eganţă !i
incer" ,ind &ntotdeauna decoperit !i aretat) 'unee &n a#a de
'udecată !i" mai apoi" #a &nchioare de nenumărate ori !i &n acet
%e# &!i trăia e# $iaţa — %ur*nd" pri$ind" merg*nd #a &nchioare"
ie!ind din &nchioare !i %ur*nd din nou) &nă era nepăător" pentru
că rezu#tatu# ,na# a# p#anu#ui nu era re#e$ant pentru e#) Din
perpecti$a #ui" tot ceea ce conta era 'ocu# &n ine !i o(er$area"
măcar pentru o oră" a do$ezii de netăgăduit că e#) Omu# cu tim(re"
putea
părereasaOmu#ui
ii facăcupetim(re"
oameni ă sară
a putea ă $n po*iţie
ii %acă de drepţi.
pe oameni După
ă ară
&nemna că e# c*!tiga !i" at%e#" nu mai puţin dec*t %enomena#-de-
(ogatu# S6ip i#utrează ceea ce &!i dore!te un pihopat) Contro#u#
ce#or#a#ţi — reu!ita — ete mai ireziti(i# dec*t orice 3au oricine4
a#tce$a)
1ro(a(i# că %apta upremă &n dominarea a#tei peroane ete a #ua
$iaţa" iar aainu# pihopat au crimina#u# &n erie ete primu# #ucru
pe care mu#ţi dintre noi !i-# imaginează atunci c*nd e g*ndec #a
de$ianţa de tip pihopat"
%ace ă de$ieze 7*rZi
traeu# unei a , tocmai
&ntregi naţiuni"#ideru# pihopat#acare
conduc*nd-o un
genocid au #a un răz(oi inuti#" crimina#u# pihopat ete" cu
iguranţă" ce# mai teri(i# e.emp#u de pihic %ără con!tiinţă — ce#
mai teri(i# e.emp#u" dar !i ce# mai o(i!nuit) 1ihopaţii uciga!i unt
notorii" m citit depre ei &n ziare" am auzit #a te#e$izor" i-am $ăzut
i#utraţi &n ,#me !i untem zdruncinaţi &n ad*ncu# ,inţei noatre"
!tiind că ] printre noi e a0ă mon!tri pihopaţi care pot ucide cu
*nge rece !i %ără remu!c*ri) &nă contra părerii #arg răp*ndite"
ma'oritatea pihopaţi#or nu unt crimina#i" ce# puţin nu &n enu# &n
care ucid cu proprii#e #or m*ini) 1utem $edea acet #ucru doar din
tatitici) Circa o peroană din AB ete ociopată" &nă &n a%ara
&nchiori#or" a (ande#or au a a#tor gmpuri ocia#e a%ectate de
ărăcie au de con0icte armate" incidenţa crimina#i#or &n r*ndu#
popu#aţiei genera#e ete" din %ericire" mu#t mm mică)
tunci c*nd pihopatia !i po%ta de *nge coe.ită &n aceea!i
peroană" rezu#tatu# ete un co!mar dramatic — unu# chiar
cinematogra,c" un perona' horror e.trem de impreionant &nă
cei mai mu#ţi pihopaţi nu unt crimina#i &n maă ori uciga!i &n
erie) Nu unt 1o# 1ot au Ted >und;) &n chim(" unt doar ni!te
,inţe ca noi" retu#" !i pot răm*ne mu#t timp neidenti,caţi)
Ma'oritatea peroane#or %ără con!tiinţă eamănă mai degra(ă cu
S6ip au cu Omu# cu tim(re" cu mama care &!i %o#oe!te copiii ca
pe ni!te pacienţi#or
puterea intrumente" cu terapeutu#
$u#nera(i#i" care &nadin
cu amantu# care !u(reze!te
educe !i
manipu#ează" cu parteneru# de a%aceri care go#e!te contu# din
(ancă !i apoi dipare au ai &nc*ntătoru# <prieten= care e
%o#oe!te de oameni !i inită că nu a %ăcui acet #ucru) Metode#e
pe care pihopaţii #e in$entează pentru a-i contro#a pe cei#a#ţi —
p#anuri concepute cu copu# de a aigura <$ictorii= — unt e.trem
de di%erite !i doar c*te$a dintTe e#e au de-a %ace cu $io#enţa ,zică)
1*nă #a urmă" $io#enţa atrage atenţia !i" dacă nu e %o#oită
&mpotri$a ce#or
copii" e.ită comp#et
!ane #ipiţiade,eputere"
ca %ăpta!u# prin) cum ar , anima#e au
In orice caz" de!i de-a dreptu# oripi#ante atunci c*nd unt
&n%ăptuite" crime#e (nita#e nu unt ce# mai pro(a(i# un rezu#tat a#
#ipei de con!tiinţă) Mai degra(ă" +ocul este important) 1remiu#
a0at #a (ătaie poate , ituat &ntre dominarea &ntregii #umi !i un
pr*nz grati" &nă &ntotdeauna ete ace#a!i 'oc — a contro#a" a-i
determina pe cei#a#ţi ă ară &n poziţie de drepţi" <a c*!tiga=)
E$ident" a c*!tiga &n aceată manieră ete tot ceea ce răm*ne din
enu#
a(ente)intcrperona# atunci
C*nd $a#oarea c*nd ata!amentu#
re#aţii#or !i con!tiinţa unt
a fost reduă #a aproape zero"
dominarea ete a,rmată uneori prin uciderea oameni#or) &nă mu#t
mai adeea" ete o(ţinută prin omor*rea (roa!te#or" coru#
cuceriri#or e.ua#e" educerea !i %o#oirea prieteni#or" e.p#oatarea
minereu#ui de cupru din Chi#e au %urtu# tim(re#or po!ta#e doar
pentru a $edea oamenii chinuindu-e)
+tiu pihopaţii că uni pihopaţi2
Oare &nţe#eg pihopaţii ceea ce unt2 &nţe#eg" &ntr-o oarecare
măură" care ete natura #or au" &n Ioc" ar putea citi aceată carte
din eoarţ*-n coarţă !i nu -ar $edea pe ei re0ectaţi &n pagini#e de
%aţă2 &n acti$itatea mea" aud adeea acete &ntre(ări" &n pecia#
din partea oameni#or a#e căror $ie, au %ot a%ectate de co#iziuni cu
pihopaţi pe care nu i-au recunocut ca atare" p*nă c*nd a %ot
prea t*rziu)at*t
importanţă Nu de!tiu e.act
mare" de ce pro(#ema
cu e.cepţia &nţe#egerii
%aptu#ui" pro(a(i#" că are
dacăoo
peroană trece prin $iaţă tota# #ipită de con!tiinţă" ar tre(ui
măcar ă recunoacă acet #ucru) $em enzaţia că dacă cine$a
ete rău" ar tre(ui ă ducă po$ara cunoa!terii ,rii a#e) Ni e pare
că nedreptatea cea mai mare ete ca o peroană ă %acă #ucruri
re#e" &n opinia noatră" i ă e imtă (ine &n propria pie#e)
Totu!i" pare că e.act acet #ucru e &nt*mp#ă" &n cea mai mare
parte" oamenii pe care ii coniderăm dia(o#ici au tendinţa ă nu
$adă nimic ne#a#ocu# #ui &n ceea ce pri$e!te %e#u# #or de a ,)
1ihopaţii unt rău %amaţi din cauza re%uzu#ui #or de a-!i
recunoa!te repona(i#itatea pentru decizii#e #uate de ei au
pentru rezu#tatu# ace#or decizii) Doar re%uzu# de a $edea rezu#tate#e
propriu#ui comportament negati$ ca a$*nd #egătură cu propria
peroană — <irepona(i#itate conec$entă=" &n #im(a'u# ociaţiei
mericane de 1ihiatrie — ete o piatră de teme#ie a
diagnoticu#ui perona#ităţii antiocia#e) S6ip a i#utrat acet
apect a# perona#ităţii a#e c*nd a e.p#icat că anga'ata căreia i-a
rupt m*na practic !i-o rupee ingură c*nd nu 1 -a upu
u,cient de repede) Oamenii %ără con!tiinţă ne o%eră e.emp#e
ne%*r!ite de a,rmaţii !ocante de genu#: <Nu am gre!ii cu nimic=)
Una dintre ce#e mai %aimoae at%e# de a,rmaţii ii aparţine #ui #
Caput#e" adicu# gangter din Chicago" din $remea 1rohi(iţiei:
<M*ine mă duc #a St 1eter(urg" 7#orida) 8aă-i pe detoinicii
cetăţeni ai Chicagou#ui ă &!i %acă rot de (ăutură cum pot M-am
ăturat de trea(a ata — ete ingrată !i c*t e poate de
dureroaa)
#ţi Mi-am
pihopaţi nu epetrecut
o(oeccei
cumai (uni ani ca (ine%ăcător
o argumentaţie pu(#ic =
at*t de e#a(orata
au nu e a0a &n poturi de conducere u,cient de 5na#te pentru a-i
%ace pe a#ţii ă #e acu#te #ogica odioaă) &n chim(" atunci c*nd
unt con%runtaţi cu un rezu#tat ditructi$" conecinţa dară a
%apte#or #or" $or pune" pur !i imp#u: <Nu am %ăcut a!a ce$a= !i
chiaT $or crede" după toate aparenţe#e" propria #or minciuna)
ceată trăătură a ociopatiei %ace con!tiinţa de ine impoi(i#ă
!i" &n ce#e din urmă) #a %e# cum nu are nicio re#aţie ade$ărată cu a#ţi
oameni" oci oH patu# are doar una %oarte u(ti#ă cu propria-i
peroană)
Oamenii %ără con!tiinţă au oarecum tendinţa ă creadă că %e#u#
#or de a , &n #ume ete uperior %aţă de a# notru) Ei $or(ec
adeea depre nai$itatea a#tor peroane !i depre crupu#e#e #or
ridico#e au depre curiozitatea că mu#ţi oameni nu unt dornici ă
ii manipu#eze pe cei#a#ţi" nici chiar &n #u'(a ce#or mai importante
am(iţii a#e #or) Sau %ac teoria %aptu#ui că toţi oamenii unt Ia %e# —
#ipiţi de crupu#e" ca ei —&nă 'oacă &n manieră mincinoaă ce$a
mitic numit <con!tiinţă=) 8n (aza acetei dec#araţii din urmă"
ingurii oameni direcţi !i one!ti din #ume unt ei &n!i!i) Ei unt
<rea#i= &ntr-o ocietate de pre%ăcuţi)
Chiar !i a!a" cred că unde$a" ad*nc acun %aţă de con!tiinţă"
e.ită un murmur intern etompat cum că ce$a #ipe!te" ce$a pe
care cei#a#ţi
$or(ind i# au)
depre Suţin
%aptu# căacet #ucru
e imt pentru
<goi că am auzit
pe dinăuntru= aupihopaţi
chiar
<găuno!i=" dar !i pentru că #ucru# in$idiat de pihopaţi !i pe care
caută ă &# ditrugă &n 'ocu# #or" ete ce$a ce ţine de tructura de
perona#itate a unui indi$id cu con!tiinţă"" iar caractere#e
puternice unt adeea ţinte#e pihopaţi#or +i" % ce# mai mu#t dintre
toate" pun acet #ucru pentru că ţinte#e unt ,inţe umane" nu
1ăm*ntu# &pu!i au a#t apect a# #umii materia#e) 1ihopaţii $or a
&!i 'oace 'ocuri#e cu a#ţi tameru) Nu prea unt intereaţi de
pro$ocări
turnuri#or din partea
gemene #ucruri#or
or#d Tradene&nu0eţite) Chiar&n!iprincipa#"
a a$ut #egătură" ditrugerea
cu
oamenii care e a0au &n interior !i cu cei care a$eau ă $adă !i ă
audă depre catatro%ă) ceată o(er$aţie imp#ă" dar crucia#ă
ugerează că &n ociopatie e pătrează o oarecare identi,care
&nnăcuta eu a#te ,inţe umane" o #egătură cu pecia) Totu!i"
aceată #a(ă #egătură nati$ă" care dă na!tere #a in$idie" ete
unidimeniona#ă !i teri#ă" &n pecia# c*nd ete comparată cu eria
$ată de reacţii comp#e.e !i inten emoţiona#e pe care cei mai
mu#ţi oameni
&ntregu# ei) #e au unii %aţă de cei#a#ţi !i %aţa de-umanitate &n
Dacă toi ceea ce ai imţit $reodată %aţă de o a#tă peroană a %ot
dorinţa rece de a <c*!tiga=" cum ai putea &nţe#ege enu# iu(irii" a#
prieteniei au a# gri'ii2 1ur !i imp#u nu poţi inţe#ege) Vei continua
ă domini" ă negi !i !a te imţi uperior) 1ro(a(i# că uneori $ei
imţi un go# interior" o enzaţie indepărtată de inati%acţie" dar
nimic mai mu#t) +i a#ături de negarea tota#ă a ade$ăratei Iu#
impact pe care i# ai aupra ce#or#a#ţi" cum ai putea &nţe#ege rine
e!ti2 Din nou" nu $ei &nţe#ege) emenea #ui Super S6ip" og#inda a
pune doar minciuni" Nu arată răcea#a de gheaţă a u0etu#ui ău"
iar S6ip ce# care i!i petrece $eri#e copi#ăriei muti#*nd (roa!te" pe
marginea unui #ac" de a#t%e# pa!nic" din Virginia" $a a'unge &n
morm*nt %ără ă inţe#eagă că $iaţa i-ar , putut , p#ină de en !i
că#dură)
Când conştiinţa normală doarme
reţul libertăţii este "igilenţa eternă
— Thoma Pe^eron
Con!tiinţa creează en) Ca un imţ a# contr*ngerii inrăd*cinat &n
#egături#e noatre emoţiona#e interperona#e" &mpiedică $iaţa ă
a'ungă duar un #ung !i eenţia#mente p#ictiitor 'oc de &ncercare de
a-i domina
ne-o impune pecon!tiinţa"
emenii no!tri" iar pentru
ne con%eră ,ecare de
un moment #imitare pe care
conectare cu
celalalt, o punte către cine$a au ce$a a0at &n a%ara p#anuri#or
noatre adeea #ipită de en) $*nd &n $edere $arianta rece ca
de gheaţă de a , ca S6ip" con!tiinţa ete &n mod incer de pre%erat
De unde e na!te &ntre(area: #a cei G@ dintre noi care nu untem
pihopaţi" oare con!tiinţa e chim(ă $reodată2 Ezită $reodată au
de$ine mai #a(ă — ori moare2
de$ăru# ete că nici duar con!tiinţa unei peroane norma#e nu
operează mereu aceată
moti$e pentru #a ace#a!i ni$e#) Unu#
capacitate de dintre ce#e mai
chim(are imp#e
contă &n
circumtanţe#e %undamenta#e de e.itenţă d&ntr-un trup imper%ect"
condu de ne$oi) C*nd trupuri#e ne unt e.tenuate" (o#na$e au
rănite" toate %uncţii#e noatre emoţiona#e" inc#ui$ con!tiinţa" pot ,
temporar compromie)
1entru a i#utra acet #ucru" &n timp ce conduce ma!ina" ă ii dăm
a$ocatu#ui Poe" tăp*nu# #ui Ree(o6" o %e(ră ameţitoare" de
apro.imati$ G de grade) O(er$ăm imediat că (unu# #ui imţ
&ncepe ă !o$ăie" din moment ce" a!a (o#na$ cum e" &ncearcă
totu!i ă a'ungă #a &nt*#nirea de #a (irou) Dar ce e &nt*mp#ă cu
imţu# #ui mora#2 1e măură ce un $iru ne&ndurător pune
tăp*nire pe organimu# ău" ce %ace Poe c*nd &!i aminte!te că
Ree(o6" căţe#u# pe care &# iu(e!te" nu are de m*ncare2 &n aceată
$eriune a po$e!tii" _oe a(ia dacă are u,cient de mu#tă energie
pentru a trece &n re$ită p#anuri#e pe care !i #e-a %ăcut" darămite ă
#e mat poată ierarhiza pe #oc !i ă e reorienteze" a!a cum %ace &n
cenariu# unui Poe ănăto) in*nd cont că are o tare %e(ri#ă !i e
imte r*u" reacţia emoţiona#ă #a u%erinţa #ui Ree(o6 ete &n
competiţie directă cu propria #ui u%erinţă) 1oate ca totu!i
con!tiinţa $a &n$inge) 1e de a#tă parte" e poate ca Poe" #ă(it de
(oa#ă" ă nu mai ai(ă &ntreaga putere a con$ingeri#or a#e Urm*nd
curu# minimei rezitenţe" poate că &!i $a continua drumu# !i $a
&ncerca ă-!i repecte p#anuri#e iniţia#e" iar Ree(o6" %ără a , cu
totu# dat uitării" $a , e.i#at" pen tru o $reme" intT-im p#an
emoţiona# &ndepărtat)
Nu ete chiar %e#u# &n care $&em ă ne g*ndim #a Poe au #a noi
&n!ine" &nă ete intereant !i ade$ărat: imţu# o#emn a#
con!tiinţei noatre" ce# care dă na!tere cone.iunii !i enu#ui"
poate ă ,e uneori emni,cati$ a%ectat de ce$a #ipit de re#e$anţă
pri$ind (ine#e au r*u#" %ără nicio #egătură cu eni(i#itatea noatră
mora#ă" a!a cum ete o răcea#ă — au o noapte de neomn" un
accident doarme
norma#ă de ma!ină au o durere de măea) C*nd con!tiinţa
Un atac aupra corpu#ui ete unu# dintre ce#e două #ucruri —
ce#ă#a#t ,ind %rica puternică — ce &na#ţă con!tiinţa continuă" trează"
#a un ni$e# eroic &n ochii no!tri) Dacă o peroană u%eră de o (oa#ă
acută au ete gra$ rănită" ori ii ete teamă !i cu toate acetea
răm*ne ,de#ă ata!amente#or a#e emoţiona#e" o coniderăm
cura'oaă- E.emp#u# c#aic ete o#datu# din #inia &nt*i care" de!i
ete rănit" &!i a#$ează camaradu# de arma inamicu#ui) 7aptu# că
inităm pe conceptu#
o recunoa!tere tacită ade cura' pentru
%aptu#ui a decrie
că $ocea at%e#
con!tiinţei de de
ete acte ete
regu#ă
cop#e!ită de durerea au teama puternică) 1entru a , intereat de
Ree(o6" dacă Poe ar tre(ui ă %acă &ncă un drum inpre caă" chiar
!i cu o %e(ră de G de grade" i-am conidera comportamentu# ca
,ind oarecum eroic) m %ace mai mu#t dec*t ă-i z*m(im
entimenta#) m $rea ă &# (atem u!or pe umăr)
O a#tă in0uenţă ,zio#ogică aupra con!tiinţei o au hormonii"
#ucru detu# de ciudat) 1entru a decrie pe curt aceată
u(minare
Naţiona# de aIn%ormaţii
con!tiinţei — &ndopţii
depre (aza ci%re#or
—" intre%urnizate de O,ciu#
B@ !i Q@ din
na!teri#e recente din SU au %ot <nedorite de către mamă= #a
momentu# concepţiei) 1utem preupune" &n mod corect" că une#e
dintre acete arcini au %ot rezu#tatu# ignoranţei au aP
accidentu#ui" &nă pentru a , iguri" ute de mii de noi americani
trăiec #a oro actua#ă e.itenţa neigură a copii#or nedoriţi" doar
pentru că apetitu# ,zic a# părinţi#or #or a ec#ipat" pentru doar
c*te$a minute" con!tiinţa părinţi#or #or) C*nd $ine $or(a de
preiuni e.ua#e" recunoa!tem c*t de di,ci# ete ă rezităm
naturii noatre (io#ogice !i aducem pi#de de con!tiinţă ce poartă
no(i#a denumire de $irtute) Ete demn de remarc)it că" prin
aceată de,niţie" untem adeea mai <$irtuo!i= Ia ?F de ani dec*t
ta AF" iar aceată <$irtute= ete atină doar prin &naintarea &n
$*rtă)
E.ită" de aemenea" acte u($eri$e (io#ogice tragice pentru
con!tiinţă) 1rintre acetea e numără di$ere#e tu#(urări
chizo%renice care uneori &# determină pe indi$id ă acţioneze &n
(aza de#iru#ui pihotic) C*nd creieru# uman ete at%e# a%ectat"
<$oci#e mi-au pu ă %ac ata= nu ete o g#umă" ci o rea#itate
&ngrozitoare" iar pentru u0etu# (*ntuit a cărui pihoză cre!te !i e
diminuează &n timp" e.ită poi(i#itatea <trezirii= din ne(unie c*nd
omu# &!i dă eama că a acţionat &n (aza unei idei de#irante"
&mpotri$a propriei
Din %ericire" a#e con!tiinţe
preiuni#e pe care!i $oinţe)
trupu# #e poate %ace aupra
con!tiinţei unt detu# de #imitate) &n a%ara unei #upte" ituaţii#e &n
care tre(uie ă #uăm decizii mora#e crucia#e &n timp ce untem
gra$ răniţi nu e i$ec zi de zi" nici chiar &n ,ecare an" iar pentru
cei mai mu#ţi oameni !i $ra'a e.ua#ă ete #a %e# de rară)
Schizo%renia paranoidă căpată de u( contro# ete re#ati$ rară)
Chiar !i #uate &mpreună" #imitări#e (io#ogice a#e imţu#ui notru
mora# nu unt &n mare măură repona(i#e pentru
comportamentu#
ziare au pe caredăunător"
i# $edem greu de &nţe#e"
#a te#e$izor depre
#a orice oră care
din zi)citim
Sunt&n
#a(e !ane ca chizo%renicii ă ,e terori!ti (ine organizaţi)
Dureri#e de măe#e nu cauzează crime din ură) Se.u# neprote'at nu
porne!te răz(oaie)
Dar ce anume pro$oacă acete #ucruri2
E.c#uderea mora#ă
5n ,ecare an" pe ? iu#ie" oră!e#u# de coată din NeL Eng#and &n
care #ocuiec
&na#t organizează
de trei eta'e) Ma#dărepe
dep#a'ă
#emnun %oc unt
ucat ăr(ătorec &n cuie
(ătute &n aer #i(er"
une#e
de a#te#e !i a!ezate artitic une#e pete a#te#e" %orm*nd un turn
care domină peia'u# ciudat c*te$a zi#e &nainte de ziua cu pricina)
Tumu# ete contruit din u,ciente c*nduri de #emn !i are detu#
paţiu de aeriire &ntre e#e pentru a aigura aprinderea rapida) I e
d* %oc #a #ăarea erii" u( upra$egherea atentă a pompieri#or" cu
tunuri#e de apă pregătite" &n caz că e &nt*mp#a ce$a) tmo%era
ete %eti$ă" 7ormaţia interpretează c*ntece patriotice) 1ete tot
unt hotdogi" pahare cu S#urpee !i %ocuri de arti,cii) C*nd %ocu# &n
aer #i(er -a tin" copiii e intorc pe p#a'a" unde pompierii
(ine$oitori ii udă cu %urtunuri#e)
Ete de !aizeci de ani tradiţia ora!u#ui" dar ne,ind o admiratoare
a %ocuri#or uria!e" am participat #a ăr(ătoare o ingură dată" &n
AFFA" #a &ncura'area prieteni#or) m %ot uimită de număru# de
oameni care e tr*neeră &n micu# notru co#ţ de p#a'ă #a
t#antic" unii $eniţi de Ia o depărtare de [B de 6i#ometri au chiar
mai mu#t) iar eu m-am &ngheuit a#ături de cei#a#ţi pentru a găi un
#oc u,cient de apropiat pentru a $edea %ocu#" &nă u,cient de
depărtat pentru a nu-mi p*r#i pr*ncene#e" au ce# puţin a!a am
crezut) 7ueem a$ertizată că) odată ce %ocu# a %ot aprin" că#dura
a$ea ă ,e mai mare dec*t mi-a! imagina" iar temperatura de
a%ară era de'a de A de grade) Odată cu apuu# oare#ui" oamenii
au &nceput
0acăra ă aruncată
a %ot trige !i ă
&n ur#e" cer*nd
mi'#ocu# aprinderea
c*nduri#or" -aturnu#ui"
auzit un iar c*nd
upin
co#ecti$) 7ocii a &nceput imediat ă cuprindă tructura de #emn)
aemenea unei %orţe de neoprit" de #a niip &npre ceru# nocturn"
care (ruc -a #uminat) După care a urmat că#dura) 1urt*nd
enzaţia unui o(iect aproape o#id" un zid de aer upra&ncă#zit"
inuporta(i#" chiar &n%rico!ător" -a rotogo#it din %oc" &n $a#uri de
intenitate din ce &n ce mai ridicată" #u*nd mu#ţimea prin
urprindere !i a#ung*ndu-ne &n maă De ,ecare data c*nd
credeam
cu &ncă ?Bcademămetri"
a0u u,cient
!i cu &ncăde?B
departe" tre(uia
de metri !i tot ă măSimţeam
a!a) &ndepărtez
cum &mi arde %aţa) Nu mi-a! , &nchipuit $reodată că un %oc &n aer
#i(er poate produce at*ta că#dură" nici chiar unu# &na#t c*t trei
eta'e)
C*nd oamenii -au retra #a o ditanţă u,cientă" au %ot cuprin!i
din nou de un entiment de %acinaţie %ericită" iar c*nd $*r%u#
turnu#ui a %ot mituit de 0ăcări" mu#ţimea a ap#audat) Ornamentu#
din $*r% %uee contruit &n a!a %e# inc*t ă pară o căuţă" care
căuţă cuprindea
o enzaţie $agă deacum un !i
perico# in%ern &n miniatură)
că#dură ceata"
m-au tu#(urat intruprecum
c*t$a !i!i
e părea că nu put impărtă!i entimentu# de ăr(ătoare) &n
chim(" cu totu# nepotri$it" am &nceput ă mă g*ndec #a
rea#itatea arderii $ră'itoare#or pe rug" din eco#e#e a# WV#-#ea !i a#
WVI#-#ea" &nt*mp#ări pe care nu #e-am putut &nţe#ege $reodată" !i
a!a ,er(inte curn mă imţeam" m-arn &n,orat un pic) Una ete ă
cite!ti depre un %oc u,cient de mare pentru a e.ecuta o ,inţă
umană" iar a#ta e ă tai &n %aţa unui at%e# de %oc" a#ături de o
mu#ţime e.citată !i %remat*nd*) Sinitre#e aociaţii itorice nu
$oiau ă-mi dea pace !i" cu &ncăpăţ*nare" m-au &mpiedicat ă mă
(ucur de c#ipa de atunci)
M-am 5ntre(at: cum -au petrecut arderi#e $ră'itoare#or pe rug2
Cum e poi(i# ca aemenea co!maruri ă , %ot rea#e2 1iho#og
p*nă &n mădu$a oae#or" m-am uitat &n 'ur #a oameni) &n mod c#ar"
nu erau re%ugiaţi (aci dezorientaţi din F) căut*nd cu %anatim
peroane dia(o#ice pe care ă #e ardă) Iat*-ne aici" o mu#ţime a
nou#ui mi#eniu" iu(itori ai p*rii" un grup de cetăţeni #ipiţi de
iterie" %ără a ne teme de upertiţia $itregiei orţii au a
răz(unării) 7ără ete de *nge !i %ără a a$ea con!tiinţa u('ugată)
Se rădea !i e.itau entimente de prietenie) M*neam hotdogi"
(eam S#urpee !i ăr(ătoream iua Independenţei) Nu eram o
g#oata %ără inimă" amora#ă !i u( nicio %ormă nu ne-am , ra#iat
unei crime"
torturi) capr&ntr-o
Dacă" ă nu mai $or(im
ciudată depre punerea
de%ormare #a ca#e
a rea#ităţii" a unei
&n 0ăcări#e
co#oa#e -ar , z$*rco#it o ,inţă umană" doar c*ţi$a pihopaţi
anonimi a0aţi printre noi ar , răma nea%ectaţi au poa#e chiar -
ar , ditrat) C*t depre retu#" mai mu#ţi oameni de (ună credinţă
ar , pri$it cena cu o ne&ncredere para#izantă" c*te$a peroane
deoe(it de cura'oae ar , &ncercat ă inter$ină !i cea mai mare
parte din mu#ţime ar , %ugit u( domnia unei terori de &nţe#e) Iar
%ocu# de ta(ără" $ee# a#tădată" ar , de$enit o imagine traumatică
&ntipărită
Dar dacă&nomu#
creiere#e
a0atnoatre pentru
pe rug ar #i %ottot retu#(in
\ama $ieţii)
#aden2 Cum ar ,
reacţionat aceată mu#ţime de americani" &n AFFA" dacă )ir , %ot
con%runtată pe nea!teptate cu e.ecuţia pu(#ică a peroanei
identi,cate de ei ca ,ind ce# mai 'onic rău%ăcător din &ntreaga
#ume2 Oare ace!ti oameni care &n mod norma# erau gu$ernaţi de
con!tiinţă" paci,!ti !i care mergeau #a (ierică ar h tat cu m*ini#e
&n *n !i ar , permi groză$iei ă ai(ă #oc2 r , %ot entuziam au
conimţire" ce# puţin" &n #oc de greaţă și oroare #a pectaco#u# unei
,inţe umane
St*nd aco#o"care moare ace#or
&n r*ndu# &n agonie2
oameni de (ine" mi-am dat (ruc
eama că e poi(i# ca reacţia ă , %ot ce$a mai puţin &ngrozitoare"
din imp#u# moti$ că Oama (in I)aden mi ete" din punctu# notru
de $edere" ,inţă umană) Ete Oama" !i ca atare" &mprumut*nd o
e.preie a #ui Er$in Stau( din cartea a The -oots of "it a %ot cu
totu# <e.c#u din uni$eru# notru mora#= Inter$enţii#e con!tiinţei
nu e mai ap#ica !i &n cazu# #ui) # nu ete uman" ete un obiect, +i"
din ne%ericire" aceată tran%ormare a unui om &ntr-un obiect &#
%ace" &n ega#a măură" &n%rico!ător)
Uneori" pare că oamenii merită ă ,e e.c#u!i mora#" a!a cum e
&nt*mp#ă &n cazu# terori!ti#or) #te e.emp#e de at%e# de obiecte
unt crimina#ii de răz(oi" cei care răpec copii !i crimina#ii &n erie"
iar ,ecare dintre acete cazuri e poate uţine 3!i a %ot uţinut4
de un argument chi(zuit" &n mod corect au gre!it" care a,rmă că
-a renunţat #a anumite drepturi de tratament mi#o) &n ma'oritatea
cazuri#or &nă" tendinţa noatră de a reduce oamenii #a ne,inţe nu
ete nici chi(zuită !i nici con!tientă" iar pe parcuru# itoriei"
&nc#inaţia noatră pre dezumanizare a %ot prea adeea %o#oită
&mpotri$a ce#or een- ţia#mente ne$ino$aţi) 8ita de grupuri pe
care o anume porţiune a umanităţii" #a un moment au a#tu#" #e-a
retrogradat #a tatutu# de <nici măcar umaneX= ete e.trem de
#ungă !i" &n mod ironic" inc#ude categorii peci,ce ,ecăruia dintre
noi: negri"
e$rei" comuni!ti"
trăini" capita#i!ti"
<$ră'itoare=" temei" homoe.ua#i" americani
muu#mani" cre!tini" nati$i"
pa#etinieni"
irae#ieni" ăraci" (ogaţi" ir#andezi" eng#ezi" americani" inha#ezi"
tami#i" a#(anezi" croaţi" *r(i" hutu" tutt !i ira6ieni" pentru a
enumera doar c*te$a dintre e#e)
+i oda ta ce grupu# ce#ă#a#t a de$enit popu#at de obiecte, e
poate orice" &n pecia# c*nd cine$a cu autoritate dă ordine#e)
Con!tiinţa nu mai ete neceară" pentru că ea ne #eagă de
ce#e#a#te ,inţe !i nu de obiecte. Con!tiinţa e.ită &ncă" poate ,
chiar %oarte
prietenii !i #ae$eră" e ap#ică
copiii mei" nu !i &nă
#a ai doar #a conaţiona#ii
tăi) E!ti mei" #a
e.c#u din uni$eru#
meu mora# !i" &n #ipa perico#u#ui de a , pedepit — (a chiar a$*nd
ocazia de a , #ăudat de cei#a#ţi mem(ri ai grupu#ui de care aparţin
—" te pot a#unga din caa ta" pot ă &ţi &mpu!c %ami#ia au te pot
arde de $iu
Tre(uie ă amintec %aptu# că nimic nu -a &nt*mp#at #a %ocu# &n
aer #i(er din AFFA) Din c*te !tiu" acete g*nduri maca(re mi-au
$enit doar mie) 7#ăcări#e au ar doar #emnu#) 7ocu# a %ot o
pri$e#i!te de admirat" care -a tin de #a ine" a!a cum %uee
p#ani,cat) Copiii care r*deau" &n iguranţă" &n ora!u# #or nata# e
z(enguiau pe p#a'ă !i au %ot udaţi 0ea!c* de pompieri) 1utem
pera ca adunări#e umane ă ,e mereu at*t de pa!nice)

Jaine#e ce#e noi a#e &mpăratu#ui


C*nd con!tiinţa intră &n trană pro%undă" atunci c*nd doarme pe
timpu# acte#or de tortură" răz(oi !i genocid" #iderii po#itici !i a#ţi
indi$izi proeminenţi pot %ace di%erenţa &ntre o retrezire treptată a
ce#ui de-a# !apte#ea notru imţ !i un permanent co!mar amora#)
Itoria ne &n$aţă că atitudini#e !i p#anuri#e pro$enite din a(ordarea
pragmatică a pro(#eme#or generate de greui*ţi !i neiguranţă &n
grup" mai degra(ă dec*t tran%ormarea unui grup" a#tu# dec*t ce#
de apartenenţă" &n ţap ipă!itor" ne poate a'uta ă re$enim #a o
perpecti$ă mai rea#ită a <ce#or#a#ţi=) &n timp" #eaderhipu# mora#
poate %ace di%erenţa" &nă itoria ne arată că un conducător #ipit
de ce# de-a# !apte#ea imţ poate hipnotiza con!tiinţa de grup &ncă
!i mai mu#t" du(#*nd catatro%a) Uti#iz*nd o propagandă (azată pe
%rică &n copu# amp#i,cării unei ideo#ogii ditructi$e" un at%e# de
conducător ii poate determina pe mem(rii unei ocietăţi
&npăim*ntate ă $adă acete obiecte ca inguru# impediment a#
unei $ieţi (une" pentru ei &n!i!i !i" poate" pentru &ntreaga
umanitate
(ine ca tot
!i rău" unitar"
Odată ce iar con0ictu#
acete ca pe oau
con$ingeri (ătă#ie
%ot epică &ntre
dieminate"
zdro(irea obiectelor %ără nu#ă au con!tiinţă" poate" cu o
&n,orătoare u!urinţă" ă de$ină un ordin dicuta(i#)
DeHa #ungu# itoriei" recurenţa acetui a# doi#ea tip de #ider dă
na!tere unei #ungi #ite de &ntre(ări u#uitoare) De ce to#erează raa
umană aceată po$ete trită" mereu !i mereu" precum un dic
tricat2 De ce continuăm ă permitem e.itenţa unor conducători
moti$aţi de intereu# propriu au de proprii#e pro(#eme piho#ogice
din trecut &n
răz(oaie2 ăce#e
tran%orme
mai re#ecrize#e
cazuri"po#itice &n con%runtări
de ce permitem armate !i
unor oameni de
genu# #ui S6ip" care omoară (roa!te !i rup m*ini#e oameni#or" a
conducă pectaco#u# !i ă 'oace 'ocu# dominării cu $ieţi#e a#tor
oameni2 Ce e a#ege de con!tiinţa noatră indi$idua#ă2 De ce nu
#uăm apărarea a ceea ce imţim`
O e.p#icaţie ar , tarea noatră aemănătoare tranei" care ne
%ace ă credem că aceia care mor unt" oricum" doar obiecte. +i"
deigur" mai e.ită teama — &ntotdeauna - !i" de mu#te ori" un
entiment
noi &n!ine) de nea'utorate)
Sunt prea mu#ţi 1ri$im &n 'ur
&mpotri$a #a mu#ţime
mea !i nepeg*ndim
au nu aud nimeni#a
a#tcine$a că protetează %aţă de acet #ucru au" chiar !i mai
reemnat" a!a ete #umea au a!a e &n po#itica) Toate acete
entimente !i opinii pot reduce #a tăcere imţu# notru mora#" &nă
&n ce pri$e!te chi#odirea con!tiinţei de către autoritate" e.ită
ce$a mai e,cient" mai e#ementar dec*t tran%ormarea <ce#or#a#ţi=
&n o(iecte" ce$a mai dezgutător !i mai 'a#nic dec*t un entiment
de nea'utorare !i" e$ident" mai di,ci# de cucerit dec*t &nă!i
teama) 7oarte imp#u" untem programaţi ă ne upunem
autorităţii" chiar &i $mpotri"a propriei noastre con&tiinţe.
In G !i @A" &n NeL Ja$en" Connecticut" pro%eoru# Stan#e;
Mi#gram de #a Uni$eritatea a#e a creat !i ,#mat unu# dintre ce#e
mai uimitoare e.perimente piho#ogice rea#izate $reodată)
Mi#gram -a pornit ă e.p#oreze tendinţa umană de upunere %aţa
de autoritate pe c*t de direct poi(i# &n comparaţie cu con!tiinţa
indi$idua#ă) Cu pri$ire #a metoda #ui de cercetare" e# remarca:
<Dintre toate principii#e mora#e" ce# care e apropie ce# mai mu#t
de )acceptarea uni$era#ă ete aceta: nu ar tre(ui pricinuită
u%erinţă unei peroane nea'utorate care nu ete nici pencu#oa*"
nici ameninţătoare pentru cine$a) cet principiu ete %orţa de
opoziţie %ata de upunere=)
1rocedeu# e.perimenta# a# #ui Mi#gram a %ot ne&ndurător de
direct" iar
odioaă de $eriunea ,#mată
către umani!ti a tudiu#ui
!i de ău ane(ănuitori"
către tudenţii %ot coniderată
timp
de ?F de ani) &n cadru# tudiu#ui" doi (ăr(aţi care nu e cuno!teau
a'ung #a #a(oratoru# de piho#ogie pentru a participa #a un
e.perimerit &n #egătură cu care au %ot a$ertizaţi că ete #egat de
memorie și &n$ăţareH 1articiparea ete recompenată cu patru
do#ari" p#u BF de cenţi pentru tranport) 8a #a(orator"
e.perimentatoru# 3&nu!i Stan#e; Mi#gram" &n $eriunea ,#mată4 #e
e.p#ică am(i#or (ăr(aţi că tudiu# ete centrat pe <e%ecte#e
pedepei aupra
<e#e$u#=" ete &n$ăţării=)
condu Unu# dintre
&n a#tă cameră cei doi"
!i a!ezat pe undeemnat a ,
caun) Toată
#umea $ede cum (raţe#e acetuia unt" #a propriu" #egate de caun"
pentru a pre$eni mi!carea e.cei$ă=" iar de &ncheietură ii ete
ata!at un e#ectrod) I e pune că tre(uie ă &n$eţe o #ită de
perechi de cu$inte /cutie alba&trii, *i frumo&ii, ra ță sălbatică etc)4
!i că ori de c*te ori gre!e!te i e $a ap#ica un !oc e#ectric) 8a
,ecare gre!ea#ă" !ocu# $a cre!te &n intenitate)
Ce#ei#a#te peroane i e pune că" &n acet e.periment de
in$ăţare" are ro#u# de <pro%eor=) După ce a pri$it cum ce# care
&n$aţă ete #egat de un caun !i conectat #a un dipoziti$ de
ap#icat !ocuri e#ectrice" pro%eoru# ete condu &ntr-o a#tă cameră
!i i e cere ă ia #oc &n %aţa unei ma!ini mari" ameninţătoare"
numită <generator de !ocuri= Dipoziti$u# are F de
&ntrerupătoare" ordonate pe orizonta#* !i etichetate cu <$o#ţi=" de
#a B p*nă #a ?BF" di%erenţa dintre e#e ,ind de B $o#ţi) 5n p#u %aţă
de ci%re" &ntrerupătoare#e unt marcate cu decrieri care e &ntind
de #a +OC MODERT #a denumirea initră de 1ERICO8—+OC
SEVER) 1ro%eoru#ui i e &nm*nează #ita de perechi de cu$inte !i i
e pune că arcina #ui ete de a adminitra un tet peroanei
a0ate &n cea#a#tă cameră) C*nd aceta răpunde corect — de
e.emp#u" &n$ăţătoru# pune <a#(atru=" iar e#e$u# răpunde <cutie=
— pro%eoru# poate trece #a următoru# iteni a# tetu#ui) 5nă c*nd
e#e$u# o%eră un răpun gre!it" pro%eoru# tre(uie ă apee un
&ntrerupător !i ă &i ap#ice un !oc e#ectric) E.perimentatoru# &#
intruie!te pe pro%eor ă &nceapă de #a ce# mai de 'o ni$e# a#
generatoru#ui de !ocuri !i" cu ,ecare răpun gre!it" ă creacă
ni$e#u# de !oc cu o treaptă)
E#e$u# din cea#a#tă cameră ete" de %apt" comp#ice#e intruit a#
e.perimentatoru#ui" un actor" !i nu $a primi niciun !oc) 5nă
(ine&nţe#e că pro%eoru# nu !tie acet #ucru" e# ,ind ade$ăratu#
u(iect a# e.perimentu#ui
1ro%eoru#după
&n$ăţare=" pune
careprime#e c*te$a e#emente
incep pro(#eme#e" din că
din cauză <tetu#
e#e$u#de-
comp#ice#e #ui Mi#gram" care nu e $ede din cea#a#tă cameră -
&ncepe ă pară că e imte %oarte incon%orta(i#) 8a [B de $o#ţi"
e#e$u# gre!e!te perechea de cu$inte" pro%eoru# adminitrează
!ocu#" iar e#e$u# mormăie nemu#ţumit 8a AF de $o#ţi" e#e$u# trigă
#a e.pe- rimentaior că !ocuri#e &ncep ă de$ină dureroae" iar #a
BF de $o#ţi" cere ă ,e #ăat ă renunţe #a e.periment) 1e măură
ce !ocuri#e de$in mai puternice" protete#e e#e$u#ui unt din ce &n
ce mai diperate" —
E.perimentatoru# iarpro%eoru#
#a AQB de de
$o#ţi
#a coate
a#e &n un ţipat
ha#at a#(agonizant)
de #a(orator
— tă &n pate#e pro%eoru#ui a!ezat pe caun &n %aţa generatoru#ui
de !ocuri !i #i dă o erie de im(o#duri ce %ac parte din cenariu " ca
de e.emp#u: <Continuă" te rog=" <E.perimentu# neceită ca tu ă
continui= au <Indi%erent că e#e$u#ui ii p#ace au nu" tre(uie ă
mergi mai departe p*nă c*nd aceta &n$aţă corect perechi#e de
cu$inte) !a că te rog continuă=H
Mi#igram a repetat procedeu# de patruzeci de ori" cu -F de
u(iecţi di%eriţi
repona(i#i !i —oameni
cu$iincio!i=care
—) <&n $iaţa pro%eori
inc#ui$ de zi cu dezi #iceu"
erau
%uncţionari po!ta#i" reprezentanţi de $*nzări" muncitori !i ingineri
Cei ?F reprezentau di$ere ni$e#uri de educaţie" de #a un (ăr(at
care nu terminae #iceu# p*nă #a peroane cu doctorate au a$*nd
a#te grade pro%eiona#e) Scopu# e.perimentu#ui a %ot ă decopere
c*t de mu#t urma ă dureze p*nă c*nd u(iecţii 3pro%eorii din
acet e.periment4 nu mai dădeau acu#tare autorităţi4 #ui Mi#gram"
atunci c*nd erau con%runtaţi cu un imperati$ mora# c#ar) Ce
cantitate de !oc e#ectric a$eau ă adminitreze ace!tia unui trăin
care imp#ora !i ţipa de durere" doar &n (aza %aptu#ui că un perona'
cu autoritate #e-a pu ă %acă acet #ucru2
C*nd arăt ,#mu# #ui Mi#gram unui am,teatru p#in cu tudenţi #a
piho#ogie" ii rog ă etimeze răpunuri#e #a acete &ntre(ări)
Studenţii unt &ntotdeauna iguri că aceea care trium%a ete
con!tiinţa) Mu#ţi dintre ei pun că un mare număr dintre u(iecţi
$or renunţa #a e.periment imediat ce $or a0a de uti#izarea
!ocuri#or e#ectrice) Ma'oritatea tudenţi#or unt iguri că" dintre
u(iecţii răma!i &n e.periment" mu#ţi &# $or ,da pe
e.perimentator" poate chiar ii $or pune ă e ducă #a nai(a" ce#
t*rziu p*ra c*nd omu# din camera de a#ături cere ă ,e e#i(erat
3BF de $o#ţi4) +i" (ine&nţe#e" tudenţii etimează că doar un
număr %oarte mic de u(iecţi %oarte (o#na$i" adici $or continua ă
apee &ntrerupătoare#e
dipoziti$u# menţionează p*nă #a —
1ERICO8 ?BF
+OCde $o#ţi" unde chiar !i
SEVER)
Iată ce e &nt*mp#ă de %apt: ? dintre cei ?F de u(iecţi ai #ui
Mi#gram au continuat ă adminitreze !ocuri e#e$u#ui) depre care
cred că ete #egat de caun" chiar !i după ce aceta cere ă ,e
#ăat ă renunţe #a e.periment) >a chiar AB dintre ace!ti ? de
u(iecţi — ceea ce ineamnă A"B@ din număru# tota# — nu au
ignorat nicic*nd e.perimentatoru#" continu*nd a apee
&ntrerupătoare#e p*nă #a u#timu# 3?BF de $oiţi4" &n ciuda
rugăminţi#or
tranpira" e !i ţi- pete#or
p#*ng" e iau omu#ui din camera
cu m*ini#e a#ăturată)
de cap" &nă 1ro%eorii
continuă) C*nd
,#mu# a'unge #a %*r!it" mă uit #a cea" &ntr-un am,teatru p#in cu
tudenţi care tocmai au $ăzut e.perimentu# pentru prima dată"
perită o tăcere (uimacă timp de aproape un minut &ntreg)
După e.perimentu# srcina#" Mi#gram a $ariat deignu# &n di$ere
moduri) &ntruna dintre $ariaţiuni" de e.emp#u" u(iecţi#or nu #i -a
pu ă opereze &ntrerupătoare#e care adminitrau !ocuri e#e$u#ui"
ci doar ă pună cu$inte#e pentru tet" 5nainte ca o a#tă peroană
ă
[ apee
din ?F &ntrerupătoare#e
de peroane 3GA"B@4&n aceată $eriune
au continuat a e.perimentu#ui"
ă participe #a ce# mai
&na#t ni$e# de !oc a# <generatoru#uiXX 1*nă aici" pro%eorii din tudiu
%ueeră doar (ăr(aţi) poi" Mi#gram a ap#icat e.perimentu# cu ?F
de %emei" %ăc*nd preupoziţii cum că %emei#e ar putea da do$adă
de mai mu#tă empatie) 1er%ormanţa #or a %ot rea#mente identică"
cu e.cepţia %aptu#ui că %emei#e care -au upu intrucţiuni#or au
prezentat un mai mare grad de tre dec*t (ăr(aţii a0aţi &n
aceea!i ituaţie) Studii care au %o#oit mode#u# #ui Mi#gram au %ot
repetate #a mai mu#te uni$erităţi !i" #a curt timp" au imp#icat
pete o mie de u(iecţi de am(e#e e.e !i din di$ere pa#iere
ocia#e- Rezu#tate#e au răma" &n eenţă" ace#ea!i)
Rezu#tatu# tudiu#ui ău de o(edienţă" reprodu de nenumărate
ori) #-a determinat pe Mi#gram ă %acă ce#e(ra dec#araţie care a
(*ntuit !i &n ace#a!i timp" a moti$at at*t de mu#ţi tudenţi ai
naturii umane: &ntr-o proporţie inemnată oamenii %ac ceea ce #i e
pune" indi%erent de conţinutu# acţiunii !i %ără #imitări impue de
con!tiinţă" c*tă $reme percep că intrucţiunea $ine din partea
unei autorităţi #egitime=) Mi#gram era de părere că autoritatea
putea adormi con!tiinţa din cauză că peroana care e upune
<a'utează g*ndirea=" ceea ce &neamnă că e $ede pe ine ca
ne0ind responsabil de poprrile ale acţiuni1 &n mintea a" e# nu mai
ete o peroană care tre(uie ă acţioneze &ntr-o manieră
repona(i#ă
e.terioare din punct
căreia de $edere
ii atri(uie mora#"
&ntreaga ci agentu# unei
repona(i#itate autorităţi
!i iniţiati$ă)
ceată <a'utare a g*ndirii= %ace mu#t mai imp#ă inta#area
ordinii !i contro#u#ui de către o conducere (enignă" &nă prin
intermediu# ace#uia!i mecanim piho#ogic" ea a %aci#itat de
nenumărate ori inta#area <autorităţi#or= pihopate" rău$oitoare !i
care acţionează doar &n intere propriu)
Unde trage linie conştiinţa

Măura &n care autoritatea atenuează con!tiinţa ete a%ectată de


#egitimitatea percepută a autorităţii" Dacă peroana care dă
ordine#e ete $ăzută ca un u(ordonat" au chiar ca un ega#" e
poate ca acea <a'utare a g*ndirii= ă nu apară niciodată) &n
tudiu# iniţia# a# #ui Mi#gram" o peroană din grupu# minoritar a#
ce#or care au re%uzat" &n ce#e din urmă" ă continue e.perimentu# a
%ot un inginer &n $*rtă de A de ani care i# conidera pe omu# de
!tiinţa cu ha#at a#( drept ega#u# ău" &n ce# mai (un caz) cet
u(iect
!i" pe !i-a
un dai
ton caunu# #a o#-a
indignai" parte
pudin#ui
%aţaMi#gram:
generatoru#ui
<Suntdeinginer
!ocuri
e#ectrician !i am a$ut parte de !ocuri e#ectrice) cred că" pro(a(i#
de'a am mer prea departe=" 5ntr-un inter$iu u#terior" c*nd Mi#gram
#-a &ntre(at cine era repona(i# de ap#icarea de !ocuri e#ectrice
omu#ui din cea#a#tă cameră" ingineru# nu a atri(uit repona(i#i #a
tea e.perimentatoru#ui) 5n chim(" a răpun: <Ete cu totu#
repona(i#itatea mea=) E# era un pro%eionit cu educaţie 5na#tă !i
tre(uie recunocut %aptu# că educaţia ete unu# dintre %actorii care
determină tarea de a#ertă a con!tiinţei) r , o eroare gra$ă !i
arogantă ă ne imaginăm că un grad academic cre!te &n mod
direct puterea con!tiinţei umane) 1e de a#tă parte" educaţia poa#e"
uneori" reduce #egitimitatea percepută a unei ,guri autoritare !i" &n
conecinţă" #imitează upunerea oar(ă- Odată cu educaţia !i
cunoa!terea" indi$idu# &!i ponte pătra percepţia depre ine ca
,ind o autoritate #egitimă)
Simi#ar" &ntr-o a#tă permutare a e.perimentu#ui ău" Mi#gram a
pozat &n <om de r*nd=" !i nu &n om de !tiinţă" &n ro#u# peroanei
care ordona u(iecţi#or ă adminitreze !ocuri#e e#ectrice) C*nd #a
conducere era <omu# de r*nd=" !i nu (ăr(atu# cu ha#at a#("
upunerea u(iecţi#or a căzut de #a A"B@ #a AF@) 1rezentarea !i
percepţii#e nu unt totu#" &nă &n mod dar unt %oarte aproape de a
,) Se poate ca unii dintre noi ă rezite unei peroane care ne
eamănă" &nă
autoritate) cei mai
ceată mu#ţi e $or
decoperire eteupune cui$a
deoe(it" decare uniţii ca o
&ngri'orătoare
&ntr-o epocă &n care #iderii no!tri !i e.perţii a'ung #a noi $ia magia
te#e$izoru#ui" unde aproape oricine poate , %ocu# ă pară patrician
!i e.trem de important &n p#u %aţa de a , e.trem de important"
imagini#e de #a te#e$izor unt %oarte apropiate !i perona#e — e
a0ă &n u%rageria noatră" iar un a#t %actor care in0uenţează
puterea autorităţii &n enu# cop#e!irii con!tiinţei indi$idua#e ete
pro.imitatea peroanei care d* ordine#e) C*nd Mi#gram !i-a
modi,cat
&ncăpere" e.perimentu# de a!a cu
upunerea a căzut natură
două&nc*t nu e
treimi" maiaproape
p*nă a0a &n de
ace#a!i ni$e# cu ce# din ituaţia &n care #a conducere era un <om
o(i!nuit=) Iar c*nd autoritatea nu e a0a &n apropiere" u(iecţii au
a$ut tendinţa de a <tri!a=" uti#iz*nd doar ni$e#uri#e in%erioare de
!ocuri e#ectrice a#e ma!inii
propierea ,zică a autorităţii ete &n pecia# re#e$antă &n cazu#
o#icitări#or de upunere din $iaţa rea#ă peci,ce #uptei !i
răz(oiu#ui) !a cum -a do$edit" con!tiinţa indi$idua#ă trage o #inie
urprinzător de %ermă
urprinzător pentru cei carec*nd
cred ete $or(aumane
că ,inţe#e depre
untcrimă —
răz(oinici
&nnăcuţi) cet apect a# con!tiinţei ete at*t de mo(i# #a oamenii
norma#i" &nc*t piho#ogii mi#itari au %ot ne$oiţi ă năcoceacă
moda#ităţi &n 'uru# ău) De e.emp#u" e.perţii mi#itari !tiu acum că
pentru a-i %ace pe oameni ă omoare %ără niciun %e# de tăgadă
ordinu# tre(uie dat de autorităţi care e a0ă &n mi'#ocu# trupe#or) &n
caz contrar" oamenii de pe c*mpu# de #uptă au tendinţa de a
<tri!a= cu pri$ire #a ordinu# de a ucide" $or ţinti gre!it &n mod
intenţionat au" pur !i imp#u" nu $or reu!i ă tragă" pentru a nu
$io#a cea mai puternică interdicţie a con!tiinţei)
/enera#u# de (rigadă S)8)) Marha## a %ot un itoric de răz(oi a#
SU &n teatru# de con0ict din 1aci,c" &n timpu# ce#ui de-a# Doi#ea
Răz(oi Mondia# !i" mai t*rziu" a de$enit itoricu# o,cia# a# teatru#ui
operaţiuni#or din Europa)  cri depre numeroae incidente din
timpu# răz(oiu#ui ir care aproape toţi o#daţii au dat acu#tare !i
au tra cu arme#e &n timp ce conducătorii #or erau prezenţi" &nă
c*nd ace!tia au p#ecat" rata tragerii cu arma a căzut imediat #a
apro.imati$ B-AF@) Marha## era de părere că marea dega'are de
care dădeau do$adă o#daţii &ntr-un ector &n care nu #i e ordona
direct ă tragă <e datora nu at*t &nţe#egerii că aco#o eiau mai &n
iguranţă" c*t cunoa!terii (inecu$*ntate c*" pentru un timp" tiu
erau siliţi să ia "ieţi2.

in 5n cartea
ar and a 3n 4illing5
Society " %otu#The sychological
'andarm de armatăost
!i of 6earning#t)toco#)
para!utit 4ill
Da$e /roman trece &n re$ită o(er$aţii#e #ui Marha##" a#ături de
tudii#e rea#izate de 7>I aupra rate#or de neuti#izare a arme#or de
%oc &n r*ndu# o,ţeri#or care $egheau #a repectarea #egii &n anii XBF
!i XF" precum !i o(er$aţii#e depre #ipa uti#izării arme#or de %oc
dintr-o #ită #ungă de răz(oaie" printre care e numără Răz(oiu#
Ci$i# merican" 1rimu# !i a# Doi#ea Răz(oi Mondia#" Răz(oiu# din
Vietnam !i Răz(oiu# din Inu#e#e 7a#6#and) E# conc#uzionează că
<marea ma'oritate
inceritate" c*nd ara,com(atanţi#or din itorie"
putut !i ar , tre(uit &ntr-un
ă ucidă moment!i-au
du!manu#" de
dat eama că unt Xperoane care re%uză" din cauza
con$ingeri#or=) După c*ntărirea do$ezi#or itorice o#ide con%orm
cărora o#daţii de ucat e opun !i a(otează &n tăcere" adeeori"
ocazii#e de a ucide" /roman a'unge #a o <conc#uzie nouă !i
recon%ortantă cu pri$ire #a natura umană9 &n ciuda unor
ne&ntrerupte tradiţii de $io#enţa !i răz(oi" omu# nu ete" prin natura
a" un crimina#=) 1entru a ditruge #imita de 'o a con!tiinţei"
pentru a putea
de a omor& ă &n,gi
un trăin" (aioneta
,inţe#e au norma#e
umane ă ape!i tre(uie
pe trăgaci
ă cu
,e copu#
atent
&n$ăţate" condiţionate piho#ogic !i condue de autorităţi pe
c*mpu# de #uptă)
De aemenea" &ncura'area e.c#uderii mora#e a'ută #a a reaminti
trupe#or că o#daţii inamici nu unt dec*t ni!te obiecte, nemţă#ăi"
gă#(e'iţi" chinezei) !a cum crie 1eter aton &n ar on the Mind5
The Military 8ses and 9buses of sichology, <tupiditatea
o(iceiuri#or #oca#e ete ridicu#izată= !i <perona#ităţi#e #oca#e unt
prezentate ca emizei dia$o#e!ti=)
Din timp &n timp" at*t pentru trupe" c*t !i pentru oamenii de
acaă" răz(oiu# anume care are #oc tre(uie portretizat ca ,ind o
#uptă crucia#a au chiar una acră intre (ine !i rău" reprezent*nd
e.act mea'u# pe care autorităţi#e — a0ate de toate părţi#e
con0ictu#ui — au &ncercat a i# tranmită &n timpu# tuturor
răz(oaie#or ma'ore din itorie) De e.emp#u" de!i acum ete di,ci#
ă ne amintim a#tce$a &n a%ara %uriei mora#e care a e.p#odat &n
timpu# u#time#or etape a#e Răz(oiu#ui din Vietnam" #a &nceputu#
con0icte#or americanii au %ot &n repetate r*nduri aiguraţi că ei !i
numai ei puteau a#$a poporu# din Vietnamu# de Sud de #a un $iitor
de teroare !i c#a$ie) Dicururi#e #ideri#or din timp de răz(oi"
di%uzate &n epoca modernă chiar &n u%ragerii#e noatre" au initat
&ntotdeauna pe tema miiunii a(o#ut neceare" ape#u# care
'uti,că crima
aceată &n modaupra
perpecti$ă parado.a#" autoritatea
rea#ităţii- e.act &npoate
(aza proiecta
%aptu#ui rapid
că"
după cum !tim" con!tiinţa nutre!te o chemare &na#tă !i un
entiment a# apartenenţei #a grupu# (ine intenţionat) Cu a#te
cu$inte" con!tiinţa poate , păcă#ită !i" c*nd $ine $or(a de
uciderea unor trăini" !iret#icu# ete de o(icei necear)
ceată piho#ogie poate %urniza armatei tehnici de tran%ormare
a necrimina#i#or &n crimina#i" iar %aptu# că armata %o#oe!te acete
procedee ete o !tire decura'antă) 5nă &n pate#e $e!ti#or proate
e a0ădeo &ntuneric)
mare %ăr*mă deSuntem
peranţă pecare
ca#ec*nteiază
ă a0ăm căca,inţe#e
un diamant
umane &ntr-o
nu
unt &n mod natura# ma!ini de uci a!a cum am crezut uneori)
Chiar !i u( preiuni#e teri(i#e a#e #uptei" de mu#te ori am re%uzat
ă tragem cu arme#e au am ţintit prot" &ntruc*t atunci c*nd nu a
%ot $or(a de reducerea #a tăcere de către c#opotu# de tic#ă a#
autorităţii" a e.itat &ntotdeauna un protet zgomoto din partea
ancorării noatre umane — &ntotdeauna a e.itat $ocea con!tiinţei
— care ă ne aducă aminte că nu tre(uie ă ucidem)
1entru că
con0ictu# eenţa
uprem &ntreacon!tiinţă
&neamnă!i autoritate)
a ucide" răz(oiu#
Ce# de-a#reprezintă
!apte#ea
notru imţ ne cere ă nu curmăm $iaţa" iar c*nd autoritatea
tăp*ne!te con!tiinţa !i o#datu# ete manipu#at ă omoare &n
timpu# con0ictu#ui" e# are !ane mari de a u%eri de tre
pottraumatic 31TSD4 imediat !i pentru tot retu# $ieţii a#e" dar !i
de depreie" di$orţuri" adicţii" u#cer !i a%ecţiuni cardiace care
&noţec amintirea traumatică) Dimpotri$ă" cercetări#e rea#izate cu
$eterani din Vietnam au arătat că daca nu e a0a &n ituaţii unde
unt %orţaţi ă ucidă" o#daţii nu dez$o#tă imptome#e de tre
pottraumatic mai mu#t dec*t cei care &!i petrec acaă perioada de
&nro#are)
Competiţia muti#antă dintre entimentu# notru mora# !i ,guri#e
noatre autoritare a continuat aproape %ără &ncetare din momentu#
&n care ,inţe#e umane au &nceput ă trăiacă &n ocietăţi ierarhice"
&n u#timii cinci mii de ani" timp &n care $reun rege" aritocrat
&netat de păm*nt au conducătoru# unei ţări ori naţiuni puteau
ordona indi$izi#or #ipiţi de putere ă e (ată !i ă ucidă) parent"
ete o #uptă a con!tiinţei care nu $a , rezo#$ată nici &n timpu# $ieţii
nepoţi#or și a trănepoţi#or no!tri)
Stan#e; Mi#gram" care a demontrat că ce# puţin !ae din zece
peroane au tendinţa de a e upune tota# unei autont*ţi cu
apect o,cia# !i prezente ,zic" a u(#iniat !i ci oamenii care e
opun nu
care autorităţii
e upuneditructi$e u%eră
e găe!te pe piho#ogic) deea"
ine &n dezacord cuoordinea
peroană
ocia#ă !i-i poate , di,ci# ă chim(e entimentu# că a %ot
necredincioaă %aţă de cine$a au ce$a %aţă de care a %ăcut un
'urăm*nt de #oia#itate) Supunerea ete pai$ă !i doar ce# neupu
tre(uie ă uporte <po$ara propriei acţiuni=" ca ă %o#oim
cu$inte#e #ui Mi#gram) &n cazu# c*nd cura'u# &neamnă acţiunea &n
(aza con!tiinţei !i &n duda durerii au a %ricii" puterea ete
capacitatea de a menţine con!tiinţa trează !i acti$ă" &n ciuda
o#icitări#or
1uterea ete$enite din partea
importantă" autorităţi#or"
&ntruc*t de a di$ere#or
&n apărarea proceda a#t%e#)
cauze a#e
con!tiinţei !ane#e unt &mpotri$a noatră)
1entru i#utrare" propun o odetate imaginara %orma#ă dm e.act
o ută de adu#ţi" un grup care repectă &ntocmai tatitici#e
cunocute) &neantnă că din o ută de oameni din ocietatea mea
ipotetică" patru unt pihopaţi — nu au con!tiinţă) Dintre cei G de
cetăţeni de (ună credinţă" toţi a$*nd con!tiinţă" A"B@ e $or
upune autorităţii" mai mu#t au mai puţin" %ără a o pune #a
&ndoia#ă"
pihopaţi pro(a(i# chiar
din mu#ţime autorităţii
!i care unuia
are %orţa mare dintre cei mai
de contro#) agrei$i
Răm*n 
de peroane care au at*t con!tiinţă" c*t !i puterea de a purta
po$ara proprii#or acţiuni" reprezent*nd ce$a mai mu#t de o treime
din grup) Nu unt !ane impoi(i#e" &nă nici %oarte u!or de
&ndep#init)
+i mai e.ită o pro$ocare pentru cei tăp*niţi de con!tiinţă"
anume aceea că" oric*t de ciudat pare" cei mai mu#ţi pihopaţi
unt in$izi(i#i) Să ne &ndreptăm acum aupra acetei di#eme !i a
cazu#ui remarca(i# a# #ui Doreen 8itt#eiie#d)
Cea mai cumsecade persoană din lume
Am văzut un vârcolac bând o pina colada laTraderVic's Părul îi stătea perfect
— Warren Zevon
Doreen aruncă o pri$ire rapidă &n og#inda retro$izoare ţii &!i
dore!te" pentru a mia oară" ă e , năcut %rumoaă) Viaţa ar ,
mu#t mai u!oară) &n dimineaţa ata pare drăguţă" &n og#indă"
odihnită cum ete !i machiată per%ect" &nă !tie că dacă nu ar ,
at*t de icuită cu cometice#e au dacă ar , o(oita" ar arăta
detu# de !ter r , #a %e# de !teară precum %ata neo,ticată de
#a ţară care !i era" mai degra(ă ca de #a coada $acii" nicidecum &n
caunu# !o%eru#ui >M-u#ui ei negru) re doar ? de ani" iar tenu# &i
arată (ine" &ncă nu are riduri" poate doar )o cu#oare prea pa#ă)
1oate că nau# ii ete prea c*m" u,cient c*t ă e o(er$e" iar
păru# ei de cu#oarea paiu#ui" cea mai pro(#ematică trăătură a ei"
ete ucat !i e z(*r#e!te indi%erent ce i-ar %ace) Din %ericire" are
un corp minunat) &!i &ndepărtează pri$irea din og#indă !i e uită #a
cotumu# ei de mătae gri" coner$ator" dar care <cade=) Corpu# ei
arată (ine !i" mai mu#t dec*t at*t" !tie e.act cum ă e mi!te)
1entru o %emeie cu o %aţă neintereantă" ete incredi(i# de
educătoare) C*nd merge pr&ntr-o &ncăpere" toţi (ăr(aţii din 'ur o
pri$ec) duc*ndu-!i aminte acet #ucru" %emeia z*m(e!te !i
porne!te ma!ina)
După un 6i#ometru !i 'umătate" &!i dă eama că a uitat ă &#
hrăneacă pe nenorocitu# de ma#tez) Nu-i (ai) Tem(e#u# ace#a de
căţe# neat*mpărat o ă upra$ieţuiacă p*nă c*nd e &ntoarce ea
acaă de #a er$iciu) 5n acet moment" #a o #ună după impu#u# de
a-# cumpăra" nu &i $ine ă creadă că #-a cumpărat) Se g*ndie că
a$ea ă arate e#egant c*nd &# cotea #a p#im(are" &nă p#im(atu# e
do$edie
au poateanot) C*nd
că &# $a $a cui$a)
$inde a$ea timp"
1*nă o#aă-# ducă
urmă" ă i# detu#
a %ot eutanaieze
de
cump)
5n parcarea din curtea paţioaă a pita#u#ui de pihiatrie" e
aigură că parchează ma!ina #*ngă Ecortu# m*ncat de rugină a#
Pennei" o comparaţie $izua#ă con$ena(i#ă care ă ii reaminteacă
Pennei de #ocu# #or &n #ume) &ncă o pri$ire &n og#indă" după care
Dorcen &!i ia er$ieta" ump#ută p*nă pete poate pentru a , dar
c*t de mu#t #ucrează" !i urcă cări#e către aripa cu (irou# ei a0at
deaupra ecţiei) C*nd trece pe #*ngă camera de a!teptare" &i
aruncă o ocheadă de genu# <untem (une prietene= #ui I$;"
demodata ecretară-recepţionită de pe ecţie" iar aceteia i e
#uminează imediat %aţa)
— >ună dimineaţa" dr 8itt#e,e#d) Doamne" &mi p#ace #a ne(unie
cotumu# dumnea$oatră Ete uper(
— Ei" mu#ţumec" T$;" 1ot &ntotdeauna ă contez pe tine a mă
(&nedipui" ii pune Doreen cu un a#t z*m(et #arg) nunţă-mă c*nd
a'ung pacienţii mei" te rog)
Doreen dipare &n (irou# ei" iar I$; c#atină din cap !i pune cu
$oce tare" &n camera de a!teptare goa#ă9 <Tre(uie că ete cea mai
de trea(ă peroană din &ntreaga #ume=
Ete de$reme" nici măcar nu -a %ăcut Q:F" iar &n (irou# ei"
Doreen e duce #a %ereatra ă $adă cum oec co#egii ei" O $ede
pe Pac6ie
#ungi , cuRuhentein indreptăndu-e
potura #e'eră) Pac6ie etecătre c#ădire"
din 8o cu picioare#e
nge#e" are un ei
temperament poto#it" iar %rumoaa ei pie#e de cu#oare o#i$ o %ace
ă pară &ntotdeauna că tocmai -a &ntor d&ntr-o $acanţă minunată
&n ace#a!i timp ete %oarte de!teaptă" mu#t mai de!teaptă dec*t
Doreen" , tocmai din acet moti$" mai mu#t dec*t din a#te#e"
Doreen o dipreţuie!te &n taină) De a#t%e#" o ură!te at*t de mu#t"
&nc*t ar om ori-o dacă ar reu!i ă cape (ama curată" &nă !tie că"
&n ce#e din urmă" ar , prină" &n urmă ai opt ani" Doreen !i Pac6ie
erau &mpreună
a!a crede Pac6ie"potdoctoranzi #a pita#"
iar acum Doreen a auzit-au &mprietenit"
une#e ce# puţin
z$onuri cum că e
poate ca Pac6ie ă primeacă premiu# de Mentoru# nu#ui" u
aceea!i $*rtă) Cum e poi(i# ca Pac6ie ă primeacă un premiu &n
ca#itate de <mentor= #a $*rta de ? de ani2
De pe pe#uză" Pac6ie Ru(entein pri$e!#e &n u !i o o(er$ă pe
Doreen #a %ereatra (irou#ui) &i %ace cu m*na) Doreen z*m(e!te
%eciore#nic !i &i răpunde #a a#ut)
5n acet moment" I$; o ună pe Doreen" anunţ*nd oirea
primu#ui pacient
umeri" &nă cu odin,gură
ziua aceea" un t*năr
periată" pe numeu#uitor de chipe!"
Deruii) #at &n
&n argou#
pita#u#ui" Denni ete un V1 3pacient %oarte important4" &ntruc*t
ete nepotu# unui ce#e(ru po#itician #a ni$e# naţiona#) &n acet mare
pita# uni$eritar e.ită un număr de at%e# de V#1-uri" ce#e(rităţi"
mem(ri ai #ami#ii#or (ogate a#e căror nume unt cunocute de
toată #umea) Denni nu ete unu# dintre pacienţii a0aţi &n
pihoterapie #a Doreen) Dimpotri$ă" Doreen ete adminitratoru#
#ui" ceea ce &neamnă că e &nt*#ne!te cu e# de două ori pe
ăptăm*nă pentru a $eri,ca meru# tratamentu#ui" pentru a e
aigura că e &ntocme!te h*rţogăria !i a apro(a e.ternarea din
pita# #a momentu# potri$it" Doreen a auzit de'a de #a perona#u#
pita#u#ui că atăzi Denni $rea ă dicute depre e.ternare) Crede
ca ete u,cient de (ine &nc*t ă p#ece acaă)
Separarea arcini#or adminitrati$e de ce#e pihoterapeutice
%ace parte din po#itica pita#u#ui" 7iecare pacient are un
adminitrator !i un terapeut) Terapeuta #ui Denni" pe care e# o
$enerează" ete ta#entata dr) 'ac6ie Ru(entein) Ieri" Pac6ie i- pu
#ui Doreen că tarea #ui Denni" pacientu# ei) -a &m(unătăţit
conidera(i# !i a# are de g*nd ă &# trateze am(u#atoriu atunci c*nd
o ă e e.terneze din pita#)
cum" Denni tă &ntr-unu# dintre caune#e 'oae din (irou# #ui
Doreen 8itt#e,e#d !i &ncearcă ă ta(i#eacă un contact $izua#"
deoarecede
u,cient !tie că pentru
(ine tre(uieaăputea
%acă p#eca
acet acaă)
#ucru dacă $readi,cu#tă
&nă are ă parăţi !i
continuă ă e uite &n a#tă parte) Ce$a din cotumu# ei gri &# perie"
precum !i un anume #ucru din pri$irea ei" O p#ace totu!i" crede e#)
5ntotdeauna a %ot e.trem de drăguţă cu e#" iar a#te peroane i-au
pu că" dintre toţi doctorii" dr) 8itt#etie#d ete cea mai intereată
de pacienţi) 5n orice caz" ea ete e.perta)
Doreen" a!ezată #a (irou# ei" &# pri$e!te pe Denni !t e
minunează din nou de trăături#e per%ecte a#e %eţei #ui !i de trupu#
#ui mucu#o"
(ăr(atu#) 5nă de
&!i A de ani)
aduce Se &ntrea(ă
aminte c*ţi ei
de miiunea (ani $a mo!teni
!i &ncearcă ă &i
a#unge pri$irea ne#ini!tită cu un z*m(et matern)
— Denni" am au zit că te-ai imţit mu#t mai (ine ăptăm*na
ata)
— !a 0" dr) 8itt#e,e#d) M-am imţit mu#t mai (ine ăptăm*na
aceata) Serio" in,nit mai (ine) m g*nduri mu#t mai (une) Nu
mă mai deran'ează tot timpu#" a!a cum e int*mp#a atunci c*nd
am $enit)
— deran'ează2
mai De ce crezi că e &nt*mp#ă ata" Denni2 De ce crezi că nu te
— 1ăi" am &nceput ă #ucrez erio #a tehnici#e de terapie
cogniti$ă) +tiţi" dr) Ru(entein m-a &n$ăţat) Sunt (une Vreau ă
pun că unt de a'utor) +i)") Ei (ine" ideea e că eu cred că unt
pregătit ă mă duc acaă) Sau măcar &n cur*nd) Dr Ru(entein
pune că poate ă mă trateze am(u#atoriu)
<Idei#e= #ui Denni" ce#e care acum nu &# mai deran'ează at*t de
mu#t" unt de#iruri paranoice care" din c*nd &n c*nd" preiau cu totu#
contro#u# aupra $ieţii #ui) 7ot ado#ecent p#in de $iaţă" cu note
e.ce#ente !i campion &n echipa de #acroe a #iceu#ui" Denni a
u%erit o cădere pihotică &n timpu# primu#ui an de %acu#tate !i a
%ot internat) 5n cei !ap#e ani care au trecut de atunci" a %ot
internat !i e.ternat din c#inici de pihiatrie) pe măură ce de#iruri#e
apăreau !i dipăreau" niciodată ina cu totu#) C*nd acete <idei=
&ngrozitoare &# &nco#ţec" (ăr(atu# crede că oamenii &ncearcă ă &#
omoare !i că i# mini &n #egătură cu intenţii#e #or" că CI ii
monitorizează g*nduri#e prin intermediu# ema%oare#or" că &n
,ecare ma!ină de pe tradă e a0ă c*te un agent trimi ă i#
răpeacă !i ă &# chetioneze cu pri$ire #a ni!te crime de care e# nu
&!i poate aminti) Simţu# rea#ităţii ete e.trem de %ragi#" iar chinu#
upiciozit*- ţii a#e" prezentă de ,ecare dată c*nd de#iruri#e
concre te uni &n remiie" &i %ac di,ci#a prezenţa &n 'uru# oameni#or"
chiar i a# terapeuţi#or"
miracu#oaă Pac6ie
&n ta(i#irea uneiRu(entein a %ăcut ocutrea(ă
re#aţii terapeutice acetaproape
t*năr
inguratic #ipit de &ncredere &h $reo peroană)
— Spui că dr) Ru(entein a a,rmat că poţi , e.ternat !i că o a
te trateze am(u#atoriu2
— Da) Da" a!a a ugerat) dică" a %ot de acord că unt
aproape gata ă mă &ntorc acaă)
—Chiar a!a2 Doreen &# pri$e!te pe Denni cu o e.preie uimită"
ca !i cum ar a!tepta #ămuriri) Mie nu mi-a pu acet #ucru"
Urmează
ce#e o pauză
din urmă" #ungă" timp &n care Denni tremură $izi(i#) &n
&ntrea(ă:
— Ce $reţi ă puneţi2
Doreen upină ad*nc" p#ină de compaiune" !i e ridică de #a
(irou" pentru a e a!eza pe caunu# a0at #*ngă ce# a# #ui Denni)
&ncearcă ă-!i pună m*na pe umăru# #ui" &nă e# e %ere!te de ea"
ca !i c*nd &i e teamă că ar $rea ă &# #o$eacă) Jo#(*ndu-e pe
%ereatră c*t de departe poate" e# repetă &ntre(area
— Cum adică nu ata $-a pu2
Doreende'a
Denni &nţe#ege u,cient
(ănuie!te căchizo%renia paranoidă
ata &neamnă pentru
trădare din apartea
!ti că
doamnei dr) Ru(entein" peroana depre care credea că ete
inguru# #ui prieten din &ntreaga #ume)
—Dr) Ru(entein mi-a pu că ete igură că iţi ete mu#t mai
r*u acum dec*t atunci c*nd ai $enit) C*t depre terapia
am(u#atorie" a %ot c*t e poate de c#ară că &n $ecii $eci#or nu $a ,
de acord ă te trateze dacă nu e!ti internat)  pu că e!ti prea
pericu#o)
Chiar !i pentru Doreen ete e$ident că ce$a din u0e- tuP #ui
Denni a z(urat pe %ereatră" %ără poi(i#itatea de a e mai
&ntoarce ţa e# prea cur*nd) &# &ntrea(ă:
— Denni2 Denni" te imţi (ine2
Denni nu $or(e!te !i nu e mi!că)
&ncearcă din nou)
— 5mi pare r*u că a tre(uit ă iţi pun ata) Denni2 Sunt igura
că a %ot o imp#ă ne&nţe#egere) +tii că dr) Ru(entein nu te-ar
minţi niciodată)
&nă Denni tace) Tre(uie ă %acă %aţă %ricii de trădare &n ,ecare
ecundă a $ieţii #ui" &nă acet nou $a# de teamă" care $ine tocmai
din partea doamnei dr) Ru(entein" #-a #uat pe nea!teptate !i t-a
&mpietrit" ca pe o tatuie)
C*nd Doreen &nţe#ege că nu $a reacţiona de#oc" e duce #a
te#e%on !iapar
zdra$eni ună#apentru a cereei)a'utor)
u!a (irou#ui C*t ai&nă
Sunt o#izi" c#ipi"
ea doi
are &ngri'itori
autoritatea"
a!a că $or urma ordine#e ei %ără nicio &ntre(are) /*ndindu-e #a
acet #ucru" ea e &n,orează un pic de p#ăcere" ina cu cea mai
gra$ă e.preie" emnează ordinu# de a-# caza pe Denni) <Cazare=
— un eu%emim ce %ace ă para că pita#u# trimite pe cine$a #a o
peniune — &neamnă că pacientu# ete tran%erat d&ntr-o ecţie
%ără măuri de iguranţă" precum cea &n care a %ot Denni
internat" &ntr-o unitate &ncuiată" cu ecuritate crecută) 1acienţii
unt cazaţi dacă
o recădere gra$ă)de$in
Dacă$io#enţi au atunci
e coniderat c*nd"unt
necear" precum Denni"
#egaţi !i #i eau
readmi- nitrează medicaţia)
Doreen ete %oarte igură că Denni nu $a coate o $or(ă depre
ceea ce tocmai &-a pu ea) Denni nu &!i pune ecrete#e) Ete
prea paranoic) &nă chiar !i dacă pune cui$a" nimeni nu i# $a
crede) 1acienţii nu unt niciodată crezuţi &n de%a$oarea medici#or)
+# din ceea ce tocmai a $ăzut" e $a ta aco#o mu#t timp !i nu $a
$or(i depre nimic) Cu o undă de ati%acţie" i!i dă eama că
Pac6ie Ru(entein
De acum" tocmai oa paranoia
e# $a prezenta pierdut unaccentuată
VI1 cu ade$ărat
&n ceea&nc*ntător)
ce o
pri$e!te pe terapeută" iar partea cea mai (ună ete că Pac6ie e
$a &n$ino$ăţi pe ine" crez*nd că a ratat ce$a important &n terapia
cu et au că a pu ce$a dăunător) Pac6ie e a!a de nai$ă c*nd $ine
$or(a depre at%e# de #ucruri) Ea chiar $a accepta $ino$ăţia" după
care $a preda pacientu# a#tui terapeut) S-a cam terminat cu
dicuţii#e din pita# depre %aptu# că dr) Ru(entein ar a$ea
rezu#tate miracu#oae)
Ceaţă şi oglinzi
Doreen 8ittie,e#d ete ceea ce teoreticianu# perona#ităţii"
Theodore Mi#ion ar numi <pihopat in$idio=" unde <pihopat= e
re%eră #a ociopatie au #a a(enţa con!tiinţei" iar <in$idio= are
enu# ău de (ază9 O dorinţă nemăurată pentru poeiuni#e
ce#or#a#ţi) 1ihopaţii nu unt caracterizaţi &ntotdeauna de o ,re
in$idioaă — unii dintre ei unt cu totu# a#t%e# moti$aţi — &nă c*nd
#ipa con!tiinţei !i in$idia apar &mpreună &n ace#a!i indi$id) ia
na!tere o imagine %acinantă !i &n%rico!ătoare) Din moment ce nu
e poate ă %uri" pur !i imp#u" !i ă iţi arogi ce#e mai $a#oroae
<poeiuni= a#e unei a#te peroane — %rumueţe" inte#igenţă"
ucce" caracter puternic — pihopatu# in$idio e <mu#ţume!te=
ă m*n'eacă au ă pro$oace tricăciuni ca#ităţi#or de in$idiat a#e
ce#or#a#ţi" a!a &nc*t nici ace!tia ă nu #e mai ai(ă au" măcar" ă nu
e mat poată (ucura at*t de mu#t de e#e) !a cum pune Mi#ion"
<&n acet caz" p#ăcerea contă &n a #ua" nu &n a a$ea=
Sociopatu# in$idio conideră că $iaţa #-a &n!e#at" cum$a" că nu i-
a acordat aceea!i (oni,caţie precum ce#or#a#ţi oameni" at%e# inc)it
tre(uie ă ega#eze coru# e.itenţia# %ur*nd de #a a#ţii" pro$oc*nd
&n ecret ditrugeri &n $ieţi#e #or) Crede că a %ot nedreptăţit de
natură" con'uncturi !i detin !i că diminuarea $a#orii a#tor oameni
ete inguru# mi'#oc de putere) 1edepirea" de o(icei a oameni#or
care nu au nici
importantă cea mai
acti$itate din$agă
$iaţaidee că e a0ă in$idio"
pihopatu#ui &n $izor" ete cea mare
cea mai mai
prioritate)
Din moment ce acet 'oc c#andetin a# puterii ete prioritatea
număru# unu a pihopatu#ui in$idio" &n!e#ătoria !i ni$e#u# ridicat de
to#eranţă #a ric unt u(ordonate acetui cop) De dragu# 'ocu#ui"
aceta poate năcoci cheme !i poate pune &n cenă acte pe care
cei mai mu#ţi dintre noi #e-ar conidera trigătoare #a cer !i
potenţia# autoditructi$e" pe #*ngă %aptu# de a , crude) +i totu!i"
c*nd
adeeaa$em &n 'ur o at%e#
cu $ederea de peroană"
acti$ităţi#e ei) Nu nechiar !i zi deăzi"$edem
a!teptăm trecemo
peroană diri'*nd o $endetă pericu#oaă" răutăcioaă" &mpotri$a
cui$a care" &n ce#e mai mu#te cazuri" nu a %ăcut nimic pentru a o
răni au a o 'igni) Nu ne a!teptăm #a a!a ce$a !i" prin urmare" nu
$edem #ucru# repecti$ nici chiar c*nd i e &nt*mp#ă cui$a cunocut
— au nouă" perona#) cţiuni#e unui pihopat in$idio unt adeea
at*t de tranii !i at*t de gratuit răutăcioae" &nc*t re%uzăm ă
credem că unt intenţionate au că -au &nt*mp#at aie$ea" &n
aceată manieră" ade$ărata #ui natură ete adeea in$izi(i#ă
grupu#ui) Se poate acunde u!or &n c*mp dechi" a!a cum a %ăcut
Doreen printre oamenii cu ade$ărat inte#igenţi !i pro%eioni!ti de #a
pita#" timp de aproape zece ani)
Sociopatu# in$idio ete" &n eenţă" #upu# deghizat &n oaie" iar &n
cazu# #ui Doreen" deghizarea ete e.trem de e#a(orată) Doreen
ete piho#og au" &n orice caz" toată #umea de #a pita# crede
at%e#" ceea ce pentru copuri#e ei &neamnă cam ace#a!i #ucru)
de$ăru# daca &i $a decoperi $reodată cine$a" e că ea nu are
dip#omă de piho#ogie !i nici doctorat) 8a $*rta de AA de ani" a
primit o dip#omă de piho#ogie de #a co#egiu# din ora!u# ei nata#"
&nă ata era tot) Retu# ete o !aradă e.tra$agantă) C*nd au
anga'at-o ca potdoctorand #a pita#" i-au $eri,cat recomandări#e"
&nă emnatarii erau am*ndoi ni!te (ăr(aţi e.trem de proeminenţi
caremai
!tie cedaeră
(ine ceanumitor
!i cum) #egături
Comitetu#'enante cu ea" nu
de anga'are de!ia ar , tre(uit
$eri,cat #itaă
de proiecte anterioare enumerate de ea) 1entru că (ene,ciae de
recomandări at*t de pretigioae" pur !i imp#u au preupu că are
doctorat) 1*nă #a urmă" cine nai(a ar minţi depre un at%e# de
#ucru2 Iar &n ceea ce pri$e!te capacitatea ei de a e comporta ca
un piho#og" u,cient de (ine &nc*t ă păcă#eacă perona#u# !i
pacienţii" Doreen a imţit dintotdeauna" !i e pare că !i con,rma
acet #ucru" că o peroană poate &n$ăţa mu#te citind cărţi)
Doreen tocmai
programat !i-ai-a $ăzut
#a ora opt" pacientu#
pro$ocat a0at &n acută
o tare paranoică recuperare
ca
răz(unare &mpotri$a unei co#ege ne$ino$ate !i #-a trimi ă ,e
tratat medicamento !i &nchi &ntr-o mutate cu ecuritate crecută)
Ce %ace ea pentru retu# zi#ei [ Dacă am , ă ne re&ntoarcem &n
(irou# ei" am decoperi că e &nt*#ne!te ca#mă cu retu# pacienţi#or
programaţi" dă te#e%oane" #ucrează #a doare !i e duce ă
participe #a !edinţa de perona#) 1ro(a(i# că nu am $edea nimic
ie!it din comun) Cea mai mare parte a comportamentu#ui ei ni -ar
părea
$ederea)norma#
1oate au
că nuu,cient
producede norma#
prea &nc*tpacienţi#or
mu#t (ine ă i# trecem cu
ei" dar
nici $reun rău e$ ident" e.cepţie %ăc*nd ace#e ituaţii" precum cea
de dimineaţă" c*nd manipu#area unuia $a er$i copu#ui de a
dăuna unui co#eg a0at &n $izoru# ei)
De ce ă-!i &ndrepte a(i#ităţi#e &mpotri$a pacienţi#or de pihiatrie2
Mu au nimic din ceea ce-!i dore!te ea) Sunt pri$aţi de drepturi" iar
ea e poate imţi puternica doar t*nd &n aceea!i cameră cu ei)
E.cepţie ar putea %ace c*te o pacientă care ete un pic prea
atrăgătoare au" mai r*u" prea de!teaptă &n acet caz" Doreen ar
tre(ui ă &i arate că nu e a!a de!teaptă cum crede #umea" ă
zg*ndărea- că un pic ura de ine care e.ită de'a &n ace!ti
pacienţi" &n ro#u# ei de pihoterapeut" i e pare că poate %ace ridico#
de u!or acet #ucru) Cadru# ete &ntotdeauna unu-#a-unu" iar
pacienta nu &nţe#ege niciodată u,cient de (ine ce a #o$it-o"
pentru a e p#*nge cui$a din a%ara ca(inetu#ui de terapie)
5nă c*nd oamenii nu pro$oacă &n Doreen o dorinţă pentru ce$a
ce ace!tia au au pentru ce$a ce unt" nu ii ia ca ţinte) Dimpotri$ă"
poate , deoe(it de &nc*ntătoare !i de ama(i#ă c*nd crede că
anumite #ingu!e#i" cum #e conideră ea" unt uti#e &n menţinerea
mă!tii de oaie" o deghizare ce inc#ude prezentarea ei ca
e.traordinar de drăguţă" gri'u#ie" repona(i#ă !i &ngrozitor de
ag#omerată) De e.emp#u" c*nd Doreen e pregăte!te ă p#ece de
#a er$iciu !i&n peziua
Ru(entein &n care"
Denni" &n ecret"
e opre!te #*ngăi-a a(otat
(irou# #ui I$;pe Pac6ieo
pentru
con$eraţie a%ectuoaa) &ncearcă ă %acă acet #ucru &n ,ecare
eară) I$; ete ecretara-recepţionită pentru anga'aţii din aceata
ecţie !i nu e !tie c*nd o at%e# de peroană trategic p#aata
poate , de %o#o"
Doreen iee din (irou" e pră(u!e!te &ntr-unu# dintre %oto#ii#e din
ho# !i pune:
— h" I$;" unt at*t de %ericită că -a terminat ziua ata
I$; ete cu douăzeci
uprapondera#ă de ani
!i poartă mai &nmari"
cercei $*rtă dedec*t Doreen
p#atic) Ete o
Doreen
conideră 'a#nică
I$; ii răpunde a%ectuo:
— +tiu) >iata de tine +i (ietu# Denni Nu unt medic" dar $ăd
ti grămadă de pacienţi pe aici" !tiţi" !i cred că &mi %ăcuem
peranţe))) 1reupun că m-am &n!e#at)
Nu" nu) E!ti un (un o(er$ator) 1entru o $reme" părea că e mai
(ine) C*teodată" munca ata &ţi %r*nge u0etu#)
Deigur"
g#umit &n dimineaţa
ou trecut" aceea"
duc*ndu-# pe cei doi &ngri'itori
Denni din ecţie"cuchiar
care prin
nu e%aţa
de
unei I$; cu ochii mari) cum o pri$e!te pe Doreen cu &ngri'orare)
—+tii" doamnă dr) 8itt#e,e#d" imi %ac gri'i pentru dumneata)
&n timp ce I$; &i %ace aceată mărturiire" o(er$ă că ochii #ui
Doreen unt p#ini de #acrimi !i continuă pe un ton căzut:
— Vai de mine" ziua de azi a %ot &ngrozitoare pentru
dumneata" nu-i a!a" cumpa2 Sper ă nu crezi că unt prea
initentă" dar e!ti prea eni(i#ă pentru genu# aceta de er$iciu)
— Nu" nu) Sunt doar o(oită !i (i ne&nţe#e că &m i pare r*u d e
Denni) Să nu pui #a nimerii — nu ar tre(ui ă %ac %a$oritime —
dar ete pecia# pentru mine" !tii2 Vreau doar ă mă duc acaă !i
ă mă cu#c)
— Ei (ine" e.act ata ar tre(ui ă %aci" cumpa mea)
— ! $rea eu" dar cu t oate urgenţe#e !i retu#" nu am apu cat ă
mă ocup de doare !i cred că o ă-mi petrec 'umătate de noapte
pentru a termina trea(a)
I$; e uită #a er$ieta p#ină a #ui Doreen !i pune:
— >iata de dumneata Să ne g*ndim #a ce$a %rumo" ă uiţi de)))
ce -a &nt*mp#at azi) Ce mai %ace căţe#u!u# ace#a ma#tez a#
dumita#e2
Doreen e !terge #a ochi cu dou# pa#mei !i z*m(e!te)
— $ine
&mi h" ă
ete e.traordinar"
&# măn*nc I$;) Iar uneori ete at*t de impatic" că
cu totu#)
I$; chicote!te)
— 7*i unt igură că te a!teaptă) Ce-ar , ă te duci acaă !i ă &#
5m(răţi!ezi c*t poţi de tare2
— Mai (ine nu %oarte tare" ă nu-# zdro(ec) Ete micuţ)
Ce#e două %emei r*d &mpreună de g#uma %ăcută" după care
Doreen pune:
— I$;" %$;) +tii" cred că ar , tre(uit ă te %aci piho#og"
&ntotdeauna !tii cumda2
de$reme" !i m*ine" ă Mergem
mă &n$ee#e!ti) O ă ,ipreupun)
mai departe" aici" tră#ucitoare !i
— Voi , aici" con,rmă I$;) Radiază" &n timp ce Doreen &!i ia
er$ieta !i p#eacă" &nc#inată un pic &n partea &n care o ţine)
Doreen e duce #a #ocu# de parcare" unde &!i #ăae ma!ina" iar
aco#o o &nt*#ne!te pe Peima" proprietara Ecortu#ui uzat #*ngă care
parcae de dimineaţă 'enna ete o nouă rezidentă #a pita# !i" pre
deoe(ire de t$; recepţionita" ete t*nără" de!teaptă !i
%rumoaă) re un păr minunat" #ung !i drept" cataniu" iar Doreen
a—#uat-o
>ună"&n Penna)
$izor) 1#eci acaă2
Penna c#ipe!te #a &ntre(area e$identă" pe care o conideră"
pro(a(i#" o critică" din moment ce ete de a!teptai ca rezidenţii ă
#ucreze pe (r*nci timp de mu#te ore) &!i re$ine &nă"
— Mda) Da) 1#ec acaă) +i tu2
Doreen are pe chip o e.preie &ngri'orată) <Cum răm*ne cu
con%erinţa aceea de urgenţă de #a ChatLin Ja#i2=
ChatLin Ja#i găzduie!te o ecţie conduă de dr) Tho nia 8aron"
medic e$er !i de temut" depre care Doreen !tie că ete
uper$izoru# direct a# Pennei Deigur" &n acet moment nu ete
nido con%erinţă" Doreen a in$entat-o pe moment)
Penna pă#e!te imediat"
— re #oc o con%erinţă de urgenţă2 Nu m-a anunţat nimeni)
C*nd2 De ce2 +tii2
Doreen" cu purtarea unei gu$ernante pedante" e uită #a cea !i
zice:
— Cam de zece minute" cred) Nu ţi-ai acu#tat mea'e#e2
— >a da" (ine&nţe#e că #e-am acu#tat" dar nu era nimic depre
nido con%erinţa) >irou# doctoru#ui 8aron2
— Cred că da.
— Vai" nu) Doamne Tre(uie ă))) ar tre(ui))) păi cred că o ă
mă— duc
>unăc*t de repede pot)
idee)
Penna ete prea panicată ă e &ntre(e deoe dr) 8itt#e,eid +tie
depre o con%erinţa de u#timă oră care nici măcar nu F imp#ică !i pe
ea) T*năra rezidentă p#eacă &n gra(ă din parcare !i &ncepe ă
a#erge &n (a#erinii de pie#e de-a #ungu# unei pe#uze a pita#u#ui p#ina
cu apa) Doreen tă &n parcare !i o pri$e!te p*nă c*nd" a#erg*nd &n
continuare" t*năra o cote!te pe #*ngă partea &ndepărtată a c#ădirii
!i dipare din c*mpu# $izua#) /*ndindu-e cu ati%acţie că
ChatLin Ja#i e
urcă &n >M" &!i a0ă tocmai
$eri,că &n partea
machia'u# opuă aretro$izoare
&n og#inda terenu#ui" Doreen e
!i p#eacă
pre caă) M*ine au poim*ine" e $a &nt*#ni din nou cu Penna" iar
aceata o $a &ntre(a de con%erinţa care nu e.ita) Doreen $a ridica
din umeri !i $a pri$i pătrunzător &n ochii (#*nzi ai Pennei" iar t*năra
$a renunţa)
Sociopatie versus criminalitate
Doreen 8itt#e,e#d nu $a , niciodată condamnată pentru %apte#e
ei" nici măcar
Unchiu# pentru
in0uent a# #ui practicarea
Denni nu $apiho#ogiei
decoperi%ără a a$eacine
niciodată #icenţă)
ete
ea cu ade$ărat !i nici cei mai mu#ţi pacienţi au %ami#ii#e acetora)
nga'aţii pita#u#ui nu $or %ace niciodată p#*ngere #ega#ă pentru că
au %ot &n!e#aţi) Nu $a , $reodată pedepită corepunzător pentru
nenumărate#e atacuri piho#ogice pe care #e comite) &n ce#e din
urmă" e o i#utrare (ună a di%erenţei dintre un pihopat !i un
crimina#" di%erenţă care" &n mod uimitor" contă din ace#a!i #ucru
care %ace di%erenţa intre o %etiţă de trei ani o(raznică coniderată
(ine-crecută !i o a#ta certată cu aprime din cauză că a #uat
(om(oane din geanta mamei) 7oarte imp#u" di%erenţa contă &n a
, au nu prina)
Iar adu#ţii care unt urprin!i corniţ*nd %apte %ără con!tiinţă
reprezintă" aparent" mai degra(ă e.cepţia dec*t regu#a) Din
moment ce ?@ din &ntreaga popu#aţie ete ociopată" ne putem
g*ndi că itemu# notru de &nchiori ete p#in p*nă #a re%uz cu
pihopaţi" &n de%a$oarea a#tor tipuri de peroane) &nă nu a!a tau
#ucruri#e) Con%orm #ui Ro(ert Jare !i a#tor cercetători care tetează
condamnaţi" &n medie doar apro.imati$ AF@" dintre deţinuţii din
SU unt pihopaţi) Jare !i a#ţii unt atenţi ă remarce că acet
procent de AF@ din popu#aţia &nchiori#or reprezintă pete BF@ din
r*ndu# <in%racţiuni#or %oarte gra$e= 3e.torcare" 'a% armat" răpire"
crimă4 !i a# in%racţiuni#or &mpotri$a tatu#ui btrădare" piona'"
terorim4"
!i &năde
%emei" ete proporţia
doar doirea#ă a pihopaţi#or din &nchiori" (ăr(aţi
#a zece)
Cu a#te cu$inte" cei mai mu#ţi in%ractori identi,caţi nu unt
pihopaţi) ce!tia unt mai degra(ă oameni cu perona#ităţi
u(iacente norma#e a# căror comportament ete produu# %orţe#or
ocia#e negati$e de genu# cu#turii droguri#or" a(uzu#ui in%anti#"
$io#enţei &n %ami#ie !i ărăciei trangeneraţiona#e) Statitici#e
&neamnă !i că doar puţine in%racţiuni ociopatice intră &n atenţia
itemu#ui 'udecătorec — %oarte puţin pihopaţi unt crimina#i &n
en %orma#)
imp#ica Ce# mai
&n!e#ătorii de &nt*#nit
!i camu0a' pro,# ociopatic"
continue" ce#mai
!i doar ce#e a# #ui Doreen"
0agrante
in%racţiuni 3răpire" crimă !i a!a mai departe4 unt" pentru un
pihopat cu o inte#igenţă norma#ă" di,ci# de acun) Unii — &n
niciun caz toţi — dintre pihopaţii t*#hari &narmaţi !& care răpec
unt prin!i) Cei de tipu# Doreen 8itt#e,e#d rareori a'ung %ă ,e prin!i
!i chiar !i atunci c*nd e &nt*mp#ă" &n enu# că unt decoperiţi"
unt doar de puţine ori condamnaţi Rezu#tatu# ete că ma'oritatea
pihopaţi#or nu a'ung #a &nchioare) Sunt #i(eri" a#ături de tine ţii de
mine)
5n capito#u# următor" $om dicuta depre numeroae#e moti$e
pentru care oamenii cu con!tiinţă &nt*mpină di,cu#tăţi at*t de
mari &n a <$edea= !i a e purta e,cient cu oamenii %ără aceată
trăătura) Moti$e#e e intind de #a tactiti#e (azate pe teama
uti#izate de pihopaţi p*nă #a entimentu# notru de $ino$ăţie
a!ezat unde nu tre(uie) Mai &nt*i &nă" ă ne &ntoarcem &ncă o dată
#a pita#" pentru a $edea miraco#u# dr)-u#ui Ru(entein" de %apt
doua miraco#e)
u trecut patru zi#e de c*nd Denni a %ot trimi &ntr-o unitate cu
ecuritate crecută" e duminică" iar curtea pita#u#ui ete goa#ă" cu
e.cepţia unei ma!ini micuţe care merge pe a#eea &ngută &npre
c#ădirea unde e a0ă Denni !i e opre!te &n %aţa u!ii) Dr)
Ru(entein co(oară din ma!ină !i caută &n (uzunaru# hainei cheia
imenă" aproape medie$a#ă" eu care intră !i $a ie!i din pa$i#ionu#
de piatră cu hei eta'e) Chiar !i acum" după opt ani de #ucru &n
pita#" tr*nge cheia grea &n pumn" &n #oc ă o pună #a #oc &n
(uzunar" după ce intră &ntr-o ecţie de acet gen !i aude u!a
incuindu-e &n urma a)  $enit ă incerce" inc* o dată" ă &# %acă
pe &npaim*ntatu# Denni ă dicute cu ea) C*nd a'unge chiar &n
ecţia repecti$ă — !i o a#tă u!ă e &nchide &n pate#e ău !i e
&ncuie —" &# $ede pe Denni t*nd pe o canapea &n$e#ită &n p#atic
$erde !i ho#(*ndu-e #a un te#e$izor care nu ete pornit) E# e uită
&n u" ochii
u!urarea ei" e##or e &nt*#nec
e &ndreaptă pentru
către o c#ipă
ea !i e a!ază!i" pre urpriza !i
a#ături)
tunci e &nt*mp#ă primu# miraco#: Denni $or(e!te) Vor(e!te !i tot
$or(e!te" ii pune #ui Pac6ie Ru(entein tot ce i a zi Doreen
8itt#e,e#d) Iar a# doi#ea miraco# ete că Pac6ie i# crede)
5n acea eara" de acaă" o ună pe Doreen pentru a o con%runta
cu pue#e (ăr(atu#ui) Doreen neagă totu# !i o acuza dipreţuitor
că ete atraa &n paranoia pacientu#ui) C*nd Pac6ie re%uză ă
cedeze" Doreen o a$ertizează că &!i pune &n perico# cariera dacă e
$a
Dupăduce
ce #a a#tcine$a
&nchide din pita#
te#e%onu#" cu &!i
Pac6ie o at%e# de (un
una un po$ete %antatică)
prieten din 8o
nge#e pentru a cere a'utor) &i pune acetuia" g#umind doar pe
'umătate" că e de părere că e poi(i# ă &!i piardă minţi#e)
Pac6ie nu !tie că Doreen ete un %a# piho#og" a!a &nc*t din
perpecti$a #ui Pac6ie" ea !i Doreen unt pe picior de ega#itate &n
pita#) Din acet moti$" Pac6ie &!i dă eama că $a a$ea pro(#eme &n
a-!i impune punctu# de $edere &n %aţa perona#u#ui cu $echime)
ce!tia $or preupune ca ete $or(a doar de o diputa intre ea !i
Pac6ie) 5n ce# mai
că ea permite r*u caz" caunui
pro(#eme#or !i Doreen"
pacientcei#a#ţi medici
ă de$ină $or ugera
proprii#e ei
pro(#eme) Chiar !i a!a" a doua zi dimineaţă" intră &n (irou#
directoru#ui ecţiei &n care #ucrează !i ii po$ete!te ce -a
&nt*mp#at) 7aţa #ui acoperita de o (ar(a grizonantă e &nro!e!te"
ceea ce #ui Pac6ie i e pare curio" din moment ce nu pare ă ,e
%urio" nici pe ea !i nici pe Doreen) Se &ntrea(ă" a!a cum -a mai
&ntre(at $ag &nainte" dacă directoru# !i Doreen au a$ut cum$a o
a$entură)
După ce acu#tă ce are Pac6ie de pu" directoru# nu are aceea!i
a(ordare dipreţuitoare a$ută de Doreen &n con$or(irea te#e%onică"
&nă ii aminte!te repectuo c*t de u!or e pot $edea e#emente
credi(i#e &n de#iruri#e paranoici#or inte#igenţi) &i pune că e
&ndoie!te pro%und că ce$a din ce i-a pu Denni -a &nt*mp#at cu
ade$ărat !i &!i e.primă peranţa ca ea !i Doreen ă nu continue #a
ne%*r!it o aemenea dipută) O at%e# de ,ură ar a$ea e%ecte
negati$e aupra ecţiei) +i &n acet %e#" &n ceea ce ete eenţia#"
Doreen capă nepedepită" ca de o(icei) Ve!ti#e (une unt că
terapia #ui Denni cu Pac6ie nu ete de,niti$ ditruă !i ia curt
timp ete e.ternat din pita#)
5n ce#e din urmă" are #oc !i dez$ă#uirea !aradei #ui Doreen
8itt#e,e#d" cum #i e &nt*mp#ă adeea pihopaţi#or in$idio!i" nu cu o
e.p#ozie" ci cu un cheunat !i #a intigarea cui$a din a%ara
itemu#ui) &n cazu#
conumatori#or care #ui Doreen"
apare <turnătoru#=
de două ete
ori pe #ună un a$ocat unei
#a emiiunea a#
te#e$iziuni #oca#e numite :uyer :e;are. 8a !ae ani după atacu#
piho#ogic a# #ui Doreen aupra #ui Denni" oţia acetei ce#e(rităţi
#oca#e ete internată din cauza unei depreii !i" cu totu#
&nt*mp#ător" Doreen ete deemnata *-i ,e terapeut) Chinuit din
cauză că are enzaţia că terapia oţiei a#e ii dă pete cap
cănicia" omu# e %o#oe!te de a(i#ităţi#e a#e pentru a o in$etiga
pe dr) 8itt#e,e#d !i decoperă rapid ce ete — au" mai degra(ă" ce
nu ete) !i
pita#u#ui E# ii&#tranmite
a(ordează de &ndată
că dacă penudirectoru#
pita#u# economic
o dă imediat a%ară pe a#
Doreen" nu găe!te un nou terapeut pentru oţia a !i nu ii
anu#ează %actura de er$icii medica#e" $a prezenta ia te#e$izor
cazu# #ui Doreen !i a# pita#u#ui care a anga'at-o) Su(#iniază că
anu#area unei %acturi ete o metodă muit mai ie%tină dec*t a dea
(anii &napoi de #a ute de %acturi au" mai rău" ă e tranmită #a
te#e$izor recomandări#e #ui Doreen — de %apt" #ipa #or)
Citind doaru# care ii ete arătat" directoru# economic &nţe#ege pe
toc ituaţiapră'itură
ce m*nca !i chiar &n
#a ziua ce#ei
o mică de-a patruzecea
petrecere ani$erări"
organizată &n timp
de #$;" Doreen
ete apru omată ă meargă &n c#ădirea adminitrati$ă) &n (irou#
directoru#ui economic" aceta" directoru# medica# !i !e%a &ngri'iri#or
medica#e 3care $rea ă ,e prezentă doar pentru că o ură!te at*t
de mu#t pe Doreen4 o in%ormează pe Doreen că un agent de paza
o$a ecorta #a ma!ina ei !i apoi e $a aigura că părăe!te curtea
pita#u#ui Doreen #e pune ce#or trei directori că %ac o mare
gre!ea#ă" că a$ocatu# conumatori#or minte deoarece nu o p#ace !i
că ii $a da &n 'udecată)
Ea p#eacă #a $o#anu# ma!inii !i" de!i a %ot anga'ata pita#u#ui
timp de ? ani" nimeni din pita# nu $a mai auzi de ea)
dminitraţia pita#u#ui nu $a acţiona pe p#an #ega#" din moti$e#e
e$idente de ru!ine pu(#ică !i repona(i#itate medica#ă" iar &n
pita# e imte un o%tat de u!urare atunci c*nd ea dipare" pur !i
imp#u) &n dicuţii#e particu#are cu pri$ire #a ea" !e%a &ngri'iri#or
medica#e !i Pac6ie Ru(entein pecu#ează că Doreen ete &n a#tă
par#e" &n a#t tat" practic*nd &n continuare piho#ogia)
Cei mai mu#ţi oameni de #a pita# unt caracterizaţi de o #argă
con!tiinţă !i de ce" atunci c*nd a0ă de Doreen" o #aă ă cape
%ără ă #upte" cu !ane mari de a #o$i &n a#tă parte2 De ce" &nainte
de toate" a %ot greu de o(er$at tocmai &ntr-un pita# de
pihiatrie2 &n genera#" cum poate cine$a trăi &n mi'#ocu# at*tor
mincino!i
nici măcarditrugători !i arti!ti
ă nu &i o(er$e2 !aai cum
%a#u#ui
$om !i $edea
ă nu dea piept cu ei"
&n continuăriH"
e.ită răpunuri #a acete &ntre(ări" precum !i moda#ităţi &n care
putem &ncepe ă ne chim(ăm răpunuri#e #a %enomenu# a#uneco
ai oriopatiei)
De ce conştiinţa este parţial oarbă

Este ușor — teribil de uor — să zdruncini încredea în sine a unui om! A profita de
pe urma distru"erii sufletului unui om este treabă diavolească!
— #eor"e $ernard %&a
Dacă ar , crezut că poate ă cape %ără ă păţeacă ce$a"
Doreen
#oc 8itt#e,eid munca)
ă-i a(oteze ar , dat+icu—>M-u# pete
chiar mai Pac6ie—Ru(entein
uimitor daca ar , &n
omor*t-o au c*#cat-o pe Pac6ie au pe oricine a#tcine$a" Doreen
nu ar h cunocut entimentu# de $ino$ăţie !i nu ar , a$ut
remu!c*ri" cu at*t mai puţin ar , trăit groaza pe care am imţi-o
noi" cei#a#ţi" dacă am pune capăt $ieţii unui om) Teniunea ei
arteria#ă nu ar , crecut nici măcar cu un punct" ce# puţin nu din
cauza emoţii#or negati$e #egate de $ictimă) Doreen nu are un
at%e# de imţ a# #ucruri#or" un a# !apte#ea imţ a# #egăturii umane"
care
1entruăcei
o %acă
mai ă e imtă
mu#ţi dintrer*u
noi"cauciderea
o conecinţă
cui$a aaracţiuni#or a#e)
duce #a !oc"
urmat de o angoaă e.itenţia#ă" chiar dacă nu ne-ar p#ăcea
peroana repecti$ă) 1entru Doreen" un at%e# de act" dat ,ind că
nu a %ot $reodată prină" ar , trăit ca un c*!tig) Di%erenţa intre
%uncţionare emoţiona#ă norma#ă !i ociopatie ete aproape prea
%antatică pentru cei cu con!tiinţă !i" &n cea mai mare parte"
re%uzăm ă credem ca pot e.ita at%e# de trăiri găunoae) Din
păcate" di,cu#tatea noatră &n &nţe#egerea magnitudinii acetei
di%erenţe ne apune
Chiar %ără &n pe
ucide prime'die)
cine$a cu ma!ina au cu m*ini#e goa#e"
Doreen cauzează ditrugeri nepue oameni#or din 'uru# ei) De
%apt" margina#izarea a#tor $ieţi ete principa#u# ei cop Din moment
ce e %o#oe!te de autoritatea unui pihoterapeut de pita#" &ntr-o
(ună zi" ca rezu#tat a# campanii#or răz(unătoare pe care #e
conduce" ii poate &mpinge #a inucidere pe unu# dintre pacienţi"
dacă nu cum$a a %ăcut-o de'a) +i cu toate acetea" timp de
paiprezece ani" un grup numero de peroane" mem(ri ai
perona#u#ui unui &ntreg pita# de pihiatrie care ar , &n tare ă-!i
dea !i u#tima picătură de putere pentru a &mpiedica inuciderea
unui pacient" unt or(i #a ceea ce ete ea" iar c*nd decoperă
&n!e#ătoria" nu &ncearcă ă o opreacă) Doar o pri$ec cum p#eacă)
De ce ,inţe#e umane cu con!tiinţă unt at*t de oar(e2 +i de ce
untem at*t de ezitanţi &n a ne apăra pe noi" idea#uri#e !i oamenii
#a care ţinem de minoritatea a#cătuită din peroane care nu au nici
urmă de con!tiinţă2 O mare parte a răpunu#ui are #egătură cu
entimente#e !i cu procee#e g*ndirii care e i$ec &n noi c*nd
untem con%runtaţi cu pihopatia) Ne ete teamă" iar imţu#
rea#ităţii are de u%erit) Credem că ne imaginăm #ucruri" că
e.ageram au că noi &n!ine untem &ntruc*t$a repona(i#i de
comportamentu# pihopatu#ui) &nă &nainte de a dicuta &n deta#iu
proprii#e noatre reacţii piho#ogice #a #ipa de ru!ine" dă-mi $oie
ă p#aez acete reacţii &n conte.t decriind c*t e poate de c#ar cu
ce ne con%runtăm) Să ana#izăm cu atenţie tehnici#e %ormida(i#e
uti#izate de cei neru!inaţi pentru ne %ace ă repectăm regu#i#e)
Instrumentele negoţului
1rima tehnică de acet tip ete %armecu#" iar aceta" ca torţă
ocia#ă" nu tre(uie u(etimat)
Doreen putea , e.trem de %ermecătoare atunci c*nd o a'uta ă-!i
rea#izeze copuri#e) Vechiu# notru prieten S6ip e %o#oea de
%armecu# #ui remarca(i# pentru a-!i in0uen ța aociaţii de a%aceri !i
pentru a <netezi= drumu# rapid către dominarea corporaţii Iar
%armecu# — de!i re#aţia poate părea &mpotri$a ,rii — ete o
caracteritică primară a ociopatiei) 7armecu# inten a# oameni#or
care nu au con!tiinţa" un %e# de chanmă ine.p#ica(i#ă" a %ot
remarcat !i comentat de nenumărate $ictime !i de cercetători
care &ncearcă ă cata#ogheze emne#e diagnotice a#e ociopatiei)
Ete o trăătură puternică) Ce#e mai mu#te dintre $ictime#e pe care
#e !tiu au dec#arat că imp#icarea #or iniţia#ă &n re#aţie cu o peroană
pihopată" precum erau
pro$ocae durere" !i aocierea #or continuă"
un rezu#tat chiar dacă peroanei)
direct a farmecului aceata #e
De mu#te ori" am $ăzut oameni d*nd din cap !i %ăc*nd a,rmaţii de
genu#9 <Era cea mai !armantă peroană din c*te am cunocut="
<m imţit că o cunoc dintotdeauna= au <$ea o energie pe care
a#ţi oameni nu o au=
Eu aemăn %armecu# pihopat cu charima anima#ică a a#tor
mami%ere de pradă) 1ri$im %e#ine#e man" de e.em- piu" !i untem
%acinaţi de mi!cări#e" independenţa !i puterea #or" &nă pri$irea
,.ă a unui nepotri$it"
momentu# #eopard" dacă
etee int*mp#ă
%ără ă ,i !i#a te
de căpare #ocu#
%acenepotri$it
ă răm*im
&nţepenit #ocu#ui" iar %armecu# %acinant a# prădătoru#ui ete
adeea u#timu# #ucru pe care i# trăie!te prada) 3Vor(ec de no(i#u#
#eopard &nă am auzit $ictime a(uzate !i &n%uriate %o#oind
meta%ore care ţineau" indicuta(i#" de #umea repti#e#or 4
Sporirea charimei anima#ice a pihopaţi#or reprezintă propria
noatră a,nitate moderată pentru perico# >unu#-imţ pune că
oamenii pericu#o!i unt atracti$i iar c*nd untem atra!i de
pihopaţi" a$em tendin ța să con,rmăm acet c#i!eu) Une#e dintre
ce#e mai remarca(i#e trăături a#e #or ete pre%erinţa pentru ituaţii
ȘI a#egeri care preupun ricuri" precum !i capacitatea #or de a-i
con$inge pe a#ţii ă &!i aume ricuri odată cu ei) Uneori— &nă
doar uneori — oameni#or norma#i #e p#ac teniuni#e !i ricuri#e
minore) Vom coate porto%e#e#e ă p#ătim un (i#et pentru un
montagne rousse uria! din care nu ne imaginăm că $om putea
upra$ieţui au #a un cinematogra% unde urmează ă $edem un
,#m depre care untem iguri că ne $a %ace ă a$em co!maruri)
,nitn tea noatră norma#ă pentru emoţii puternice ocaziona#e
poate ă &# %acă pe ociopatu# care &!i aumă ricuri ă pară cu at*t
mai %ermecător — #a &nceput) Iniţiat poate , capti$ant ă ,i in$itat
ă %ad parte d&ntr-un p#an ricant" ă ,i aociat cu peroana care
%ace
Jai a#egeri
ă #uăm&ncartea
a%ara #imite#or noatre
ta de credit o(i!nuite)
ă p#ecam dieară cu a$ionu# #a
1ari) Jai ă in$etim economii#e ta#e &n a%acerea aia care pare
at*t de ne(uneacă" dar care" cu două minţi cum unt a#e noatre"
poate ă meargă (ine) Să mergem #a p#a'ă !i ă admirăm
uraganu#) Să ne căătorim chiar acum) Jai ă căpăm de prietenii
ă!tia p#ictiitori ai tăi și ă mergem unde$a doar noi) Jai ă %acem
e. &n #i%t" Să in$etim (anii tăi &n pontu# ăta uper pe care tocmai
#-am a0at) Sa r*dem de regu#i) Să intrăm &n retaurantu# aceta
&m(răcaţi
merge ma!ina&n tricouri
ta) Jai!iă(#ugi)
trăim Jai ă $edem c*t de repede poate
un pic)
ceata ete aroma <pontaneităţiiXXX ociopate" a aumării de
ricuri !i a <%armecu#ui=" !i de!i am putea chicoti cu pri$ire #a
ipite#e e$idente atunci c*nd #e-am citit" a(ordarea de anam(#u a
a$ut parte de un ucce remarca(i# de mu#te ori) Cine$a care nu
ete &mpiedicat de con!tiinţă ne poate %ace cu u!urinţă ă imţim
că $ieţi#e noatre unt &n mod anot determinate de regu#i !i #ipite
de cu#oare" !i că ar tre(ui ă ne a#ăturăm acetui perona' care
reprezintă" de regu#ă" o %ormă de e.itenţă p#ină de en !i
animată) &ncep*nd cu E$a !i !arpe#e" cărţi#e noatre de itorie !i
romane#e c#aice unt p#ine de po$e!ti a#e unor oameni care au
%ot acaparaţi !i" c*teodată" ditru!i de $or(a me!te!ugită !i
magnetimu# iu(itori#or de ric !i a#e rău%ăcători#or — Dic6ie
/reen- #ea% !i ta#entatu# domn Rip#e;" Samon !i Da#i#a" Ri$er Cit;
!i Jaro#d Ji##" Tri#(; !i S$enga#i" Normau Mai#er !i Pac6 Jenr;
((ott" &mpărăteaa #e.andra !i Raputin" ce# aparent nemuritor)
Iar din proprii#e noatre $ieţi" a$em amintiri din auzite depre
at%e# de oameni care ne dau ,on pe !ira pinării) Dacă untem
noroco!i ă a$em doar amintin din auzite) Cei mai puţin noroco!i
tre(uie ă trăiacă zi de zi cu amintiri#e nedigera(i#e a#e
catatro%e#or perona#e indicuta(i#e" care #i -au &nt*mp#at atunci
c*nd au căzut $ictime %armecu#ui ce#ui neru!inat- Mai mu#t chiar"
ce# %ără ru!ine ne cunoa!te mu#t mai (ine dec*t &# cunoa!tem noi
pe e#) $em di,cu#tăţi e.trem de mari &n a eiza că o peroană nu
are con!tiinţă" &nă o peroană care nu are con!tiinţă poate
recunoa!te intantaneu pe cine$a decent !i &ncrezător) Chiar !i pe
$remea c*nd era copi#" S6ip !tia pe care dintre (ăieţi *-# a(ordeze
pentru a- con$inge ă-i cumpere arti,cii#e) Ca adu#t" a imţit
imediat că Pu#iette $a putea ă trăiacă zeci de ani a#ături de e# !i
că nu-i $a pune #a &ndoia#ă acti$ităţi#e &n0oritoare Doreen 8itt#e,e#d
a $ăzut &n #$;" ecretara" o prada u!oară !i a &nţe#e per%ect că
Pac6ie
&!i Ru(entein
aumă mai mu#tete o peroană
dec*t gri'u#ie"
partea ei de pe care putea conta că
repona(i#itate)
C*nd un pihopat identi,că pe cine$a ca ,ind o pradă (ună" e#
tudiază peroana repecti$ă) 5!i %ace teme#e pentru a !ti cum
poate , manipu#ată !i %o#oită peroana aceea !i" din acet punct
de $edere" cum poate , măgu#it !i %ermecat pionu# a#e) 5n p#u"
!tie cum ă promo$eze o enzaţie de %ami#iaritate au intimitate"
pretinz*nd că ei 3au ea4 !i $ictima unt aemănători &ntr-un
anume %e#) deeori" $ictime#e &!i amintec dec#araţii care #e-au
a%ectat chiar
<+tii" cred că !i
tudupă
!i cu ce pihopatu#
mine emănăm a dipărut" ca de
%oarte mu#t= aue.emp#u:
<1entru
mine ete e$ident că e!ti u0etu# meu pereche=) Retropecti$"
acete remarci pot crea o enzaţie e.trem de &n'oitoare)
5ngrozitor de neade$ărate" e#e (*ntuie oricum mintea)
5n ace#a!i timp" oamenii %ără con!tiinţă au un imţ miterio
pri$ind cine ete $u#nera(i# #a a$anuri e.ua#e" iar educţia ete o
a#tă tehnică ociopată %oarte comună) 1entru ma'oritatea
oameni#or" o a$entură e.ua#ă imp#ica o #egătură emoţiona#ă"
chiar
către dacă
cei cupaageră"
totu# #ipiţiiardeat%e# de #egături
crupu#e pentru aunt %o#oite
o(ţine ceeadoar de—
ce $or
#oia#itate" pri'in ,nanciar" in%ormaţii" un entiment a# <c*!tigu#ui=
au poate doar o re#aţie temporara care $a perpetua o imagine a
norma#u#ui) ceata ete o po$ete u!or de recunocut" !i &ncă una
care e repetă adeea &n #iteratură !i itorie" &nă doar rareori
recunoa!tem gradu# de putere e.itent &ntr-un ociopat" putere
aupra indi$izi#or" deigur" dar !i aupra grupuri#or !i intituţii#or)
Un pihopat care e acunde &ntr-o organizaţie &!i poate maca #a
ne%*r!it urme#e cu a'utoru# unuia au doi indi$izi care au %ăcut
gre!ea#a de a ceda acetei peroane pericu#o de %ermecătoare)
Doreen" de e.emp#u" a reu!it ă pozeze &n ro#u# de piho#og &n
primu# r*nd pentru că criori#e de recomandare %ueeră crie de
două peroane pe care #e manipu#ae e.ua#) Iar c*nd Pac6ie a
&ncercat ă dea &n $i#eag comportamentu# pihopat a# #ui Doreen" o
a treia peroană" directoru# ecţiei" a inter$enit pro(a(i# din ace#a!i
moti$" iar educătoarea <dr)= 8itt#e,e#d a răma &n pita# timp de
&ncă !ae ani)
Dar educţia e.ua#ă ete doar un apect a# 'ocu#ui) 8a %e# de
(ine" untem edu!i de a(i#ităţi#e de actori a#e pihopaţi#or) Din
moment ce e!a%oda'u# unei $ieţi %ără con!tiinţă contă &n
&n!e#ăciune !i i#uzie" pihopaţii inte#igenţi de$in de mu#te ori
e.perţi &n interpretarea ro#uri#or" !i chiar !i &n une#e tehnici
pecia#e deuti#izate
$izi(i#e emoţiede<#aactorii pro%eioni!ti)
comandă= de$in o 1arado.a#" emne#e
a doua natură a
peroane#or cu *nge rece — aparenţa unui intere inten %aţă de
pro(#eme#e au (ucurii#e a#tei peroane" patriotim ardent"
indignare 'uti,cată" modetie" triteţe 'a#nică 8acrimi#e de
crocodi# #a comandă reprezintă o marcă a pihopaţi#or) igur*ndu-
e că I$; #e $ede !i ete eduă de e#e" Doreen a p#*n cu #acrimi
de crocodi# c*nd a %ot $or(a de pacientu# Denni !i %ără &ndoia#ă
că a mai p#*n cu generozitate &n %aţa #ui I$; c*nd a in$entat
&ngrozitoarea
8acrimi#e de(oa#ă a căţe#u#ui
crocodi# carece#or
din partea a <%orţat-o= ă-# eutanaieze)
%ără remu!cări au !ane
mari ă apară c*nd o peroană cu con!tiinţă e apropie un pic
prea mu#t de con%runtarea pihopatu#ui cu ade$ăru#) Un pihopat
pe ca#e ă ,e &nco#ţit de o a#tă peroană e $a tran%orma pe #oc
&ntr-un perona' demn de mi#ă pe care nimeni de (ună credinţă nu
$a continua *- upună preiunii) Sau" dimpotri$ă: uneori" un
pihopat &nco#ţit $a adopta o atitudine de indignare !i %urie
'uti,cată" &n &ncercarea de a a#unga acuzatoru#" a!a cum a %ăcut
Doreen cu directorii pita#u#ui &n momentu# &n care a %ot
concediată)
ctori natura#i" oamenii %ără con!tiinţă pot %ace uz tota# de
ro#uri#e ocia#e !i pro%eiona#e" care uni ni!te mă!ti gata %ăcute"
e.ce#ente &n a-i &mpiedica pe oameni ă pri$eacă dinco#o de e#e)
Ro#uri#e ne a'ută ă organizăm ocietatea noatră comp#e.ă !i unt
e.trem de importante pentru noi) Dacă o(er$ăm un
comportament upect" e poate ă punem u( emnu# &ntre(ării
pe cine$a numit Doreen 8itt#e,e#d" &nă unt !ane mici ă ne
&ndoim de dr) Doreen 8itt#e,e#d" indi%erent de c*t de neo(i!nuit
ete comportamentu# ei" 8uăm ca punct de re%erinţa tit#u# de
medic" care are un en dar !i poziti$ pentru noi !i nu $rem ă ne
g*ndim prea mu#t #a ,inţa umană care poartă aceată titu#atură) &n
oarecare măură" ace#a!i #ucru ete ade$ărat !i pentru oamenii
care !i-au atri(uit 3#ega# au i#ega#4 ro#uri !i titu#aturi din %ere#e
conducerii" a%aceri#or" organizaţii#or re#igioae" educaţiei au
parenta#it*ţii) Mem(rii comunităţii ana#izează rareori
comportamentu# diaconu#ui (iericii" a# primaru#ui" a# directoru#ui
!co#ii au a# unui prodigio om de a%aceri cum ete S6ip) Credem
promiiuni#e unor at%e# de peroane pentru că atri(uim indi$idu#ui
integritatea ro#u#ui &nu!i) &n aceată manieră" aproape că nu
punem niciodată #a &ndoia#ă a(i#ităţi#e de părinte a#e $ecinu#ui" nici
măcar atunci c*nd ne temem că ace# copi# ete a(uzat !i de mu#te
ori #ogica" &n
părintele< noatră nu ete
p#u" atenţia mai ditraă
ne ete u(tanţia#ă dec*t (l este
de #a comportamentu#
rea# a# unei peroane atunci c*nd e prezintă ca (ine$oitoare"
creati$ă au intuiti$ă) Nu upectăm peroane#e care pretind că
iu(ec anima#e#e" de e.emp#u) 8e acordăm circumtanţe
atenuante ce#or care pun că unt arti!ti au inte#ectua#i" &n parte
!i pentru că atri(uim e.centricităţi#or orice a(atere de #a normă pe
care noi" ca oameni o(i!nuiţi" nu #e putem &nţe#ege) &n genera#"
perpecti$a noatră &n ceea ce pri$e!te at%e# de grupuri ete un
entiment
pot imita pecontructi$"
cei#a#ţi) &nă uneori dechide u!a pihopaţi#or care ii
Mai rău" e poate ca repectu# notru pentru oamenii care par
#ideri inpiraţi !i (ine$oitori ă ,e a(uzat — !i ă , %ot de mu#te
ori a(uzat —" cu ,na#uri dezatruoae) $*nd un #ider" &n pecia#
unu# care pretinde a a$ea o miiune u(#imă" #a %e# ca !i &n cazu#
unui medic" preot au părinte" a$em tendinţa de a-i con%eri
indi$idu#ui ca#ităţi#e ro#u#ui !i" prin urmare" de a urma peroana
repecti$ă) >en'amin o#man" %ondatoru# !i editoru# pu(#icaţiei
International =ournal of >roup Tensions" cria: <De o(icei" cruzimea
umană cre!te atunci c*nd un pihopat agrei$ do(*nde!te un
contro# traniu" hipnotic aupra unui număr mare de oameni)
Itoria ete p#ină de căpetenii" pro%eţi" m*ntuitori" guru" dictatori !i
a#ţi mega#omani pihopaţi care au reu!ii ă o(ţină pri'in))) !i au
incitat oamenii #a $io#enţă=) &n mod inidio" c*nd un at%e# de
<a#$ator= atrage popu#aţia &n copuri#e a#e proprii" de regu#a
incepe cu un ape# #a indi$izi &n ca#itate de oameni de (ine care
dorec ă &m(unătăţeacă tarea umanităţii" iar apoi inită că pot
o(ţine acet #ucru urm*ndu-!i propriu# p#an)
1r&ntr-o ironie tu#(urătoare" con!tiinţa poate , parţia# or(ită din
cauză că oamenii %ără con!tiinţă uti#izează pe pot de arme
&mpotri$a noatră mu#te dinhe in- tmmente#e %undamenta#
poziti$e de care a$em ne$oie pentru a ţine ocietatea #ao#a#tă —
trăiri#e empatice" #e g*turi#e e.ua#e" ro#uri#e pro%eiona#e !i
ocia#e" conideraţia pentru ce# mi#o !i ce# creati$" dorinţa noatră
de a %ace din #ume un #oc mai (un !i regu#a organizatoare a
autorităţii) Iar oamenii care %ac #ucruri ori(i#e nu arată ca ni!te
oameni care %ac #ucruri ori(i#e) Nu e.ită o <imagine a r*u#ui=)
Dacă am putea cum$a ă dăm #a o parte toate conotaţii#e
teri,ante" %aţa rea#ă a #ui Saddam Juein arată mai degra(ă
precum cea a unui unchi !i -a pu adeea depre e# că ar a$ea
un z*m(et prieteno) Chipu# #ui JitIer" dacă nu ar , de$enit un
im(o# a# #ui"
e.itenţa rău#uiar din cauza
putea , atrocităţi#or pe care comic"
coniderat aproape #e-a generat
chiar
chap#inec" &n e.preii#e a#e ridico#e) 8izz; >orden arăta ca toate
ce#e#a#te doamne $ictorie- ne &nţepate din 7a## Ri$er"
Maachuett) 1ame#a Sinar# ete drăguţă) Ted >und; arăta at*t
de (ine) &nc*t %emei#e #-au cerut &n căătorie chiar după ce a primit
entinţa de condamnare #a moarte" iar pentru ,ecare ocheP dă de
tipu# Char#e Man!on e.ită mina Inocent de radiantă a #ui Pohn
8ee Ma#$o &ncercăm" con!tient au tacit" ă 'udecăm caracteru#
unei
tipu# peroane
<cartea &ndin %e#u# de
%uncţie &n care arată"ete
copertă= &năine,cienta
aceată trategie de
&n aproape
toate cazuri#e) &n #umea rea#ă" tipii răi nu arată a!a cum ar tre(ui
ă arate) Nu eamănă cu ni!te $*rco#aci" cu Janni(a 8echter au
cu Ton; 1er6in ui- t*ndu-e #a un cada$ru a0at &ntr-un (a#anoar)
Dimpotri$ă" ei arată ca noi)
8umina de gaz
 , &n $izoru# unui pihopat ete o e.penenţă &npăim*ntătoare"
chiar
Cu6or!ia c*nd pihopatu#
regizat un thri##ernupiho#ogic
ete de tip agrei$)
numit &n G??"
6umina /eorge
de ga*, &n care
o %emeie %rumoaă" a# cărei ro# a %ot interpretat de Ingrid
>ergman" a'unge ă imtă că &nne(une!te) Teama că i!i pierde
minţi#e ii ete pricinuită itematic de Char#e >o;er" care 'oacă
ro#u# nou#ui ei oţ dia(o#ic" dar &nc*ntător) 1rintre a#te !mecherii
tică#oae" >o;er %ace &n a!a %e# &nc*t >ergman ă audă zgomote &n
pod atunci c*nd e# #ipe!te de acaă" iar #umina %e#inaru#ui ă
p*#p*ie de una ingură" &ntr-o caă răz(unătoare &n care mătu!a ei
%uee omor*tă cu ani &nainte" Deigur" nimeni nu o crede pe
>ergman c*nd po$ete!te depre zgomote#e care e aud din pod
au #umina %e#inaru#ui !i a#te &nt*mp#ări" iar pră(u!irea ei treptată
&n ne&ncrederea propriei a#e rea#ităţi a %ot integrată &n #im(a
eng#eză &n e.preia <a , #uminat cu gaz= 3a &nne(uni intenţionat pe
dne$a prin manipu#are piho#ogică4) >o;er nu ete $io#ent) Nu o
#o$e!te niciodată pe >ergman) Mu#t mai initru — o %ace ă &!i
piardă &ncrederea &n proprii#e a#e percepţii)
 upecta !i a &ncerca ă e.p#icăm a#tora că cine$a a %ot ţinta
unui pihopat &neamnă a , #uminai cu gaz) Pac6ie Ru(entein a
%ot un e.emp#u (un a# acetui %enomen atunci c*nd a con%runtat-
o pe Doreen 8&t##e,e#d cu cruzimea de care a dat do$ada %aţă de
Denni) poi" Pac- 6ie a unat un prieten pentru a-i cere a'utoru#"
,indcă imţea că &!i pierde minţi#e) +i c*nd a &ncercat ă re#ateze
decoperirea
c#ar ei #ui
a# pue#or directoru#ui ecţiei"
Doreen" cum a primit
că %ac6ie ecou#un
o #uae po#itico" dar
pic razna"
&mpreună cu pacientu# paranoic)
C*nd Pae6ie a acuzat-o pe Doreen de pre'udiciu adu unui
pacient ino%eni$" &ntre(area ,reacă era: de ce o at%e# de
peroană ar %ace o %aptă at*t de &ngrozitoare2 ceata ete
&ntre(area pe care o %ormu#ează &ntotdeauna cei#a#ţi &n mod
dechi au &n intimitate" !i ete o &ntre(are u#uitoare" %ără
răpun" pe care a'unge ă !i-o adreeze ce# care upectează
pihopatu#"
raţiona#ă) +idoar pentrunoii
aemenea a decoperi că nu
oţii inocente dinare niciode
lumina e.p#icaţie
ga*, poate
a'unge ă-!i piardă &ncrederea" parţia# au comp#et" &n proprii#e
percepţii Cu iguranţă $a ezita ă &!i pu n* din nou po$etea" din
moment ce &ncercarea de demacare a pihopatu#ui aruncă
&ndoie#i aupra credi(i#ităţii a#e !i poate chiar aupra ănătăţii
a#e minta#e cete &ndoie#i a#e noatre !i a#e a#tora unt dureroae
!i ne con$ing cu u!urinţă ă pătrăm tăcerea) De-a #ungu# ani#or"
acu#t*nd ute#e de pacienţi care au %ot ţinta pihopaţi#or" am
&nţe#e că &n cadru#
e$entua#itatea unei pihopatu#ui
dez$ă#uirii comunităţi au %aţăa#deunei organizaţii"
toată #umea" nu &n
ete ce$a neo(i!nuit ă e găeacă unii care ă (ănuiacă acet
#ucru &ncă de Ia &nceput" ,ecare independent !i &n tăcere) 7iecare
-a imţit <#uminat cu gaz=" a!a &nc*t a pătrat ecretu# ne(unec)
De ce o at%e# de peroană ar %ace ce$a at*t de &ngrozitor2 ne
&ntre(ăm) 1rin <o at%e# de peroană= $rem ă punem o peroană
care arată norma#" care arată e.act ca noi) Ne re%erim #a o
peroană cu un ro# pro%eiona#" un iu(itor de anima#e" un părinte
au parteneru# de $iaţă" au poate un cine$a %ermecător cu care
am cinat au chiar !i mai mu#t) Iar prin <ce$a at*t de &ngrozitor= ne
re%erim #a un act negati$ care ete ine.p#ica(i# de ciudat" pentru
că e impai(i#" &n (aza entimente#or !i a moti$aţii#or noatre
norma#e" ă putem e.p#ica de ce o peroană ar $rea ă %acă un
at%e# de #ucru de #a (un &nceput" De ce un (ăiat de!tept" arăto"
pri$i#egiat cum e S6ip ar $rea ă maacreze anima#e mici2 'un
adu#t" de ce S6ip ce# cu ucce %a(u#o" căătorit cu %rumoaa ,ica
a unui mi#iardar !i-ar rica reputaţia rup*nd m*na unei anga'ate2
De ce dr) 8itt#e,e#d" piho#og !i cea mai de trea(ă peroană din
#ume" ar iniţia (ruc un atac piho#ogic aupra unui pacient &n
tratament" care pe deaupra era !i VI12 De ce ar năcoci ea" o
peroană cu cariera puă #a punct" !tiind că $a , deconpirată" o
minciună %ără noimă doar pentru a peria o t*nără rezidentă2
cetea
e.pu!i unt &ntre(ări#e pe
comportamentu#ui care niiar
ociopat" #e &n
punem atunci
ce#e mai c*ndcazuri
mu#te untem
nu
putem găi ni!te răpunuri p#auzi(i#e) Indi%erent c*t am pecu#a"
nu ne putem imagina de ce. Nimic nu ună credi(i#" a!a &nc*t
(ănuim că tre(uie ă ,e $or(a de o ne&nţe#egere au că am
e.agerat %oarte mu#t cu une#e o(er$aţii Credem &n acet %e#
&ntruc*t mintea determinată de con!tiinţă ete di%erită din punct
de $edere ca#itati$ de mintea #ipită de con!tiinţă iar ceea ce
dorec pihopaţii" ce &i moti$ează e a0ă cu totu# &n a%ara
e.perienţei
cu pro(#emenoatre)
minta#e"1entru
a!a cuma %ace intenţionat
a %ăcut Doreen" rău
au unei peroane
a rupe m*na
cui$a" precum S6ip" cei mai mu#ţi dintre noi ar tre(ui ă ,e erio
ameninţaţi de peroana căreia &i %acem rău au ă ne a0am u(
in0uenţa unei emoţii contr*ngătoare" precum %uria oar(ă)
Rea#izarea unor at%e# de acţiuni &n manieră ca#mă" de amuzament
nu &!i găe!te #ocu# &n repertoriu# emoţiona# a# oameni#or norma#i)
Sociopaţii" oameni care nu au un entiment contr*ngător o#
o(#igaţiei &n (aza ata!amente#or %aţă de a#ţii" &!i dedică $iaţa" &n
mod
dragu# o(i!nuit" 'ocuri#or
dominaţiei) Noi" interperona#e" <c*!tigu#ui="
retu#" care a$em con!tiinţă"dominaţiei de
putem reu!i
ă &nţe#egem" #a ni$e# conceptua#" mode#u# moti$aţiona#" &nă
atunci c*nd &# percepem &n $iaţa rea#ă" trăături#e unt at*t de
ciudate" &nc*t de mu#te ori e!uăm ă #e <$edem=) Mu#ţi oameni
#ipiţi de con!tiinţă e $or purta autoditructi$ pur !i imp#u de
dragu# 'ocu#ui) Omu# cu tim(re !i-a petrecut 'umătate de $iaţă &n
&nchioare doar pentru ,orii trăiţi #a ,ecare c*ţi$a ani pro$ocaţi de
a-i %ace pe unii anga'aţi ai 1o!tei !i pe po#iţi!ti ă a#erge de co#o-
co#o timp de apro.imati$ o oră) Doreen !i-a ricat cu $ee#ie
cariera doar pentru a %ace un pic de r*u co#egei a#e) E.ită
comportamente pe care nu untem pregătiţi a #e &nţe#egem !i nici
chiar ă #e credem) Mai &nt*i" $om pune u( emnu# &ntre(ării
propriu# notru imţ a# rea#ităţii)
De mu#te ori" du(ii#e noatre unt e.treme) Ca i#utrare" a e.itat
#a un moment dat o reacţie pu(#ică remarca(i#ă" ce a continuat
timp de treizeci de ani după moartea ei" %aţă de o crimina#ă de
carieră pe nume >ar(ara /raham" &n GBB" #a $*rta de A de ani"
/raham a %ot e.ecutată #a San \uentin pentru ro#u# 'ucat &n
omor*rea e.trem de (ruta#ă a unei $ădu$e &n $*rtă" numită
Ma(e# Monah an) Depre dna Monahan" aemenea măturii ucie a
#ui Ingrid >ergman din 6umina de ga*, se z$onea că are $n caă un
cu%ăr cu (i'uterii) /raham !i trei comp#ici au intrat &n #ocuinţă" iar
c*nd a %ot
media c#ar că nu >a(=4
<S*ngeroaa e.ită (i'uterii"
a #o$it-o /raham 3porec#ită
pe (ătr*nă cudepito#u#"
ma-
aproape ditrug*ndu-i &n &ntregime %aţa" apoi a u%ocat-o cu perna
p*nă a murit" &nregitrate #a momentu# e.ecuţiei" u#time#e cu$inte
a#e S*ngeroaei >a( au %ot: <Oamenii (uni unt &ntotdeauna at*t
de iguri că au dreptate=) ceată aerţiune a %ot %ăcută cu ca#m"
aproape cu o e.preie de mi#ă" iar ca tehnică de <#uminare cu
gaz=" a %o#oit o rep#ică detu# de (ună) I-a %ăcut pe mu#ţi ă e
&ndoiacă de %e#u# &n care o percepem pe /raham !i a reorientat
atenţia pu(#icu#ui pre ro#u#
nu pe comportamentu# ei de pe
&n,orător mamăcareatrăgătoare
i# a$ea) După a trei copii"ei"
moartea !i
a de$enit u(iectu# unei dez(ateri naţiona#e !i chiar !i &n ziua de
azi" &mpotri$a do$ezi#or conitente" e.ită oameni care &ncă unt
de părere că /raham era ne$ino$ată) Din aceată &ndoia#ă a
pu(#icu#ui au iz$or*t doua ,#me depre ea" am*ndouă intitu#ate
Setea de "iaţă. 5n primu# dintre e#e a 'ucat Suan Ja;Lard" care a
c*!tigat un premiu Ocar pentru aceata interpretare" iar &n
rema6e-u# de te#e$iziune din GQ a 'ucat 8inda; agner) 5n
am(e#e $eriuni"ne&nţe#eaă
%emeie pro%und /raham" crimina#a adică"
căreia i -a a %ottotu#)
&ncenat portretizată ca o
U#time#e cu$inte a#e >ar(arei /raham — <Oamenii (uni unt
&ntotdeauna at*t de iguri că au dreptate — au a$ut un e%ect
manipu#ator tocmai pentru că ade$ăru# tă e.act in$er) De %apt"
una dintre ce#e mai %rapante trăături a#e oameni#or (uni ete că
ace!tia nu unt iguri aproape niciodată că au dreptate) Oamenii
(uni e &ndoiec de propria peroană &n mod contant" &n mod
re0e. !i &!i upun decizii#e !i acţiuni#e ana#izei e$ere a unui imţ
a# o(#igaţiei care &!i are rădăcini#e &n ata!amente#e #or %aţă de a#te
peroane) utointerpe#area con!tiinţei admite rareori o certitudine
a(o#ută a minţii !i chiar dacă o %ace" cu iguranţă ni e pare
5n!e#ătoare" ca !i cum ne-ar păcă#i ă pedepim pe cine$a pe
nedrept au ă %acem $reun a#t get #ipit de con!tiinţă) Chiar !i
din punct de $edere #ega#" $or(im de <&n a%ara oricărei &ndoie#i
rezona(i#e= &n #oc de certitudine tota#ă) &n acet %e#) >ar(ara
/raham ne-a &nţe#e mu#t mai (ine dec*t am inţe#e-o noi pe ea"
iar remarca ei de depărţire a apăat un (uton piho#ogic iraţiona#"
&nă e.trem de eni(i# #a oamenii determinaţi de con!tiinţă care i-
au upra$ieţuit — teama că au #uat o decizie &n (aza unei
certitudini prea mari.
5n p#u #a neiguranţa noatră" cei mai mu#ţi dintre noi &nţe#egem
intincti$ că e.ită tonuri de (ine !i de r*u" nu categorii a(o#ute)
+tim" &n
(ună" a!ainima
&nc*tnoatră" că nu că
preupunem e.ită peroană
nu e.ită care ăcare
peroană ,e FF@
ă ,e
FF@ ma#e,că) +i poate că din punct de $edere ,#oo,c — !i cu
iguranţa din ce# teo#ogic — ete ade$ărat) 1*nă #a urmă" con%orm
tradiţiei iudeo-cre!tine" dia$o#u# &nu!i ete un &nger decăzut)
1ro(a(i# că nu e.ită ,inţe umane &n tota#itate (une !i nici &n
tota#itate re#e) Totu!i — piho#ogic $or(ind —" cu iguranţă e.ită
oameni care poedă un imţ a# contr*ngerii a$*nd (aza &n
ata!amente#e emoţiona#e" dar !i oameni care nu au un at%e# de
imţ)
perico#+i pe
a nu
toţireu!i ă inţe#egem
oamenii acet!i#ucru
cu con!tiinţă &neamnă
pe toate a-i Ma(e#
%emei#e pune &n
Monahan din #ume)
Cum ţinem #a ditanţă oche#arii de ca# care ne &mpiedică $ederea2
C#aa a cincea din care %ace parte ,ica mea a organizat o
e.curie de o zi" iar eu am %ot unu# dintre &noţitori) m %ot ă
$edem o pieă de teatru numită Trenu# #i(ertăţii" depre Jarriet
Tu(man !i organizaţia Underground Rai#road) 5n autocaru#
zgomoto
de un a#tu#"cuinghiontindu-#
care ne &ntorceam #a !coa#ă"
!i trăg*ndu-# de unu#
p*r) dintre
>ăiatu#(ăieţi
tăcute #ua
care
era &nghiontit a$ea o &nt*rziere &n dez$o#tare" nu a$ea prieteni" mi
-a pu" !i ha(ar nu a$ea cum ă e apere) Chiar &nainte ca unu#
dintre adu#ţi ă poată inter$eni" o %etiţă care tătea &n pate#e ce#or
doi (ăieţi #-a (ătut pe umăr pe torţionar !i i-a pu: <E!ti %oarte
răutăcio) 1oto#e!te-te=)
1eroana care a recunocut comportamentu# antiocia# !i a
o(iectat pu(#ic %aţă de e# era un omu#eţ de zece ani !i nu a$ea mai
mu#t de "AF m &nă#ţime) >ăiatu# căruia i e adreae a co #im(a
#a ea !i a ărit &ntr-un a#t #oc din autocar" pentru a e a#ătura
amici#or #ui) Ea #-a pri$it cum p#eacă" după care a re#uat 'ocu#
piatră-h*rtie-%oar%ece pecare-# 'uca &mpreună cu %etiţa de a#ături)
Ce e &nt*mp#ă cu noi pe măură ce cre!tem2 De ce adu#ţii e
oprec din a pune <1oto#e!te-te= oameni#or agrei$i2 >ătău!ii
adu#ţi unt mai puternici" dar !i noi untem #a %e#) Oare aceată
%etiţa e $a purta cu aceea!i demnitate !i &ncredere c*nd $a a$ea
F de ani i $a , mai &na#tă cu cincizeci de centimetri2 Va , ea"
oare" o a#ta Jarriet Tu(man" chiar daca pentru o cauză di%erită2
Din păcate" date ,ind practici#e de educaţie a copii#or din ziua de
azi" !ane#e &i unt potri$nice)
Ne cre!tem copiii" mai a#e %ete#e" &n piritu# ignorării proprii#or
reacţii pontane — #e &n$ăţăm ă nu zguduie am(arcaţiunea
ocia#ă —"
reacţia iar aceata
pontană ete oie!iri
preupune #ecţie$io#ente
(ună !icu
neceară atunci
pumni au c*nd
cu$inte"
%urtu# unui o(iect $a#oro d&ntr-un magazin au inu#tarea unui
trăin a0at #a coadă #a caa de #a upermar6et) &nă o a#tă reacţie
pontană" &n ega#ă măură uprimată de ocietatea noatră care
e$ită con0icte#e" ete <C*h=" imţu# natura# a# o%enei mora#e)
1*nă #a F de ani" e poate ca ace# cura'o <C*h= a# %etiţei —
tendinţa ei de a răpunde" de a zdruncina am(arcaţiunea atunci
c*nd une#e %apte unt <%oarte răutăcioae= — ă ,e e.tirpat din
comportamentu#
5n cartea #or ei !i" pro(a(i#"
omen?s chiarlinical
9nger5 !i din mintea
land ei)
@e"elopmental
erspecti"es, piho#ogii pecia#izaţi &n pro(#eme de gen De(orah
Co." Sa##; Sta(( !i arin >ruc6ner aduc do$ezi pentru %e#u# &n care
%ete#e !i %emei#e percep reacţii#e ocia#e ca o%enatoare) Co."
Sta(( !i >ruc6ner criu că <ma'oritatea interacţiuni#or decrie de
e#e %ete !i %emei_ imp#ică repingerea ,e a %uriei" a %etei ori a
%emeii" ,e am(e#e) cet #ucru ia ,e %orma atacu#ui direct prin
intermediu# criticii au a# reacţiei de%eni$e" ,e a# unei repingeri
mai pai$e" de
entimente#or genu#
%etei retragerii
ori a#e %emeii="!i&n minimizării &ngri'orări#or
(aza tudii#or pe popu#aţiiau
de
ado#ecente" pedagogu# 8;n Mi6e# >roLn uţine ideea că
%eminitatea pn'ină &n mod pericu#o <tăcerea &n de%a$oarea
rep#icii directe)
1entru a nu acoperi ce# de-a# !apte#ea notru imţ care ne
&m(ogăţe!te $iaţa" #a %e# ca &n cazu# ce#or mai mu#te &m(unătăţiri
a#e condiţiei umane" tre(uie ă &ncepem cu copiii) O parte a
con!tiinţei ănătoae &neamnă capacitatea de a opune rezitenţă
ce#or #ipiţi de con!tiinţă) tunci c*nd &ţi &n$eţi ,ica" e.p#icit au
prin repingere pai$ă" că tre(uie ă &!i ignore re$o#ta" că tre(uie
ă ,e ama(i#ă !i ă accepte a nu e apere" pe ea au pe a#ţii" că
&n niciun caz nu tre(uie ă %acă $a#uri" nu ii &ntăre!ti imţu#
proocia#" ci i-# deteriorezi — iar prima peroană pe care nu o $a
prote'a ete ea &nă!i) Co." Sta(( !i >ruc6ner uţin" accentu*nd"
că <o#icitarea de a uprima re$o#ta %aţă de ce#ă#a#t o pri$ează pe
%emeie de !ana de a dez$o#ta acet tip de autonomie=) &n chim("
a!a cum punea !i 8;n Mi6e# >roLn" tre(uie ă ugerăm <chiar !i
&n ce#e mai oprei$e condiţii poi(i#itatea re%uzu#ui !i a rezitenţei
creati$e=)
Nu o pregăti pentru a , manipu#ată) C*nd o(er$ă că cine$a r*u
ete cu ade$ărat rău" pune-i că are dreptate !i că ete (ine a
pună dechi acet #ucru) Pac6ie Ru(entein a a#e ă &# creadă pe
pacientu#
 Denni(ună"
%ot o a#egere !i nu mora#ă)
pe pericu#oaa
1ractic"eieaco#egă Doreen
a pu: <Ete 8itt#e,e#d)
%oarte rău)
Termină=" de!i dicuţia dechiă depre acet #ucru a %ăcut-o ă ,e
pri$ită ca peroană care pro$oacă pro(#eme de mu#ţi dintre
oamenii mai puţin perpicace din 'uru# ău)
C*t depre (ăieţi — &n -aising ain5 rotecting the motional
6ife of :oys, cei doi autori" renumiţi piho#ogi de copii" Dan ind#on
!i Michae# Thompon $or(ec depre preocuparea #or cu pri$ire #a
%rec$enţa cu care <taţii $u#nera(i#i %ac ape# #a reacţii#e de apărare
&nrădăcinate
con$enţiona#ă de mu#tă
că Ztata !tie$reme
ce# mai pentru a menţine
(ine-=) 1ărinţii" minciuna
&n pecia# taţii"
&!i &n$aţă &n mod o(i!nuit ,ii ă e upună autorităţii indi%erent ce
-ar &nt*mp#a !i date ,ind circumtanţe#e cu#tura#e !i po#itice
nepotri$ite" care au apărut cu o regu#aritate mor(idă de-a #ungu#
itoriei" aceata ete o #ecţie care poate a$ea" #a %e# de (ine" o
c#auză de uicid) Ete de &nţe#e %aptu# că părinţii $or ă cu#ti$e un
anumit repect pentru autoritatea #egitimă !i ete pro(a(i# !i
important pentru %uncţionarea ocietăţii a!a cum o !tim noi) 5nă a
ţintui
&neamnăcopiiia &ntr-o
(ate uno(edienţă
ca# carere0e.a" %ără pe
ete de'a a pune &ntre(ări"
'umătate mort)
Supunerea %aţă de autoritatea aparentă ete un act re0e. care &i
%ace pe copiii no!tri e.trem de $u#nera(i#i #a orice <autoritate=
agrei$a au ociopata care e poate i$i #a un moment u#terior &n
$ieţi#e #or)
5n detrimentu# tuturor" upunerea !i $a#ori#e uperioare de
patriotim !i datorie pot de$eni moti$aţii impoi(i# de ditin)
Sporită &n acet %e#" upunerea re0e.ă poate epuiza indi$idu# chiar
&nainte ca e# ă ai(ă ocazia de a e &ntre(a dacă e# inu!i ete cea
mai (ună autoritate c*nd $ine $or(a depre propria $iaţă !i ţară" !i
cu mu#t &nainte ă poată pune &ntre(ări de genu#: <Oare chiar
$rem" eu !i compatrioţii mei" ă #uptăm !i poa#e chiar ă !i murim
pentru acet intere a# Zautorităţii e.terne2 X Cu toate acetea"
cred că acum ne a0ăm pe $*r%u# unei poi(i#ităţi moderne"
deă$*r!ită &n mii de ani) 5n trecut" din moti$e e.c#ui$ de
upra$ieţuire" ,inţe#e umane a$eau ne$oie ca odra#e#e #or ă nu
trice aran'amente#e cu greu c*!tigate" ă nu pună prea mu#t #a
&ndoia#ă #ucruri#e" ă e upună ordine#or) Viaţa era grea !i precară
din punct de $edere ,zic" iar copiii care nu ne repectau
autoritatea puteau a'unge mu#t prea u!or ă ,e copii morţi) +i
at%e#" p*nă &n eco#e#e recente" am crecut ,inţe umane pentru
care re$o#ta
autorităţii mora#ăcu
echi$a#a eraperic#itarea
un #u. e.trem
$ieţii)!i &n
punerea #a &ndoia#a
acet %e#" a
generaţie
după generaţie" am %ot pregătiţi &n Recuno!tinţă de cauză pentru
pre#uări#e de putere a#e pihopaţi#or) 5nă acum" pentru cei mai
mu#ţi dintre noi" cei din #umea dez$o#tată" nu mai primează
condiţii#e de upra$ieţuire) 1utem pune punct) 5i putem #ăa pe
copiii no!tri a pună #a &ndoia#a anumite #ucruri) +i c*nd de$in
adu#ţi" ei pot" %ără ă pună u( emnu# &ntre(ării proprii#e 'udecăţi"
ă pri$eacă agreorii &n ochi !i ă pună: <Ete %oarte r*u)
1oto#e!te-te=)
Dar cum răm*ne cu cei care unt de'a maturi" cei care au #a
acti$ zeci de ani de e.erciţiu &n ignorarea intincte#or2 Cum putem
e$ita ă ,m <#uminaţi cu gazX !i cum ne putem permite ă
recunoa!tem oamenii din 'uru# notru care nu au con!tiinţă2
ceta ete u(iectu# tratat &n capito#u# următor) Ete o &ntre(are
intereantă" cu un răpun mai degra(ă urprinzător)
Cum ă &# recunoa!tem pe ce# #ipit de remu!cări
Odată, în deşert, un călugăr bătrân l-a povăţuit pe un călător că vocea lui
umne!eu "e deo"ebeşte cu greu de cea a diavolului — #oren $i"ele%
5n practica mea" aud %oarte de &ntre(area <Cum imi dau eama
&n cine pot ă am &ncredere2= Dat ,ind că pacienţii mei unt
upra$ieţuitorii unei traume piho#ogice" mu#ţi dintre ei ,ind
de$ataţi de a#te ,inţe umane" nu ete o preocupare
urprinzătoare 1e de a#tă parte" entimentu# meu ete că aceata
pro(#emă ete preantă pentru mu#ţi dintre noi" chiar !i daca nu
am u%erit traume e$ere" !i cu toţii &ncercăm din răputeri ă
e$a#uăm ni$e#u# de con!tiinţă care e.ită 3au nu4 #a a#te
peroane) Suntem intereaţi &n mod pecia# de coe,cientu# de
con!tiinţă at oameni#or cu care a$em reiaţii apropiate" iar c*nd
cunoa!tem o peroană atrăgătoare" in$etim adeea o energie
menta#ă conidera(i#ă &n upiciuni" preupuneri !i peranţe cu
pri$ire #a aceată &ntre(are)
Cei &n care nu e poate a$ea incredere nu poartă tricouri pecia#e
!i nici nu unt &nemnaţi &n %runte" iar %aptu# că adeeori tre(uie ă
#uam decizii crucia#e &n #egătură cu a#te peroane (az*ndu-ne doar
pe ghicit ne duce Ia trategii #ipite de raţiona#itate" care a'ung
rapid upertiţii pentru toată $iaţa) <S* nu ai &ncrede &n nimeni
care are mai mu#t de F de ani=" <S* nu ai &ncredere &n (ăr(aţi="
<Nu te &ncrede &n temei" <Să nu ai niciodată &ncredere &n nimeni=
unt ce#e mai răp*ndite e.emp#e) Vrem o regu#ă c#ară" una
e.hauti$a"pentru
important pentru că&nă
noi" a !tiacete
de cine ă ne genera#e
trategii %erim ete at*t#ipite
unt de de
e,cienţă" (a mai rău" au tendinţa de a produce an.ietate !i
ne%ericire &n $ieţi#e noatre)
5n a%ara de a cunoa!te pe cine$a de mu#ţi ani" nu e.ită $reo
regu#ă de decizie #ipită de perico# au un tet cu turneo# pentru
c*t de demn de &ncredere ete cine$a" !i ete e.trem de important
ă &nţe#egem acet #ucru" oric*t de ne#ini!titor ar , g*ndu#) 5n
aceata pri$inţă" incertitudinea %ace pur !i imp#u parte din
condiţia umană"
acet #ucru" iar eu nu
e.cept*nd am un
poate cunocut pe cine$a
noroc ie!it care ăMai
din comun) e#udeze
mu#t
chiar" a ne imagina că e.ită o metodă e,cientă — pe care nu a
%ot nimeni &n tare" p*nă acum" ă o identi,ce — &neamnă a ne
&n%r*nge inguri &ntr-un mod &n'oitor !i nedrept)
Cu toţii %acem gre!e#i c*nd $ine $or(a depre a a$ea &ncredere &n
oameni) &nă unde gre!e#i imt mai gra$e dec*t a#te#e)
cetea ,ind pue" c*nd oamenii mă &ntrea(ă de &ncredere" e
răpund că am $e!ti (une !i $e!ti proate) Ve!ti#e proate unt că
e.ită cu ade$ărat
nu tre(uie ă a$emoameni #ipiţi de con!tiinţă"
de#oc &ncredere) iar &n
1ro(a(i# că" &n medie"
ace!ti indi$izi
patru
oameni d&ntr-un grup a#eatoriu de o ută de peroane unt de
aceată natură) Ve!ti#e (une — $e!ti#e %oarte (une — unt că ce#
puţin G de oameni d&ntr-o ută unt determinaţi de con!tiinţa !i"
prin urmare" e poate conta pe ei &n ceea ce pri$e!te un
comportament u,cient de decent !i de repona(i# — adică ă e
poarte" mai mu#t au mai puţin" #a %e# ca tine !i ca mine) 1entru
mine" acet a# doi#ea %apt ete mu#t mai con$ingător dec*t primu#)
Uimitor" &neamnă că" 8n comparaţie cu un anumit tandard de
comportament proocia#" #umea noatră interperLna#* ar tre(ui ă
,e igură &n proporţie de G@)
Totu!i" de ce #umea pare at*t de &ngrozitor de neigură2 Cum
e.p#icăm !tiri#e de #a ora cinci au e.perienţe#e noatre perona#e
nep#ăcute2 Ce e &nt*mp#a aici2 Ete poi(i# ca doar ?@ din
popu#aţie ă ,e repona(i#a de aproape toate dezatre#e umane
care e &nt*mp#ă &n #ume au &n $ieţi#e noatre perona#e2 Ete o
&ntre(are %rapantă" una care e o%eră ă re$izuiacă mu#te dintre
preupuneri#e noatre #egate de ocietatea umană) Voi repeta"
a!adar" că %enomenu# con!tiinţei ete cop#e!itor de puternic"
peritent !i proocia#) Dacă nu e a0ă u( domnia unui de#ir
pihotic" a %uriei due #a e.trem" a depra$ării ine#ucta(i#e" a
droguri#or au a unui perona' autoritar" o peroană cu con!tiinţă
nu $a —o&na#tă
tortura enu# că nu "a
peroana" putea
%ura — ucidede-o
agoniea#a au $io#a
$iaţăcu
a *nge rece"
a#tcui$a"
atrage pe cine$a &ntr-o re#aţie #ipită de iu(ire doar de dragu#
'ocu#ui !i nici nu &!i $a a(andona de (ună$oie propriu# copi#)
i putea2
C*nd $edem oameni care %ac at%e# de #ucruri" ,e #a !tiri" ,e &n
'uru# notru" cine unt ace!tia2 5n rare ocazii" ace!tia unt ne(uni
diagnoticaţi o,cia# au care a a0ă u( preiunea unei emoţii
radica#e) Uneori"" uni mem(rii unei grupări cu diperare
depri$ate"
$reunui #iderperoane carede%ac
ma#e,c" &nă a(uz
ce#e mai de
mu#teu(tanţe
ori nu %acau adepţii
parte din
nicio at%e# de categorie) Mai degra(ă" ce# mai adeea uni oameni
care nu au con!tiinţă) Sunt pihopaţi)
Cu iguranţă că ce#e mai mari nenorociri dintre %apte#e de
nedecri depre care citim &n ziare !i care unt tacit atri(uite
<naturii umane= — de!i &nt*mp#ări#e repecti$e ne !ochează pe noi
cei#a#ţi" ,inţe umane norma#e — nu re0ectă de#oc norma#itatea" iar
noi ne inu#tăm !i ne demora#izăm pe noi &n!ine c*nd credem
acet
ete #ucru)
&n mare 1rincipa#a
parte natură umană"
gu$ernată dede!i
un departe de a , per%ectă"
imţ dicip#inator a#
re#aţiona#ii" iar $erita(i#e#e orori pe care #e $edem #a te#e$izor !i pe
care uneori #e uportăm &n $iaţa noatră nu re0ectă omenirea &n
ceea ce-i ete caracteritic &n chim(" de$in poi(i#e prin
intermediu# a ce$a ce ete detu# de trăin naturii noatre — #ipa
comp#etă !i rece a con!tiinţei)
ceta ete" cred" un #ucru pe care oamenii &# acceptă cu
di,cu#tate) $em pro(#eme &n a &nţe#ege că anumiţi indi$izi unt
neru!inaţi prin ,rea #or" iar noi retu# nu" datorită &n parte %aptu#ui
pe care eu &# numec <teoria um(rei= naturii umane) Teoria um(rei
— ideea imp#ă !i" pro(a(i#" corectă că noi toţi a$em o <parte
&ntunecată= care nu ete o(#igatoriu $izi(i#ă &n comportamentu#
notru o(i!nuit — uţine" &n %ormă e.tremă" că orice poate , %ăcut
!i imţit de o ,inţă umană are potenţia# de a , %ăcut !i imţit de
toată #umea) Cu a#te cu$inte" &n anumite circumtanţe 3de!i unt
une#e pe care untem %orţaţi ă ni #e imaginăm4" a(o#ut oricine
poate ," de e.emp#u" un comandant d&ntr-un #agăr a# morţii) Ironic"
oamenii (uni !i cei inimo!i unt" adeea" cei mai dipu!i ă
u(crie #a aceată teorie &n %orma a radica#ă" care ugerează că
ei ar putea" &ntr-o ituaţie (izară" ă ,e crimina#i &n maa) 1are mai
democratic !i mai puţin de condamnat 3!i &ntru c*t$a mai puţin
a#armant4 ă crezi că oricine are o #atură &ntunecată dec*t ă
accepţi că !io a(o#ut)
permanent m*nă de oamenicatrăiec
 admite &ntr-unnu&ntuneric
unii oameni mora#
au" #a propnu)
con!tiinţă nu ete practic ace#a!i #ucru cu a pune că une#e ,inţe
umane unt ma#e,ce" &nă apropierea ete tu#(urător de mare) Iar
oamenii (uni i!i dorec %oarte mu#t ă nu creadă &n peroni,carea
rău#ui
Deigur" de!i nu oricine poate #i un comandant d&ntr-un #agăr a#
morţii" mu#ţi" daca nu chiar ma'oritatea oameni#or" unt capa(i#i a
trece cu $ederea acti$ităţi#e ori(i#e a#e unei at%e# de peroane" &n
(a za $*cozit*ţii negării piho#ogice" a e.c#uderii mora#e !i a
upunerii oar(e %aţă de autoritate) 5ntre(at cu pri$ire #a
entimentu# notru cum că nu untem &n iguranţa &n propria
noatră #ume" #(ert Eintein a răpun9 <8umea ete un #oc
pericu#o nu din cauza oameni#or care unt răi" ci din cauza
oameni#or care nu %ac nimic &n aceată pri$inţă= 1entru a %ace
ce$a &n #egătură cu oamenii %ără ru!ine" tre(uie ă ii identi,căm)
1rin urmare" &n $ieţi#e noatre indi$idua#e" cum recunoa!tem acea
peroana" din 3apro.imati$4 douăzeci !i cinci care nu are con!tiinţă
!i care de
noatră ete(ine2
potenţia# pericu#oaă
 decide dacă o pentru reure#e
peroană !i tarea
ete demnă de
&ncredere au nu neceită de regu#ă cunoa!terea peroanei demu#t
timp" iar &n cazu# identi,cării unui ociopat" mai mu#t dec*t &n
cazu# &n care pihopatu# ar , a$ut un emn pe %runte &ncă de #a
&nceput) ceată di#emă chinuitoare ete parte a condiţiei umane"
&nă" dată ,ind cerinţa %ami#iarităţii" răm*ne &ntre(area o(edantă:
<Cum &mi dau eama &n cine ă am &ncredere2= — au" mai #a
u(iect" &n cine ă nu am &ncredere)
După ce am acu#tat timp de aproape AB de ani re#atări#e
pacienţi#or mei depre pihopaţii care #e-au in$adat !i a%ectat
$ieţi#e" atunci c*nd unt &ntre(ată <Cum &mi dau eama &n cine ă
nu mă &ncred2=" răpunu# meu urprinde oamenii" de o(icei)
!teptarea ,reacă ete că eu $oi decrie $reun deta#iu initru de
comportament" un %ragment de #im(a' a# trupu#ui au o uti#izare
ameninţătoare a #im(a'u#ui" care ete do$ada u(ti#a a
pihopatu#ui) 5n chim(" urprind oamenii aigur*ndu-i că
a$ertimentu# nu contă &n niciunu# dintre acete #ucruri" &ntruc*t
niciunu# nu ete prezent &n mod garantat) Mai degra(ă" ce# mai
(un indiciu ete" dintre toate" 'ocu# compaiunii) Semnu# pe care te
poţi (izui" comportamentu# uni$era# a# oameni#or #ipiţi de
crupu#e nu ete direcţiona# către teama noatră" a!a cum !i-ar
putea imagina cine$a) 5n mod per$er" ete un ape# #a
compaiunea noatră)
m a0at acet #ucru pentru prima dată pe $remea c*nd &ncă
eram tudentă #a piho#ogie !i am a$ut !ana de a inter$ie$a un
pacient trimi de tri(una#" pe care itemu# i# identi,cae de'a ca
<ociopat X) Nu era $io#ent" pre%er*nd ă toarcă oamenii de (ani
prin intermediu# unor !mecherii de tip in$etiţii %oarte e#a(orate)
Intrigată de acet indi$id !i de ceea ce ii moti$a — eram u,cient
de t*nără ă cred că era un tip rar de peroană — #-am &ntre(at)
<Ce ete important pentru tine &n $iaţă2 Ce iţi dore!ti mai mu#t
dec*t
<ă nuorice2= m
a'ung #a crezut căadică
pu!cărie=" o ă acti$ităţi#e
răpundă <o(ţinerea de (ani=
care ii ocupau au
cea mai
mare parte din timp) 5n chim(" a răpun %ără cea mai mică
ezitare: <" ata e u!or) Ceea ce &mi p#ace ce# mai mu#t ete atunci
c*nd oameni#or #e pare rău pentru mine" #ucru# pe care &# dorec de
#a $iaţa mai mu#t dec*t orice a#tce$a ete mi#a oameni#or=)
m %ot !ocată !i mai mu#t dec*t c*r(ită) Cred că #-a! , p#ăcut
mai mu#t dacă ar , pu <* nu intru #a pu!cărie= au chiar
<o(ţinerea (ani#or=) &n ace#a!i timp" eram dezorientată) De ce ar
$rea acet (ăr(at
compătimit" ca ă— nude %apt" de ce arde
mai $or(im $rea cine$a
%aptu# că —dorinţa
ă ,e de
compătimire era deaupra tuturor ce#or#a#te am(iţii2 Nu mi-am
putut imagina) 5nă acum" după AB de ani de acu#tare a po$e!ti#or
$ictime#or" am &nţe#e că e.ită un moti$ e.ce#ent a# apetitu#ui
pihopat pentru mi#ă) 8a %e# de e$ident ca nau# de pe %aţa unei
peroane !i #a %e# de di,ci# de $ăzut %ără a'utoru# unei og#inzi"
e.p#icaţia ete că oamenii de (ine $or permite indi$izi#or 'a#nici ă
cape nepedepiţi &n cazu# comiterii unei in%racţiuni" ă punem
a!a" !i" prin urmare" orice pihopat care $rea ă &!i continue 'ocu#"
oricare ar , aceta" $a 'uca #a ne%*r!it pentru nimic a#tce$a dec*t
compătimire)
Mai mu#t dec*t admiraţia - mai mu#t chiar !i dec*t %rica -" mi#a
din partea oameni#or de (ine e un cec &n a#() tunci c*nd
mani%etăm compaiune" untem" ce# puţin pentru moment" #ipiţi
de apărare !i aemenea mu#tor a#tor caracteritici umane eenţia#
poziti$e care ne ţin #ao#a#tă &n grupuri — ro#uri ocia#e !i
pro%eiona#e" #egături e.ua#e" repect pentru ce# mi#o !i creati$"
repect pentru conducătorii no!tri —" $u#nera(i#itatea emoţiona#ă
prezentă atunci c*nd compătimim ete %o#oită &mpotri$a noatră
de cei care nu au con!tiinţă) Cei mai mu#ţi dintre noi $or , de
acord că o%erirea unei dipene pecia#e cui$a incapa(i# ă imtă
$ina ete o idee proată" &nă adeea" c*nd un indi$id e prezintă
peMi#a
ine!icaimpatia
'a#nic" %acem oricum
unt %orţe a#eacet #ucru)
(ine#ui atunci c*nd unt reacţii
%aţă de oameni merituo!i care au a$ut ghinion) &nă c*nd acete
imţăminte unt mu#e de #a noi de către oameni care nu merită"
a# căror comportament ete contant antiocia#" atunci de$ine un
emn igur că ce$a nu ete &n regu#ă" un potenţia# emn uti# de
perico# pe care adeea &# trecem cu $ederea) 1oate că e.emp#u# ce#
mai u!or de recunocut ete oţia zdro(ita a# cărei oţ pihopat o
(ate &n mod o(i!nuit" după care e a!ază #a maa din (ucătărie"
ţin*ndu-!i capu# &npem*ini"
ete un mizera(i# gem*nd
care ea tre(uiecăănu&# e poate
ierte) contro#a
E.ită !i că
nenumărate
a#te e.emp#e" o $arietate aparent ne%*r!ită" une#e chior mai
0agrante dec*t oţu# $io#ent !i a#te#e de-a dreptu# u(#imina#e) Iar
pentru aceia dintre noi care poedăm con!tiinţă" at%e# de ituaţii"
indi%erent de c*t de neo(răzate unt" par ă ne con%runte
emoţiona# cu un %e# de puzz#e" &n care %unda#u# 3ape#u# #a
compaiune4 ne cop#e!e!te continuu percepţia imaginii aociate"
mai importantă 3comportamentu# antiocia#4)
5ntr-o
mi#ă pri$ire
unt retropecti$ă
a(urde cuprinzătoare"
!i ne dau ,ori) S6ip aape#uri#e
ugeratodopate #a
că merită
impatie pentru că a rupt m*na cui$a) Doreen 8itt#e,e#d -a
prezentat ca un (iet u0et upraag#omerat cu arcini de er$iciu"
prea eni(i# pentru a %t martora durerii pacienţi#or ei) Din
&nchioare" o >ar(ara /raham de trea(ă !i a%ectuoaă a e.p#icat
reporteri#or că ocietatea a &mpied6at -0 ă ai(ă gri'ă a!a cum e
cu$ine de copiii ei) Iar &n ceea ce pri$e!te !ane#e o,cia#u#ui din
#agăru# morţii menţionat anterior — &n anchete#e din G?B care au
precedai Tri(una#u# Crime#or de Răz(oi de #a Num(erg" dec#araţii#e
paznici#or rea#i din #agăre au inc#u decrieri a c*t de &ngrozitor era
ă ,i repona(i# de crematorii" din cauza mirou#ui) 5n inter$iuri
e$idenţiate de itoricu# (ritanic Richard O$er;" paznicii e
p#*ngeau depre c*# de di,ci# era pentru ei ă &!i măn*nce
and$i!uri#e)
Soriopaţii nu au niciun pic de repect pentru contractu# ocia#"
&nă !tiu cum ă i# uti#izeze &n propriu# a$anta') +i" #a urma urme#or"
unt igură că dacă dia$o#u# ai e.ita" ar $rea ă ne pară tare rău
de e#"
C*nd hotără!ti &n cine ă ai &ncredere" ţine minte că ametecu#
de comportament permanent negati$ au %runtat de inadec$at cu
momente %rec$ente de o#icitare a mi#ei ete ce# mai (un emn de
a$ertizare pe care &# $ei primi din partea unei peroane %ără
con!tiinţa)
nu Un om a#un
ete neapărat cărui comportament
crimina# &n maă"inc#ude
poateam(e#e trăături
nici măcar o
peroană $io#entă" &nă pro(a(i# că nu ete cine$a cu care ă te
&mprietene!ti #a cataramă" ă #e aociezi &n a%aceri cine$a care ă
ai(ă gri'ă de copiii tăi au cu care ă te căătore!ti)

>ietu# 8u6e
Dar cum răm*ne cu ce# mai preţio e#ement a# contractu#ui
ocia#2 Cum răm*ne cu iu(irea2 #ată ca#amitatea tăcută a unei
%emei" o po$ete care nu $a apărea nici odată #a !tiri#e de #a ora
cinci)
1acienta mea S;dne; nu era %rumoaă) 8a ?B de ani" a$ea p*ru#
de un cenu!iu murdar" care &ncepea ă e grizoneze" !i un trup
matern rotun'or care nu %uee niciodată uper() &nă a$ea o
minte detoinică !i o #ită #unga de reu!ite academice !i
pro%eiona#e) 5nainte de F de ani" %uee promo$ată ca pro%eor
aociat de epidemio#ogie #a o uni$eritate din 7#orida" tatu# ei
nata#)
aupraStudiae e%ecte#e
popu#aţiei" u(tanţe#or
iar &nainte uti#izate
de căătorie &n medicina
că#ătorie indigenă
&n Ma#a;ia"
merica de Sud !i Carai(e) C*nd -a mutat din 7#orida &n
Maachuett" a de$eru# conu#tant a# unui grup de
etno%armaco#ogie din Cam(ridge) &nă ce# mai mu#t o p#ac pentru
purtarea ei (#*ndă !i a(ordarea pro%undă !i intropecti$ă pe care o
are aupra $ieţii) Unu# dintre #ucruri#e pe care mi #e amintec ce#
mai (ine depre ea ete că#dura (#*ndă a $ocii din timpu# ce#or B
eiuni a#e terapiei curte pe care am de%ă!urat-o &mpreună)
S;dne; era di$orţată de un (ăr(at pe nume 8u6e) Di$orţu# i-a
conumat toate economii#e !i a %ăcut-o ă a'ungă datoare" pentru
că a$uee ne$oie ă e aigure că prime!te cutodia ,u#ui ei"
Ponathan" care a$ea opt ani atunci c*nd am cunocut-o !i doar
cinci #a momentu# di$orţu#ui) 8u6e duee o #uptă cumpă" nu
datorită %aptu#ui că i# iu(ea pe Ponathan" ci din cauză că era
&n%uriat pe S;dne; pentru că &# %orţae ă e mute din caa ei)
Caa din 7#orida a$ea picină) 8u6e adora acea picină"
<C*nd #-am cunocut" 8u6e #ocuia &ntr-un apartament
ărăcăcioXX" mi-a po$etit S;dne;) <Chetia ata ar , tre(uii *-mi
ridice un emn de &ntre(are" un (ăr(at de B de ani care e
duee ă %acă %acu#tatea #a NYU - ur(anim" chiar - ă trăiacă &n
ace# #oc minucu# !i &ngrozitor &nă am ignorat apectu#) Spunea că
"

&i p#ace %oarte mu#t picina mare pe care o are comp#e.u# de


apartamente-
de$enit eu%oric)!a
Cecă
a! atunci
putea cănd a $ăzut
ă-, pun2 că am
Soţu# meupicina mea" acu
-a căătorit
mine pentru picina mea) >ine" nu ete cu totu# ade$ărat" &nă
pri$ind &napoi" #ucru# aceta a contri(uit dar #a căătorie)=
S;dne; a trecut cu $ederea ti#u# de $iaţă a# tui 8u6e !i atracţia
#ui %aţă de ea" &ntruc*t crezue că găie ce$a rar" un (ăr(at de B
de ani e.trem de inte#igent" necăătorit !i %ără %ote oţii" cu
interee aemănătoare cu a#e ei !i care o trata cum e cu$ine)
<8a &nceput" -a pur#at %oarte %rumo cu mine" tre(uie ă
recunoc)
aminte toateMă ace#e
cotea0ori
&n ora!) 5ntotdeauna &miportoca#ii
paărea-patadiu#ui aducea 0ori) 5mi#ungi9
&n cutii aduc
a tre(uit ă mă duc ă cumpăr ni!te $aze %oarte ina#te) Nu !tiu)
$ea o $oce ca#ină !i un !arm tăcut — am purtat con$eraţii
e.traordinare) $ea orientare academică" #a %e# ca mine" au ce#
puţin a!a am crezut) C*nd #-am cunocut" #ucra #a un proiect de
ur(anim prin intermediu# unui prieten de-ai #ui de #a uni$eritate)
Era &ntotdeauna &m(răcat &n cotum) De %apt" aco#o #-am !i &nt*#nit"
#a uni$eritate) Un #oc drăguţ !i promiţător pentru a cunoa!te pe
cine$a" nu crezi2 Mi-a pu că e de părere că noi emănăm mu#t !i
cred că #-am crezut)=
1e măură ce ăptăm*ni#e trceau" S;dne; a a0at că de pe #a
$*rta de AF de ani" 8u6e #ocuie cu un !ir #ung de %emei"
&ntotdeauna #a e#e acaă" !i că a a$ea un #oc a# #ui" chiar dacă
ie%tin" %uee o a(atere neo(i!nuită de #a ituaţia a pre%erată- &nă
ea a trecut cu $ederea !i aceată in%ormaţie" pentru că e
&ndrăgotea de 8u6e) +i a crezut că !i e# ete &ndrăgotit de ea"
pentru că a!a &i puee e#)
<Sunt doar un om de !tiinţă demodat" Niciun (ăr(at nu a %ot
at*t de romantic cu mine) u %ot momente %rumoae — peemne
că ar tre(ui ă mărturiec acet #ucru 1ăcat că a tre(uit ă ,e
at*t de puţine) Oricum)" iat*-mă" tipu# de om de !tiinţă demodat &n
$*rtă de B de ani" ă mă g*ndec (ruc #a o nuntă ea &n po$e!ti"
cu tot tac*mu#) Nu mai %ăcuem $reodată acet #ucru) dică
&ntotdeauna am crezut că era o po$ete nai$ă de pu %etiţe#or" nu
ce$a ce a! trăi eu $reodată — au ceea ce mi-a! dori —" !i uite
cum $oiam acet #ucru" (a chiar %ăceam planuri.
<C*t depre %aptu# că trăie de pe urma ace#or %emei - poţi crede
că mi-a %ot mi#ă de-a dreptu# pentru e#2 m crezut că era &n
căutarea peroanei potri$ite au ce$a de genu# aceta" pe c*nd"
de %apt" e#e &# dădueră a%ară după o $reme) cum &nţe#eg de ce"
dar cu iguranţă atunci nu am inţe#e) Mă g*ndeam: c*t de ingur"
c*t de trit)
accident Mi-a pu că
de ma!ină) unac*nd
p#*n dintre ace#e
mi-a %emei Mi-a
po$etit) a murit &ntr-un
părut tare
rău pentru e#)=
8a !ae ăptăm*ni după ce -au cunocut" 8u6e -a mutat acaă
#a S;dne;" iar opt #uni mai t*rziu erau căătoriţi" a$*nd o
ceremonie re#igioaă amp#ă" urmată de o recepţie %orma#ă p#ătită
de %ami#ia ei)
<Nu-i a!a că %ami#ia mireei p#ăte!te &ntotdeauna nunta2=" mă
&ntre(ae ea" con%uză)
8a două #uni după
Dintotdeaun* nuntă"ropii"
&!i dorie S;dne;
&năa decoperit că era
era con$ină că &nărcinată)
nu e $a
căători $reodată) cum $iu# ei de maternitate e rea#izae" iar ea
era e.u(erantă)
<Mi -a părut un miraco#" mai a#e c*rd copi#u# a inceput ă
mi!te) 5mi puneam &ncontinuu: aco#o" &năuntru" e o ,inţă nouă"
cine$a care nu a mai %ot $reodată" cine$a pe care &# $oi iu(i
pentru tot retu# $ieţii)  %ot incredi(i#) 5n mod e$ident" 8u6e era
mu#t mai puţin &nc*ntat dec*t mine" dar chiar !i a!a a pu că !i e#
&!i
eramdore!te
ur*tă copi#u#)
&n timpu#Spunea că&nă
arcinii" etemi-am
doar ne#ini!tit)
imaginat căConidera
era mai că
incer dec*t unt ma'oritatea (ăr(aţi#or cu pri$ire #a acet #ucru)
Ironic" nu2=
<m %ot at*t de %ericită cu pri$ire #a copi#" &nc*t nu mi-am
permi ă $ăd ceea ce cred că !tiam de'a" dacă are $reun en) 5n
timpu# arcinii cred că am &nţe#e că aceată căătorie nu a$ea ă
meargă) Medicu# mi-a pu că ce# mai mare ric de pierdere a
arcinii era după prime#e trei #uni !i (ine&nţe#e că am #uat
#itera# acet a$ertiment" iar &n a patra #ună am ie!it ă
cumpăr un pătuţ de copi#" &mi amintec că a %ot &n ziua &n
care au #i$rat p*tuţu#9 8u6e a $enit acaă !i mi-a pu că !i-a
dat demiia) 1ur !i imp#u"  %ot ca !i cum !tia că mă are pe
mine) Eram pe ca#e ă am un copi#" a!a &nc*t era e$ident că
$oi a$ea gri'ă de tot) ! , a$ut gri'a de e# ,nanciar pentru că
acum nu a$eam de a#e) S-a &n!e#at &n aceată pri$inţă" dar
&nţe#eg de ce a crezut acet #ucru) Tre(uie ca -a g*ndit că a!
%ace orice pentru a pătra aparenţa %ami#iei"=
Deigur" 8u6e nu i-a pu acet #ucru #ui S;dne$" nici
prieteni#or !i nici %ami#iei ei) 8e-a pu tuturor că ete
deprimat" mu#t prea deprimai pentru a putea #ucra !i" ori de
c*te ori &n prea'ma #ui e a0au a#te peroane" răm*nea tăcut"
părea a(ătut !i" &n genera#" 'uca ni#u# unei peroane
deprimate)
S;dne;" mai1entru
mu#te ca #ucruri#ei-au
peroane ă pu
,e !i că
mai con%uze&npentru
depreia r*ndu#
(ăr(aţi#or care unt taţi pentru prima data ete ce$a
o(i!nuit)
<5nă nu am crezut niciodată că ete deprimat=" mi-a pu
S;dne;) <Ce$a nu părea &n regu#ă) Uneori" !i eu eram un pic
deprimată" dar acum nu era cazu#) Un #ucru era c#ar" !i
anume că a$ea prea mu#tă energie c*nd $enea $or(a de ce$a ce
$oia" cu ade$ărat" ă %acă) +i" de aemenea — pare ne&nemnat"
dar
#-ammă cotea
pu din minţi
că putem —" nu
che#tui era(ani
ni!te dipu
cu ă
un (ene,cieze
pihoterapeut de a'utor"
au
poate cu ni!te medicamente) Dar e %erea de acet #ucru ca de
dumă)=
C*nd -a năcut Ponathan" S;dne; !i-a #uat concediu de
maternitate de două #uni" ceea ce a &nemnat că toţi cei trei
mem(ri ai %ami#iei erau acaă &mpreună" din moment ce 8u6e nu
#ucra) &nă 8u6e e uita doar rareori #a ,u# #ui" pre%er*nd ă
citeacă re$ite pe marginea picinei au ă iaă cu prietenii) Iar
c*nd Ponathan
deran4at" uneori p#*ngea" a!a cum
de$enea e.trem %ac nou-năcuţii"
de %urio" !i &i cerea #ui8u6e era
S;dne;
ă %acă ce$a &n #egătură cu p#*nu#"
<Cred că ce# mai (ine pu ete că e purta ca un martir" &!i
atupa urechi#e" %ăcea o %aţă chinuita !i e p#im(a de co#o-co#o" ca
!i cum (e(e#u!u# p#*ngea e.act cu copu# de a-i crea #ui pro(#eme)
1reupun că tre(uia ă &mi pară r*u pentru e# au ce$a
aemănător) &mi dădea ,ori m năcut prin cezariană !i #a &nceput
mi-ar , prin (ine ni!te a'utor" &nă am a'un ă &mi dorec ca
Ponathan !i cu mine ă putem , inguri)=
ce#ea!i peroane care ii pueeră #ui S;dne; de taţii care unt
deprimaţi #a primu# copi# o aigurau acum că noii tătici e imt
uneori incon%orta(i# &n 'uru# nou-năcutu#ui" moti$ pentru care tau
#a ditanţă pentru o $reme) Initau că 8u6e a$ea ne$oie de
&nţe#egere !i ră(dare)
<5nă 8u6e nu Ze ţinea #a ditanţă a!a cum credeau ei) E# uita
cu totu#) &n pri$inţa #ui" Ponathan putea #a %e# de (ine ă ,e un
ghemotoc de zdrenţe — un ghemotoc ener$ant Totu!i" nu o ă
credeţi" $oiam ă &i cred pe acei oameni) Voiam ă cred ca" &ntr-un
%e#" dacă a! reu!i ă am u,cientă &nţe#egere !i ră(dare" totu# $a ,
(ine) Urma ă ,m o %ami#ie ade$ărată" &n ce#e din urmă — &mi
doream at*t de mu#t ă cred acet #ucru)=
C*nd concediu# de maternitate -a terminat" S;dne; -a &ntor #a
er$iciu"de
agenţie iar(a(;-itting
8u6e a răma #*ngă
pentru picină"
a găi S;dne;care
o peroană a contactat o
ă ai(ă gri'ă
de copi# pe timpu# zi#ei" &ntruc*t era c#ar că 8u6e nu a$ea ă e
&ngri'eacă de Ponathan) După c*te$a ăptăm*ni" t*năra (onă i-a
mărturiit #ui S;dne; că era <ciudat= că tată# era &ntotdeauna
prezent" &nă %ără ă pară de#oc intereat)
<Nu pot &nţe#ege de ce nu e uită niciodată #a copi#u# #ui) Ete
(ine" doamnă2=" a intre(at-o precaut (una)
Uti#iz*nd o $ariantă a cuzei o%erite de 8u6e" o S;dne; 'enată i-a
răpun: <cum
pur !i imp#u trece
nu e a0ăpr&ntr-o
aco#o !iperioadă di,ci#ă) 1oţi ă pretinzi că
o ă ,e (ine=)
S;dne; &!i aminte!te cum (ona -a uitat prin u!i#e g#iante de
tic#ă" $ăz*nd pro(a(i# un 8u6e re#a.at !i (ronzat t*nd &ntin u(
raze#e oare#ui de dup*-amiaz*) p#ec*ndu-!i capu# &ntr-o parte" a
pu &ncet: <>ietu# om=)
S;dne; mi-a pu: <&ntotdeauna o ă &mi aduc aminte ata -
>ietu# om)- Sărmanu# 8u6e) E.act a!a imţeam !i eu uneori %aţă de
e#" &n po,da mea)
5nă
era ade$ăru#
de#oc <(ietu#era că peroana
8u6e=" cu care
nici un tata -a căătorit
deprimat S;dne;
din cauza nu
na!terii
primu#ui ău copi#" !i nici nu a$ea o perioadă mai di,ci#ă" tn
chim(" era pihopat) 8u6e nu a$ea un imţ a# &ndatoririi %aţă de
a#ţi oameni" iar comportamentu# #ui" de!i %ără a , $io#ent ,zic"
re0ecta acet %apt pericu#o) 1entru 8u6e" regu#i#e ocia#e !i
a!teptări#e interperona#e e.itau doar pentru a$anta'u# propriu) I-
a pu #ui S;dne; că o iu(e!te !i a mer at*t de departe" &nc*t ă
o ia de oţie" &n principa# pentru ocazia de a e inta#a con%orta(i#
&n poziţia de (ăr(at &ntreţinut" &n $iaţa ei cintit o(ţinută) S-a
%o#oit de ce#e mai dragi !i mai intime $ie pentru a o manipu#a" iar
,u# #or era o &nrăutăţire pe care o to#era cu %aoane doar pentru că
(e(e#u!u# părea ă pecet#uiacă acceptarea #ui 8u6e de către ea)
#t%e#" !i-a ignorat propriu# copi#)
5n cur*nd a &nceput ă o ignore !i pe S;dne;)
<Era ca !i cum ai pe cine$a &n gazda" un om pe care nu prea &#
p#aci !i care nu p#ăte!te chirie) Era aco#o" unde$a) Cea mai mare
parte a timpu#ui" am trăit acete $ieţi para#e#e) 1e de-o parte eram
Ponathan !i cu mine" &ntotdeauna &mpreună" !i eparat era 8u6e)
Chiar nu !tiu ce %ăcea cu timpu#) Uneori p#eca pentru o zi au
două) Nu !tiu unde e ducea — nu m-a mai intereat) Uneori" i!i
in$ita c*te un prieten #a un pahar" &ntotdeauna %ără ă anunţe"
ceea ce de mu#te ori era pro(#ematic) +i %ăcea %acturi te#e%onice
uria!e)era
c*nd 5nă ma'oritatea
ur*t timpu#ui
a%ară" intra &n caatătea &ntin
!i e uita #a pe #*ngă picină"
te#e$izor au 'ucaiar
'ocuri pe ca#cu#ator) +tii" ace#e 'ocuri pe ca#cu#ator pentru pu!tii de
 ani)=
<h" aproape era ă uit — timp de $reo două #uni a tr*n
#itogra,i) Nu !tiu ce i# apucae" dar o $reme a %ot %oarte paionat
de e#e) Cumpăra una nouă — crede-mă că erau cumpe — !i
$enea cu ea acaă !i rm-o arăta" ca un copi#" ca !i cum intre noi
totu# era (ine !i $oia ca eu a-i $ăd noua achiziţie pentru co#ecţia
de artă) (una
!i &ntr-o Cred că
zi atr*nee
renunţat$reo F —a%acerea
#a toată nu #e-a &nrămat
ata) Niciniciodată
un %e# de—
intere %aţă de #itogra,i) /ata)=
Uneori" pihopaţii prezintă curte momente de entuziam inten
— ho((;-uri" proiecte" imp#icare &n re#aţii cu oamenii — care nu
preupun anga'amente !i care nu e continua &n timp) Se pare că
acete interee apar &n mod (ruc !i %ără moti$" pentru a e
termina &n ace#a!i %e#)
<$eam un proapăt oţ !i un proapăt copi#) r , tre(uit ă ,e
una dintre
%ot cea ce#e
mai mai %ericite
proată) Veneam perioade din#a$iaţa
acaă de mea"%oarte
er$iciu" !i de %apt a
o(oită"
iar (ona mă in%orma că 8u6e nici măcar nu -a uitat #a Ponathan &n
ziua repecti$ă9 după un timp" propriu# meu oţ a &nceput ă mă
dezgute at*t de mu#t" &nc*t nici nu mai puteam ă dorm &n
dormitor) Mi-e ru!ine ă-ţi pun ata" dar timp de un an am dormit
&n propria mea camera de oapeţi)=
Una pete a#ta" cea mai mare di,cu#tate pe care a a$ut-o S;dne;
&n a-mi re#ata po$etea ei a %ot 'ena dureroaă %aţă de ceea ce -a
&nt*mp#at cu $iaţa ei) !a cum a pu ea" <nu iţi poţi imagina c*t
de umi#itor ete ă recuno!ti" chiar !i doar &n inea ta" că te-ai
măritat cu cine$a de acet gen) +i nici titi eram o pu!toaică atunci
c*nd am %ăcut-o) $eam de'a B de ani" ca ă nu mai $or(ec de
%aptu# că am că#ătorit &n 'uru# #umii de c*te$a ori) r , tre(uit ă
inii dau eama) Dar pur !i imp#u nu am reu!it) Nu am $ăzut nimic
!i" ca ă mă #ini!tec un pic) cred că nimeni a#tcine$a care a %ot
prezent &n ace#e momente nu !i-a dai eama) Toată #umea &mi
pune acum că nu !i-ar , imaginat ca e# o ă a'ungă ă e poarte
a!a) +i ,ecare are o teorie di%erită cu pri$ire #a Zce nu ete &n
regu#ă cu 8u6ef) Dacă nu ar , %ot at*t de 'enant" ar , %ot
amuzant) Di$er!i prieteni pun că unt di$ere (o#i" de #a
chizo%renie #a tu#(urarea de de,cit de atenţie) &ţi poţi imagina2=
Nu &n mod urprinzător" nici măcar o peroană nu a ghicit că
8u6e pur !i%aţă
o(#igaţii#e imp#u nu are
de oţie !i con!tiinţă !i căurmat
copi#) Tiparu# &n acet %e# !i-a
de 8u6e nuignorat
-a
potri$it imaginii pihopatu#ui a$ută de $reunu# dintre cunocuţi"
nici chiar a pihopatu#ui neagrei$" ata deoarece 8u6e" de!i a$ea
un I\ ridicat" era pai$ &n eenţă) Nu -a apucat ă pintece
oameni" #a propriu au #a ,gurat" &ntr-o &ncercare de a o(ţine
putere au (ogăţie) Nu era un rechin corporatit !i cu iguranţă nu
era S6ip" ce# care $or(ea repede !i era hiperacti$) Nu a$ea
u,cientă $ita#itate ca ă ,e un punga! o(i!nuit !i nici u,cient
cura' pentru
acţiune) a 'e%ui
E# era" (ănci
de %apt" un3au o,cii po!ta#e4)
om pai$) Nupredominantă
m(iţia a era un om deera
de a , inert" de a e$ita munca !i de a a$ea pe cine$a care ă &i
%urnizeze un ti# de $iaţă con%orta(i# !i prin urmare -a trăduit
u,cient de mu#t c*t ă-!i atingă copu# mediocru)
Deci cum !i-a dat eama S;dne;" &n ce#e din urmă" de #ipa #ui
de remu!cări2  %ot 'ocu# nu#ei)
<Chiar !i după di$orţ" care a %ot unu# %oarte ur*t" &ncă mai
tătea prin caă" $reau ă pun aproape zi de zi) +i-a #uat un a#t
apartament
tătea #a minemizer !i &ntotdeauna
acaă) dormea
cum !tiu că nu ar aco#o" &năă&ni# timpu#
, tre(uit zi#ei
#a" &nă
mi-a părut rău pentru e# !i" de aemenea" e preocupa un pic de
Ponathan) C*nd $enea acaă de #a grădiniţă" uneori 8u6e &# a!tepta
chiar &n taţia de auto(uz" &# aducea acaă" i# &n$ăţa ă &noate au
a#tce$a aemănător) Nu imţeam nimic pentru ace# (ăr(at) Nu am
$rut ă &# mai $ăd $reodată" &nă nu ie!eam cu nimeni — ca !i cum
a! mai a$ea $reodată &ncredere &n (ăr(aţi - !i am crezut că era
ce$a ca Ponathan ă &# cunoacă pe tată# #ui" ă primeacă un pic
de atenţie din partea #ui) Mă g*ndeam că merită un pic de (ătaie
de cap" cu copu# ca (ăiatu# meu ă ai(ă măcar o parte de tată)
<Ei (ine" a %ot o gre!ea#ă) Sora mea a %ot ingura care #-a dat &n
$i#eag) Mi-a pu: Z8u6e nu are nicio re#aţie cu Ponathan) E# are o
re#aţie cu caa ta) +i" Doamne" ce dreptate a$ea Dar atunci nu am
putut ă cap de e#) 8ucruri#e -au &nrăutăţit !i -au comp#icat !i au
de$enit" &npăim*ntătoare) Cu ade$ărat $nspăimAntătoare.B?
S-a &n,orat" a inpirat ad*nc !i a continuat)
<C*nd Ponathan era &n c#aa &nt*i" am &nţe#e că tre(uie ă-#
&ndepărtez pe 8u6e din $iaţa noatră odată pentru totdeauna) Nu
era #ini!te" nici))) (ine" am $rut ă zic $ee#ie) C*nd cui$a nu ii paă
de#oc de tine &n %e#u# ăta" a a$ea &n prea'mă peroana repecti$ă
iţi a(oar(e #ini!tea !i (ucuria $ieţii) Continua ă apară) Intra m
caă au ie!ea #a picină !i e a!eza con%orta(i#" e.act ca !i cum ar
, #ocuit &n continuare
tenionata) Stăteam &naco#o
caă!icumă imţeamtrae
drapeni#e cu ade$ărat
tocmai cauruză
ă nu !ii#
am &n raza $izua#ă) Era de-a dreptu# ne(unec) poi mi-am dat
eama — !i mora#u# #ui Ponathan era &n cădere) Nici e# nu i# $oia
pe 8u6e &n prea'ma)
!a că am &nceput ă ii pun ă p#ece) Ce ă zic" dacă a! , &n
caa a#tcui$a !i proprietaru# mi-ar cere ă p#ec" a! p#eca — tu n-ai
%ace #a te#2 — chiar !i doar pentru a-mi pătra demnitatea) Nu !i
8u6e) Se purta ca !i cum nici nu mă auzie" ceea ce &n ine era
detu#
$enea de &npăim*ntător"
&napoi ca !iciun nu au-ar p#eca pentru nimic
, &nt*mp#at u $reme"
!a după care
că m-am
&n%uriat tare !i" &n #oc ă &i cer ă piece" am ur#at #a e# ă iaă !i #-
am ameninţai că un po#iţia9 +i !tii ce a %ăcut2=
""S-a %o#oit de Ponathan=" am pu eu"
<E.act) Cum ai !tiut2 S-a %o#oit de Ponathan) De e.emp#u" eram
toţi #a picină" toţi trei" c*nd 8u6e a &nceput ă p#*ngă) Din ochii
omu#ui au cur  lacrimi ade$ărate) După care &mi amintec că a
#uat p#aa cu care &ngri'eam picina !i a &nceput ă cureţe
upra%aţa apei" ca
ă ,e de a'utor" !i cum
apoi !i Ponera un martir
a iz(ucnit &n &n u%erinţă
#acrimi cate $oia
!i a pu — !i doar
o ă
&mi aduc aminte cu$inte#e atea pentru tot retu# $ieţii — <Oh" nu)
>ietu# tati) Chiar tre(uie ă &# %acem ă p#ece2=
<Mai t*rziu 8u6e -a uitat #a mine" chiar &n ochii mei" !i era ca !i
cum nu #-a! mai , $ăzut p*nă atunci t*t de di%erit arăta) Erau cei
mai &n,orători ochi pe care &i $ăzuem $reodată" ca ni!te raze de
gheaţă—e %oarte greu de e.p#icat) +i mi-am dat eama" d&ntr-
odată" că &n mintea #ui 8u6e e de%ă!ura un %e# de 'oc a#
contro#u#ui- Era un %e# de 'oc" iar eu pierduem puncte c*t căruţa)
m %ot !ocată)=
8a un an după cena de #a picină" S;dne; a p#ecat din 7#orida"
renunţ*nd #a potu# uni$eritar de aco#o" !i -a mutat &mpreună cu
Ponathan &n apropierea >otonu#ui pentru a ti mai aproape de ora
ei !i #a AFFF de 6i#ometri depărtare de 8u6e) C*te$a #uni mai
t*rziu" a &nceput o terapie curtă cu mine) $ea ne$oie ă rezo#$e
une#e pro(#eme r*mae dm timpu# căniciei" &n primu# r*nd %aptu#
că e &n$ino$ăţea pentru căătoria cu 8u6e) S;dne; era o
peroană e.trem de $iguroaă !i am toate moti$e#e ă cred că
acum are o $iaţă mai %ericită) Uneori" g#umea ci &n cazu# pro(#emei
ei cu 8u6e" ce#e(ru# <tratament geogra,c= ar putea %uncţiona" de!i
!tia că drumu# mai #ung a# iertării de ine a$ea ă ,e mu#t mai
comp#icat)
S;dne; aareu!it
con!tiinţă oţu#uiăei"&nţe#eagă" intru
iar aceată oarecare
nouă măură"
perpecti$ă i-a#ipa
%ot de
a'utor)  continuat ă ,e &ngri'orată cu pri$ire #a $u#nera(i#itatea
emoţiona#ă a ,u#ui ei &n $*rtă de opt ani Ponathan) U#tima dată
c*nd am $*zut-o mi-a pu că ei doi &ncă mai a$eau dicuţii
&n#ăcrimate depre 7#orida !i depre c*t de r*u &i pare de tati)
Etiologia lipsei de vinovăţie: care este cauza
sociopatiei?

în (ncă din adolescen)ă


a*i umili m*amevident+
pe al)ii în mod întrebat faptul
de ce că
atâtunii
de mul)i oameni la
sunt sensibili simt plăcere
suferin)a
altora dovedete că impulsul distructiv de a răni nu este un aspect universal al
naturii umane!
— #ice Mi##er
5n numeroae %e#uri" 8u6e" Doreen !i S6ip unt %oarte di%eriţi &ntre
ei) 8u6e pre%eră inerţia) 5i p#ace ă e re#a.eze !i ă #ae <prietenii=
!i mem(rii %ami#iei repona(i#i ă ai(ă gri'ă de tre(uri Doreen
ete in$idioaa !i cronic nemu#ţumită) Conumă %oarte mu#tă
energie &ncerc*nd
pară deaupra #or) ă
Iarii#ui
%acă pei-ar
S6ip a#ţiip#ăcea
ă pară
ăoriei" a!a #umea"
conducă &nc*t ea&nă
(ene,ciu# propriu" deigur" !i ca %ormă grandioaă de ditracţie)
Dar ce au &n comun acete trei ,inţe umane cu moti$aţii di$ere
ete că) &n intereu# am(iţii#or #or indi$idua#e" pot face orice %ără
cea mai mică urmă de $ino$ăţie) 7iecare dintre ei dore!te a#tce$a"
&nă toţi o(ţin ce $or &n e.act aceea!i manieră" adică %ără pic de
ru!ine S6ip &nca#că #egea !i ditruge cariere !i $ieţi !i nu imte
nimic) Viaţa #ui Doreen ete o mare minciună !i &i chinuie!te pe cei
nea'utoraţi de dragu# de a-!i pune co#egii &ntr-o #umină proată"
ţoa#e acetea %ără nicio rămă!iţă de 'enă au repona(i#itate-
1entru cine$a care ă ai(ă gri'ă de e#" o caă cu picină" &n care ă
ica %ără ă p#ăteacă chirie" 8u6e e căătore!te" &n #ipa iu(irii" cu
o %emeie care $rea ă ai(ă o %ami#ie" după care %ură o parte din
(ucuria copi#ăriei ,u#ui ău" &ntr-o &ncercare de a-!i pătra propria
dependenţă in%anti#ă) +i ia at%e# de hotăr*ri %ără ă e g*ndeacă
de două on" ca ă nu mai $or(im de %aptu# că nu e cop#e!it de
$ino$ăţie)
Niciunu# dintre ace!ti oameni nu are ace# a# !apte#ea imţ a#
o(#igaţiei" (azat pe #egături emoţiona#e) &n timp ce" din păcate"
aceată aemănare nu ii %ace ă ,e e.trem de rariimi" &i %ace
pro%und di%eriţi de toţi oamenii care au con!tiinţă) Toţi trei unt
mem(ri ai unui grup aparte" o categorie umană &n care trăătura
ditincti$ăde—perona#itate
trăături a(enţa con!tiinţei
!i chiar —
de tra$erează
gen" pri$ind toate
modu#ce#e#a#te
&n care
indi$izii &!i percep mediu# &ncon'urător !i &!i duc e.itenţa" Doreen
eamănă mai degra(ă cu 8u6e !i cu S6ip) dec*t cu oricare a#tă
%emeie din #ume care are con!tiinţă" iar #aconicu# 8u6e !i S6ip ce#
hotăr*t eamănă mu#t mai mu#t intre ei dec*t cu oricare a#t (ăr(at
au a#tă %emeie a$*nd orice %e# de temperament
Ce determină aceată #inie ad*ncă !i ciudat de in$izi(i#ă &n
r*ndu# raei umane2 De ce unii oameni nu au con!tiinţă2 Care ete
cauza
Ca &nociopatiei2
cazu# mu#tor a#te trăături umane" ,zice !i piho#ogice"
&ntre(area de (ază ete aceea de natură t$nm educaţie) Ete
aceată trăătură &nnăcută au ete creată de mediu#
&ncon'urător2 &n ceea ce pri$e!te trăături#e piho#ogice Comp#e.e"
răpunu# ete) %oarte pro(a(i#: am*ndouă) Cu a#te cu$inte" o
predipoziţie pentru trăătura repecti$ă ete prezentă &n
momentu# concepţiei" &nă mediu# &ncon'urător reg#ează %e#u# &n
care e e.primă) cet #ucru ete $a#a(i# at*t pentru trăături pe
care
credemte coniderăm negati$e"De
că unt poziti$e) precum i pentru
e.emp#u" e ce#e
pare depre care
că ni$e#u#
inte#igenţei ete &n mare parte determinat de zetrea genetică"
&nă mode#at parţia# de o erie comp#e.a de %actori de mediu" ca
de e.emp#u gri'a parenta#ă" timu#area timpurie" nutriţia" (a chiar
!i ordinea na!terii) 1ro(a(i# că de$ianţa de tip ociopat" o
trăătură e$ident negati$ă" nu %ace e.cepţie de #a aceată
paradigmă <puţin din ,ecare=) Cercetări#e arată că unt imp#icate
at*t natura" c*t !i educaţia)
1iho#ogii !tiu de mu#t timp că numeroae apecte a#e
perona#ităţii" ca de e.emp#u e.tra$eria !i gradu# de ne$roza"
unt in0uenţate" &ntr-un anume grad" de %actori genetici) Mare
parte a do$ezi#or !tiinţi,ce &n pri'inu# acetei a,rmaţii ete
%urnizată de tudii#e care au comparat gemeni monozigoţi
3identici4 cu cei dizigoţi 3(i$ite#ini4) 1remia u(iacentă din at%e#
de cercetări ete că gemenii identici au &n comun ace#a!i mediu !i
toate gene#e" &n timp ce gemenii (i$ite#ini &mpărtă!ec ace#a!i
mediu !i doar 'umătate din gene) 1entru orice trăătură" oamenii
de !tiinţă preupun că dacă core#aţia 3au poi(i#itatea4 #a gemenii
identici din punct de $edere genetic ete emni,cati$ mai mare
dec*t core#aţia #a gemenii dizigoţi" e.ită ce# puţin )o parte de
in0uenţă genetică pentru acea trăătură
Cercetătorii uti#izează o ci%ră care ete de două ori mai mare
dec*t di%erenţa
gemenii (i$ite#inidintre core#aţia
pentru a arăta#a $a#oarea
gemenii identici
$ariaţieii atri(uită
cea #a
%actori#or genetici) ceată ci%ră e nume!te <eredi #a(i#itatea=
trăăturii" iar tudii#e e%ectuate pe gemeni au arătat că trăături#e
de perona#itate ta(i#ite cu a'utoru# chetionare#or 3cum ar ,
e.tra$eria" gTadu# de ne$roză" autoritatea" empatia !i a!a mai
departe4 au o eredita(i#itate de BHBF@) Cu a#te cu$inte" tudii#e
pe gemeni indica %aptu# că ma'oritatea apecte#or măura(i#e a#e
perona#ităţi#or noatre unt &nnăcute &n procent de B-BF@)
Studii#e deMai
ociopatie) eredita(i#itate
mu#te at%e#cuprind in%ormaţii
de tudii importante
au inc#u ca#a depre
pentru
<de$iaţie pihopatiei= 31d4 din In"entarul Multifa*ic de
ersonalitate Minnesota (MMPI), Sca#a 1d a MMPI contă din
&ntre(ări cu mai mu#te $ariante de răpun" care au %ot %ormu#ate
tatitic pentru a coate &n e$idenţă" din a#te grupuri" peroane#e
cu trăături de perona#itate ociopată) In$entaru# cuprinde !i mai
mu#te măuri de $a#idare" inc#ui$ o <Sca#ă 8= 3de minciună4 pentru
a depita &ncercări#e de a păcă#i tetu#) &n genera#" &n acete tudii
gemenii
două ori identici
mai mariau&n!ane de a a$ea
comparaţie coruri imi#are
cu gemenii (i$ite#ini"#aceea
ca#ace1dete
de
o ugetie puternică pentru un oarecare ro# genetic &n tiparu#
<de$iaţie pihopatic*=)
5n GGB" a %ot pu(#icat un tudiu #ongitudina# ma'or" care a
tudiat trăături#e ociopate !i a(enţa #or #a  AA de perechi de
gemeni macu#ini" identi,caţi cu a'utoru# unui regitru de peroane
care au %ot &nro#ate &n armata SU &n timpu# Răz(oiu#ui din
Vietnam) &n (aa ace#uia!i mode# matematic" -a decoperit că opt
imptome ociopatice !i a(enţa #or erau emni,cati$ ereditare)
cetea unt" &n ordine decrecătoare a eredita(i#it*ţii teoretice:
<incapacitatea de a e con%orma norme#or ocia#e=" <agrei$itate=X"
<nepăare=X" <impu#i$itateXX" <e!ec &n repectarea o(#igaţii#or
,nanciare=" <muncă inconec$entă=" <#ipa monogamiei= !i <#ipa
remu!cări#orXX) Totu!i" a#te tudii au arătat că pihopaţii au
<caracter agrea(i#= redu" <con!tiinţă= reduă !i <e$itarea
$ătămării= căzută" toate acete trăături de perona#itate a$*nd
o componentă genetică)
1roiectu# de dopţii Te.a" care e de%ă!oară de  ani" ete un
apreciat tudiu #ongitudina# a pete cinci ute de copii adoptaţi)
Studiu# ana#izează achiziţionarea inte#igenţei !i a di$ere#or tipare
de perona#itate" inc#ui$ <de$iaţia pihopatică=" compar*nd copiii
adoptaţi" care acum au crecut" cu părinţii #or (io#ogici !i cu cei
adopti$i) 1roiectu#
coruri#e ca#ei 1d"de dopţiieamănă
indi$izii Te.a uţine că" &n ceea
emni,cati$ mai ce pri$e!te
mu#t cu
mame#e (io#ogice" pe care nu #e-au cunocut niciodată" &n
comparaţie cu părinţii adopti$i care i-au crecut) 1e (aza
rezu#tate#or acetei cercetări" e a'unge #a o etimare a
eredita(i#it*ţii de B?@ !i" intereant" ci%ra 1d ete concordantă cu
etimarea eredita(i#it*ţii — B-BF@" decoperită" &n genere" &n
tudii cu pri$ire #a a#te trăături de perona#itate" mai neutre
ţe.tra$er&e" em- patie !i a!a mai departe4)
cuDin nou" tudii#e
&ncărcătură de eredita(i#itate
emoţiona#ă #a ni$e#u# $in cu o decoperire
imp#icaţii#or ocia#e !itatitică
po#itice
— că" &ntr-ade$ăr" tendinţa unei peroane de a a$ea anumite
caracteritici oeiopate ete parţia# &nnăcută" poate chiar &n
proporţie de BF@ au &n 'uru# acetei $a#ori" 1entru a #ămuri natura
pro$ocatoare a acetei cercetări — ea arată" de e.emp#u" că inc*
dinainte de a e na!te" chiar &n momentu# concepţiei" oaH meni ca
Doreen" 8u6e !i S6ip erau de'a predipu!i" &n oarecare măură" ă
de$ină $ic#eni" nepăători !i #ipiţi de remu!c*ri) tunci c*nd
%acem a,rmaţii
capacitatea depre intro$eria
at#etică" mo!tenirea au
genetica
chiar&n depre
ceea ce tu#(urări#e
pri$e!te
(ipo#are ori chizo%renie" in%ormaţia nu ne pare #a %e# de !ocantă"
&nă a pune acet #ucru depre tendinţe#e antiocia#e pare" &n mod
pecia#" cump#it" de!i ace#ea!i a(ordări tatitice unt uti#izate)
Ete important ă u(#iniem că e.ită o pro(a(i#itate căzută ca
at%e# de caracteritici comp#e.e ă ,e determinate de o ingură
genă" dar cu iguranţă unto#igo- genice" adică unt cauzate de
gene mu#tip#e care acţionează &mpreună) Maniera e.actă &n care
acete gene mode#ează %uncţionarea creieru#ui !i" mai apoi"
comportamentu# ete deocamdată necunocută)  a'unge de #a
DN-u# unei peroane #a un concept comportamenta# mu#ţi
trati,cat" cum ete <e!ec &n repectarea o(#igaţii#or ,nanciare="
&neamnă parcurgerea unm #ung" #a(irintic drum (iochimic"
neuro#ogic !i piho#ogic !i at%e# decu- ra'ant de tudiat)
5nă cercetări#e ne-au %urnizat de'a c*te$a indicii) O $erigă
importantă &n egmentu# neuro#ogic-comportamenta# a# #anţu#ui
contă &n %uncţionarea de%ectuoaă" #a pihopat" a corte.u#ui
cere(ra#) Une#e dintre ce#e mai intereante in%ormaţii cu pri$ire #a
%uncţionarea corti- ca#ă din oeiopatie $in din tudii a#e modu#ui &n
cart oamenii proceează #im(a'u#) !a cum -a do$edit chiar !i #a
ni$e#u# acti$ităţii e#ectrice din creier" oamenii norma#i reacţionează
#a cu$inte cu emni,caţie emoţiona#ă 3ca de e.emp#u iu(ire" ură,
confortabil,
cu$inte durere,
re#ati$ fericire,
neutre mamă
/masă, scaun, rapid și mai inten
4 maicincispre*ece, tAr*iudec*t #a
etc)4)
Dacă primec arcina de a decide intre cu$inte !i noncu$inte" $oi
recunoa!te teroare mu#t mai rapid dec*t plug, apoi $oi a#ege &ntre
fereastră !i buruiană, iar reacţia mea emoţiona#ă intenă #a
cu$*ntu# teroare poate , măurată prin &nregitrarea unei mici
reacţii e#ectrice" numită (potenţial de e"ocare2, care are #oc &n
corte.u# meu cere(ra#) t%e# de tudii arată că" #a oamenii
norma#i" creieru# ete atent" ţine minte !i recunoa!te cu$inte#e
care e re%eră
cu$inte#e neutre#aemoţiona#)
e.perienţe#e emoţiona#e
Iubire pre%erenţia#
$a , un cu$*nt mu#t mai%aţă de
rapid
recunocut dec*t aspect, iar &n creier $a rezu#ta un potenţia# de
e$ocare mu#t mai mare" ca !i cum iubire ar , o in%ormaţie mai
%undamenta#ă !i mai emni,cati$a dec*t aspect.
Nu !i pentru u(iecţii pihopaţi care au %ot tetaţi cu a'utoru#
arcini#or de proceare a #im(a'u#ui) 5n termeni de timp de reacţie
!i potenţia# de e$ocare din corte." u(iecţii pihopaţi din acete
e.perimente au răpun #a cu$inte cu &ncărcătură emoţiona#ă
mare
pentru#aupin
%e# ca au
#a ce#e neutre) 8a pihopaţi" potenţia#u# de e$ocare
sărut nu ete mai crecut dec*t ce# pentru a sta
au pentru listă, ca !i cum cu$inte#e cu &ncărcătură emoţiona#ă nu
unt mai p#ine de en au pro%und codi,cate &n creieru# #or dec*t
oricare a#t cu$*nt)
In cercetări#e pe aceată temă &n care -au %o#oit tomogra,a
computerizată cu emiie mono%otonică 3tehno#ogia de imagitică
cere(ra#ă4" c*nd #i -a dat o arcină de decizie ce conţinea cu$inte
cu &ncărcătură emoţiona#ă" u(iecţii pihopaţi au prezentat 0u.
ang$in crecut &n #o(ii tempora#i" comparati$ cu a#ţi u(iecţi)
1entru a ne putea concentra" tu și eu am putea prezenta un at%e#
de 0u. ang$in crecut atunci c*nd ni e cere ă rezo#$ăm o
pro(#emă inte#ectua#ă cu grad mediu de di,cu#tate) Cu a#te
cu$inte" pihopaţii care &ncearcă ă rezo#$e o arcină &n (aza unor
cu$inte cu &ncărcătură emoţiona#ă" arcină ce ar , aproape
intantanee din punct de $edere neuro#ogic pentru oamenii
norma#i" au reacţionai mai mu#t au mai puţin piho#ogic" ca !i cum
ar , a$ut de rezo#$at o pro(#emă de a#ge(ră)
8uate &mpreună" at%e# de tudii indică %aptu# ă pihopatia
imp#ică o proceare modi,cată" #a ni$e#u# corte.u#ui cere(ra#" a
timu#i#or emoţiona#i) 5ncă nu e !tie de ce apare aceată
proceare modi,cată" &nă e poi(i# ă ,e rezu#tatu# unei di%erenţe
de dez$o#tare neuro#ogică mo!tenită" put*nd , compenată u!or
au accentuată
dez$o#tarea prin educaţie
neuro#ogică !i %actori ce#
ete repona(i#ă" cu#tura#i) Ditincţia
puţin parţia#" &n
pentru
di%erenţa piho#ogică" ne&nţe#eaă incă" dintre pihopaţi !i cei#a#ţi
oameni" iar imp#icaţii#e a#e unt urprinzătoare) Sociopatia
&neamnă mai mu#t dec*t #ipa con!tiinţei" %apt &n ine u,cient de
tragic) Sociopatia &neamnă incapacitatea de a procea e.perienţa
emoţiona#ă" inc#ui$ iu(irea !i gri'a" e.cept*nd ituaţia &n care o
at%e# de e.perienţă poate , ca#cu#ată ca o arcină inte#ectua#ă
rece)
de8a$ino$ăţie
%e# cum con!tiinţa nu &neamnă
!i de remu!care" doar (azată
ci ete prezenţapeentimentu#ui
capacitatea
noatră de a trăi emoţia !i ata!amentu# ca rezu#tat a#
entimente#or noatre" pihopatia nu &neamnă doar #ipa
$ino$ăţiei !i a remu!cări#or) Ea ete o a(eraţie a capacităţii de a
a$ea !i aprecia e.perienţe emoţiona#e rea#e 3neca#cu#ate4 !i"
at%e#" de a ta(i#i #egături cu oamenii &n cadru# unor re#aţii rea#e
3neca#cu#ate4) 1entru a prezenta ituaţia pe curt !i" pro(a(i#" prea
c#ar pentru a no a#arma9 a nu a$ea un imţ mora# emni,că o
ituaţie !i &ntruc*t
con!tiinţei" mai pro%undă"
aceatacum e &nt*mp#ă
din urmă !i niciodată
nu e.ită cu e.itenţa
%ără
capacitatea de a iu(i" iar pihopatia ete %undamenta# (azată pe
#ipa iu(irii)
1ihopatu# ete cine$a care ""nu reu!e!te ă e con%ormeze
norme#or ocia#e=" care <nu ete monogam= au care prezintă
<e!ec &n repectarea o(#igaţii#or ,nanciare=" din moti$u# dar că o
o(#igaţie de orice %e# ete ce$a ce o peroană imte %aţă de a#te
,inţe au un grup de ,inţe care prezintă importanţa emoţiona#ă)
1entru un ociopat" noi pur !i imp#u nu contăm"
Sociopatia ete" &n &nă!i eenţa a" un 'oc impai(i# de !ah" rece
ca gheaţa) t%e#" ete di%erită de dup#icitatea" narciimu# !i chiar
$io#enţa o(i!nuite" care adeea unt p#ine de trăire emoţiona#ă
intenă) 8a ne$oie" mu#ţi dintre noi am minţi pentru a a#$a $iaţa
unui mem(ru a# %ami#iei !i pro(a(i# că ete un %e# de c#i!eu ă
punem că un mem(ru $io#ent a# unei gă!ti 3in contradicţie" poate"
cu conducătoru# pihopat a# aceteia4 poate reimţi #oia#itate !i
că#dură %aţa de cei#a#ţi mem(ri" !i tandreţe pentru mama !i
urori#e #ui) &nă S6ip" chiar !i &n copi#ărie" nu era intereat de
nimeni) 8ui Doreen 8itt#e,e#d nu ii păa de pacienţi" iar 8u6e nu &!i
putea iu(i oţia !i nici chiar propriu# #ui copi#) &n %uncţionarea unor
at%e# de minţi" a#ţi oameni" chiar !i <prietenii= !i mem(rii %ami#iei
unt" &n ce# mai (un caz" ni!te pioni %o#oitori) Iu(irea nu ete o
poi(i#itatedă
peroană !i nici măcar
do$adă de ce$a
a!a ce poate
ce$a) , &nţe#eemoţii
Singure#e c*nd opea#tă
care
pihopaţii par ă #e imtă &n mod incer unt a!a-numite#e reacţii
a%ecti$e <primiti$eXX care rezu#tă din durerea !i p#ăcerea ,zice
imediate au din %rutrări#e !i uccee#e pe termen curt) 8a un
ociopat" %rutrarea poate genera m*nia au %uria cump#ită" iar
ucceu# aupra prăzii" c*!tigarea 'ocu#ui de-a !oarece#e !i piica
3cum ar , reu!ita #ui Doreen &n a o trimite pe Penna #a o acti$itate
ine.itentă prin noroiu# de pe pe#uza pita#u#ui4" &n mod o(i!nuit
na!te
ca un omoment
trăire agrei$ă !i e.citare"
de &nc*ntare) o <ţ*!nire=
cete reacţii care poate , rareori
emoţiona#e trăită
durează !i unt de,nite ca <primiti$e= din punct de $edere
neuro#ogic &ntruc*t" ca toate emoţii#e" &!i au srcinea &n $echiu#
item #im(ic a# creieru#ui" &nă" pre deoe(ire de emoţii#e
<uperioare=" nu unt emni,cati$ modi,cate de %uncţii#e
corte.u#ui cere(ra#)
5n contrapondere cu pihopatia" narciimu# ete &ndeoe(i
intereant !i intructi$" &n en meta%onc" narciimu# ete
'umătate din ociopatie)
c#inic pot imţi ma'oritateaChiar !i narciicii
emoţii#or #a %e# dedin punct
inten de $edere
ca orice om"
de #a $ino$ăţie !i triteţe #a iu(ire !i paiune diperată) cea
'umătate care #ipe!te ete capacitatea crucia#ă de a &nţe#ege ce
imt cei#a#ţi oameni) Narciimu# nu &neamnă un e!ec a#
con!tiinţei" ci a# empatiei" care ete capacitatea de a percepe
emoţii#e ce#or#a#ţi !i de a reacţiona adec$at #a e#e) Sărmanu#
narciic nu $ede dinco#o de propria-i peroană" emoţiona# $or(ind"
!i #a %e# ca 1i##(ur; Dough(o;" orice e#ement $enit din e.terior $a
, repin ca !i cum nimic nu -ar , &nt*mp#at) Spre deoe(ire de
pihopaţi" narciicii trăiec adeea u%erinţe piho#ogice !i uneori
pot ape#a #a pihoterapie) C*nd un narciic caută a'utor" o
pro(#emă u(iacentă ete că" de regu#ă" %ără ă !tie" &!i răce!te
re#aţii#e din cauza #ipei a#e de empatie %aţă de a#ţii" e imte
con%uz" a(andonat !i ingur" ii ete dor de oamenii pe care &i
iu(e!te !i nu are mi'#oace#e pentru a-i aduce &napoi) Dimpotri$ă"
pihopaţi#or nu #e paă de cei#a#ţi oameni" a!a &nc*t nu #e imt
#ipa atunci c*nd e &ndepărtează au dipar cu totu#" poate doar
a!a cum regreţi #ipa unui dipoziti$ uti# pe care nu &# mai ai)
Din moti$e#e #or" uneori pihopaţii e căătorec" &nă niciodată
din dragote) Ei nu e pot &ndrăgoti incer de parteneri" de copiii
#or" nici chiar de un anima# de companie) C#inicienii !i cercetătorii
au remarcat că atunci c*nd $ine $or(a depre emoţii#e uperioare"
pihopaţii
pară <!tiu $eruri#e"
emoţionaţi" a!a cum nu me#odia=)
tu !i eu Ei tre(uie
am &n$ăţa o #im(ăătrăină"
&n$eţe prin
ă
o(er$are" imitare !i practică) +i a!a cum noi am de$eni" odată cu
practica" din ce &n ce mai 0uenţi &n #im(a repecti$ă" #a %e# un
pihopat inte#igent poate do(*ndi o 0uenţa con$ingătoare &n
a,!area <emoţiei &n con$eraţie=) De %apt" e pare că aceata ete
doar o arcină inte#ectua#ă de di,cu#tate medie" mu#t mai u!oară
dec*t &n$ăţatu# %rancezei au chinezei) Orice peroană care poate
o(er$a" chiar !i uper,cia#" acţiuni#e umane au care e &n tare ă
citeacă romane !i
poarte romantic" ă e uite
intereat" (un#a au
,#me
ca$echi
un ompoate &n$ăţa1ractic"
de u0et) ă e
oricine poa#e in$ăţa ă pună <te iu(ec= au ă pară %ermecat !i
ă pună: <Vai de mine Ce căţe#u! drăguţ= 5nă nu toate ,inţe#e
umane unt capa(i#e de a trăi emoţia imp#icată de acet
comportament) 1ihopaţii nu unt &n tare de acet #ucru)
Educaţia
Totu!i" a!a cum !tim din tudierea at*tor caracteritici umane"
predipoziţii#e genetice !i di%erenţe#e neuro(io#ogice nu conţin
detine impoi(i# de e$itat) /enetica ne determina momentu#
na!terii" &nă după ce $enim pe #ume" #umea pune m*na pe da#tă
!i &ncepe ă cu#pteze cu &n$er!unare orice materia# are #a
dipoziţie) Studii#e de eredi #a(i#itate ne pun că" pentru ociopatie
&n pecia#" (io#ogia contează &n proporţie de ce# mu#t BF@) &n p#u
%aţă de %actorii genetici" e.ita $aria(i#e de mediu care a%ectează
aceată tare de #ipă a con!tiinţei" totu!i" a!a cum $om $edea"
care unt e.act acete in0uenţe răm*ne un %apt o(cur)
Specu#aţia depre %actorii ocia#i care au un en imediat !t
intuiti$ ete a(uzu# &n copi#ărie) 1oate că unii oameni cu
predipoziţie genetică !i neuro#ogică #a ociopatie de$in" &n ce#e
din urmă" pihopaţi" &n timp ce a#ţii rm" pentru că cei care de$in
pihopaţi unt a(uzaţi &n copi#ărie" iar a(uzu# #e &nrăutăţe!te
tatutu# piho#ogic !i poi(i# chiar !i %uncţionarea neuro#ogică" de'a
compromiă) 1*nă #a urmă" !tim cu certitudine că a(uzu# &n
copi#ărie are mu#te a#te rezu#tate negati$e" printre oco#ea
numărăndu-e de#inc$enţi !i $io#enţa 'u$eni#ă o(i!nuită
3nonociopată4" depreia adu#tu#ui" diponi(i#itatea către uicid"
diocierea !i di$ere di$iziuni a#e con!tiinţei" anore.ia" an.ietatea
cronică !i a(uzu# de u(tanţe) Studii#e piho#ogice !i ocio#ogice
ne arată că" din co#o de orice um(ră de &ndoia#ă" a(uzu# &n
copi#ărie ete cu &n
5nă pro(#ema totu# to.ic pentru
punerea pihic)
ociopatiei pe eama a(uzu#ui in%anti#
ete că) pre deoe(ire de de#inc$enţii 'u$eni#ă nonodopată !i
comportamentu# $io#ent o(i!nuit" nu e.ită do$ezi con$ingătoare
care ă %acă #egătura &ntre caracteritica centra#ă a ociopatiei —
a(enţa con!tiinţei — !i tratamente neadec$ate &n copi#ărie) Mai
mu#t" pihopaţii ca grup nu unt a%ectaţi de a#te conecinţe tragice
a#e a(uzu#ui din copi#ărie" ca de e.emp#u depreia !i an.ietatea" !i
!tim din numeroae do$ezi rezu#tate din cercetări că
upra$ieţuitorii
nu" unt &n mod a(uzu#ui in%anti#"
predicta(i# indi%erent
chinuiţi de at%e# că
de &nca#că #egea au
pro(#eme)
De %apt" e.ita do$ezi că pihopaţii unt mai puţin determinaţi
de e.perienţe#e #or timpurii dec*t non-pihopaţii) De pi#dă" &n
tudii#e diagnotice !i tatitice rea#izate pe deţinuţi a#e #ui Ro(ert
Jare" pentru prizonierii care erau diagnoticaţi ca pihopaţi"
uti#iz*nd In"entarul de psihopatie dez$o#tat de Jare" ca#itatea
$ieţii de %ami#ie &n copi#ărie nu a$ea niciun %e# de e%ect aupra
momentu#ui de apariţie a comportamentu#ui crimina#) Indi%erent
dacă $iaţa e
pihopatie de &n%ăţi!aeră
%ami#ie %uee ta(i#ă
pentru au dată
prima nu" cei#a diagnoticaţi cu
tri(una# &n 'uru#
$*rtei de ? ani) Dimpotri$ă" &n cazu# deţinuţi#or care nu a$eau
diagnoticu# de pihopatie 3deţinuţi a#e căror tructuri u(iacente
de perona#itate erau mai norma#e4" $*rta #a care &ncepue
comportamentu# in%racţiona# era tr*n #egată de ca#itatea
trecutu#ui %ami#ia#) Cei cu o $iaţă %ami#ia#ă mai ta(i#ă apărueră #a
tri(una#" &n medie" &n 'uru# $*rtei de A? de ani" iar cei cu un trecut
cu pro(#eme a'uneeră pentru prima dată &n a#a de 'udecată #a
$*rta de B ani) Cu a#te cu$inte" o e.itenţa di,ci#ă %aci#itează !i
gră(e!te acti$itatea in%racţiona#ă" e.act cum ne-am a!tepta" &nă
in%racţiona#itatea rezu#tată din #ipa de crupu#e ci ociopatiei pare
că &n0ore!te din ine !i &n (aza propriu#ui ei program)
Căut*nd &n continuare in0uenţe de mediu cu pri$ire #a
dez$o#tarea oriopatiei" numero!i cercetători -au &n dreptat către
conceptu# de tulburare de ata&ament, !i nu către a(uzu# din
copi#ărie per e) ta!amentu# norma# ete un item &nnăcut &n
creier" care moti$ează (e(e#u!u# ă caute apropierea părinte#ui
au peroanei de &ngri'ire diponi(i#ă" a!a &nc*t ă e %ormeze
prime#e re#aţii interperona#e) ceată prima re#aţionare ete
crucia#ă nu doar din moti$e de upra$ ieţuire a (e(e#u!u#ui" ci !i
pentm că permite itemu#ui #im(ic imatur a# acetuia ă
<%o#oeacă= %uncţii#e mature a#e creieru#ui adu#t pentru a e
organiza) unt
(e(e#u!" tunci&ncura'ate
c*nd un părinte
emoţii#ereacţionează
poziti$e a#ecucopi#u#ui"
empatie #acaunde
e.emp#u ati%acţia !i (una-dipoziţie" iar emoţii#e potenţia#
negati$e cop#e!itoare" cum ar , %rutrarea !i teama" unt
moderate) cet proce promo$ează un entiment a# ordinii !i
iguranţei care" &n ,na#" $a , codi,cat &n memoria (e(e#u!u#ui"
%umiz*ndu-i acetuia o $eriune porta(i#ă a ceea ce decria Pohn
>oL#(; &n 9ttachment and 6oss — o <(ază igura= &n #ume)
Cercetări#e ne arată că ata!amentu# adec$at #a $*rte %ragede
duce #a mu#te
dez$o#tarea rezu#tatea %ericite"
ănătoaă printre
autoreg#ării care e memoria
emoţiona#e" număra
auto(iogra,că !i capacitatea de a re0ecta #a proprii#e e.perienţe !i
acţiuni) 1oate că ce# mai important ata!ament &n %ragedă pruncie &i
permite indi$idu#ui ă creeze" mai t*rziu" #egături a%ectuoae cu
a#ţi oameni) Ce#e mai timpurii ata!amente e %ormează pe #a
$*rta de !apte #uni !i ma'oritatea (e(e#u!i#or umani reu!ec ă e
ata!eze de peroana care are ce# mai mu#t gri'ă de ei" &n a!a
manieră &nc*t ă dez$o#te acete capacităţi importante)
Tu#(urarea &n
ata!amentu# demica
ata!ament
copi#ărieete
eteoditru
(oa#ă din
tragică"
cauzace apare c*nd
incompetenţei
parenta#e 3ca de e.emp#u" &n ituaţia unei tu#(urări emoţiona#e
gra$e a părinte#ui9 au pentru că (e(e#u!u# ete" pur !i imp#u"
#ăat prea mu#t timp ingur 3cum e &nt*mp#a pe $remuri cu
or%anii4) Copiii !i adu#ţii cu tu#(urare de ata!ament e$eră" pentru
care nu a %ot poi(i# ata!amentu# &n prime#e !apte #uni de $iaţă"
unt incapa(i#i ă ta(i#eacă #egături emoţiona#e cu a#te peroane
!i" prin urmare" e indreaptă către o oartă depre care e poate
pune că ete mai rea dec*t moartea) 5ntr-un caz e.trem
decoperit &n SU" &n or%e#inate#e u#traigienice din eco#u# a# W#W-#ea
!i &nceputu# eco#u#ui a# WW-Iea" (e(e#u!ii care nu erau de#oc atin!i"
din moti$e de per%ecţiune eptică" era ortiţi morţii" #a propriu
Sucom(*nd miterio din cauza unei pro(#eme care pe atunci e
numea marasmos, cu$*nt de pro$enienţă greacă &nemn*nd
<epuizare= - o tu#(urare care acum e nume!te <incapacitate
nonorganic* de upra$ieţuire= — aproape toţi (e(e#u!ii neatin!i
din acete or%e#inate au dipărut" &n uta de ani care a urmat"
piho#ogii pecia#izaţi &n dez$o#tare !i pediatrii au decoperit că
&m(răţi!area" dezmierdarea" $or(itu# !i m*ng*ierea (e(e#u!u#ui au
o importanţă crucia#ă" iar conecinţe#e #ipei tota#e a acetor
geturi unt de$atatoare)
5n Europa Occidenta#ă !i &n SU 3care ironic" ete una dintre
ocietăţi#e ce#
pierderea mai puţin de
determinate tacti#e din &ntreaga
tu#(urarea #ume4" durerea
de ata!ament au !i
%ot
perona# trăite de numeroae %ami#ii &n timpu# e.p#oziei de
compaiune de #a &nceputu# ani#or GF" &n copu# adoptării de or%ani
din Rom*nia) &n GQG" c*nd regimu# comunit din Rom*nia -a
detrămat" &n &ntreaga #ume au %ot pu(#icate %otogra,i
&ngrozitoare cu ute de copii or%ani ţinuţi acun!i de pihopatu#
dictator Nico#ae Ceau!ecu) Su( regimu# #ui" Rom*nia a %ot o
naţiune ăracă #a #imita de u(zitenţă" !i totu!i Ceau!ecu a
interzi
rezu#tat at*t
u#e a$ortu#" c*tcopii
de mii de !i contracepţia)
&n%ometaţi !iDin aceată
aproape po#itică
FF FFF deau
or%ani au a'un &n intituţii de tat) 5n genera#" &n acete or%e#inate
raportu# dintre copiii or%ani !i număru# anga'aţi#or era de
apro.imati$ ?F #a ) Condiţii#e erau groaznic de ina#u(re !i"
e.cept*nd %aptu# că erau hrăniţi doar c*t cei mai mu#ţi dintre ei a
,e menţinuţi &n $iaţă" (e(e#u!ii !i copiii erau ignoraţi)
Cea mai (ună o#uţie părea ă ,e ca trăinii &m(e#!ugaţi ă
adopte c*t mai mu#ţi copii cu putinţă) Occidenta#ii !i americanii
(ine
mod intenţionaţi
iu(itor ă #eau adutarea
redea copii rom*ni &n cae#e
de ănătate) #or !i
poi" unau &ncercat
cup#u din &n
1ari a decoperit că minunata #or ,ică rom*ncă" &n $*rtă de F
#uni) era de necono#at !i nu %ăcea dec*t ă p#*ngă !i mai tare
atunci c*nd &ncercau ă o ţină &n (raţe) Sau un cup#u din
Vancou$er a intrat &n camera ,u#ui #or &n $*rtă de  ani !# a
decoperit că aceta aruncae pe geam pioiu# %ami#iei) Ni!te
părinţi din Te.a au %ot ne$oiţi ă recunoacă %aţă de ei &n!i!i că
nu reu!eau ă i# &mpiedice pe ,u# de B ani ă tea toată ziua cu
pri$irea pierdută &ntr-un co#ţ !i că uneori ii ataca răutăcio pe
cei#a#ţi copii ai #or &n mi'#ocu# nopţii" c*nd ace!tia dormeau) Europa
Occidenta#ă !i merica importaeră un co!mar a# tu#(urăm de
ata!ament" creat de un pihopat rom*n adic" care nici macar nu
mai era &n $iaţă) 7iind tota# #ipiţi de ata!ament &n %ragedă pruncie"
mu#ţi dintre ace!ti copii a#$aţi erau #ipiţi de a%ecţiune)
5n iunie AFF" noua conducere a Rom*niei a dat un ordin de
interzicere a adopţii#or din a%ara ţ*rii" nu din interee umanitare" ci
din moti$e po#itice !i ,nanciare Uniunea Europeană tocmai
dec#arae că acea Rom*nie ărăcită" cu 0u.u# ei de or%ani"
de$enie o <piaţă de copii= !i că era puţin pro(a(i# ă de$ină tat
mem(ru a# UE" a#ături de ce#e#a#te B naţiuni propere" ituaţie
care e putea chim(a dacă po#itica incorectă de adopţii e.terne
era de,inţată) 8a momentu# crierii acetei cărţi" pete ?F FFF de
copii ţinte!te
care — un oră!e# — &ncă
ă de$ină trăiec
tat &n intituţii
mem(ru a# UE &n de pro,# din Rom*nia"
AFF[)
5n pecia# din momentu# dez$ă#uirii crizei or%ani#or rom*ni"
piho#ogii au 5nceput ă e &ntre(e dacă tu#(urarea de ata!ament
poate , rădăcina ce ţine de mediu a ociopatiei) emănări#e unt
e$idente) Copiii care u%eră de tu#(urare de ata!ament unt
impu#i$i !i reci din punct de $edere emoţiona# !i" uneori" unt
pericu#o de $io#enţi %aţă de părinţi" %raţi" urori" a#ţii copii !i
anima#e de companie) u tendinţa de a %ura" $anda#iza !i de
c#an!a
timp &n incendii
centre de!i" detenţie"
&n tinereţe"
iar petrec de mu#te
#a maturitate ori o&n perioadă
a'ung de #a
&nchioare"
%e# ca pihopaţii) Iar copiii cu tu#(urări de ata!ament e$ere unt
ingurii copii care ne perie #a %e# de tare precum tinerii pihopaţi)
cete aemănări au %ot o(er$ate &n mu#te părţi a#e #umii) 5n
pihiatria pediatrică candina$ă" de e.emp#u" e crede că o
tu#(urare numită <%rutrare emoţiona#ă timpurie= ete cauzată de
#ipa #egăturii reciproce dintre mamă !i copi#" !i &n Scandina$&a
acet #ermen diagnotic /frustrare emoţionala timpurie) ete
uti#izat
copi# depentru a emna#iza
a dez$o#ta ricu#
o tu#(urare demai marepihopat
caracter dec*t media a# unui
#a maturitate)
7rutrarea emoţiona#ă timpurie ete #egată tatitic de %actori ce
put %ace di,ci# ata!amentu# mamă-(e(e#u!" cum ar , na!terea
prematură" greutate e.trem de căzută #a na!tere !i a(uzu# de
u(tanţe a# mamei &n timpu# arcinii)
E.ită une#e pro(#eme minore de deign &n acet tip de cercetări)
De pi#dă" anumiţi %actori" printre care se numără !i a(uzu# de
u(tanţe din timpu# arcinii" pot imp#ica &n manieră %ad#* mame
ociopate !i" prin urmare" o &ntoarcere #a o e.p#icaţie genetică)
&nă pro(#ema ma'oră &n ecuaţia tu#(urării de ata!ament !i a
oriopatiei" &n ciuda apecte#or comune tentante din perpecti$ă
!tiinţi,că" ete diferenţa peritenta !i impoi(i# de negat %aţa de
trăături#e marcante a#e ociopatiei) Spre deoe(ire de pihopaţi"
copiii !i adu#ţii cu tu#(urare de ata!ament unt rareori %ermecători
!i nu au inte#igenţă interperona#*) Dimpotri$ă" ace!ti indi$izi
ne%ericiţi te urprind" &ntru c*t$a" &n mod nep#ăcut !i nici nu %ac
mari e%orturi ă <imu#eze= norma#itatea) Mu#ţi dintre ei unt
peroane izo#ate) 5n%ăţi!area #or emoţiona#ă ete p#ată !i ne
&m(ietoare" uneori chiar de-a dreptu# oti#ă" !i au tendinţa de a
oci#a &n mod dar intre e.treme tota# ne educătoare de
indi%erenţă (e#igerantă !i ărăcie impoi(i# de rezo#$at) Nimic din
acetea nu #aăcu#oc minciuni#e
pihopatu#ui" manipu#ări#or#ut
came#eoni ce !i &n!e#ătorii#or
z*m(itoare !i charima
dezarmantă" !i nici ucceu#ui intermitent din #umea materia#ă pe
care &# are adeea pihopatu# ocia(i#)
Numero!i c#inicieni &i părinţi au a,rmat depre copiii pihopaţi că
re%uză ă ta(i#eacă re#aţii ca#de cu mem(rii %ami#iei) Ei au
tendinţa de a e retrage emoţiona# !i ,zic) +i" deigur" #a %e# %ac !i
copiii cu tu#(urări de ata!ament) &nă" pre deoe(ire de ituaţia
tritei tu#(urări de ata!ament a copi#u#ui" deta!area de %ami#ie ete
mu#t mai pro(a(i#
e comportă un !ire*ultat
&n #ume" a# modu#ui &n care t*năru# pihopat
nu cauza)
+i at%e#" pe curt" a$em o idee depre unu# dintre poi(i#e#e
de,cite neuro(io#ogice u(iacente a#e ociopatiei) 1ihopaţii
tudiaţi au prezentat o a(eraţie emni,cati$ă &n capacitatea #or de
a procea in%ormaţia emoţiona#ă ia ni$e#u# corte.u#ui cere(ra#) Iar
din e.aminarea tudii#or de eredi #a(i#itate" putem pecu#a că
(aze#e neuro(io#ogice a#e trăături#or principa#e de perona#itate &n
ociopatie unt &n procent de BF@ mo!tenite genetic) Retu# de
cauze" &n proporţie
tratamente#e de 'umătate"
neadec$ate unt mu#t
&n copi#ărie" nicimaitu#(urarea
o(cure) Nici
de
ata!ament nu par repona(i#e de contri(uţia mediu#ui #a
e.itenţa #ipită de iu(ire" manipu#atoare !i %ără re- mu!cări pe
care piho#ogii o numec ociopatie) Modu# &n care %actorii
nongenetici a%ectează dez$o#tarea acetei tu#(urări pro%unde" !i
aproape igur că o a%ectează" răm*ne &n continuare de
nedeci%rat) Răm*ne &ntre(area: odată ce un copi# e na!te cu
acet de%ect neuro#ogic" ce %actori de mediu determină dacă e# $a
prezenta au nu pe mai departe imptome#e comp#et dez$o#tate
a#e odopa- tie#2 &n prezent" pur !i imp#u nu !tim)

Cultura
Ete &n &ntregime poi(i# ca in0uenţe#e de mediu aupra
ociopatiei
genera#e dec*tă ,e
demai trainic
orice #egate
a#t %actor ce de
ţinecaracteritici#e cu#tura#e
de cre!terea copi#u#ui)
5ntr-ade$ăr" rdaţionarea apariţiei ociopatiei cu cu#turi#e repecti$e
a %ot p*nă acum mai %ructuoaă pentru cercetători dec*t
căutarea răpunu#ui &n $aria(i#e#e peci,ce de cre!tere a#e
copi#u#ui &n #oc de a , produu# a(uzu#ui din copi#ărie &n cadru#
%ami#iei au a# tu#(urării de ata!ament" e poate ca pihopatia ă
imp#ice une#e interacţiuni &ntre racordarea neuro#ogică &nnăcută a
indi$izi#or !i ocietatea &n care ace!tia a'ung ă &!i petreacă $iaţa)
Ipoteza ete ortită ă dezamăgeacă une#e peroane" pentru că
de!i modi,carea #a cară mare a condiţii#or de arcină" na!tere !i
tratarea copi#u#ui nu ete nici pe departe un proiect de dimeniuni
redue" chim(area $a#ori#or !i a iteme#or de opinii a#e unei
intregi cu#turi ete o iniţiati$ă chiar !i mai gigantică" ai un orizont
tempora# care pare &ndepărtat !i decura'am) S-ar putea ă ne
imțim mai puţin decura'aţi dacă ar tre(ui ă identi,căm un et
de practici de cre!tere a copi#u#ui pe care ă &ncercăm a #e corecta
&n timpu# $ieţii) 5nă poate că ocietatea ete ade$ăratu# părinte a#
anumitor #ucruri !i $om decoperi" &n ,na#" c*" a!a cum a pu
i##iam Ra#ph Inge #a &nceputu# eco#u#ui a# WW-Iea" <timpu# potri$it
pentru a in0uenţa caracteru# unui copi# ete cu FF de ani &nainte
de a e na!te=)
Din o(er$aţii#e &nregitrate" !tim că pihopaţii" u( di$ere
nume" au e.itat &n toate ocietăţi#e" &n &ntreaga #ume !i pe tot
parcuru# itorici) Ca i#utrare" pihiatni# antropo#og Pane M) Murph;
decrie conceptu# inuit de #unlangeta" care e re%eră #a o peroană
a cărei <minte
Murph; !tie&nce nord-$etu#
crie că ă %acă" dar#a6ăi
nu %ace #unlangeta
ceea ce tre(uie=)
<poate ,
ap#icată unui om care" pre e.emp#u" minte &n mod repetat"
&n!ea#ă !i %ură #ucruri" nu e duce #a $*nătoare !i" c*nd cei#a#ţi
(ăr(aţi unt p#ecaţi din at" pro,tă e.ua# de numeroae %emei=)
#nuiţii preupun" &n mod tacit" că aceată #unlangeta ete
iremedia(i#ă) +i at%e#" &n con%ormitate cu Murph;" a(ordarea inuită
tradiţiona#ă a unui at%e# de (ăr(at conta &n a inita ca e# ă e
ducă #a $*nat !i atunci" &n a(enţa martori#or" ă ,e &mpin de pe
marginea gheţii)
De!i pihopatia pare uni$era#ă !i atempora#ă" e.ită do$ezi
p#auzi(i#e con%orm cărora une#e cu#turi au mai puţini pihopaţi
dec*t a#te#e) &n mod ciudat" e pare că pihopatia ete re#ati$ rară
&n anumite ţ*ri aiatice etice" &n pecia# &n Paponia !i China) Studii
rea#izate &n zone ur(ane !i rura#e din TaiLan au arătat o pre$a#enţi
e.trem de reduă a tu#(urării antiocia#e de perona#itate"
cuprină &ntre F"F@ !i F"?@" impreionant mai mică dec*t
media apro.imati$ă de ?@ a Occidentu#ui" ceea ce &neamnă o
peroană din AB) +i &n mod nep#ăcut" pre$a- #enţa ociopatiei &n
SU pare ă ,e &n cre!tere) Studiu# <ona Epidemio#ogică de
apartenenţă= rea#izat &n GG" ponorizat de Intitutu# Naţiona# de
Sănătate Minta#ă" a raportat că &n cei B ani care au precedat
tudiu#" pre$a#enţii tu#(urării antiocia#e de perona#itate &n r*ndu#
tineri#or din
impoi(i#" ăSU aproape
e.p#icăm că -adedu(#at)
o at%e# Ete di,ci#"
chim(are dacăa'ut*ndu-
dramatică nu chiar
ne de genetică !i neuro(io#cigie) parent" in0uenţe#e cu#tura#e
'oacă un ro# e.trem de important &n dez$o#tarea 3au nu4 a
ociopatiei &n r*ndu# unei popu#aţii date)
Unii oameni nu $or , de acord că" de #a Vetu# Să#(atic din trecut
!i p*nă #a procri!ii corporati!ti din prezent" ocietatea americană
pare ă permită !i chiar ă &ncura'eze atitudini de tipu# <eu
primu#=" de$otate copu#ui de a domina) Ro(ert Jare ete de
părere că <ocietatea
&ncura'ării !i" &n une#enoatră
ituaţii"eaprecierii
&ndreaptăunora
&n direcţia
dintrepermiterii"
trăături#e
enumerate &n In"entarul de psihopatie — tr*ături cun ar ,
impu#i$itatea" irepona(i#itatea" #ipa remu!cări#orX) 8a aceată
opinie e ra#iază !i teoreticienii care ugerează că tendinţa
cu#ti$ării comportamentu#ui antiocia#" precum !i macarea #ui
e.ită &n &ntreaga cu#tură nord-americană" care are ca $a#oare
centra#ă indi$idua#imu#) Cu a#te cu$inte" &n merica" manipu#area
%ără crupu#e a a#tor oameni !i a!teptări#e ocia#e <e ametecă= &n
grad
&n maimu#t
maremai crecut
măură pedec*t
grup) &n China au &n a#te ocietăţi centrate
Sunt de părere că e.ită !i o 'umătate p#ină a paharu#ui" una care
ridică &ntre(area de ce anumite cu#turi par că &ncura'ează
comportamentu# proocia#) 5n ciuda !ane#or redue" cum e %ace
că une#e ocietăţi au un impact poziti$ aupra pihopaţi#or a0aţi &n
tadii incipiente" care unt năcuţi cu o incapacitate de a procea
emoţii interperona#e &n maniera o(i!nuită2 ! $rea ă ugerez" ci
iteme#e de opinii de prim rang a#e anumitor cu#turi &ncura'eaz*
pihopaţii &nnăcuţi ă compeneze cogniti$ ceea ce pierd pe p#an
emoţiona#" &n contrat cu accentu# notru e.trem aupra
indi$idua#imu#ui și a contro#u#ui perona#" anumite cu#turi" &n
pecia# din Orientu# &ndepărtat" inită teo#ogic aupra
intercone.iunii dintre toate #ucruri#e &nu0eţite" &n mod intereant"
aceată $a#oare ete !i (aza con!tiinţei" acet imţ a# o(#iga ției
&nrădăcinat &ntr-un imţ a# re#ăţionării) Dacă un indi$id nu trăie!te
au nu poate trăi din punct de $edere neuro(io#ogic" aceată
re#aţionare cu a#ţii pe p#an emoţiona#" pro(a(i# că o cu#tură care
inita pe re#aţionare ca o pro(#emă de credinţă poate inu0a o
&nţe#egere trict cogniti$ă a o(#igaţiei perona#e)
O &nţe#egere inte#ectua#ă a datoriei %aţă de cei#a#ţi nu ete
aceea!i cu imţăm*ntu# puternic că#ăuzitor pe care &# numim
con!tiinţă" &nă ete u,cientă pentru a e.trage comportamentul
proocia# măcar
antiocia# dacă din
ar unii indi$izi
, trăit care ocietate
&ntr-o -ar , purtat
careeminamente
accentueză
indi$idua#imu# &n de%a$oarea interre#aţion*rii) De!i #e #ipe!te un
mecanim intern care ă #e pună că unt #egaţi de cei#a#ţi" cu#tura
inită &n %aţa #or" a,rm*nd că unt at*t de #egaţi &n opoziţie cu
cu#tura noatră" care ii in%ormează cu ur#e !i tr*m(iţe că
aptitudinea #or de a acţiona %ără a imţi entimentu# de $ino$ăţie
ete ce# mai mare a$anta') cet #ucru poate e.p#ica de ce o
%ami#ie occidenta#ă nu poate &ndrepta" de una ingură" un pihopat
&nnăcut)
ugerează căE.ită prea acetuia
a(ordarea mu#te $oci din corectă)
ete cea r*ndu# ocietăţii care
Ca un mic e.emp#u" dacă americanu# S6ip -ar #i năcut &ntr-o
cu#tură pro%und (udită au !intoită" ar , uci toate (roa!te#e
ace#ea2 1oate că da" poate că nu) Creieru# ău ar , %ot #a %e#" &nă
toţi oamenii din 'uru# #ui ar , initat că repectu# pentru $iaţă ete
necear) Toate peroane#e din #umea a ar , %ot de aceea!i
părere" inc#ui$ părinţii #ui &ntăriţi" pro%eorii" to$ară!ii de 'oaca !i
poate chiar !i ce#e(rităţi#e pe care #e-ar , $ăzut #a te#e$izor) S6ip ar
, %ot tot S6ip) Nu ar , imţit niciun #egăm*nt %aţă de (roa!te"
$ino$ăţie %aţă de uciderea #or au dezgut" &nă -ar , a(ţinut de #a
a %ace acet #ucru &ntruc*t cu#tura a #-ar , &n$ăţat &n unanimitate
o #ecţie" care ar , a$ut #egătură cu maniere#e potri$ite #a maă" cu
moda#itatea de a , adec$at — o #ecţie pe care inte#ectu# #ui per%ect
capa(i# ar , reu!it ă o &n$eţe) 1ihopaţi#or nu #e paă de #umea #or
ocia#ă" &nă $or !i au ne$oie ă e ar monizeze cu ea)
Sugerez" (ine&nţe#e" că propria noatră cu#tură #-ar &n$ăţa pe un
copi# ca S6ip că poate tortura anima#e mici !i ă ,e u,cient de
(ine deghizat printre noi !i că" din păcate" eu cred că acet #ucru
re0ectă o e$a#uare corectă a condiţiei noatre actua#e)

ăzboinici
5n conte.tu# ocietăţii umane ca &ntreg" &n toate cu#turi#e e.ită
ce$a &n #egătură cu #ipa de gri'ă !i a(enţa con!tiinţei care ar
putea , coniderat poziti$ au măcar uti#2 !a cum e &nt*mp#ă"
d&ntr-un anumit punct de $edere" e.ită un at%e# de #ucru)
Indi%erent ca $ictima ete o (roacă au o ,inţă umană" pihopaţii
pot omor& %ără ă imtă angoaa9 at%e#" oamenii care nu au
con!tiinţă unt răz(oinici e.ce#enţi" #ipiţi de am(i$a#enţă) +i
aproape toate ocietăţi#e — (udită" !intoi#*) cre!tină au
capita#ită pură — duc răz(oaie)
5ntr-o oarecare măură" ne g*ndim #a pihopaţi ca ,ind mode#aţi
!i pătraţi de ocietate pe moti$ ca naţiuni#e au adeea ne$oie de
crimina#i cu *nge rece" de #a o#daţi in%anteri!ti anonimi p*nă #a
cuceritori care au tăcut !i continuă ă creeze itoria umană)
1ihopaţii unt răz(oinici ne&n%ricaţi !i uperiori" #uneti!," aaini
u( acoperire" agenţi operati$i pecia#i" 'utiţiari !i pecia#i!ti &n
#upta corp #a corp" &ntruc*t nu reimt oroare atunci c*nd ucid 3au
&n
Detimp ce ordonă
departe" uciderea4
cei mai și nici $ino$ăţie după comiterea %aptei)
mu#ţi oameni — grou# armate#or noatre —
nu pot , at*t de #ipit de entimente și" dacă nu unt atent
condiţionaţi" ma'oritatea oameni#or norma#i unt" &n ce# mai (un
caz" crimina#i de m*na a !aptea" chiar !i atunci c*nd uciderea a#tor
oameni ete coniderată neceară) O peroană care ă poată
&mpu!ca morta# pe cine$a &n timp ce e uită &n ochii repecti$u#ui
nu ete ce$a o(i!nuit &nă ete e.trem de $a#oroaă &ntr-un răz(oi)
5n mod ciudat" une#e %apte unt at*t de %a#imentare din punct de
$edere emoţiona#"
atro,zica neceită&nc*t e#e neceită
inte#igenţă a(enţa
!i arta con!tiinţei"
preupune ta#ent) #aDepre
%e# cum
răz(oinici care pot opera %ăr* con!tiinţă" It" co#) Da$e /roman
crie &n cartea 3n #illing : <7ie că e numec pihopaţi" du#ăi"
răz(oinici au eroi" ace!tia e.ită aco#o" unde$a" %ormează o
minoritate ditinctă !i" &n $remuri de perico#" o naţiune are ne$oie
diperată de ei=)
5nă e.act acete naţiuni p#ătec un preţ ecret &n interioru#
graniţe#or pentru g#oria pe care #e-o con%eră crimina#i#or cu *nge
rece din teren) Ca#ea către o at%e# de g#orie nu trece neo(er$ată
de către a#ţii pentru care uciderea %ără entimentu# $ino$ăţiei ete
o atitudine pecia#ă" a#ţii care nu $or a'unge $reodată ă #ucreze &n
pate#e #inii#or inamice) utoproc#amatu# răm*ne acaă" cu noi"
retu#" !i mai a#e in$izi(i#) De #a Ram(o #a >agdad" g#ori,carea
crimei — #ăudarea ce#ei mai pro%unde incă#cări a con!tiinţei
norma#e — a %ot o trăătură permanentă a cu#turii noatre !i
poate %oarte (ine ă ,e cea mai dăunătoare in0uenţă de mediu
dintre toate aupra minţi#or odopate din mi'#ocu# notru) Ce# care
are o at%e# de minte nu &neamnă că !i ucide" &n mod o(#igatoriu
&nă a!a cum $om a0a din capito#u# următor" atunci c*nd 0 %ace"
nu ete &ntotdeauna peroana pe care am , upectat-o)

!si"opatul de alături
Poate că suntem marionete+ marionete controlate de sforile societă)ii ,ar măcar
suntem marionete cu percep)ie+ cu contiin)ă -i poate contiin)a noastră
reprezintă primul pas în drumul către eliberarea noastră! * %tanle. /il"ram
m $rut ă $or(ec cu cine$a !i ata" cred" din cauză că tată# meu
ete &n &nchioare)
Jannah" t*năra drăguţă" &n $*rtă de AA de ani" cu (uze u(ţiri"
care a %ot pacienta mea" a adreat aceată remarcă a(ia
percepti(i#ă" către dreapta ei" unuia dintre ra%turi#e me#e cu cărţi
După
— m o c#ipă"
ne$oie-aăuitat directcu#acine$a)
$or(ec mine" ru!inată !i aete
Tată# meu repetat:
&n &nchioare
 o%tat u!or" ca !i cum e%ortu# at*tor cu$inte i-ar , e.tenuat
p#ăm*nii" apoi a a!teptat &n tăcere)
Mai a#e atunci c*nd oamenii unt %oarte &npăim*ntaţi" o anume
ca#itate a terapiei contă &n a !ti doar cum ă para%razezi
comentarii#e peroanei care tă &n %aţa ta" %ără ă pară că %aci
'udecăţi de $a#oare au că e!ti condecendent) M-am &nc#inat u!or
&n %aţă" cu degete#e tr*ne &n 'uru# genunchiu#ui !i am &ncercat a
regăec
de cu#oarepri$irea
ruginieJannei" carecaune#e
a0ată intre acum e noatre)
oprie pe carpeta orienta#ă
m rotit #ini!tit:
— Tată# tău ete &n &nchioare2
—Da)
5n timp ce a răpun !i-a ridicat &ncet pri$irea" aproape urprină"
ca !i cum ar , cu#e in%ormaţii#e te#epatic)
 omor*t un om) dică" nu a %ot cu intenţie" dar a omor*t un om)
— +i acum e &n &nchioare2
— Da) Da" ete)
 ro!it" iar ochii i -au ump#ut de #acrimi)
5ntotdeauna unt impreionată de %aptu# că !i cea mai mică
do$adă de a , acu#tat" cea mai $agă ugerare a poi(i#ităţii unui
tratament (ine$oitor poate determina o at%e# de dec#an!are
imediată a emoţiei) Cred că acet #ucru e &nt*mp#ă pentru că nu
untem acu#taţi aproape niciodată) &n munca mea de piho#og" &n
,ecare zi mi e aduce aminte c*t de rar untem auziţi" oricare
dintre noi" !i c*t de #a( &nţe#ee unt acţiuni#e noatre) Iar una
dintre ironii#e <pro%eiei me#e de acu#tător= ete #ecţia c*" &n
numeroae moduri" ,ecare dintre noi răm*ne" &n ce#e din urmă" un
miter pentru toţi cei#a#ţi)
— De c*nd e tată# tău &n &nchioare2 am &ntre(at-o)
—Dc apro.imati$ ? de zi#e)  %ot un proce %oarte #ung) Nu #-au
ţinut
— +i&nai&nchioare &n timpu#
imţit ne$oia proceu#ui"
ă $or(e!ti cu cine$a2
—Da) Nu pot )) Ete at*t de)) Deprimant) Cred că intru &n
depreie) Tre(uie ă &ncep %acu#tatea de medicină)
— 7acu#tatea de medicină2 dică &n eptem(rie2
Era iu#ie)
— Da) &mi dorec ă nu , tre(uit)
u iz(ucnit #acrimi#e" tăcute" %ără upine" ca !i cum retu#
trupu#ui nu !tia că ea p#*nge) Din ochii ei curgeau !iroaie !i e
rotogo#eau pea%ară
tran#ucide) 5n căma!a ei a#(ă
de ata" de mătae"
purtarea %orm*nd
ei a răma ni!te pete
nechim(ată"
toică) E.preia %eţei nu i -a modi,cat)
Mereu unt impreionata de toicim) # Jannei era e.trem) Era
agăţată)
7o#oindu-e de am(e#e degete arătătoare" !i-a &ndeat !u$iţe#e
ei negre !i drepte &n pate#e urechi#or) 1ăru# ii era at*t de #ucii"
&nc*t părea că cine$a #-a #utruit) S-a uitat dinco#o de mine" #a
%ereatră !i a &ntre(at:
—+tiţi
—Nu" nucum e ca
!tiu" amtată#
putău
eu)ă1oate
,e &n&mi
&nchioare2
pui tu)
+i &n acet %e# Jannah mi-a pu po$etea ei au aceată parte
din ea)
Tată# ei %uee directoru# #iceu#ui din u(ur(ia c#aei de mi'#oc &n
care Jannah %uee crecută" &ntr-un a#t tat" #a o mie cinci ute de
6i#ometri depărtare de >oton) Con%orm pue#or ei) era un om
e.trem de p#ăcut" care atrăgea &n mod natura# oamenii — o
<$edetă=" cum a pu Jannah — !i era %oarte iu(it de e#e$i"
pro%eori !i de aproape toată #umea din micuţa comunitate din
'uru# #iceu#ui) 1articipa &ntotdeauna #a repetiţii#e ma'orete#or !i #a
antrenamente#e echipei de %ot(a# american" iar dacă gazde#e
c*!tigau au nu" a$ea o importanţă perona#ă pentru e#)
Năcut !i crecut m zona rura#ă a MidLetu#ui" a$ea <$a#ori
e.trem de coner$atoare=" punea Jannah) Credea &n patriotim !i
&ntr-o ţară apărată cu cura'" precum !i &n educaţie !i
autoim(unătăţire) Jannah era inguru# #ui copi# !i" at*t c*t &!i
putea aminti ea" ti puee că" de!i nu era (ăiat" ea putea , orice
&!i dore!te) 7ete#e puteau , orice doreau) 7ete#e puteau , medici)
Jannah putea , medic)
Jannah &!i iu(ea tată# %oarte mu#t <Ete cei mai drăguţ" mai
mora# om din &ntreaga #ume) Chiar ete=" mi-a pu ea) <r ,
tre(uit ă-i $edeţi pe toţi oamenii aceia care au $enit #a proce) u
tat aco#o
&nă !i au %ace
nu puteau p#*nnimic)
pentru
+tie#" iar !i
ți2 Nu iar) 8e-a
a$eau ce ăpărut
%acă)=rău pentru e#"
Crima a a$ut #oc &ntr-o noapte de martie" c*nd -a &nt*mp#at ca
Jannah" pe atunci tudentă &n anu# doi #a uni$eritate" ă ,e acaă
&n $acanţa de primă$ară) 8a o oră t*rzie din noapte" %uee trezită
de un zgomot %oarte puternic din a%ara caei părinte!ti)
— (ia mai t*rziu am a0at că era o armă" mi-a pu ea)
Somnoroaă" -a trezit pentru a e uita &n 'ur !i a găit-o pe mama
ei t*nd &n u!a dechia de #a intrarea &n caă" p#*ng*nd &n hohote
!i—+tiţi"
%r*ngăndu-!i m*ini#e)
ete %oarte eru#
ciudat) rece
5ncă potdeămartie intra gră(it
mai inc#ud ochii !i&nă
caă)
o $ad
t*nd aco#o &n acet %e# — $*ntu# ii %ăcea ha#atu# ă %*#%*ie — !i era
ca !i cum !tiam totu#" tot ce e &nt*mp#ae" chiar &n ace# moment"
&nainte de a a0a ce$a) +tiam ce e $a &nt*mp#a" !tiam că tata $a ,
aretat) m $ăzut totu#) 1ai" e cam ca o imagine d&ntr-un co!mar"
nu-i a!a2 &ntreaga &nt*mp#are era de co!mar) Nu &ţi $ine ă crezi că
e &nt*mp#ă cu ade$ărat !i &ţi pui că o ă te treze!ti) Uneori &ncă
mai cred că mă $oi trezi !i ca totu# a %ot doar un $i &ngrozitor)
Dar cumpe
$azut-o mi-a
mama%ot t*nd
cunocut totu#cachiar
aco#o))) &nainte
!i cum de a !ti &n
e &nt*mp#a ce$a2 mca
trecut"
un de'a $u au a!a ce$a)  %ot ciudat) Sau poate că nu" 1oate că
a!a pare acum" c*nd &mi aduc aminte) Nu !tiu)
Imediat ce !i-a zărit ,ica" mama ei a &n!%ăcat-o" ca !i cum ar ,
tra-o din %aţa unui tren care e apropia &n $iteză !i a ţipat #a ea9
<Nu ie!i a%ară Nu ie!i a%ară= Jannah nu a %ăcut nicio mi!care
către e.terior !i nici nu i-a cerut mamei $rea e.p#icaţie) 1ur !i
imp#u a tat aco#o" &n &m(răţi!area &ngrozită a mamei)
— Nu am $ă zut-o niciodată &n ace# %e#" a pu Jannah) Totu!i"
a!a cum $reau &n continuare ă pun" aproape că era ca !i cum
mai trecuem o dată prin ata" +tiam că era mai (ine ă tau &n
caă)
8a un anumit moment — Jannah nu ete igură c*t a durat
&ntreaga tără!enie — tată# ei a intrat pe u!a #arg dechiă" &n #ocu#
&n care ea !i mama ei e ţineau &n (raţe)
— Nu mai a$ea arma &n m*nă) O aruncae pe unde$a prin
curte)
5m(răcat doar cu ni!te panta#oni de pi'ama" tătea &n %aţa micii
a#e %ami#ii)
— răta norma#) Repira cu greutate" dar $reau ă zic că nu
părea &npăim*ntat au a#tce$a !i" pentru o ecundă" pentru
'umătate de ecundă" am crezut că poate totu# $a , (ine)
C*nd
— 5nămi-a
erampu ata"
prea Jannah
periată ăa&#&nceput din-anou
&ntre( ce ă p#*ngă)
&nt*mp#at" După o
$reme" mama !i-a deprin (raţe#e din 'uru# meu) S-a du ă une
#a po#iţie) 5mi aduc aminte că #-a &ntre(at9 <Ete rănit2 Iar e# i-a
răpun9 <Cred că da Cred că #-am rănit detu# de gra$=) După care
ea -a du iu (ucătărie !i a unat #a po#iţie) !a !i tre(uie" nu-i
a!a2
— Da" am pu) Nu %uee o 5ntre(are retorică)
1uţin c*te puţin" Jannah a &nţe#e ce e &nt*mp#ae) Mai
de$reme
dintotdeauna &n acea noapte
omnu# teri(i#ă"auzie
uper,cia#" mamazgomote
Jannei"din
care a$uee
u%ragerie"
de genu# tic#ei parte" !i #-a trezit pe oţu# ei adormit) gomote#e
e &nmu#ţieră) >ăr(atu# -a con$in că &n caă era un intru de
care tre(uia ă e ocupe !i a co(or*t din pat pentru a e pregăti)
Cu gri'ă 3con%orm dec#araţii#or u#terioare a#e oţiei4 — !i doar #a
#umina $agă a unei #ămpi de citit — a co cutia cu armă pe care o
ţinea &n du#apu# din dormitor" a de(#ocat-o !i a incărcat arma Soţia
#ui #-a imp#orat ă une doar #a po#iţie) Nici măcar nu a răpun #a
aceata rugăminte"
aici=) +i &n &ntunericu##-a !uierat
aproape printrea dinţi)"
comp#et" poruncitor:
p#ecat pre <Stai
u%ragerie
Văz*ndu-# au" mai degra(ă" auzindu-i" (or%a!u# a %ugit din caa
pe u!a din %aţă Tată# Jannei #-a urmărit" a tra &npre e# !i <pr&ntr-
un noroc chior=" a!a cum a$ea ă %ormu#eze mai t*rziu unu# dintre
a$ocaţii #ui" #-a nimerit &n cea%ă" ucig*ndu-# pe #oc) Intruu# a căzut
pe trotuar" intre pe#uză !i (ordură Tehnic" ata 5neamnă că tată#
Jannei &mpu!cae un om ne&narmat de pe tradă)
Ciudat !i incredi(i#" niciun $ecin nu a ie!it din caă)
— Era at*t de mu#tă #ini!te după aceea 7oarte" %oarte #ini!te"
mi-a pu Jannah &n timp ce ne a0am &n ca(inet
1o#iţia a oit #a curt timp după ape#u# mamei ei" urmată de a#ţi
c*ţi$a oameni !i de o am(u#anţă tară irenă) 5n ce#e din urmă"
tată# !i mama au %ot #uaţi #a ecţia de po#iţie)
— Mama a unat-o pe ora ei !i pe unchiu# meu) ă ii roage ă
tea cu mine pete noapte" ca !i cum (ruc eram iar o %etiţă) Nu
au %ot de a'utor) Erau cam iterici) Cred că mă imţeam cu totu#
amorţită
iua următoare !i &n ăptăm*ni#e de după" e$enimentu# a ocupat
intereu# ma-mediei #oca#e) 5mpu!cătura a$uee #oc &ntr-o
u(ur(ie #ini!tită a c#aei de mi'#oc Trăgătoru# era un om din c#aa
de mi'#oc %ără trecut $io#ent) Nu %uee (eat !i nici drogat) Ce# care
murie
chiar era un
&nainte dein%ractor cunocut"
a , &mpu!cat un&ndependent
intrae de droguri"
caă pe %ereatră) !i
Nimeni
&n a%ară de procuror nu contetae că era un t*#har au că tată#
Jannei i# urmărie !i &# &mpu!cae pentru că intrae &n caă prin
e%racţie)
ceta era un caz de drepturi a#e $ictimei) Un caz de contro# a#
armei) Un caz de adminitrare dură a pedepei pentru in%racţiunea
comiă)  i#utrat c#ar perico#u# imp#icat de %aptu# de a , 'utiţiar)
Sau poate că a demontrat con$ingător că proprietarii de cae ar
tre(ui
Union4 ă
-aai(ă drepturi
&n%uriat" NRmai mari" C8U
3Nationa# 3merican Ci$i#
Ri0e ociation 8i(ertie-a
o% merica4
&n%uriat !i mai tare)
7uee un proce de durată" după cum po$etie Jannah" urmat
de un ape# !i un a#t proce !i mai #ung &n ce#e din urmă" tată#
Jannei %uee găit $ino$at de omor prin imprudenţă !i
condamnat #a ma.imum zece ani de &nchioare) $ocaţii
pueeră că era mai pro(a(i# ă ,e <doar= doi au trei)
+tirea că un director de #iceu a %ot condamnat #a zece ani de
&nchioare
părgător apentru 5mpu!carea"
dat na!tere pe pe#uza
unor reacţii intenedin %aţa caei"
E.itau a unui
protete din
toate părţi#e: decizia era necontitu- ţiona#ă) S,da (unu#-imţ !i
#egea ,recu#ui) Condamnatu# era un 'utiţiar pericu#o !i un
$io#ator a# drepturi#or)
Era un erou a# meridi !i un apărător a# %ami#iei) Era un ne(un
$io#ent) Era un martir a# cauzei" a# oricăror cauze)
1rintre toate acetea" greu de crezut" Jannah a mer #a co#egiu"
#u*nd note de zece !i ap#ic*nd #a %acu#tăţi de medicină" acti$ităţi
pentru care tată# ei &n$in initae dogmatic)
— 1ur !i imp#u nu a permi ca $iaţa mea ă ,e ruinată de
&ntreaga <protieXX) ta e ce a pu
Iar Jannah a %ot admiă #a aproape toate %acu#tăţi#e de
medicină #a care ap#icae" &n duda necazu#ui tată#ui ei" Mi-a pu
că <daca ar , ă recunoc" pro(a(i# că toata trea(a ata m-a a'utat
ă intru #a %acu#tate)  %ot o cauză=)
După ce a terminat de po$etit" Jannah a căutat &ntr-o mica
geantă de pie#e" a apucat un !er$eţe# !i a &nceput ă &!i !teargă
o(ra'ii !i ă tamponeze pete#e de pe căma!a)  %ăcut acet #ucru
de!i imediat &n t*nga ei" pe o măuţă" e a0a un pachet p#in cu
!er$eţe#e)
— Vedeţi" nu am ne$oie chiar de <terapie=) Dar chiar a! $rea ă
$or(ec cu cine$a) Nu $reau ă ,u at*t de deprimată c*nd &ncep
medicina)
Jannah Nu !tiu)atin
mi-a Credeţi
o că ar , (ine
coardă ă $in #a
eni(i#ă cudumnea$oatră
po$etea !i cu2
atitudinea ei !i i-am !i pu acet #ucru" &n inea mea" m-am
&ntre(at c*t de mu#t a'utor ar , dipuă ă accepte din partea
mea" terapeut a pecia#ită &n traume piho#ogice pe care o
unae pentru că imi $ăzue nume#e &n ziar) 5n mod direct" am %ot
de acord ă ne &nt*#nim o dată pe ăptăm*nă" pentru &nceput"
at%e# &nc*t Jannah ă ai(ă cu cine dicuta) 7acu#tatea pe care o
a#eee" &n ,na#" era &n >oton" iar #a initenţe#e mamei ei e
mutae imediat
ta(i#eacăXX după
&nainte de a(o#$irea co#egiu#ui"!i at%e#
&nceperea cururi#or ă ,e &nc*t
departe<ădee
ne(unia de acaă Mama ei imţea că ituaţia oţu#ui ei era
<negati$ă= pentru ,ică) M-am g*ndit că rar am auzit un at%e# de
ade$ăr pu pe 'umătate !i am aigurat-o pe Jannah că da" ete
&n regu#ă ă $ină #a !edinţe)
După ce a p#ecat" am %ăcut c*ţi$a pa!i prin (irou timp de un
minut au două" uit*ndu-mă a%ară pe %eretre#e &na#te către /o#%u#
>atonu#ui" p#im(*ndu-m* pe #*ngă teancuri#e de h*rtii de pe
(irou#
după o#arg !i dezordonat
!edinţă !i &napoi
&n care cine$a mi-aiapu
%ereacă"
mu#te"a!a darcum
nici %ac deeori
pe departe
totu#) &n timp ce mă p#im(am de eo#o-co#o" nu eram intereată de
apecte#e #ega#e !i po#itice cu pri$ire #a cine" ce" c*nd !i unde" ci
mai degra(ă de $e!nica &ntre(are <de ce= a piho#ogiei)
Jannah nu &ntre(ae de ce" (@e ce #-a &mpu!cat #ata pe ace# om2
De ce nu #-a #ăat ă p#ece2= M-am g*ndit că" #a ni$e# emoţiona#"
nu i!i permiee a &ntre(e de ce" &ntruc*t răpunu# ar , %ot prea
tu#(urător) &ntreaga re#aţie cu tată# ei era &n 'oc 1oate că aceta era
moti$u# pentru care ea a$ea ne$oie de mine" ă o a'ut ă
na$igheze printre răpunuri#e imagina(i#e #a &ntre(area
pericu#oaă 1oate că tată# ei %uee prin &n %renezia momentu#ui !i
trăee cu arma aproape accidenta#" nimerindu-i morta# pe intru
doar pr&ntr-un <noroc chior=" după cum puee a$ocatu#) Sau
poate că tată# ei duar credea că %ami#ia ii ete &n perico#" iar
intincte#e #ui de protecţie i# cop#e!ieră) Sau poate că tată#
Jannei" om de %ami#ie" acet director de #iceu o(i!nuit" era un
crimina#)
5n !edinţe#e care au urmat" &n timpu# $erii !i din toamnă" c*nd
Jannah a &nceput %acu#tatea de medicină" mi-a po$etit mai mu#te
depre tată# ei) &n munca mea" aud adeea depre comportamente
!i e$enimente pe care pacienta a a'un" pe parcuru# $ieţii" ă #e
conidere norma#e" &nă pentru mine unt c#ar anorma#e !i" uneori"
a#armante)
de #a Jannah)E.act
Dinacet gen
%e#u# &n de i!i
care po$ete ete
decria ce am
tată#" de!i&nceput ă a0u
era con$ină
că re#ata ni!te po$etiri o(i!nuite" am pu cap #a cap imaginea
unui indi$id rece din punct de $edere emoţiona#" a#e cărui acţiuni
răutăcioae !i centrate pe contro# m-au %ăcut ă tremur) M-am
%ami#iarizat" de aemenea" cu u!oara o(#iterare pe care o trăia
t*năra mea pacientă inte#igentă atunci c*nd a a'un ă i!i dea
eama cum era" de %apt" tată# ei)
m decoperit că tată# Jannei e purta cu drăguţa #ui oţie !i cu
,ica a care
degra(ă" a$ea dec*t
tro%ee rezu#tate %oarte
,inţe (une cade!i cum
umane" o(iceiar ignor*ndu-#e
, %ot" mai
comp#et atunci c*nd erau (o#na$e au c*nd a$eau pro(#eme d&ntr-
un moti$ au a#tu#) Jannah &nă a reinterpretat a%ectuo %e#u# #ui
apru de a e purta cu ea)
— Ete %oarte m*ndru de mine" punea ea" au ce# puţin a!a am
crezu# dintotdeauna — a!a că nu poate uporta c*nd gre!ec)
Odată" c*nd eram &n c#aa a patra" pro%eoara a trimi un (i#et
acaă &n care #e comunica părinţi#or că nu &mi %ac teme#e) Tata nu a
$or(it
au %otcudouă
mineăptăm*ni
două ăptăm*ni după
pentru că aceată
a$eam &nt*mp#are)
un ca#endar +tiu—că
micuţ
&ncă &# mai am pe unde$a — !i am notat ace#e zi#e" una c*te una)
Era ca !i cum" (ruc" nu mai e.itam)  %ot &ngrozitor) h" !i un a#t
e.emp#u potri$it" mai recent eram de'a #a #iceu — #a #iceu# Piu"
!tiţi"[ — !i mi-a ie!it o pată ur*tă !i uria!ă pe o(raz)
Mi-a arătat un #oc" acum curat" de pe tenu# ei %rumo—Nu mi-a
pu nici măcar un cu$*nt — nici nu -a uitat #a mine — timp de
trei zi#e) Ete per%ecţionit) Cred că $rea ă e #aude cu mine !i"
atunci c*nd ce$a nu ete cum tre(uie" nu poate %ace acet #ucru)
Uneori" mă %ace ă mă imt prot &n #egătura cu mine" dar
preupun că pot &nţe#ege" mai mu#t au mai puţin)
Jannah a decri o perioadă din copi#ărie c*nd mama ei %uee
gra$ (o#na$ă !i tătue &n pita# aproape trei ăptăm*ni) Jannah
crezue că mama ei e &m(o#nă$ie de pneumonie" &nă a pu că
<eram prea mică ă imi aduc aminte prea mu#te de atunci=) 5n
acea perioadă" mătu!a %etei o duee ă &!i $adă mama) 5nă tată#
ei nu !i-a $izitat oţia nici măcar o dată pe timpu# pita#izării" iar
c*nd -a &ntor acaă" era upărat !i agitat" &ngri'orat din cauză că
era poi(i# ca oţia #ui <ă nu-!i recapete %rumueţea=" după cum
puee Jannah)
C*t depre %rumoaa mamă a Jannei" <nu unt prea mu#te de
pu=" mi-a drăguţă
— Ete mărturiit
!i Jannah)
ta ndră) &ntotdeauna a a$ut gri'ă de mine"
mai a#e atunci c*nd am %ot mică) 8i p#ace ă e ocupe de
grădinărit !i %ace mu#te %apte de caritate !i a#te#e aemenea) 1ur !i
imp#u ete o doamnă %oarte de trea(ă) h" !i a %ot regina (a#u#ui
de a(o#$ire a #iceu#ui) 8ui tati &i p#ace ă #e pună oameni#or acet
#ucru"
C*nd am %ăcut preiuni aupra Jannei &n #egătură cu reacţia
mamei #a comportamentu# nepăător a# tată#ui" mi-a pu:
— Nu %oar#e
deran'at !#iu dică" inceră
tare dacă a! ,ă%ot
,u"&nau %otmamei"
#ocu# #ucruri&nă
careeam-ar
nu a,
pu niciodată nimic) re un %e# propriu a# ei) Cum am pu" ete o
%emeie %oarte de trea(ă !i du#ce — pro(a(i# că ata $eţi auzi dacă
&ntre(aţi pe oricine o cunoa!te — !i cred că" pe #*ngă ata" nu prea
i!i ia apărarea) Cu iguranţă că nu &i opune rezitenţă #ui tata)
dică" (ănuiec că a! #e!ina dacă ea ar %ace a!a ce$a) Ete o
doamnă per%ectă) Singuru# ei mic de%ect" dacă a! putea ă ii
numec a!a" ete $anitatea) Ete cu ade$ărat %rumoaă !i cred că
!tie
corpu#ă !i
arate acet
tre(uri #ucru !iCred
d-atea) petrece mu#t timp
că pri$e!te &ngri'indu-!i
acete p*ru#
#ucruri ca ,ind!i
ingura ei putere" dacă are en ce zic eu aici)
Jannah -a uitai #a mine &ntre(ător" !i am dat din cap că am
&nţe#e ce $rea ă pună"
- Iar pentru a-i recunoa!te merite#e" tata ete toarte (un cu ea) &i
trimite 0ori c*nd ete p#ecat !t ii pune c*t de %rumoaă ete) Cred
că &neamnă %oarte mu#t pentru ea)
C*nd am &ntre(at-o <Unde p#eacă2=" ca#mu# Jannei a pierdut un
pic de teren" S-a %oit &n caun !i a tăcut pentru o c#ipă) &n ce#e din
urmă a pu:
— Nu prea !tiu) Cred că ună 'a#nic" dar nu !tiu) Uneori e
&ntoarce noaptea" t*rziu au #ipe!te tot Lee6en-du#) Mama
prime!te 0ori — $reau ă pun că" &ntr-ade$ăr" era ce$a &ntre ei
doi) Era %oarte ciudat" a!a că am &ncercat ă ignor apectu#)
— (enţe#e #ui erau ciudate2
—Da" păi))) !a mi e părea mie Nu !tiu ce părere are mama
depre ata)
—i idee depre unde e ducea2 am %or'at-o eu" pro(a(i# un pic
prea mu#t" &nă părea un #ucru important)
—Nu" &ntotdeauna &ncerc ă trec cu $ederea" a repetat ea) După
care
a a &nceput
urmat" iar ă tudieze
am intre(at-o direct ra%turi#e cu ei
dacă tată# cărţi
e &n ăptăm*na
purtae care
$reodată
$io#ent cu ea au cu mama ei) 8e #o$ie $reodată2
7aţa i -a #uminat !i a răpun #acom:
— Oh" nu) Nici nu imi pot imagina a!a ce$a) De %apt" cred că
dacă cine$a mi-ar %ace rău mie au mamei" ar omori peroana
repecti$ă)
m a!teptat o c#ipă ca impactu# cu$inte#or ei ă o #o$eacă" &nă
nu a părut a%ectată) +i-a chim(at din nou poziţia !i a &ntărit
răpunu#"
— Nu" Nu pun*nd:
ne- a #o$it niciodată) Nu - a &nt*mp#at niciodată a!a
ce$a)
Era ine.p#ica(i# de mu#ţumită că mi-a dat ace# răpun !i" &ntru
c*t$a" am %ot tentată ă o cred" că tată# ei nu %uee niciodată
$io#ent ,zic &n interioru# %ami#iei) 5nă după AB de ani de tratare a
upra$ieţuitori#or traumei" am &n$ăţat că a , #o$it ,zic ete" de
%apt" una dintre ce#e mai uporta(i#e moduri &n care o peroană
poate , atacată)
m
— &ncercat
+tiu că &ţio iu(e!ti
a(ordare di%erită)
tată#" m pu:
iar acum tre(uie ă te ţii cu putere de
aceată dragote) 5nă toate re#aţii#e &nt*mpina di,cu#tăţi) E ce$a
&n #egătură cu e# ce ai chim(a" dacă ar , poi(i#2
— Da" a!a e) Tre(uie ă ţin cu toată puterea) +i e# chiar merită
o impatie imenă din partea tuturor" mai a#e acum"")
 %ăcut o pauză !i !i-a &ntin g*tu# pentru a pri$i &n pate#e ei" #a
u!a du(#ă a ca(inetu#ui meu) După care -a &ntor !i m-a pri$it o
c#ipă" ca !i cum ar , e$a#uat moti$e#e me#e" după care a rotit" &n
%*r!it:
— Dar dacă $reţi ă !tiţi ce a! chim(a" de %apt e.ită ce$a)
 r* ner$o !i -a tăcut taco'ie p*nă #a rădăcini#e păru#ui ei
tră#ucitor)
— Ce anume2 am &ntre(at-o" c*t de prozaic am putut
— E un #ucru protec" erio) 1ăi" ete ) Uneori" 0irtează cu
prietene#e me#e" au a!a ce$a" !i mă deran'ează cu ade$ărat) De
%apt" acum că pun cu $oce tare" una !i mai ridico#- 1reupun că
nu ar tre(ui ă mă deran'eze at*t de mu#t) Dar mă ener$ează"
— 7#irtează cu prietene#e ta#e2 Cum adică2
— 5ncă din c#aa a noua" mai mu#t au mai puţin))) Une#e dintre
prietene#e me#e arată uper(" !tiţi2 5n pecia# una" /eorgia)))
Oricum" ideea e că 0irtează cu e#e) 8e %ace cu ochiu#" #e atinge !i #e
g*di#ă) Iar—ca"
ugeti$e uneori %ace ceea</eorgia"
de e.emp#u" ce mie azi
mi nu
e porţi
par ni!te remarci
utien2= au
ce$a aemănător — dar cred că interpretez eu aiurea) Doamne"
acum că pun cu $oce tare #ucruri#e atea" ete dL-aiurea" nu
credeţi2 1ro(a(i# că nu ar tre(ui ă mă deran'eze de#oc)
m pu:
— Dacă a! ri &n #ocu# tău" cred că m-ar deran'a %oarte mu#t)
—Da2 O c#ipă a părut &ncura'ată" după care -a &nco$oiat +tiţi" #a
#iceu# pe care &# conduce tata — #iceu# #a care am &n$ăţat !i eu —
părinţii
ituaţii" -au
cred"p#*n că puţin
au ce# e purta <nepotri$it=
depre atea amcuauzit
copiii)
eu)u&mi
%ot tari
aduc
aminte c*" odată" părinţii #uaeră %oc) Chiar !i-au retra copi#u# de
ta !coa#ă) tunci toată #umea a $enit &n a'utoru# #ui) u zi că ete
cu ade$ărat trit ca un at%e# de (ăr(at (un !i gri'u#iu ă ,e acuzat
de $reo chetie per$eră doar pentru că !i-a &m(răţi!at o e#e$ă
au a!a ce$a)
— +i tu ce crezi2
— Nu !tiu" 1ro(a(i# că $oi arde &n iad dacă recunoc acet
#ucru" dar ade$ăru#
$ăzut %ăc*nd at*teaete că pe
#ucruri nucate
!tiu oamenii
— cred că dininterpretat
#e-au cauză că #-amgre!it
cu mare u!urinţă" +tiţi ce $reau ă pun2 dică9 dacă e!ti
directoru# #iceu#ui !i mergi &n pate#e unei pu!toaice de !aiprezece
ani care arata trănet !i o iei de ta#ie" e norma# ă te a!tepţi ca
părinţii ă ,e o%enaţi dacă a0ă) Nu !tiu de ce nu &nţe#ege acet
#ucru)
De data aceata" Jannah nu mi-a mai cerut con,rmarea) B-a mai
uitat #a ra%turi#e cu cărţi !i a răma tăcută)
5n ce#e din urmă" &ntr-o a$a#an!ă de cu$inte" a pu9
— +i mai !tiţi ce$a2 Nu am pu nimănui !i per ă nu $ă %aceţi
o părere proata depre mine ca $ă pun ata" &nă odată" una
dintre %ete#e pe care #e !tiu — nu o cunoc %oarte (ine" dar am
&n$ăţat #a ace#a!i #iceu - a $enit !i -a a!ezat #*ngă mine &n
(i(#iotecă !i a &nceput ă crie (i#eţe#e) *m(ea !i a cri9 <+tii ce
mi-a pu tată# tău depre Centra# Jigh2= !i mi #-a dat) #-am cri
&napoi: <Mă dau (ătută) Ce2=" #a care ea a răpun" tot &n cri:
<Mi-a pu că Centra# ete ca o autoer$ire e.ua#ă=)  trecut
autoer$ire e.ua#ă intre ni!te ghi#ime#e mari) Eram at*t de
%urioaă" &nc*t a(ia m-am ţinut a nu p#*ng" &nă am p#ecat !i nu
!tiam ce ă %ac cu (i#eţe#u#" a!a că #-am mototo#it !i #-am pu &n
(uzunar" iar c*nd am a'un acaă" am #uat un chi(rit !i i-am dat
%oc &n chiu$etă)
$a#an!a
carpeta de cu$inte e terminae" iar ea -a uitat &n 'o #a
ruginie)
— 5mi pare r*u Jannah) Chiar nu meritai ă ţi e & nt*mp#e a!a
ce$a) Tre(uie ă te , imţit %oarte ru!inată !i cu mima %r*ntă) Dar
de ce crezi că mi-a! chim(a părerea depre tine din cauză că &mi
pui a!a ce$a2
Cu o $oce mu#t mai t*nără dec*t cei AA de ani ai ei" mi-a
răpun:
— r , tre(uit ă pătrez ecretu#) &neamnă trădare)
Jannah
dintre !i cu mineei"
programări#e amimi
continuat
po$etea!edinţe#e) 8a &nceputu#
depre mea'e#e mu#tora
te#e%onice
ciudate pe care #e primea mama ei" rămaă acaă)
— După noaptea pargerii" nu prea am mai putut ă
răpundem #a te#e%on) Erau at*t de mu#ţi a!a-zi!i reporteri !i mu#te
g#ume proate) 5n acea perioadă" mama #ăa mereu ro(otu# ă
răpundă !i dacă era cine$a cu care $oia ă $or(eacă" răpundea
Nu cred că e $reo pro(#emă) 1ur !i imp#u !tergea %are#e) 5nă mai
t*rziu a &nceput ă primeacă mea'e#e atea ciudate de #a
drogaţi) Chiar
montruoae au ciudaţii
dec*t a%ectat-o) Sunt montruoae—adică" mai
o(i!nuiţi)
— i-a pu ce mea'e erau2 am &ntre(at-o)
—Oarecum) Se upără at*t de tare" că e %oarte di,ci# ă &nţe#eg
ce &mi pune #a te#e%on" dar cred că ideea ecă cei care ună &#
acuză pe tata de tra,c de droguri au a!a ce$a) Chetii ridico#e —
dar care unt agaante pentru mama) Spunea că o#icitau ni!te
<in%ormaţiiXX din caă" ameninţ*nd că" &n caz contrar" &i $or %ace
r*u) 1reupun că tot puneau ce$a depre <in%ormaţii= !# depre
rănirea #ui) Dar &n caă nu e nimic !i" $reau ă zic" tata nu e aco#o)
Ete &n &nchioare)
— Mama ta a anunţat po#iţia &n #egătura cu mea'e#e2
— Nu" &i ete teamă ă nu ii %acă necazuri #ui tata)
5n ace# moment" nu am găit nicio rep#ică potri$ită
pentru aceată u#tima remarcă !i c*nd am tacu#" Jannah a
comp#etat)  pu:
—+tiu" !tiu" e #ipit de #ogică)
1*nă #a %*r!itu# primu#ui an a# Jannei #a %acu#tatea de medicină"
mama ei primie &n 'ur de o duzină de at%e# de mea'e
incompreheni(i#e ţii 5npăim*ntătoare !i nici mama" nici ,ica nu
pueeră #a po#iţie depre acetea)
5n mai" Jannah -a deci ă meargă &n $izită #a tată# a0at &n
&nchioare) m $or(it depre c*t de dureroaa din punct de $edere
emoţiona#
e ducă) m $a , pentru
a$ut maiea o aemenea
mu#te $izită" &nă
dicuţii depre era hotăr*tă
e.curia care e ă
apropia" &ncerc*nd ă o pregătec pentru di$ere#e ituaţii cu care
-ar putea con%runta !i pentru entimente#e t*rnite de $ederea
tată#ui ei &n &nchioare) 5nă nimic nu ar , putut ă o pregăteacă
pe Jannah au pe mine pentru ceea ce -a &nt*mp#at)
Retropecti$" cred că e# a'unee #a punctu# &n care $oia o audienţă
pentru 'ocu# #ui" o tare de pirit aemănătoare cu a #ui S6ip atunci
c*nd a ademenit-o #a #ac pe ora #ui mai mică) Nu mă pot g*ndi #a
a#t moti$a"poi(i#
cu ,ica pentruJannah"
C*t depre care tată# Jannei
nu-mi ă , %ot
puee at*t de direct
că intenţionae ă
,e apră cu tată# ei) 1ro(a(i# că nici ea nu !tiue acet #ucru
dinainte) 1entru mine" comportamentu# ei #a $izitarea 5nchiorii
ete una dintre ce#e mai (une i#utrări &nt*#nite cu pri$ire #a c*t de
mu#te poate !ti o peroană depre o a#ta" %ără ă ,e con!tientă de
%aptu# că !tie)
C*nd -a &ntor #a >oton" iată ce mi-a re#atat din con$eraţia #or)
&mi imaginez că -au pu mai mu#te" dar ce urmează ete tot ce
mi-a
c*t de&mpărtă!it
chinuitor Jannah)  inceput
!i de umi#itor ă intri
ete ă decrie" cu&nchioare
&ntr-o ochii &n#ăcrimaţi"
pentru
a $izita un deţinut) După care #acrimi#e i-au dipărut !i mi-a
po$etit retu# cu ca#m !i cu o anume deta!are inte#ectua#ă
Mi-a pu:
— Eram &ngrozită de %aptu# că o a arate 'a#nic !i (ăuţi" dar nu
era de#oc a!a) răta (ine) răta))) nu !tiu — plin de "iaţa e tot ce
$reau ă zic) Ochii &i erau c*nteietori" &# mai $ăzuem a!a" &nă
chiar nu mă a!teptam ă ii găec &n acet %e# &n &nchioare) 1ărea
(ucuro că mă $ede m-a &ntre(at depre note" m crezut că o ă
mă &ntre(e depre mama" dar nu a %ăcut-o) +i m-am g*ndit" de ce
ă mai am*n" a!a că #-am &ntre(at"
 a,rmat ata ca !i cum !tiam ce $oia ă pună" iar eu nu !tiam)
— Ce anume #-ai &ntre(at2
- 8-am <Ce
răpun: &ntre(at:
om2X <Ce
Dar căuta omu# ace#a
unt igură că !tia&ndepre
caă" tată2= Iar e# aNu
ce $or(ec)
părea de#oc ru!inat au t*n'enit" au a#tce$a de genu# aceta)
<Omu# pe care #-ai &mpu!cat=" i-am pu) Nici măcar nu a c#ipit) 
pu pur !i imp#u: <" ace# om) Căuta ni!te nume) Dar nu #e-a
găii) 1ot ă te aigur=)
Jannah $or(ie %ără ă mă pri$eacă) cum a ta(i#it contactu#
$izua# !i a rotit:
— Dr) Stout" e.preia #ui))) 1ărea că dicutăm depre un u(iect
%oarte
— Nuplăcut. mcă$rut
am !tiut ăă
$oiai %ug
%acdeata"
aco#o" dar
E!ti am răma)
e.traordinară)
— %ot &ngrozitor" a continuat ea" păr*nd că nu aude mirarea
mea &n #egătură cu %apte#e ei) #-am pu <Deci &# cuno!tea2= 8a
care e# a răpua: <>ine&nţe#e că i# cuno!team) De ce a! omor& un
trăin2= După care a r*) 9 r*" dr) Stout)
Vor(indu-mi direct" &n continuare" de!i cu o ditantă emoţiona#a
conidera(i#ă #aţă de u(iect" a continuat:
—poi #-am &ntre(at dacă e imp#icat &n a%aceri cu heroină Nu a
răpun)
Mi-a puMi-a pude!teaptă"
că unt doar că uni de!teaptă 1uteţi crede a!a ce$a2
 dat din cap a ne&ncredere !i" pentru o $reme" a răma tăcută)
in ce#e din urmă" i-am dat un im(o#d) I-am pu:
—Jannah) i-ai mai pu !i a#te &ntre(ări2
— Da) Da" #-am mai intre(at dacă a mai omor*t pe ci ne$a) +i
!tiţi ce mi-a răpun2
 tăcut din nou)
După o c#ipă" #-am răpun:
— Nu" nu !tiu) Ce ţi-a zi2
— zi că <in$oc a# cinci#ea amendament=
(ia atunci Jannah a p#*n din nou" de data aceată %ără ă e
a(ţină) Durerea ei (rucă" denaturată" pentru tată# pe care i#
credea ea mi-a amintit de un citat din Emeron" care a pu că
dintre toate %e#uri#e de a pierde o peroană" moartea ete cea mai
(#*ndă"
 p#*n mu#t timp" &nă am %ot u!urată ă decopăr că atunci
c*nd #acrimi#e i -au oprit" a reu!it ă &!i &ndrepte g*nduri#e către
propria ei iguranţă) +terg*ndu-!i %aţa cu un nop de !er$eţe#e din
cutie" -a uitat #a mine !i a pu pe un ton contant:
— $ocaţii o ă &# coată de aco#o" !tiţi2 Ce mă %ac2
+i m-am auzit răpunz*nd" cu o %erocitate maternă mu#t mai
răpicată dec*t unt o(i!nuită ă %o#oec &n !edinţe#e de terapie9
— Jannah" te $ei apăra)
Ce poate #ace omul cu conştiinţă $n legătură cu cel #ără
scrupule?
Sociopaţii nu unt puţini !i nici rari) Dimpotri$ă" reprezintă o
proporţie emni,cati$ă din popu#aţia noatră) De!i e.perienţa
Jamei a %ot perona#ă" ete practic impoi(i# ca o peroană din
Occident ă trăiacă %ără ă cunoacă ce# puţin un at%e# de
indi$id" &ntr-un %e# au a#tu#)
Oamenii %ără con!tiinţă reimt emoţii#e toarte di%erit de tine !i
de mine !i nu imt de#oc iu(irea au orice a#t ata!ament poziti$
%aţă de emenii tor) cet de,cit" #a care ne ete di,ci# ă ne
g*ndim" reduce $iaţa Ia un 'oc ne%*r!it de e.ercitare a dominaţiei
aupra a#tor oameni) Uneori" pihopaţii unt $io#enţi ,zic" a!a cum
ete tată# Jannei" deea nu unt ,zic $io#enţi" pre%er*nd ă
<c*!tige= &n %aţa a#tora prin atacuri din #umea a%aceri#or" &n pro%eie
au #a ni$e# gu$ernamenta# — au pur !i imp#u e.p#oat*nd c*te o
peroană" &n cadru# unei re#aţii parazitare" a!a cum a %*cut-o 8u6e"
%a#u# oţ a# #ui S;dne;)
5n prezent" pihopatia ete <incura(i#ă=9 mai mu#t chiar"
pihopaţii aproape că nu $or niciodată ă ,e <trataţi=) De a#t%e#"
ete pro(a(i# ca" &n (aza con,guraţiei ne uro(io#ogice a
ociopatiei" anumite cu#turi" &n pecia# cea occidenta#a" ă
&ncura'eze acti$ comportamente#e antiocia#e" inc#ui$ $io#enţa"
crima !i aţ*țarea #a răz(oi)
Sunt %apte di,ci# de acceptat pentru mu#ţi oameni) Sunt
'ignitoare" neega#itarite !i &npăim*ntătoare) &nă inţe#egerea !i
acceptarea #or ca ,ind un apect rea# a# #umii noatre reprezintă
regu#a număru# unu dintre ce#e <Treiprezece Regu#i de a 7ace 7aţă
pihopaţi#or &n Viaţa de i cu iX pe care #e pun pacienţi#or precum
Jannah !i a#tor peroane intereate ă e prote'eze pe ine !i pe
oamenii iu(iţi)
Iată ce#e treiprezece regu#i:
TREIS1REECE RE/U8I 1ENTRU  7CE 7 1SIJO1PI8OR
5N VIȚ DE I CU I
B.rima regula implică pastila amară a acceptării faptului ca unii
oameni nu au, la propriu, con&tiinţă.
De ce#e mai mu#te ori" ace!ti oameni nu arată ca Char#e Man!on
au ca un (arman 7erengi) rată ca noi)
.Cntr1o dispută dintre instinctele tale &i implicaţiile unui rol picul
rit o persoană — educator, medic, conducător, iubitor de animale,
umanist, părinte — urmea*ă1ți instinctele.
7ie că iţi $ine ă crezi au nu" e!ti un o(er$ator contant a#
comportamentu#ui uman" iar impreii#e ta#e ne,#trate" de!i
a#armante !i aparent tranii" te pot a'uta %oarte mu#t dacă #e dai
$oie) Singur &nţe#egi" %ără ă ţi e pună" că etichete#e
cui$a care nu a !i
impreionante a$ut
a$*nd
a!a ce$a
Z&notaţii
de #a mora#e
(un &nceput)
nu con%eră con!tiinţă
)ănd ai $n "edere o relaţie nouă, de orice tip ar 0 ea, aplică
-egula de Trei pri"ind re"endicările !i promisiunile făcute de
persoana respecti"ă &i responsabilităţile pe care le are aceasta ) 7ă
din -egula de Trei politica ta personală) O minciună" o promiiune
nerepectată !i o repona(i#itate ignorată pot , ne&nţe#egeri) E
poi(i# ca două ă ,e o gre!ea#ă gra$ă" 5nă trei minciuni iţi pun
că ai de-a %ace cu un mincino" iar &n!e#ăciunea ete oia
comportamentu#ui #ipit de con!tiinţă) Redu-ţi pierderi#e !i ie!i din
ituaţie c*t de repede poţi) 1#ecarea" de!i poate , di,ci#ă" $a , mai
u!oară !i mai ie%tină acum dec*t mai t*rziu)
Nu &ţi &ncredinţa (anii" munca" ecrete#e au a%ecţiunea unui om
care minte de trei ori) Daruri#e ta#e e $or riipi &n $an)
4. une la $ndoială autoritatea.
&ncă o dată — ai &ncredere &n proprii#e ta#e intincte !i angoae"
mai a#e ce#e depre oameni care pretind că dominarea ce#or#a#ţi"
răz(oaie#e $io#ente au a#tă &ncă#care a con!tiinţei unt marea
o#uţie #a o pro(#emă au a#ta) 7ă acet #ucru chiar !i atunci c*nd"
au mai a#e atunci c*nd" toată #umea din 'u0i# tău a $ncetat cu
totu# ă mai pună #a &ndoia#ă autoritatea) Repetă-ţi &n inea ta că
Stan#e; Mi#gram ne-a dat o #ecţie depre upunere: ce# puţin !ae
oameni din zece $or acu#ta or(e!te o autoritate aparent o,cia#ă
din mi'#ocu# #or)
Vetea (ună ete că a (ene,cia de pri'in ocia# cre!te
poi(i#itatea ca oamenii ă e &ndoiacă de autoritate) Incura'eaz*-
i" de aemenea" pe cei care %ac acet #ucru)
5. Măgulirea suspectă.
Comp#imente#e unt &nc*ntătoare" &n pecia# c*nd unt incere)
Dimpotri$ă" măgulirea ete e.tremă !i %ace ape# #a ego-uri#e
noatre &n moduri ne rea#ite) Ete materia#u# %armecu#ui %a# !i
aproape &ntotdeauna imp#ică o intenţie de manipu#are)
Manipu#area prin intermediu# măgu#irii ete" uneori" ino%eni$ă !i
a#teori initră) 1ri$e!te dinco#o de ego-u# tău g*di#at !i nu uita ă
upectezi măgu#iri#e)
ceată <regu#ă a măgu#irii= e ap#ica indi$idua#" dar !i #a ni$e# de
grup !i chiar de naţiune) 5n toată itoria umană !i &n $remuri#e de
azi" chemarea #a răz(oi a preupu re$endicarea măgu#irii cum că
proprii#e %orțe unt pe ca#e ă ă$*r!eacă o $ictorie care $a %ace
#umea mai (ună" un trium% care" din punct de $edere mora#" ete
#ăuda(i#" 'uti,cat de rezu#tatu# p#in de omenie" unic &n năzuinţa
umană" echita(i# !i demn de imenă gratitudine) De c*nd am
&nceput ă conemnăm itoria omenirii" toate mari#e noatre
răz(oaie au %ot at%e# &ncadrate" de toate părţi#e imp#icate &n
con0ict" iar &n toate #im(i#e" cu$*ntu# ră*boi ete ce# mai adeea
&noţit de ad'ecti$u# sfAnt. Se poate u!or argumenta că umanitatea
$a a$ea
$adă pacede
dinco#o atunci c*nd
aceată popoare#e
măgu#ire $or , capa(i#e" ce# puţin" ă
măietrită)
8a %e# cum e poate ca un indi$id <um0at= de #ingu!irea unui
manipu#ator ă u poarte tupid" patriotimu# e.agerat &ntreţinut
de măgu#iri ete pericu#o)
6. 6a ne"oie, Dde0ne&te1ți conceptul de respect)
1rea adeea" interpretăm gre!it teama ca ,ind repect" !i cu c*t
ne temem mai mu#t de cine$a" cu at*t &# $edem ca ,ind demn de
repectu#
Man notru
de ,ica meam un motan
pe $remea de ea
c*nd >enga#
a$eapătat" (otezat
&n 'ur de  ani"Muc#e
&ntruc*t
!i atunci c*nd era doar un pioi" arăta ca un #uptător pro%eionit
cum a crecut" ete mu#t mai mare dec*t ma'oritatea piici#or
dometice) /heare#e #ui %ormida(i#e eamănă cu ce#e a#e
trămo!u#ui *u piica-#eopard aiatică" &nă are un temperament
tandru !i paci,t) Vecina mea are o mică piică tărcată care $ine &n
$izită) Deigur" charima de prădător a tărcatei ete uria!ă !i e
e.traordinară &n a-!i &ndrepta ochiu# ma#e,c pre a#te piici" Ori de
c*te ori e apropie #a B metri" Mude Man" cu ce#e !apte
6i#ograme a#e a#e %aţă de ce#e trei a#e piicii" e ghemuie!te !i e
ap#eacă de teamă !i de%erenţă %e#ină)
Muc#e Man ete o piică p#endida) Ete ca#d !i iu(itor !i ete
%oarte apropiat de u0etu# meu" Totu!i" &mi p#ace ă cred că une#e
dintre reacţii#e #ui unt mai primiti$e dec*t a#e me#e) Sper că nu
con%und teama cu repectu#" pentru că acet #ucru ar duce cu
iguranţă #a propria mea $ictimizare) Să ne %o#oim creiere#e
umane mari &n copu# upunerii tendinţei noatre anima#ice de a
ne p#eca &n %aţa prădători#or" a!a &nc*t ă putem dec*#ci con%uzia
dintre an.ietate !i datorie) 5ntr-o #ume per%ectă" repectu# uman ar
, o reacţie automată doar %aţă de cei puternici" (uni !i cura'o!i din
perpecti$ă mora#ă) E puţin pro(a(i# ca peroana care pro,tă de
%aptu# că te &npăim*ntă ă e &ncadreze &n categorii#e u-amintite
 reu!i epararea
crucia#ă repectu#ui
pentru grupuri de teamă
!i naţiuni) ete mic
1o#iticianu#" de oau
importanţă
emeţ" care
ameninţă oamenii amintindu-#e %rec$ent de poi(i#itatea crimei"
$io#enţei au terorimu#ui" după care e %o#oe!te de teama #or
crecută pentru a #e c*!tiga upunerea" are mai mu#te !ane ă ,e
un artit a# &n!e#ătorii#or dec*t un #ider #egitim) +i acet #ucru a %ot
ade$ăru# pe parcuru# itoriei umane)
7 Eu te alătura +ocului,
Intriga ete principa#u# intrument a# pihopatu#ui) Rezită tentaţiei
de a te #uadec*t
inte#igent #a &ntrecere cu ana#iza
e#" de a-# un pihopat educător"
au doar de a te arăta
de a# tachina) mai
5n p#u
%aţă de %aptu# că te-ai co(or* #a ni$e#u# #ui" &neamnă că te-ai
ditrage ingur de #a ceea ce ete cu ade$ărat important" și anume
de #a a te prote'a)
F. ea mai bună cale de a te prote+a de un sociopat este
e"itarea lui, refu*area oricărui fel de contact sau
comunicare cu el.
De o(icei" piho#ogii nu recomandă e$itarea" &nă &n cazu# de %aţă"
%ac o e.cepţie c*t e poate de intenţionată) Singura metodă cu
ade$ărat e,cientă &n a %ace %aţă unui pihopat identi,cat ete ă i#
repingi cu totu# din $iaţa ta) 1ihopaţii trăiec &n &ntregime &n
a%ara contractu#ui ocia# !i) prin urmare" ete pericu#oaă
inc#uderea #or &n re#aţii au &n a#te ituaţii ocia#e) &ncepe
e.c#uderea #or &n conte.tu# proprii#or ta#e re#aţii !i a# $ieţii ta#e
ocia#e) Nu $ei răni entimente#e nimănui) Oric*t de ciudat poate
părea" !i de!i ei pretind e.act pe do" pihopaţii nu au at%e# de
trăiri)
Se poate ă nu reu!e!ti niciodată ă &ţi %aci %ami#ia !i prietenii ă
&nţe#eagă de ce e$iţi o anume peroană) Sociopatia ete
urprinzător de greu de remarcat !i chiar !i mai greu de e.p#icat)
&n orice caz" e$ită peroana repecti$ă)
Daci e$itarea tota#ă ete impoi(i#ă" p#ani,că &n a!a %e# &nc*t ă te
apropii c*t mai mu#t de o(iecti$u# e$itării tota#e)
G. 9nali*ea*ă1ţi tendinţa de a compătimi prea u&or.
Repectu# tre(uie pătrat pentru oamenii (uni !i care dau do$ad*
de cura' mora#) Mila ete un a#t răpun $a#oro din punct de
$edere ocia# !i tre(uie pătrat pentru inocenţii care u%eră cu
ade$ărat au care e con%runtă cu nenorociri" &n chim(" dacă
a'ungi ă compătime!ti prea adeea pe cine$a care #e răne!te &n
mod contant" pe tine au pe cei#a#ţi" !i care o#icită &n mod acti$
impatie"
pihopat) !ane#e unt aproape de FF@ ă ai de-a %ace cu un
5n #egătură cu acet #ucru — recomand ă iţi poto#e!ti căt e poate
de mu#t ne$oia de a , politicos $n a(o#ut toate ituaţii#e) 1entru
adu#ţii norma#i din cu#tura noatr*" a , <ci$i#izat= ete ca un re0e.
!i" de mu#te ori" ne dăm eamă că untem automat cu$iincio!i
chiar !i c*nd cine$a ne-a &n%uriat" ne-a minţit de repetate ori au"
#a ,gurat" ne-a &n'unghiat pe #a pate) 1ihopaţii pro,tă din p#in de
acet (un-imţ automat &n ituaţii de e.p#oatare)
Nu te teme ă nu z*m(e!ti !i ă ,i ca#m atunci c*nd ete cazu#)
BH. Eu $ncerca să $ndrepţi ceea ce nu se poate $ndrepta.
 doua 3a treia" a patra !i a cincea4 !ană ete 3unt4 pentru
oameni care au con!tiinţă) Dacă te con%runţi cu o peroană care
nu are con!tiinţă" &n$aţă ă &nghiţi &n ec !i ă reduci pierderi#e)
8a un moment dai" cei mai mu#ţi dintre noi tre(uie ă &n$ăţăm
#ecţia importantă" chiar dacă dezamăgitoare" că" indi%erent de
(une#e noatre intenţii" nu putem contro#a comportamentu# a#tor
oameni
apect a#—amanu#ui
%ără a mai $or(i ironia
!i e$ită de tructuri#e de caracter
de a a'unge &n$aţăam(iţie
ă ai aceea!i acet
ca pihopatu# — aceea de a contro#a) Dacă nu dore!ti contro#" &nă
$rei ă a+uţi oamenii" atută-idoar pe cei care $or cu ade$ărat ă %te
a'utaţi" Cred că iţi dai ingur eama că &n aceata categorie nu
intră !i oamenii %ără con!tiinţă)
Comportamentu# pihopatu#ui nu ete $ina ta" &n niciun %e#) +i nu
ete nici miiunea ta) Miiunea ta ete propria ta $iaţă)
BB. Să nu 0i niciodată de acord, din milă sau din alt moti", să a+uţi
un sociopat $n a1&i ascunde ade"ăratul caracter.
<Te rog" nu pune ce#or#a#ţi=" rotit adeea cu #acrimi &n ochi !i cu
cr*!nit din dinţi ete rugămintea em(#ematică a hoţi#or" a ce#or
care a(uzează copii — !i a pihopaţi#or) Nu acu#ta acet c*ntec de
irenă) Cei #a#ţi oameni
merită pihopaţii merita ecrete#e)
ă #e pătrezi ă ,e a$ertizaţi mai mu#t dec*t
Dacă cine$a %ără con!tiinţă inită că &i e!ti <dator=" adu-ţi aminte
ce ai citit aici: <5mi e!ti dator= a %ot rep#ica tandard a pihopaţi#or
timp de mii de ani" #a propriu" !i &ncă mai ete) ta i-a pu
Raputin &mpărăteei Ruiei" Ete ceea ce tată# ei i-a ugerat
Jannei după dicuţia #ămuritoare de #a pu!cărie" $em tendinţa de
a conidera <&mi e!ti dator= drept o pretenţie care ne o(#igă" dar
pur !i imp#u nu ete ade$ărat) Nu p#eca urechea #a acete
cu$inte)
e!ti) De aemenea" ignoră !i rep#ica <E!ti #a %e# ea mineXX) Nu

B 9pără1ţi psihicul.
Nu permite cui$a %ără con!tiinţă au mai mu#tora de acet gen ă
te con$ingă de %aptut că umanitatea ete un e!ec) Ce#e mai mu#te
,inţe umane au con!tiinţă) Ma'oritatea ,inţe#or umane unt
capa(i#e ă iu(eacă)
B. 9 trăi bine este cea mai bună ră*bunare.
Epi#og
5ncă mă m*i $ad cu Jannah ocaziona#)
Tată# ei a %ot e#i(erat din 5nchioare pentru (ună-purtare" &nă
ea nu i-a $ăzut !i nici măcar nu a $or(it cu e# &n u#timii !ae ani)
ceată pierdere" precum !i moti$e#e ei au răma o ură de
triteţe amarnică pentru ea)
1ărinţii ei au di$orţat" nu din cauza acti$ităţi#or crimina#e a#e
tată#ui ei" pecicare
recunoacă" din mama Jannei
cauză că !i retu#
%emeia ocietăţii
#-a găit re%uză
&n pat cu ă e#e$ă
o %otă #e
&n $*rtă de G ani)
Ca mărturie a inte#igenţei !i puterii ei" Jannah a terminat
%acu#tatea de medicină cu rezu#tate deoe(ite) 5nă #a curt timp a
decoperit ceea ce era e$ident— că a a'unge medic era am(iţia
tată#ui ei pentru ea" nu a ei) Din punctu# #ui de $edere" era ce# mai
&na#t pretigiu)
5n ciuda a!teptări#or" Jannah nu a renunţat #a capacitatea de a
imţi apropierea %ată de peroane iu(itoare !i de incredere" !i nici
#a un imţ a# umoru#ui ec) De e.emp#u" c*nd a terminat mediana"
a &nţe#e că 'urăm*ntu# medica# <&nainte de toate" ă nu %aci rău=
nu i e potri$ea de#oc tată#ui ei
 ap#icat !i a %ot acceptată #a mai mu#te %acu#tăţi de drept) 
a#e-o pe cea care a$ea o pecia#izare &n a$ocatură !i drepturi#e
omu#ui)

Origini#e con!tiinţei
,e ce un animal+ pe cont propriu+ specificat si etic&etat de tot felul de semnale
ca individ în sine+ ale"e să renun)e la via)a lui în a0utorul altuia1
— 8eLiThoma
Din moment ce !tim %oarte (ine că natura ete agrei$ă" de ce nu
unt toţi oamenii uciga!i" precum tată# Jannei2 De ce noi" &n
ma'oritate" operăm" ce# mai adeea" &n (aza unui a# !apte#ea imţ
care ne &ndeamnă ă nu ucidem" chiar !i atunci c*nd am a$ea de
c*!tigat" &ntr-un te# au a#tu#" de pe urma %aptei noatre2 +i o
ciudăţenie !i mai mare: de ce" adeea" ne imţim $ino$aţi c*nd
%urăm" minţim au c*nd rănim a#ţi oameni2
m dicutat de'a cauze#e ociopatiei" a!a &nc*t ete corect ă
punem !i &ntre(area geamănă: care ete cauza con!tiinţei2 D&ntr-
para#e#ă9
un anumede punct
%apt"deete
$edere"
&ntre(area
aceată mai
in$etigaţie
adec$ată"
nu ete
dar !i
doar
mai
&ncurcată) De c*nd DarLin a pu(#icat 3riginea speciilor" &n QBG"
mare parte a teoretizării !tiinţi,ce a pornit de #a premia că toate
,inţe#e $ii" inc#ui$ oamenii" au e$o#uat pe (aza #egii e#ecţiei
natura#e &n con%ormitate cu aceată #ege" numită popu#ar <#egea
'ung#ei=" orice trăătură care cre!te rata de upra$ieţuire !i
reproducere 3!i aigura" &n acet %e#) continuarea proprii#or
componente genetice4 $a a$ea tendinţa ă răm*nă &n popu#aţie)
Dacă o trăătură
indi$izi#or acet ,zică au o tendinţă
e.cepţiona# a$anta' comportamenta#ă
de upra$ieţuire con%eră
timp de
nenumărate generaţii" &n mu#te ituaţii !i ha(itate" aceata poate"
&n mod porit !i pe o perioadă e.trem de #ungă" ă de$ină parte a
amprentei genetice tandard a peciei repecti$e)
5n (aza #egii e#ecţiei natura#e" tigrii au gheare" came#eonii &!i
chim(ă cu#oarea" !o(o#anii e$ită paţii#e dechie" opoumii %ac
pe mortu#" iar maimuţe#e au creiere mari deoarece tigrii cu gheare"
!op*r#e#e camu0ate" rozătoare#e rezer$ate" opoumii care 'oacă
ro#uri !i primate#e %oarte inte#igente au tendinţa de a upra$ieţui
mai mu#t !i de a a$ea mai mu#ţi urma!i dec*t a#ţi emeni de-ai #or)
5n chim(" ace!ti pui upra$ieţuiec mai (ine !i e reproduc mu#t
mai de dec*t to$ară!ii #or de 'oacă mai puţin noroco!i care nu
unt &nzetraţi genetic cu arme" tehnici de camu0are" angoaă
care a'ută upra$ieţuirea" a(i#ităţi actorice!ti au inte#igenţă
uperioară &nă &n con%ormitate cu aceată #ege a 'ung#ei tota#
#ipită de mora#itate" pentru ce %o#o poi(i# unt imitări#e !i
&ntreruperi#e unui puternic imţ mora# pentru mem(rii unei pecii
de prădători — pentru că" tehnic $or(ind" ,inţe#e umane unt
prădătoare2 Imaginează-ţi" de e.emp#u" un mare rechin a#( cu
con!tiinţă contr*ngătoare C*t ar putea ă upra$ieţuiacă2
tunci" care pot , srcini#e e$o#uti$e a#e con!tiinţei umane2
Să re%ormu#ăm aceată &ntre(are e.traordinară) Imaginează-ţi
ni!te oameni
găec reureizo#aţi pe o1e
#imitate) mică inu#ă
termen &ndepărtată"
#ung" pe careauemai
ce tip de indi$izi
multe !ane ă upra$ieţuiacă — unu# cintit !i mora# au unu#
#ipit de crupu#e" cum ete S6ip2 >una !i empatica Pac6ie
u(entein au Doreen 8itt#e,e#d2 S;dne; au initentu# !i
egoitu# 8u6e2 Jannah au tată# ei2 Dacă pe inu#ă ar e.ita
c*te$a a#te peroane cu care upra$ieţuitorii ă e &mperechere—
!i dat ,ind că pihopatia are !i o determinantă genetică — pe
parcuru# mai mu#tor generaţii" nu -ar putea" oare" ă e a'ungă #a
o inu#ă popu#ată
aceată popu#aţie&ndeprincipa#
pihopaţicunu
oameni %ără con!tiinţă2
ar &ncepe" poi" oare
%ără ă e g*ndeacă
de două ori" ă ec*tuiacă tota# reure#e inu#ei !i" at%e#" ă
moară &n &ntregime` +i dacă" dimpotri$ă" pe inu#ă" unde $iaţa ar ,
%ragi#ă !i &n#ăturată %ără mi#ă" -ar mai găi oameni cu con!tiinţă"
ce anume din #umea rea#ă ar , cu#ti$at imţu# mora# a# acetora2
Tocmai &n (aza acetei contetări aparent impoi(i#e a teoriei
e$o#uţionite" (io#ogii" ocio(io#ogii" piho#ogii comparati!ti !i
,#oo,i unt de mu#t intereaţi de srcini#e a#truimu#ui #a oameni
!i #a a#te anima#e) Ori de c*te ori o(er$ăm cu atenţie acţiuni#e
anima#e#or a!a-zi uperioare" $edem o dihotomie aparent
ireconci#ia(i#ă &ntre upra$ieţuirea egoită !i intereu# ocia#
inten) Deigur" nicăieri nu ete mai accentuată aceată dihotomie
dec*t #a pecia umană) Ne intrecem cu %erocitate !i ne &n$ăţăm
copiii ă ,e &n competiţie) 7inanţăm răz(oaie !i arme de ditrugere
&n maă) &n ace#a!i timp" dăm (ani pentru %undaţii" programe
ocia#e !i adăpoturi pentru peroane#e %ără #ocuinţă" !i &ncercăm
ă ne &n$ăţăm copiii — aceia!i copii — ă ,e (uni)
Specia noatr* #-a creat pe Napo#eon" dar !i pe Maica Tereza)
5nă con%orm teoriei e$o#uţionite %undamenta#e" Maica Tereza nu
ar , tre(uit ă e nacă" deoarece nici caritatea !i niciun imţ a#
(ine#ui !i r*u#ui nu par ă ai(ă de-a %ace cu #egea 'ung#ei) Ce e
&nt*mp#ă de %apt2 !a cum a &ntre(at Da$id 1apineau &n recenzia"
pu(#icată &n Ee; Jor# Times, a cărţii #ui Matt Rid#e; The 3rigins of
Virtue5 <Dacă tipii de trea(ă terminau &ntotdeauna u#timii atunci
c*nd trămo!ii no!tri cormoneau după hrană &n a$ana a%ricană"
de ce mora#itatea ete at*t de ,reacă acum2=
Oamenii nu imt nici pe departe ingure#e anima#e care pot ,
a#truite) /aze#e#e #ui Thomon <ţopăie= 3ar $izi(i# &n u !i &n 'o4
atunci c*nd $ăd un prădător" căz*nd !ane#e upra$ieţuirii
indi$idua#e" dar crec*nd !ane#e de a#$are a#e turmei)
Cimpanzeii &mpart carnea &ntre ei !i" uneori" chiar !i ce# mai (un
%ruct" Con%orm
preţioaa piho(io#ogu#ui
decoperire 7ran
a unui hoit de aa#"puternice
cu trigăte un cor( $a comunica
către to#"
atrăg*nd at%e# atenţia #upi#or)
C*nd $ine $or(a de upra$ieţuire" &n mod c#ar e.ită un anumit
con0ict de interee intre indi$id !i turmăcomunitateto#" iar
argumente#e cu pri$ire #a srcinea a ceea ce piho#ogii e$o#uţioni!ti
numec <comportamente a#truite= -au centrat" &n genera#" &n
'uru# conceptu#ui de unitate de selecţie a e$o#uţiei) Oare e#ecţia
natura#ă <a#ege= doar indi$izi pentru upra$ieţuire au operează #a
ni$e#
&ntregide grup" %a$oriz*nd
&n de%a$oarea a#tora2 at%e# upra$ieţuirea unor popu#aţii
Dacă <upra$ieţuirea ce#ui mai puternic= e ap#ica doar #a indi$id
ca unitate de e#ecţie" e$o#uţia tipii de egoim ete aproape
impoi(i# de e.p#icat" din ace#a!i moti$ pentru care uciga!u# S6ip"
Doreen" 8u6e !i tată# Jannei" ca indi$izi" ar a$ea cu ade$ărat mai
mu#te șane ă rezite ce#or#a#ţi dintre noi a0aţi pe o inu#ă putie)
5nă dacă unitatea de e#ecţie ete grupu# ca &ntreg" atunci poate
, e.p#icată o anume cantitate de a#truim" Detu# de imp#u" un
grup %ormat
are mai din!ane
mu#te mdi$izi
de care cooperează
upra$ieţuire !i au gri'ă unu# de ce#ă#a#t
ca grup dec*t un co#ecti$ de
indi$izi care e a0ă &n competiţie au e ignoră reciproc) 5n termeni
de upra$ieţuire" grupu# de ucce $a , ce# care operează ca
entitate" &ntr-o anume măură" nu ce# &n care ,ecare indi$id caută
ă ,e număru# unu" &n enu# e.c#uderii ce#or#a#ţi)
Se#ecţia de grup !i tot ce imp#ică ea #egat de ade$ăra ta noatră
natură a %ot printre e$o#uţioni!ti o idee e.trem de contro$erată"
re0ect*nd %ăptui că &nă!i teoria e$o#uţiei e$o#uează) Teorii#e
timpurii depre e#ecţia grupuri#or au pornit de Ia poi(i#itatea că"
#a &nceput" au e.itat grupuri unite de indi$izi a#trui!ti 3mami%ere
care emiteau comportamente de a$ertizare" păări care emna#au
to#u#ui ura de m*ncare" primate generoae !i a!a mai departe4
pre a %a$oriza" &n primu# r*nd" e#ecţia de grup) ceată
preupunere #a( argumentată — agregarea din enin a a#trui!ti#or
— a %ot agaantă pentru mu#ţi &n$ăţaţi" care i-au con%erit eticheta
&n'oitoare de !tiinţă !u(redă)
5n G" /eorge C) i##iam de #a Uni$eritatea din Chicago a
pu(#icat un te.t" a'un daic intre #imp" intitu#at 9daptation and
Eatural Selection, &n care a uţinut ci e puţin pro(a(i# ca e#ecţia
de grup" de!i teoretic poi(i#ă" ă , aparu# &n natură) i##iam a
cri că nici grupu#" nici indi$idu# nu au reprezentat unitatea
%undamenta#ă
de a e#ecţiei
e#ecţie a %ot natura#e"
&nă!i gena) uţin*nd
1entru că ade$ărata
creaturi#e unitate
cu reproducere
e.ua#ă" pre deoe(ire de organime#e care generează c#one"
gena ete ingura unitate care" &n timp" e automu#tip#ic* &ntocmai
3mai mu#t au mai puţin4) Copiii nu unt copii e.acte a#e părinţi#or
#or" &nă gene#e sunt copii detu# de precie a#e #or ine#e) +i" &n
acet %e#" a initat i##iam" gena tre(uie ă ,e ingura unitate pe
care e#ecţia natura#ă o poate uti#iza e,cient) Cu a#te cu$inte"
<upra$ieţuirea ce#ui mai puternic= &neamnă upra$ieţuirea ce#or
mai
e#e4"puternice gene
nu neapărat 3au"mai
a ce#or maiputernice
degra(ă" anima#e
a in%ormaţiei codi,cate
din grupuri) &n
1entru
i##iam" indi$izii !i grupuri#e au e.itat doar pen#ru a deer$i ca
medii temporare pentru in%ormaţia genetică)
ece ani mai t*rziu" &n G[" &ntr-o carte incă popu#ară" numită
>ena egoistă" Itichard DaL6in a e.tin teoria centrată pe genă a
#ui i##iam !i noţiunea de selecţie a rudelor a (io#ogu#ui ) D)
Jami#ton" care e.p#ică din nou" &n mod parado.a#" e$o#uţia
comportamente#or a#truite de #a ni$e#u# indi$idu#ui" in$oc*nd
ideea
merităde <egoim= #a ni$e# de genă) Ete u idee detu# de tranie !i
o e.p#icaţie)
Se#ecţia rude#or &neamnă că (ucăţi din amprenta genetică a
indi$idu#ui 3inguru# apect (io#ogic a# acetuia care are o !ană de
<nemurire=" ă punem4 o $or duce mai (ine dacă indi$idu# i!i
apără nu doar propria upra$ieţuire !i !ane#e de reproducere" ci !i
pe a#e a#tor indi$izi care &mpărtă!ec o ec$enţă din materia#u# ău
genetic) Dacă e poartă genero !i protector cu rude#e #ui de
*nge" rate#e crecute de upra$ieţuire !i reproducere $or duce #a
&nmu#ţirea număru#ui gene#or a#e &n r*ndu# generaţii#or $iitoare"
dui moment ce rude#e #ui !i e# au mu#te gene &n comun)
Deigur" e.preia <genă egoită= nu intenţionează ă ugereze
că DN-u# ete un #ucru &nzetrat cu g*ndire !i entimente !i
a$*nd proprii#e dorinţe) DaL6in uti#izează conceptu# de <genă
egoită= ca meta%oră) Senu# dat de e# e re%eră #a caracteritici#e
unei pecii ca ,ind determinate de gene#e care &i %ac pe indi$izi ă
g*ndeacă" ă imtă !i ă e poarte &n copu# ma.imizării
e.itenţei ace#ora!i gene din rezer$a de gene" indi%erent de
e%ecte#e ace#or g*nduri" entimente !i comportamente aupra
indi$izi#or &n!i!i) De e.emp#u" &n cazu# &n care creieru# &mi dă $oie
ă ta(i#ec ata!amente emoţiona#e !i am entimente de
apropiere %aţă de $erii mei" &nc*t ă &mpart %ructe#e me#e cu ei" e
poate ca $iaţa mea ă e curteze" dar" &n medie" !ane#e ca
gene#e me#e
deoarece ă continue
acetea ă e.ite
unt parţia# &n popu#aţie
&mpărtă!ite au crecut"
de ,ecare dintrepractic"
$erii
mei) Iar gene#e pe care #e-am donat rezer$ei de gene prin
pre#ungirea $ieţi#or #or pot inc#ude" %oarte u!or" gene#e care mă %ac
ă imt ata!amente#e emoţiona#e)
Cu a#te cu$inte" gene#e ata!amentu#ui emoţiona# unt <egoite="
&n enu# că e#e e.ită &n copu# propriei pro#i%erări !i %ac acet
#ucru %ără ă #e pee de tarea de (ine au de continuarea
e.itenţei indi$idu#ui) 1recum &n ce#e(ru# citat a# #ui Samue# >ut#er:
<OCon%orm
găină ete modu#
părerii unui ou de
a numero!i a %ace a#t ou=)
e$o#uţioni!ti" &ntruc*t &mpărtă!im cu
părinţii" %raţii" urori#e au cu copiii no!tri ce# mai mare procent de
gene a# etu#ui genetic" e#ecţia rude#or ete repona(i#ă de
%aptu# că tindem ă ,m mai puţin egoi!ti cu părinţii" %raţii" urori#e
!i copiii no!tri" dec*t %aţă de rude#e &ndepărtate !i trăini) >a mai
mu#t" e#ecţia rude#or e.p#ică de ce ne &ngri'im !i educăm copiii &n
ciuda %aptu#ui că at%e# ne diminuăm energia !i reure#e
indi$idua#e de upra$ieţuire) Din aceată perpecti$ă" con&tiinţa
ete mecanimu#
ignorăm programat
mici#e pachete genetic carea#e
up#imentare aigură %aptu# cănotru
materia#u#ui nu
genetic care tocmai e p#im(ă &n 'ur pe a#te picioare dec*t a#e
noatre)
C*t depre imţu# notru de con!tiinţa creat genetic" &ndreptat
către rude#e &ndepărtate !i trăinii u-menţionaţi e$o#uţioni!tii
centraţi pe gene a,rmă că $eriunea 8or de e#ecţie natura#ă ar ,
%a$orizat gene care au a$ut drept conecinţa <a#truimu# reciproc=
au comportamente#e care nu au umă zero 3de tip c*!tig-c*!tig4"
cum unt di$iziunea muncii" căutarea de prieteni" cooperarea !i
e$itarea con0ictu#ui) cete comportamente ar , mediate de
emoţii de tipu# recuno!tinţei" compaiunii !i con!tiin%ei" emoţii
a$anta'ate c*nd era $or(a de e#ecţia natura#ă a gene#or)
5ntr-o rena!tere a ideii de e#ecţie de grup &nă" a#ţi teoreticieni
ai e$o#uţionimu#ui" printre care Da$id S#oan i#on !i Stephen Pa;
/ou#d" au o#icitat !tiinţe#or (io#ogice !i comportamenta#e ă ai(ă
&n $edere că e poate ca e$o#uţia ă , a$ut #oc" de %apt" pe mai
mu#te ni$e#uri nu doar pe ce# centrat pe gene) Natura#itu# /ou#d
ree.aminează do$ezi#e din pa#eonto#ogie !i uţine ideea ca
e#ecţia natura#a operează #a mu#tip#e ni$e#uri" de #a genă #a
indi$id !i #a grup !i chiar — au mai a#e — #a pecie) 8i p#u" e#
a,rmă că %orţe#e care operează &n manieră mu#t mai puţin porită
dec*t e#ecţia natura#ă !i mu#t mai rapid dec*t din timpuri#e
tră$echi
g#o(a#e ——aue$enimente care inc#ud
a%ectat emni,cati$ dezatre
curu# g#o(a#e
e$o#uţiei !i o au aproape
pot %ace din
nou)
Di$ere#e ni$e#uri a#e e#ecţiei natura#e e a0ă" pro(a(i#" &n
dezacord &ntre e#e" mai a#e cu pri$ire #a comportamente#e
a#truite și #a trăiri#e de tipu# con!tiinţei) 8a ni$e#u# genei ," de
aemenea" #a ni$e#u# grupu#ui" con!tiinţa e adaptează" iar e#ecţia
natura#ă ar %a$oriza-o) 5nă #a ni$e#u# creaturii indi$idua#e" e poate
ca" uneori" a(enţa con!tiinţei ă ,e mai adaptati$ă pentru
upra$ieţuire &n mai
con!tiinţa #a cei acet %e#"dintre
mu#ţi natura
noi"ar&n &ncura'a &n un
timp ce" #a mod contant
a#t ni$e#" ar
continua ă pri'ine un procent mai mic de indi$izi care properă
%ără u(tratu# neuro(io#ogic a# ata!amentu#ui emoţiona# !i a#
con!tiinţei)
!a cum a pu e$o#uţionitu# Da$id S#oan i#on: <E.ită
moti$e inte#ectua#e !i practice contr*ngătoare pentru a %ace
ditincţia intre comportamente care reu!ec prin %aptu# că
participă #a organizarea de ni$e# grupa# !i comportamente care au
ucce
cu$inte#eprin u(minarea
Zegoit" aceteiZmora#
Za#truit" organizări) 8a acet&n#ucru
!i Zimora# e re%eră
#im(a'u# de zi
cu zi=) 5n acei %e#" i#on decrie aceea!i dihotomie tu#(urătoare
!i mu#t prea %ami#iară: ma'oritatea" care g*nde!te !i imte &n
termeni de reducere #a minimum a con0ictu#ui" &mpărţind atunci
c*nd ete ne$oie !i duc*ndu-!i e.itenţa a#ături de oamenii iu(iţi"
!i minoritatea" care in0ore!te de pe urma con0ictu#ui !i pentru
care $iaţa nu ete" nici mai mu#t" nici mai puţin" dec*t o competiţie
contantă pentru dominare)
Decoperim că !i #a ce# mai reducţionit ni$e# (io#ogic" #upta
dintre (ine !i rău ete mai $eche dec*t omenirea" Totu!i" pro(a(i#
că aceată competiţie $a a'unge #a ,na# odaia cu noi" iar
rezo#$area ,na#ă $a depinde de %e#uri#e &n care ati%acem
pro$ocări#e netăp*nite create de omenire" printre care e numără
!i pro(#ema ociopatiei" &n maniere pe care a(ia acum &ncepem ă
#e &nţe#egem" e#ecţia natura#ă a %a$orizat o anumită doză de a#
truim &n r*ndu# popu#aţiei umane !i a a'utat #a mode#area unei
pecii umane dotate cu capacitatea de a iu(i !i de a re#aţiona &n
cop poziti$" prin intermediu# $ocii" &ncă reduă" a con!tiinţei) Ce#
puţin G@ dintre noi untem %undamenta# &n acet %e#) 5n prezent"
nu e !tie ce $om a'unge ă %acem cu pro(#eme#e de upra$ieţuire
a peciei create de retu# de patru procente)

Dilema lui %einz


5ndrept*ndu-ne de #a piho#ogia e$o#uţionită către piho#ogia
dez$o#tării" a'ungem #a &ntre(area intereantă cu pri$ire #a %e#u# &n
care e dez$o#tă con!tiinţa #a copii umani) Con!tiinţa apare &n mod
natura# &n mintea copii#or" pe măură ce deprinderi#e #or menta#e
crec au ei do(*ndec !i &!i a'utează imţu# mora# pe măură ce
acumu#ează e.perienţe de $iaţă" din #ecţii &n$ăţate &n %ami#ie"
ocietate !i cu#tură2
Con!tiinţa ca trăire nu a %ot tudiată &n acet %e#" dar putem
&n$ăţa mu#te din ceea ce e cunoa!te depre parteneru# ău
inte#ectua# +udecata moralii. Pudecata mora#ă ete proceu# g*ndirii
care &noţe!te con!tiinţa !i o a'ută ă decidă ce ă %acă) Dacă
&ncercăm" ne putem e.prima 'udecata mora#ă &n cu$inte" concepte
!i principii)
Poe a %ot anga'at &n 'udecată mora#ă atunci c*nd conducea
udiu# ău" a#ături de con!tiinţa #ui chinuită" !i a &ncercat ă &!i dea
eama dacă ar tre(ui ă meargă #a o &nt*#nire importantă #a
er$iciu ău)
c*ine#e au După
ă de cum
&ntoarnă
!tim"acaă !i ă &#a hrăneacă
con&tiinţa %ot imţu# pe Ree(o6"a#
poruncitor
o(#igaţiei trăit de Poe" (azat pe ata!amentu# ău emoţiona# %aţă de
căţe#) =udecata morala a %ot proceu# prin care e# a ta(i#it doar &n
ce anume conta acea o(#igaţie !i cum ă a'ungă #a ace# rezu#tat)
3C*t de %oame ii $a , căţe#u#ui2 r putea ă moară de ete2 Ce
ete mai important" &nt*#nirea au Ree(o62 Care ete #ucru# corect
de %ăcut24
De unde iz$oră!te aceată capacitate aproape uni$era#ă de a ne
pune inguri &ntre(ări mora#e !i etice depre orice" de Ia dacă ă
ne hrănim au nu căţe#u# !i p*nă #a dacă ă #anăm au nu o
(om(ă nuc#eară2
Studiu# itematic a# 'udecăţii mora#e a &nceput &n anii XF" cu
piho#ogu# e#$eţian Pean 1iaget) 5ntr-una dintre ce#e mai marcante
#ucrări a#e a#e) =udecata morală la copil 1iaget a ana#izat
perpecti$e#e copi#u#ui cu pri$ire #a autoritate" minciună" %urt !i
conceptu# de dreptate)  &nceput prin &nregitrarea o(er$aţii#or
deta#iate a#e %e#u#ui &n care copiii" #a $*rte di%erite" concepeau
regu#i !i 'ucau 'ocuri !i cum interpretau di#eme mora#e) 1iaget a
a$ut o a(ordare <tructura#ă=" adică e# credea că ,inţe#e umane e
dez$o#tă" piho#ogic !i ,#oo,c" &n manieră progrei$ă" ,ecare
etapă de dez$o#tare cogniti$ă contrindu-e pe cea anterioară" !i
că1iaget
acet acur de dez$o#tare
decri are aceea!i
două tadii ordine
genera#e a#e pentru toţi copiii)
dez$o#tării mora#e)
1rimu# tadiu ete <mora#itatea contr*ngerii= au <rea#imu#
mora#=" &n care copiii e upun regu#i#or pentru că regu#i#e unt
coniderate de nechim(at) &n acet tadiu a# 'udecăţii de tip
<a#(negru=" copiii mici cred că o anume %aptă ete ,e a(o#ut
corectă" ,e a(o#ut gre!ită !i că oamenii $or ," ine$ita(i#" pedepiţi
pentru comportamentu# gre!it care ete co #a i$ea#ă" o a!teptare
numită de 1iaget <dreptate iminentă=) # doi#ea tadiu piagerian
ete
copiii<mora#itatea
$ăd regu#i#ecooperării=
ca ,ind au a <reciprocităţii=)
re#ati$e !i a'uta(i#e &n acet tadiu"
&n anumite
circumtanţe" iar conceptu# #or de dreptate ia &n ca#cu# intenţii#e
oameni#or) Copiii mai mari &!i pot <decentra= punctu# de $edere
3adică ă &# %acă mai puţin egocentric4" iar regu#i#e mora#e unt
&nţe#ee ca ,ind importante pentru %uncţionarea ocietăţii" !i nu
doar ca moduri de e$itare a rezu#tate#or indi$idua#e negati$e)
Continu*nd tradiţia piagetian* !i in0uenţat de acti$itatea
,#oo%u#ui american Pohn DeLe;" piho#ogu# !i pedagogu# 8aLrence
oh#(erg
%*r!itu# !i-a &nceput
ani#or XF) acti$itatea
#a Centru#&n pentru
domeniu#Educaţie
'udecăţiiMora#ă
mora#e #a
a#
Uni$erităţii Jar$ard) Năzuinţa #ui oh#(erg a %ot ă decopere
dacă dez$o#tarea mora#ă are" &ntr-ade$ăr" tadii uni$era#e"
Teoria #ui oh#(erg e (azează pe inter$iuri cu (ăieţi cu $*rte
&ntre  !i  ani din SU" TaiLan" Me.ic" Turcia !i ueat*n) 5n timpu#
inter$iuri#or" copiii au acu#tat F po$etiri" ,ecare dintre e#e
a$*nd un anumit tip de di#emă mora#ă) Cea mai cunocută dintre
acete po$etiri" compuă cu ?F de ani &n urmă" ete uimitor de
grăitoare &n ceea ce pri$e!te contro$era actua#ă din 'uru#
companii#or %armaceutice !i a# cotu#ui reţete#or de medicamente
Ete di#ema #ui Jeinz" care" para%razată" ună cam a!a:
Soţia #ui Jeinz are o %ormă rară de cancer !i ete pe moarte)
Con%orm medici#or" e.ita un medicament care ar putea-o a#$a"
un
din compu peJeinz"
ora!u# #ui (ază de radiu decoperit
Componente#e de cur*nd deunt
medicamentu#ui un %armacit
cumpe"
iar %armacitu# cere de zece ori mai mu#t dec*t &# cotă pe e# ă
prepare produu#" 7armacitu# p#ăte!te două ute de do#ari pentru
radiu !i #e cere c#ienţi#or două mii de do#ari pentru o doză mică)
Jeinz cere tuturor cunocuţi#or (ani cu &mprumut) Totu!i" %ace rot
doar de o mie de do#ari) Jeinz ii e.p#ică %armacitu#ui că oţia #ui
$a muri %ără acet medicament !i &# roagă ă ii dea medicamentu#
mai ie%tin au ă ii p#ăteacă di%erenţa mai t*rziu) &nă %armacitu#
&i pune: <Nu" eu am decoperit medicamentu# !i o ă %ac (ani cu
e#= Jeinz ete diperat) E# parge drogheria !i %ură medicamentu#
pentru oţia a)
r , tre(uit Jeinz ă %acă acet #ucru2
oh#(erg a %ot intereat &n primu# r*nd nu de răpunuri#e
copii#or #a &ntre(area din ,na#u# po$e!tii" ci de 'udecata care a tat
#a (aza răpunuri#or" pe care #e-a &nregitrat) Din numeroae#e
inter$iuri" e# a propu ideea că" #a copii" e.ită un cur uni$era#"
de #a un comportament
principii#or" &n intereu#
care poate , urprin propriu cu#atrei
&ntr-o chemă ce#ni$e#uri
&n (azaa#e
dez$o#tării mora#e) cete trei ni$e#uri neceită tipare de g*ndire
din ce &n ce mai comp#e.e !i mai a(tracte" ,ecare ni$e#
&n#ocuindu-# pe ce# anterior" pe măură ce copi#u# e maturizează
cogniti$)
Con%orm teoriei dez$o#tării mora#e a #ui oh#(erg" copiii intre [ !i
F ani 'udecă #a un ni$e# <precon$enţiona#=" &n care ţin cont de
autoritatea adu#tă !i e upun regu#i#or doar &n (aza e.pectaţii#or
de pedeapă
'udecată !i recompena) aoh#(erg
pre-con$enţiona#ă copii#or a mici
coniderat că aceată
ete eenţiaimente
<premora#ă= Răpunu# <premora#XX tipic #a di#ema #ui Jeinz ete:
<Nu" Jeinz nu ar , tre(uit ă %acă acet #ucru" &ntruc*t acum $a ,
pedepit=
5ncep*nd cu $*rta de F ani" copiii a'ung &n <ni$e#u#
con$enţiona#= 3con$enţiona# &n en ocia#4 a# 'udecăţii mora#e"
c*nd comportamentu# #or ete ghidat de păreri#e a#tor oameni !i
de dorinţa de a e con%orma) 8a acet ni$e#" upunerea %aţă de
autoritate de$ine o $a#oare &n ine" %ără #egătură cu recompene#e
au pedepe#e imediate !i nic& cu principii#e uperioare) oh#(erg
credea ca" p*nă #a $*rta de  ani" ce#e mai mu#te &ntre(ări
mora#e &!i găec răpunu# #a ni$e# con$enţiona#) Pudecata
con$enţiona#ă cu pri$ire #a %urtu# #ui Jeinz ete: <Nu" nu ar ,
tre(uit ă %ure medicamentu#) Ete i#ega# ă %uri) Toată #umea !tie
ata=)
8a un moment dat &n ado#ecenţă" &n con%ormitate cu oh#(erg"
c*ţi$a oameni e dez$o#tă dinco#o de ni$e#u# con$enţiona#"
a'ung*nd #a a# trei#ea !i ce# mai ina#t ni$e#" numit <mora#itate
potcon$enţiona#*=" cet a# trei#ea ni$e# preupune ca indi$idu# ă
%ormu#eze principii mora#e a(tracte !i ă acţioneze &n (aza #or
pentru a-!i ati%ace propria con!tiinţă" nu pentru a c*!tiga
apro(area ce#or#a#ţi) 8a ni$e#u# potcon$enţiona#" 'udecata mora#ă
trancende
indi$idu# regu#i#e
&nţe#ege concrete
acum că" de"a#e ocietăţii"
unt &n con0ictregu#i depre
&ntre e#e) care
Pudecata
#ui e inpiră din concepte a(tracte !i 0uide" cum ar , #i(ertatea"
demnitatea" dreptatea !i repectu# pentru $iaţă) 5n ceea ce-#
pri$e!te pe Jeinz" o peroană care 'udecă #a ni$e#
potcon$enţiona# ar putea inita pe %aptu# că $iaţa umană ete
mai $a#oroaă dec*t (anii !i că anctitatea $ieţii ete o #ege
mora#ă care upendă #egi#e ocietăţii cu pri$ire #a %urt) 3<Da" ete
o pro(#emă de#icată" &nă ete de &nţe#e că Jeinz %ură
medicamentu# a#$ator" pe care %armacitu# nu i-# dădea din
moti$e ,nanciare)=4
oh#(erg era de părere că ma'oritatea oameni#or nu a'ung
niciodată #a o 'udecată mora#ă potcon$enţiona#ă" nici măcar #a
maturitate" deoarece atunci c*nd" &n tudii#e #ui" a inter$ie$at
(ăieţi mai mari !i tineri adu#ţi" a o(er$at că mai puţin de F@
dintre ei dădeau răpunuri c#are de ni$e#u# a# trei#ea) Ca o notă de
u(o#" $reau ă menţionez că aceată perpecti$ă a #ui oh#(erg"
dacă ete corectă" ar putea , de a'utor &n e.p#icarea %aptu#ui
ciudat că re$o#ta
$or(a depre mora#ă a,rme
&ntărite#e pu(#icu#ui ete re#ati$
%armaceutice #imitată c*nd
menţionate $ine
anterior)
1oate că cei mai mu#ţi dintre noi" americani &n pecia#" untem
&nc#inaţi ă acceptăm pretenţia %armacitu#ui: <Eu am decoperit
medicamentu# !i o ă c*!tig (ani cu a'utoru# #ui=) Onorarea
dreptu#ui de proprietate deaupra tuturor ce#or#a#te e#emente a#e
unei ituaţii %ace parte din 'udecata mora#ă con$enţiona#ă au" ce#
puţin" a!a e &nt*mp#ă &n r*ndu# (ăr(aţi#or crecuţi &n merica de
Nord)

Introducerea genului şi a culturii


Ce %actor #aă pe dina%ară itemu# de dez$o#tare mora#ă a# #ui
oh#(erg" chiar !i #a ce# mai &na#t ni$e#2 Răpun: re#aţia #ui Jeinz
cu oţia #ui" care ete aprecia(i# mai perona#ă !i pro(a(i# mai
contr*ngătoare chiar
acra#ităţii genera#e !i dec*t cea mai e$o#uată &nţe#egere a
a $ieţii)
+i care ete" ce# mai pro(a(i#" principa#u# de%ect a# modu#ui de
cercetare a# #ui oh#(erg2 De%ectu# ete ace#a că !i-a adreat
&ntre(ări#e mora#e doar (ăieţi#or) oh#(erg" un e.traordinar om de
!tiinţă a# ocia#u#ui" a reu!it" cum$a" ă ignore 'umătate din raa
umană)
ceată omiiune a %ot dicutată &n GQA" &ntr-o carte de
re%erinţă criă de Caro# /i##igan" intitu#ată &n a @iferent Voice5
sychological Theory and omen?s @e"elopment. +i /i##igan"
tudentă a #ui oh#(erg" a %ot intereată" de aemenea" de
propunerea unei teorii uni$era#e a dez$o#tării mora#e" &nă a %ot
pro%und &n dezacord cu conţinutu# #imitat ai ni$e#uri#or mora#e
propue de oh#(erg) ceta" a a,rmat ea" a creat un mode# de
'udecată mora#ă (azat pe o <etică a 'utiţiei=" o preocupare %aţă de
<regu#i=" indi%erent că unt concrete au a(tracte) 5n opinia #ui
/i##igan" ho#(erg a dedu doar o <etică a 'utiţiei=" pentru că
inter$ie$ae doar indi$izi de gen macu#in !i că" dacă ar , dicutat
!i cu %emei" ar , reie!it un item de idea#uri %oarte di%erit) Ea a
inter$ie$at %emei care e a0au &n ituaţia de a #ua decizii
importante &n $iaţa #or !i a decoperit că e#e e g*ndeau !i #a
apecte#e de gri+ă, de aemenea" &n #oc ă cumpăneacă doar
<regu#i#e=" 7emei#e" hotăr*e /i##igan" au 'udecat mora# &n (aza
unei <etici a gn'ii=" &n comparaţie cu o <etică a 'utiţiei= macu#ine)
Ea a pecu#at că acet #ucru e datorează %aptu#ui că %ete#e e
identi,că cu mame#e !i au tendinţa ă ai(ă e.perienţe %ami#ia#e
care accentuează
/i##igan eni(i#itatea
a uţinut e#oc$ent căinterperona#*)
niciun punct de $edere nu ete
uperior ce#ui#a#t" ci că ce#e două etici reprezintă" pur !i imp#u"
două $oci di%erite) >ăr(aţii $or(ec depre ata!ament #a regu#i#e
ocieta#e !i perona#e" iar %emei#e depre ata!amentu# %aţă de
oameni) Dez$o#tarea mora#ă a %emei#or" a pu /i##igan" nu e
(azează e.c#ui$ pe chim(ări#e capacităţii cogniti$e" ci !i pe
chim(ări#e de maturizare din %e#u# &n care unt percepute ine#e !i
mediu# ocia#)
Pudecata potcon$enţiona#ă a unei %emei cu pri$ire #a di#ema #ui
Jeinz e $a re%eri #a importanţa re#aţiei #ui cu oţia !i poate ugera
că pretenţia %armacitu#ui ete imora#ă" din cauză că #aă pe
cine$a ă moară c*nd ar putea &mpiedica acet #ucru" /i##igan a
%ot con$ină că 'udecata potcon$enţiona#ă #a %emei e
concentrează pe $a#oarea de a nu %ace r*u ie!i au ce#or#a#ţi"
ceea ce ete mai peci,c și mai re#aţiona# !i" &n mu#te %e#uri" mai
o#icitant dec*t un principiu precum anctitatea genera#ă a $ieţii)
Mu#ţumită #ui Caro# /i##igan" piho#ogii !i pedagogii &nţe#eg acum
că 'udecata mora#ă nu are o ingură dimeniune !i că oamenii e
dez$o#tă mora# &n moda#ităţi mu#t mai comp#e.e dec*t am ,
crezut) 5n u#timii douăzeci de ani" tudii recente ne-au arătat că
at*t %emei#e c*t !i (ăr(aţii pot %o#oi o <etică a gri'ii X !i o <etică a
'utiţieiXX &n 'udecata #ur mora#ă) cete două $oci $or(ec pe
tonuri ocomp#e.e"
dec*t iar dreaptă
ingură #inie di%erenţe#e
intrede gen%emei#e
toate unt mu#t mai(ăr(aţii"
!i toţi &nc*#cite
cum !tim" de aemenea" că pro(a(i# nu e.ită tadii uni$era#e
a#e dez$o#tării mora#e pe care ă #e parcurgă toate ,inţe#e umane
de pretutindeni" chiar !i c*nd imp*rtim raa umană &n două" &n
%uncţie de gen) Re#ati$imu# cu#tura# e.ită chiar !i pe terenu#
mora#ei) Dacă 'udeca#a mora#ă are două dimeniuni" una de 'utiţie
!i una de gri'ă" atunci de ce nu ar , trei dimeniuni au ute" au
mai mu#te2 De ce nu at*tea perpecti$e c*te ituaţii umane" $a#ori
!iO%e#uri de a cre!te
i#utrare copiii e.ită2
a emni,caţiei conte.tu#ui !i cu#turii &n 'udecata
mora#ă ete acti$itatea #ui Poan Mi##er !i a #ui Da$id >ero^ de #a
Uni$eritatea a#e) Mi##er !i >ero^ au tudiat copii !i adu#ţi
americani din NeL Ja$en" Connecticut" &n comparaţie cu copii !i
adu#ţi hindu!i din M;ore Cit;" din udu# Indiei) Din o(er$aţii#e #or"
cu#tura americană &ncura'ează perpecti$e#e indi$idua#ite
accentuate a#e Eu#ui — autonomie !i reu!ită perona#ă" #a (ăieţi !i
%ete — "ersus cu#tura indiană hinduă" care &n$aţă am(e#e e.e un
concept
permanente interdependent
cu a#ţi oameni !t a# a u(ordonării
eu#ui — $a#oarea
am(iţii#or #egături#or
perona#e
copuri#or grupu#ui)
5n tudii#e #or depre dez$o#tarea mora#ă" Mi##er !i >ero^ au
decoperit că indienii hindu!i au tendinţa de a pri$i
repona(i#ităţi#e interperona#e ca datorii mora#e rea#iza(i#e
ocia#" in$er dec*t punctu# de $edere american" care conideră
at%e# de arcini ca ,ind ocazii pentru decizii perona#e) De
e.emp#u" a a$ea au nu gri'ă de ora care are indrom DoLn" dup*
ce unu# dintre părinţi nu mai poate %ace acet #ucru" $a , $ăzut de
americani ca o chetiune de a#egere" o decizie cu imp#icaţii
mora#e" dar cu toate acetea o a#egere) ceea!i ituaţie $a ,
$ăzuta de un hindu ca un imperati$ mora# care nu e negociază
3dharma4" a#ături de e.pectaţia ca" #a ne$oie" %ami#ia ă
contr*ngă &ndep#inirea acetei datorii) Mai mu#t" indienii
conideră că datoria interperona#* ete o parte natura#ă a ceea
ce ma'oritatea indi$izi#or unt &nc#inaţi ă %acă" &n opoziţie cu
americanii" care cred că e.pectaţii#e ocia#e !i dorinţe#e perona#e
unt aproape &ntotdeauna opue !i că peroana tre(uie ă a'ungă
#a un <echi#i(ru= &ntre e#e)
t%e# de di%erenţe de opinie !i educaţie timpurii unt
emni,cati$e !i au tendinţa de a crea o di$eritate u(tanţia#ă
&ntre cu#turi" &n ceea ce pri$e!te 'udecata mora#ă) Mi##er !i >ero^
re#atează
unei că indienii
perpecti$e hindu!i"
(azate pe %emei !i (ăr(aţi"
datorie=" e dez$o#tă
o dimeniune &n (aza
a 'udecăţii
mora#e di%erită at*t de <etica 'utiţiei=" c*t !i de <etica gri'ii=) Cei
doi conc#uzionează: <Interpretăm rezu#tate#e #a care am a'un ca
imp#ic*nd %aptu# că &n cu#turi#e americană !i indiană hindua e
dez$o#tă tipuri de coduri mora#e interperona#e ditincte ca#itati$"
care re0ectă perpecti$e#e cu#tura#e contratante depre Eu &n
,ecare dintre conte.te=)
Totu!i" &n ciuda numeroae#or !i di$ere#or procee de 'udecată
mora#ă
ce$a mai create de di$ere
apropiat cu#turi pro(#emei"
de u(tanţa umane" &n ana#iza
ce$a mai ,na#ă e.ită
pro%und !i
mai puţin $aria(i#) E#ementu# piho#ogic ,. ete imţu# unei
competiţii ireconci#ia(i#e &ntre %orţe#e mora#e" O percepţie de
anam(#u a (ine#ui !i r*u#ui ca dua#itate a $ieţii umane pare ă ,e
intru totu# !i uimitor de uni$era#ă 3uimitor pentru oamenii de
!tiinţă ai ocia#u#ui" ce# puţin4) >ine $eru r*u ete intriga $e!nică"
ce nu ţine cont de cu#turi" iar !oapte#e unei #upte mora#e aparent
uni$era#e unt repede recunocute de am(e#e genuri din toate
cu#turi#e) Mă a!tept
a# unui paţiu mora#cadi$izat"
o %emeie
iar din udu#
ea ar Indieiace#a!i
a!tepta ă ai(ă#ucru
acetdin
imţ
partea mea) De e.emp#u" &n ceea ce-# pri$e!te pe (ietu# Jeinz"
diperat" independent de o 'udecată depre modu# de rezo#$are a
di#emei #ui — ce ar tre(ui să facă !i ce nu —" $a e.ita un acord"
chiar dacă nerotit" &n toate cu#turi#e" cum că Jeinz" cu dedicarea
#ui %aţa de o peroană iu(ită" are %ondu# mora# uperior &ncă de #a
&nceputu# po$etirii !i că %armacitu# egoit e poartă rău)
Nu e.ită o conitenţă g#o(a#ă &n proceu# inte#ectua# a# 'udecăţii
mora#e &n ine" &n %e#u# &n care g*ndim di#ame#e mora#e !i hotăr*m
ce ete de %ăcut) 5nă e.ită oare o unitate a reacţii#or noatre
emoţiona#e #a #upta mora#ă dintre (ine !i rău" un a# !apte#ea imţ
aproape uni$era# pe care ne putem (aza pentru a ignora toate
di%erenţe#e !i graniţe#e dintre noi2
+i dacă da" cum ete aceta2

&egătura universală
C*nd am &nceput ă criu u#tima ecţiune a acetui capito#
depre srcini#e con!tiinţei" era dimineaţa zi#ei de  eptem(rie
AFF) De o(icei &mi p#ace ă ,e #ini!te c*nd #ucrez" &nă &n acea
dimineaţa am aprin te#e$izoru# &n cea#a#tă camera" pentru a auzi
$oci#e copii#or de #a #ocu# unde e a0au &nainte turnuri#e or#d
Trade" citind nume#e" unu# c*te unu#" a# oameni#or care au pierit
aco#o" &nainte de aceata" am trimi-o pe ,ica mea #a !coa#ă" #a %e#
ca &n dimineaţa zi#ei de  eptem(rie &n urmă cu doi ani)
Di%erenţa ete că &n urmă cu acum doi ani" intre momentu# &n care
am trimi-o #a !coa#ă !i ce# a# &ntoarcerii acaă" &ntreaga #ume -a
chim(at)
m o(er$at c*t de u!or m-a cuprin &ncă $a#u# de emoţii" de!i
au trecut doi ani de atunci)
Dintre toate reacţii#e nea!teptate pe care #e poate a$ea o
peroană &n timpu# unei catatro%e" una dintre ce#e mat
urprinzătoare pe care #e-am a$ut eu a %ot entimentu#" (ruc !i
e.trem de con!tient" a# #egăturii cu toate peroane#e pe care #e-am
cunocut &n $iaţa mea" &ncep*nd din copi#ărie" toată #umea care a
%ot importantă pentru mine" chiar !i pentru curt timp" oricine
pentru care imţiem a%ecţiune) 5n zi#e#e ce au urmat după 
eptem(rie AFF" mi-am adu aminte de oameni pe care nu ii
$ăzuem au #a care nici măcar nu mă g*ndiem" de ani !i chiar
de zeci de ani)Ja(ar
ne#ini!titoare 8e-amnu$ăzut
a$eam%eţe#e
unde&n e
minte"
a0aucu o c#aritate
ace!ti oameni"aproape
c*t de
mu#t trecue de c*nd ii $ăzuem u#tima data" &nă doream"
neputincioaă" ă pun m*na pe te#e%on !i ă ii un) Voiam ă &i
&ntre( ce mai %ac — pro%eoru# de eng#eză de #a #iceu" de acum
mu#ţi ani" din Caro#ina de Nord" o co#ega de cameră din timpu#
co#egiu#ui" proprietaru# (un #a u0et a# unei (ăcanii de unde
o(i!nuiam ă %ac cumpărături#e &n 1hi#ade#phia" care dădea
m*ncare de pomană ce#or care nu &!i permiteau aă cumpere !i
după aceea #e impunea ce#or#a#ţi c#ienţi ă pătreze ecretu#) Erau
(ine toţi ace!ti oameni2 1e cei pe care i-am putut una" i-am
unat" Nimănui nu i -a părut ciudat ce am %ăcut) 1ur !i imp#u ne
am unat ă $edem ce mai %acem)
Pudecata mora#ă — %e#u# &n care ne g*ndim #a di#eme mora#e — nu
ete de#oc conec$entă !i uni$era#ă) Variază &n %uncţie de $*rtă
!i gen) Ete di%erită de #a o cu#tură #a a#ta !i" pro(a(i#" de #a o
regiune #a a#ta" (a chiar !i de #a o gopodărie #a a#ta) De e.emp#u"
părerea mea depre terorim !i ce ar tre(ui ă %acem cu pri$ire #a
e# e u!or di%erită de ce crede $ecinu# meu !i mai mu#t ca igur că
ete di%erită de opinii#e oameni#or de care mă depart continente
!i oceane) 5nă &ntr-un oi de miraco# uman" e.ită un #ucru care e
pătrează contant pentru aproape noi toţi — cu une#e e.cepţii
nota(i#e — !i ace#a ete ata!amentu# notru pro%und %aţă de a#te
,inţe umane)
dintre ta!amentu#
noi" p*nă emoţiona#
#a mo#ecu#e#e care %ace parte din ceitrupu
ne proiectează mai mu#ţi
rile !i
creiere#e !i depre care" uneori" ni e aduce aminte cu putere) 5ncă
din gene#e noatre !i re$ăr*ndu-e &n toate cu#turi#e" opinii#e !i &n
numeroae re#igii ete um(ra !oaptei &nceputu#ui unei &nţe#egeri a
%aptu#ui că untem unu#) +i" indi%erent de srcini#e a#e" aceata
ete eenţa con!tiinţei)

'legerea lui (ernie: de ce conştiinţa este


mai bună
2ericirea este atunci când ceea ce crezi+ ce spui i ce faci se află în armonie
— /a&atma #and&i
Dacă ai putea , cu totu# #i(er de con!tiinţa — %ără crupu#e mora#e
!i entimentu# de $ino$ăţie —" ce crezi că ai %ace cu $iaţa ta2
C*nd adreez oameni#or aceată &ntre(are" ceea ce %ac adeea"
răpunu# tipic ete <Oh" uau= au <Oh" Doamne=" urmat de o
perioadă de tăcere
e%ort menta#" &n timpu#
ca !i cum cine$acăreia &!i &ncreţec
i-ar , &ntre(at ce$a%runţi#e &ntr-un
&ntr-o #im(a pe
care o &nţe#eg doar pe 'umătate) Cei mai mu#ţi oameni r*n'ec au
r*d" &n mod e$ident 'enaţi de autoritatea con!tiinţei aupra $ieţii
#or răpunz*nd cu o $eriune a <Chiar nu !tiu ce a! %ace" dar unt
igur Că nu ce %ac acum=)
După <Oh" uau= !i o pauză curtă" o peroană deoe(it de
imaginati$ă a chicotit !i a pu: <1oate că a , dictatoru# unei ţări
mici au a!a ce$a=)  pu acet #ucru ca !i cum o atte# de
am(iţie ar , %ot mai de!teapta !i mai impreionantă dec*t cariera
pro%eiona#ă" $a#oroaă din punct de $edere ocia#" pe care o
urma)
r , mai de!tept ă nu ai con!tiinţă2 m , mai %ericiţi2 +tim că
grupuri#e de oameni ar a'unge ă ai(ă pro(#eme — naţiuni &ntregi
de pihopaţi" ,ecare pentru e#) Rea#it $or(ind &nă" #a un ni$e#
perona#" oare tu au eu" ca indi$izi" am , mai %ericiţi !i ne-ar ,
mai (ine dacă ne-am putea de(araa de #imitări#e con!tiinţei2 Cu
iguranţă că" uneori" a!a pare) Oamenii neinceri au poziţii de
putere" iar hoţii corporati!ti cumpără a$ioane !i iahturi" &n timp ce
noi muncim cu imţ de răpundere !i ne p#ătim rate#e
<conidera(i#e= #a ma!ină) Dar care ete ade$ăru# &n aceata
pri$inţa2 Din punct de $edere piho#ogic" pihopaţii chiar au o
$iaţă mai
oarta mai(ună dec*t noi au a a$ea con!tiinţă ete" cum$a"
%ericita2
5ntr-un %e# ironic de uti#itarit" am %ot e#ecţionaţi de natura" &ncă
de #a &nceput" ă ,m ,inţe ocia#e" care &mpart ceea ce au"
creiere#e noatre ,ind proiectate pentru a ta(i#i #egături
emoţiona#e unu# cu ce#ă#a#t !i pentru un imţ a# con!tiinţei) Sau"
mai degra(ă" aproape toţi urmăm aceată ca#e) 1ro,t*nd de un
proce de e#ecţie di%erit" dar &n ega#ă măura de tip a%acerit"
c*ţi$a a'ung der(edei" indi%erenţi #a ora au %rate#e #or" cu creiere
deconectate
unor agendedin cupunct
totu# deegoite)
$edere Pudec*nd
emoţiona# din
carepricina
au dat na!tere
pro,tu#ui
eco#u#ui ai WW-#ea !i pri$ind prin ochii piho#ogiei" depre care
dintre acete două %acţiuni tră$echi" con!tiinţă ocia#ă au cea
ociopatică" putem pune că a %ăcut o a%acere mai (ună din
punctu# de $edere a# naturii umane2
!artea nereuşită $n a câştiga

r ,contr*n!i
de#oc di,ci# ă repingem o(er$aţia
de con!tiinţă că oamenii
o(ţin" uneori" puterecare nu unt
!i a$ere" ce#
puţin pentru o $reme) 1rea mu#te capito#e din cărţi#e de itorie"
&ncă de #a prime#e r*nduri !i p*nă #a ce#e mai recente e$enimente"
unt organizate &n 'uru# nemaipomenite#or uccee a#e
in$adatori#or mi#itari" cuceritori#or" (aroni#or %urturi#or !i a#e ce#or
care au contruit imperii) t%e# de indi$izi unt ,e morţi de prea
mu#t timp" ,e prea pri$i#egiaţi pentru a , e$a#uaţi %orma# &n
maniera dorită de un piho#og c#inician) Dar date ,ind anumite
comportamente a#e #or (ine cunocute !i depre care e.ită
mărturii" preupunem" chiar !i %ără ă !tim coruri#e #or #a ca#a 1d"
că am decoperi că mu#ţi dintre ei nu ar a$ea un entiment
contr*ngător a# o(#igaţiei (azate pe ata!ament emoţiona# %aţă de
a#ţii) Cu a#te cu$inte" unii dintre ei au %ot au unt pihopaţi)
1entru a &nrăutăţi #ucruri#e !i mai mu#t" cuceritorii (ruta#i !i
contructorii de imperii imt" de regu#ă" $eneraţi de contemporanii
#or" iar &n timpu# $ieţii unt conideraţi mode#e pentru &ntreaga
raă umană) 7ără &ndoia#ă că nenumăraţi (ăieţi mongo#i din
eco#u# a# WIII-#ea au auzit" #a cu#care" po$e!ti#e ne&m(#*nzitu#ui
/ingi Jan !i ne &ntre(ăm care dintre eroii moderni depre care
aud copiii no!tri" &n ziua de azi" $or , amintiţi de itorie ca moti$aţi
de un intere propriu neru!inat2
Cucerirea e.ua#ă ete" de aemenea" deer$ită detu# de (ine
de #ipa con!tiinţei)
ace#uia!i 1entru
ce#e(ru tiran" a i#utra
,u# ce# mare aceată idee Jan"
a# #ui /ingi uti#iz*nd
Tuhiurma!u#
Jan" e
pune depre e# că ar , a$ut patruzeci de ,i datorită dreptu#ui
c*!tigat prin na!tere de a a#ege ce#e mai %rumoae %emei a#e
popu#aţii#or cucerite) Retu# ce#or &n%r*nţi" &mpreună cu urma!ii #or"
erau de regu#ă măce#ăriţi) Unu# dintre numero!ii nepoţi ai #ui
/ingi Jan" u(#ai Jan" %ondatoru# dinatiei uan" a a$ut AA de ,i
#egitimi" !i &n ,ecare an adăuga F de $irgine haremu#ui ău) iar &n
timp ce criu acete cu$inte" cromozomi  practic identici unt
purtaţi
Imperiude Q@ dintre
Mongo#" adică(ăr(aţii care de
 mi#ioane #ocuiec &n /eneticienii
(ăr(aţi) regiunea %otu#ui
unt de
părere că &n 'ur de  mi#ioane de oameni care trăiec &n eco#u# a#
WWI-#ea unt marcaţi cu mo!tenirea de genocid !i $io# din eco#u# a#
WIII-#ea" #ui /ingi Jan"
/ingi Jan a %ot un perona' e.cepţiona# &n r*ndu# tirani#or
pihopaţi" &n enu# că nu a a$ut o moarte $io#entă au in%ama) 5n
chim(" a căzut de pe ca# &n timpu# unei $*nători" &n AA[) De
departe" cei mai mu#ţi %ăpta!i de genocid au $io# &n maă a'ung"
&n
de ce#e
cătredin urmă"
upu!i ă &!icărora
%urio!i ia inguri $iaţa au
#e-a a'un) ă ,ea omor*ţi"
Ca#igu#a adeea
%ot aainat de
unu# dintre gardienii ăi" depre Jit#er e crede că a %ot &mpu!cat
&n gură !i e pare că trupu# i-a %ot incinerat cu motorină) Muo#ini
a %ot &mpu!cat" iar corpu# i-a %ot p*nzurat cu capu# &n 'o &ntr-o
piaţă pu(#ică" Nico#ae Ceau!ecu !i oţia a) E#ena" au %ot omor*ţi
de un p#uton de e.ecuţie &n GQG" &n ziua de Crăciun) 1o# 1ot a#
Cam(odgiei a murit &ntr-un (ordei cu două &ncăperi" ţinut prizonier
de %o!tii #ui aociaţi" iar corpu# i-a %ot ar u( o grămadă de gunoi
!i cauciucuri)
Tipic $or(ind" pihopaţii mondia#i nu a'ung ă ai(ă un %*r!it (un"
iar aceată tendinţă decendentă accentuată ete a,!ată !i de cei
cu peci,c #oca#) 5n ,na#" pihopatia pare ă ,e un 'oc nereu!it"
indi%erent de cara #a care ete 'ucat) Tată# Jannei" de e.emp#u" a
pierdut tot ce ar , putut , important pentru e#) 8a BF de ani" !i-a
pierdut #u'(a" poziţia &n comunitate" %rumoaa oţie !i ,ica
iu(itoare" toate din cauza eu%oriei de a , un pion minor &n 'ocu#
heroinei !i are toate !ane#e ca" p*nă #a urmă" ă moară cu un
g#onţ &n cap" pro$enit din arma a#tui crimina# mărunt) 8u6e" %otu#
oţ a# pacientei me#e S;dne;" a pierdut !i e# tot ce conidera
$a#oro — oţia" ,u#" chiar !i picina) Super S6ip" de!i e conideră
a , mu#t prea in$u#nera(i# !i de!tept pentru a , prin de Comiia
de /aranţii !i Va#ori" pro(a(i# că e $a do$edi că nu e nici una" nici
a#ta atunci
chiar !i dacăc*nd SEC oi# minte
ar a$ea $a dau,cient
&n $i#eag)de<Dr= Doreen
acuţită 8itt#e,e#d"
&nc*t ă urmeze
un doctorat ade$ărat" $a p#eca ă 'oace ro#uri %a#e &n #ocuri din ce
&n ce mai o(cure) repet*nd ace#a!i 'oc o(oitor cu oameni de
(ună credinţă pe care &i in$idiază" p*nă c*nd nu $a mai a$ea unde
ă e acundă) 1*nă $a a'unge #a $*rta de BF de ani" că#ătorii#e !i
pizma &i $or go#i contu# (ancar !i ii $or măcina chipu#" %ăc*nd-o ă
a'ungă o (ătr*nă p#ictiită &n $*rtă de [F de ani)
O #ită de at%e# de ,na#uri 'a#nice ar putea continua #a ne%*r!it)
Contrar
#ipită dea crupu#e
ceea ce pare o opinie
nu aduce mai degra(ă
&n $iaţa cui$a" &n popu#ară" purtarea
ce#e din urmă" mai
mu#t dec*t o cot*-parte meritată de #ucruri (une de $ieţii) Chiar
dimpotri$ă" e poate pune că" pentru o(er$a toru# &narmat cu
mu#tă ră(dare" una dintre tehnici#e de ta(i#ire a %aptu#ui că o
peroană &ndoie#nică ete au nu un ade$ărat pihopat contă &n a
a!tepta p*nă #a %*r!itu# $ieţii aceteia pentru a $edea dacă -a
autoditru parţia# au tota#) Chiar poedă ceea ce iţi dore!ti tu de
#a $iaţă au" de %apt" ete izo#ată" conumată !i p#ictiită2 Ete"
poate" uimitor
De c*nd %e#u# &n care
am &nceput a decăzut
ă ţinem ce# măreţ2
ocotea#a răz(oaie#or" a ocupaţii#or
!i proiecte#or de genocid" itoricii au remarcat deeori că un
anumit tip de tică#o!i catatro,ci" amora#i" par ă e nacă #a
ne%*r!it &n *nu# raei umane) (ia căpăm de unu# dintre ei" că
imediat apare a#tu#" &n a#ta parte a p#anetei) Din perpecti$a
geneticii popu#aţiei" e.ită un *m(ure de ade$ăr &n aceata
#egendă) +i din moment ce nu-i &nţe#egem pe ace!ti oameni" din
moment ce piho#ogia #or ne ete at*t de trăina ce#or mai mu#ţi
dintre noi" adeea nu ii recunoa!tem au nu ii oprim dec*t după ce
au pro$ocat umanităţii tricăciuni &n moduri impoi(i# de pătrun)
5nă" a!a cum a u(#iniat /andhi" cu mirare !i u!urare9 <&n ce#e din
urmă" &ntotdeauna e pră(u!ec — g*ndiţi-$ă" intotdeauna=
7enomenu# apare !i #a cară mai mică) Oamenii de r*nd care nu
au con!tiinţă pro$oacă u%erinţă %ami#ii#or !i comunităţi#or de care
aparţin" &nă" &n ,na#" tind ă e autoditrugă) 1ihopaţii o(i!nuiţi
ar upra$ieţui u,cient de mu#t pentru a-i domina pe unii dintre
cei de pe inu#a noatră putie" răp*ndind" poate" ni!te gene" dar"
#a ,na#" $or a'unge p*nzuraţi cu capu# &n 'o)
O parte din moti$u# acetui e!ec ete e$identă" &n pecia# atunci
c*nd tirani de genu# iui Muo#ini au a# #ui 1o# 1ot au %ot omor*ţi
!i muti#aţi de %o!tii adepţi %urio!i) Dacă oprimi" 'e%uie!ti" ucizi !i
$io#ezi u,cient de mu#ţi oameni" &n ce#e din urmă unii dintre ei te
$orpo$etea
&n ataca &n (andă
mu#t !i
maie $or răz(una)
puţin 1utem
epopeică $edea
a lui acet8itt#e,e#d)
Doreen #ucru !i
+ane#e au %ot mereu &mpotri$a ei !i" &n ,na#" -a &nt*mp#at ă
ener$eze pe cine nu tre(uia) 5nă e.ită !i a#te moti$e" mai puţin
e$idente" pentru e!ecu# pe termen #ung a# $ieţii %ără con!tiinţa"
moti$e endemice piho#ogiei ociopatiei" mai degra(ă dec*t %uria
a#tor oameni)
Iar primu# dintre e#e ete c*t e poate de imp#u" p#ictiea#a)

'sta e tot?
De!i cu toţii !tim ce ete p#ictiea#a" ma'oritatea adu#ţi#or norma#i
nu reimt prea de p#ictiea#a a(o#ută) Suntem treati" gră(iţi !i
&ngri'oraţi" &nă doar rareori untem p#ictiiţi &n mod pur — parţia#
pentru ca untem at*t de treaţi" gră(iţi !i &ngri'oraţi) tunci c*nd
nu tre(uie ă %acem ce$a ete ca un moment de repiro" nu ca o
monotonie) 1entru a a$ea o idee depre p#ictiea#a a(o#ută"
tre(uie ă ne &ntoarcem &n copi#ărie) Copiii !i ado#ecenţii e
p#ictiec
Ne$oia #or %rec$ent" at*t decetare
per%ect norma#ă" &nc*t
apare a(ia dacă de
&n dez$o#tare" pot uporta)
timu#are
contantă" de e.p#orare !i &n$ăţare permanentă ete adeea
contracarată &ntr-o #ume de e.curii #ungi" după-amiezi p#oioae !i
camere de tudiu) 5n copi#ărie" p#ictiea#a poate , &ngrozitoare"
precum o durere de cap cronică au o ete puternică &n #ipa a
ce$a de (ăut) 1oate ti at*t de dureroaă" &nc*t ărmanu#ui pu!ti &i
$ine ă ţipe au ă arunce ce$a zgomoto &ntr-un perete)
1#ictiea#a e.tremă poate , coniderată o %orma de u%erinţă)
Din %ericire pentru noi" adu#ţii nu au aceea!i ne$oie de timu#are
contantă" &n ciuda treuri#or noatre" untem &nc#inaţi ă trăim
&ntr-o %ereatră de e.citare re#ati$ u!or de contro#at" nici
inuporta(i# de upratimu#ată" nici #ipita de timu#i — cu e.cepţia
pihopaţi#or) Oamenii cu ociopatie re#atează că au o po%tă
aproape permanentă de timu#are up#imentară) Unii %o#oec
cu$*ntu# dependent ca &n dependent de enzaţii tari" dependent
de ric) t%e# de dependenţe apar &ntruc*t ce# mai hun 3poate
inguru#4 tratament $a#a(i# pentru u( timu#are ete $iaţa noatră
emoţiona#ă" &ntr-at*t c*t &n numeroae te.te piho#ogice termenii
eKcitare !i reacţie emoţională unt uti#izaţi aproape inter!an'a(i#)
Suntem timu#aţi de #egături#e noatre emni,cati$e" negocieri#e !i
momente#e $ee#e !i trite a#ături de a#ţi oameni" &n timp ce
pihopaţii nu au aceată $iaţă emoţiona#ă" Ei nu cunoc e.citarea
permanentă" uneori
ata!amente#e incerechinuitoare"
%aţă de a#ţi a#teori
oameni) pa#pitantă" care &noţe!te
E.perimente#e de #a(orator &n care -au uti#izat e#ectro!ocuri !i
zgomote puternice au re#e$at că !i reacţii#e ,zio#ogice
3tranpiraţie" ritm cardiac crecut !i a!a mai departe4 aociate" &n
mod norma#" ai anticiparea an.ioaă !i teama &n$ăţată unt mu#t
mai puţin pronunţate #a pihopaţi) 1entru o timu#are adec$ată"
pihopaţii au doar 'ocuri#e #or de dominare" iar acete 'ocuri e
&n$echec !i e (ana#izează %oarte repede) Ca !i &n cazu#
droguri#or"
mai mari !i'ocuri#e tre(uie !i"
mai puternice %ăcute iar !i iar"
&n %uncţie &n %orme din
de reure#e ce &n ce
!i ta#ente#e
pihopatu#ui repecti$" #ucru# aceta poate , impoi(i#) t%e# că &n
ociopatie" u%erinţa pro$ocată de p#ictiea#ă poate , aproape
contantă)
Tendinţa de a di#ua p#ictiea#a pe ca#e chimică" pentru o $reme"
e &ncrie &n moti$u# pentru care pihopaţii prezintă ric crecut de
a , uti#izatori de a#coo# !i droguri) Un mare tudiu de comor(iditate
pu(#icat &n GGF &n =ournal of the 9merican Medical 9ssociation
etimează
BF@ %ac a(uzcă [B@de dintre pihopaţit%e#"
a#te droguri) unt dependenţi
pihopaţii de
imta#coo#" iar
adeea
dependenţi &n enu# comun" &n p#u %aţa de dependenţa de ric"
meta%oric $or(ind) Cu e.perienţe#e <de $*r%= !i cu perico#e#e a#e"
cu#tura droguri#or prezintă mai mu#te atracţii pentru cei #ipiţi de
con!tiinţă" iar aceată cu#tură ete #ocu# unde cei mai mu#ţi
pihopaţi e imt acaă)
Un a#t tudiu" pu(#icat &n GG de 9merican +ournal of sychiatry,
a arătat că Q@ dintre uti#izatorii de droguri intra$enoae
diagnoticaţi cu tu#(urare antiocia#ă de perona#itate erau JIV-
poziti$i" &n timp ce doar Q@ dintre uti#izatorii de droguri
intra$enoae %ără diagnoticu# menţionat au a$ut rezu#tat poziti$
#a tetu# JIV) Se preupune că procentu# mai mare de in%ecţie cu
JIV &n r*ndu# pihopaţi#or ete rezu#tatu# comportamente#or #or cu
ric crecut)
cete tatitici ne readuc &n prim-p#an o &ntre(are pe care am
#anat-o &n primu# capito#: ete a(enţa con!tiinţei o condiţie
adaptati$ă au ete o tu#(urare minta#ă2 O de,niţie operaţiona#ă
pune că tu#(urarea minta#ă ete orice tare piho#ogică ce
cauzează <!u(rezirea $ieţii=" adică #imitări gra$e !i neo(i!nuite &n
capacitatea unei peroane de a %uncţiona #a parametrii a!teptaţi"
&n core#aţie cu tarea de ănătate genera#ă a peroanei !i cu
ni$e#u# de inte#igenţă a# aceteia) >unu#-imţ ne pune că e
pro(a(i# ma'oră"
depreie ca pre*enţa oricărei
an.ietate tu#(urări
cronică" minta#e
paranoia cunocute
!i a!a mai departe—

ă determine o trită <!u(rezite a $ieţii=" &nă cum răm*ne cu
a(enţa a ce$a ce coniderăm" de regu#ă" a , o trăătură mora#ă
trictă2 Cum răm*ne cu a(enţa con!tiinţei2 +tim că pihopaţii nu
caută aproape niciodată tratament" dar u%eră ei totu!i de
<!u(rezirea $ieţii=2
O moda#itate de a(ordare a acetui u(iect ete ă ne g*ndim
ce anume are en &n $iaţa pihopatu#ui — c*!tigu# !i dominarea —
după
toţi ecare
a0ăă&nmedităm
poziţii cu#aputere
următoarea
mare2&ntre(are
Dată ,indciudată: De ce
moti$aţia #or nu
concentrată !i recunoc*nd #i(ertatea de acţiune rezu#tată din a
nu a$ea pic de con!tiinţă" cu toţii ar tre(ui ă ,e #ideri naţiona#i
%ormida(i#i" CEO de ni$e# internaţiona# au măcar pro%eioni!ti cu
grade &na#te ori dictatori ai unor ţări mici) De ce nu c*!tigă mereu2
1entru că nu o %ac) Dimpotri$ă" cei mai mu#ţi dintre ei unt
oameni o(curi" #imitaţi #a a-!i domina copiii" oţia deprimată au
poate c*ţi$a co#egi au u(a#terni) Un număr neemni,cati$ de
pihopaţi unt &nau
pentru cariere#e &nchiori"
$ieţi#e precum tată#
#or) 7oarte Jannei"
puţini au
dintre ei &n
auperico#
o a$ere
%a(u#oaă" aemenea #ui S6ip) +i mai puţini unt ce#e(ri) 7ără ă &!i
#ae cine !tie ce amprentă aupra #umii" ma'oritatea e a0ă pe un
cur decendent a# $ieţii" iar p*nă a'ung #a mi'#ocu# $ieţii" $or ,
comp#et conumaţi) Ne pot prăda !i chinui temporar" e ade$ărat"
&nă nu unt dec*t ni!te $ieţi ratate)
Din punctu# de $edere a# piho#ogu#ui" chiar !i cei a0aţi &n poziţii
de pretigiu !i cei cu nume ce#e(re reprezintă $ieţi ratate) 1entru
cei mai mu#ţi dintre noi" %ericirea $ine din capacitatea de a iu(i" de
a ne diri'a $iaţa &n (aza $a#ori#or noatre uperioare 3mare parte a
timpu#ui4 !i de a ne imţi u,cient de mu#ţumiţi cu noi &n!ine)
1ihopaţii nu pot iu(i" prin de,niţie nu au $a#ori uperioare !i
aproape niciodată nu e imt con%orta(i# &n pie#ea lor. Sunt #ipiţi de
iu(ire" amora#i !i p#ictiiţi cronic" chiar !i cei puţini care a'ung
(ogaţi !i puternici)
Se imt incon%orta(i# &n pie#ea #or din mai mu#te moti$e" nu doar
din p#ictiea#ă) utoimp#icarea a(o#ută a ociopatiei creează o
con!tiinţă indi$idua#ă care cunoa!te ,ecare durere !i con$u#ie din
corp" oric*t de mică" ,ecare enzaţie trecătoare din cap !i din
piept" !i urechi#e care orientează cu un intere acut perona#izat
pentru ,ecare raport di%uzat #a radio au #a te#e$izor depre orice"
de #a p#o!niţe #a ricin) 5ntruc*t preocupări#e !i intereu# unt
&ndreptate
trăie!te e.c#ui$
uneori &ntr-uncătre
chin propria
de reacţiiperoană" ce#care
ipohondriei %ără#-ar
con!tiinţă
%ace !i
pe ce# mai iraci(i# ne$rotic an.io ă pară raţiona#) O tăietură
produă de o coa#ă de h*rtie ete un e$eniment ma'or" iar o
răcea#ă ete &nceputu# %*r!itu#ui)
1oate că ce# mai %aimo e.emp#u itoric de o(eie a
pihopatu#ui %aţă de trupu# ău ete do#% Jit#er" care a %ot
ipohondru toata $iaţa a" trăind o teamă cop#e!itoare că $a a$ea
cancer) 5ntr-o &ncercare de a ţine canceru# #a ditanţă !i de a
$indeca o #ungă #ită
&nghiţit <remedii= de pro(#eme
pregătite pecia# de
de ănătate
medicu# imaginare"
ău perona# a
pre%erat" Theodore More##) Mu#te dintre acete ta(#ete conţineau
to.ine ha#ucinogene &n acet %e#" Jit#er -a otră$it ingur" treptat"
a'ung*nd ă ,e cu ade$ărat (o#na$) Ce# mai pro(a(i# din aceată
cauză" un tremurat 3unu# rea#4 a# m*inii t*ngi de$enie e$ident"
iar nu mai t*rziu de mi'#ocu# anu#ui G??" Jit#er nu mai permitea
ă i e %acă %otogra,i)
Uneori" pihopaţii e %o#oec de ipohondria #or ca trategie ă
cape
$remeadep#ăţii
muncă) 5ntr-una moment
%acturi#or" unt #u'(e
căutării unei (ine" &nă după aceea
au pentru $ine
a a'uta un
amic ă e mute &n nou# apartament !i (ruc au dureri &n piept au
unt #ipiţi de energie) /ri'i#e cu pri$ire #a ănătate !i in,rmităţi#e
aigură adeea un tratament pecia#" ca de e.emp#u o(ţinerea
u#timu#ui caun &ntr-o &ncăpere upraag#omerată)
5n genera#" e.ită o a$eriune %aţă de e%ortu# uţinut !i de
proiecte#e de er$iciu organizate !i" deigur" aceată predi#ecţie
pentru tarea de #ene$ie ete e.trem de #imitati$ă c*nd $ine $or(a
de ucceu# &n #umea rea#ă) Trezitu# &n ,ecare dimineaţă !i munca
timp de ore &ntregi #a r*nd nu ete aproape niciodată o opţiune)
1ihopaţii pre%eră chema u!oară" a%acerea ingu#ară au
am(ucada inte#igentă &n #ocu# dedicării zi#nice %aţă de o #u'(ă" un
cop pe termen #ung au un p#an) Chiar !i atunci c*nd pihopaţii
e găec &n poturi cu tatut &na#t" acete poziţii au tendinţa de a
, ce#e &n care cantitatea de muncă rea#ă depuă 3au nu4 poate ,
u!or acună au din #ocuri &n care cei#a#ţi pot , manipu#aţi !i
tran%ormaţi &n cei care #ucrează cu ade$ărat) 5n at%e# de ituaţii"
un pihopat inte#igent e poate menţine pe #inia de p#utire"
o(ţin*nd un ucce e.traordinar de con'unctură" g#umind !i ,ind
%ermecător au intimid*nd) E# pozează ca uper$izoru# a(ent" ca
peroana care <%ace p#oi#e= au ca <geniu# nepreţuit=) Cere
$acanţe %rec$ente
oarecum au ani
miterioaă) a(atici"
Munca &n care acti$itatea
uţinută" ade$ărata #uicheie
ete a
ucceu#ui de durată —tatu# cu nau# &n h*rtii" to#erarea o(oe#ii"
o(er$area deta#ii#or — e apropie prea mu#t de repona(i#itate)
Din păcate" ace#a!i %actor auto,mitati$ are tendinţa de a e
ap#ica !i pihopaţi#or cu ta#ente &nnăcute) cet tip de dedicare !t
munca zi#nică intenă" neceare pentru a dez$o#ta !i promo$a
arta" muzica au a#t proiect creati$" ete" &n mod tipic" impoi(i#
pentru un pihopat) Daca ucceu# poate , o(ţinut &nt*mp#ător" cu
o acti$itate
neceită epiodică"
o in$etiţie atunci pre#ungită"
perona#ă poate că merge) 5nă dacă
ete pierdut" arta
&n ,na#" o
peroană %ără con!tiinţă are aceea!i re#aţie cu proprii#e ta#ente ca
!i cu cei#a#ţi oameni) Nu are gri'ă de e#e
Sociopatia ete aproape &ntotdeauna o rutină o#o" a#tă trategie
care poate" uneori" %uncţiona temporar" &nă nu pe termen #ung)
Din moti$u# e$ident a# neati%acerii propriu#ui intere" uamenii
%ără con!tiinţă unt coechipieri groaznici" pihopatu# ete doar
pentru e#) C*nd are de-a %ace cu a#tcine$a au cu un grup de
peroane" &ncearcă ă
(ordări#e ucceu#ui mintă"
unt ă 0ateze
mu#t mai !i ădenacă
#a(e !i mai curtă teamă)
durată
dec*t re#aţionarea" conducerea !i imp#icarea perona#ă incere" iar
o(iecti$e care ar , putut , atine pr&ntr-un parteneriat au cu un
e%ort de grup uţinut unt adeea urpate de preocuparea
e.c#ui$ă a pihopatu#ui %aţă de ine" ceată ca#e către e!ecu#
,na# ete urmată" de regu#ă" de tirani in%ami" precum !i de
anga'atori" co#egi !i oţi au oţii ociopate nenumăraţi" care
(ene,ciază de mai puţină pu(#icitate)
C*nd conducerea ete pre#uată de emoţia manipu#ării a#tor
peroane" a!a cum e &nt*mp#ă &n odopatie" toate ce#e#a#te
o(iecti$e unt ec#ipate" iar <!u(rezirea $ieţii= care rezu#tă" de!i
ete de un tip di%erit" poate , #a %e# de gra$ă ca #imitări#e impue
de depreia ma'oră" an.ietatea cronică" paranoia !i a#te (o#i
minta#e) Iar %a#imentu# menta# a# ociopatiei &neamnă că
pihopatu# ete pri$at pentru totdeauna de o inte#igenţă
emoţiona#ă autentică" de o capacitate de a &nţe#ege modu#
%uncţionării oameni#or care ete un ghid de ne&n#ocuit pentru traiu#
&n #umea umană) Ca Doreert" care chiar crede că &!i poate mări
puterea perona#ă diminu*nd-o pe a a#tora" ca S6ip" care e
imaginează pe ine ca ,ind imun #a ocietate !i #a regu#i#e a#e"
precum dictatoru# &n$in care" tu#(urat din cauză că g#oata p#ină de
uri %ormată din <oamenii #ui nu &i $a permite ă negocieze" o
peroană
ai(ă %ără con!tiinţa"
o perpecti$ă &ngutăchiar
!i ă!i,e
una de!teaptă" de
urprinzător ete &nc#inată
nai$ă" care ă
&n
ce#e din urmă piere de p#ictiea#ă" ruină ,nanciară au din cauza
unui g#onţ)
Con!tiinţa e.tremă
Cu toate acetea" cel mai contr*ngător moti$ pentru dorinţa de
a a$ea con!tiinţă" mai degra(ă dec*t a dori ă te e#i(erezi de ea"
nu ete #ita de deza$anta'e ditrugătoare care re$in ociopatiei)
Nu" ce# mai (un
!i minunat apect &n
dinăuntru# a a$ea!iun doar
notru" imţ din
mora# ete daru#
interior" pro%und
&n$e#i!uri#e
con!tiinţei) apacitatea de o tZ $ine odată cu con!tiinţa" #a %e#
cum u0ete#e noatre unt #egate de trupuri) Con!tiinţa ete
&ntruparea dragotei" impregnată &n (io#ogia noatră) Se a0ă &n
acea parte a creieru#ui care reacţionează emoţiona# !i" &n %a$oarea
#or" atunci c*nd cei dragi au ne$oie de atenţia" a'utoru# au chiar
de acri,ciu# notru) m $ăzut de'a că" atunci c*nd mintea cui$a
nu ete dotată cu iu(ire" nu are nici con!tiinţă" din moment ce
aceata
(azat pedin urmă ete un
ata!amente#e imţ emoţiona#e
noatre contr*ngător
%aţădederepona(i#ităţi
a#ţii) cum ă
&ntoarcem in$er aceată ecuaţie piho#ogică) Ce#ă#a#t ade$ăr ete
că daca o peroană nu are con!tiinţă" aceata nu poate iu(i
niciodată cu ade$ărat) Cănd din iu(ire ete e#iminat un imţ
imperati$ a# repona(i#ităţii" nu mai răm*ne dec*t un #ucru
u(ţire" terţiar — o dorinţă de a poeda" care nu ete nici pe
departe iu(ire)
Imediat după  eptem(rie AFF" chiar dacă &ncepue un
capito# &ntunecat !i agrei$ a# itoriei noatre" prietenu# meu
piho#og >ernie mi-a pu că ar a#ege con!tiinţa" %ară ezitare" &n
de%a$oarea aparentei uti#ităţi de a , %ără con!tiinţă" %ără a putea
e.p#ica de ce) Cred că pre%erinţa intuiti$ă a #ui >ernie e datorează
#egăturii ine.p#ica(i#e dintre con!tiinţă și capacitatea de a iu(i !i
că" dată ,ind a#egerea intre toată puterea" ce#e(ritatea !i (anii din
#ume" pe de-o parte" !i pri$i#egiu# de a-!i iu(i copiii" pe de a#tă
parte" >emie ar a#ege a doua $ariantă c*t ai zice pe!te) 1arţia#"
acet #ucru e datorează %aptu#ui că >emie ete o peroană (ună)
Se datorează !i %aptu#ui că ete un piho#og (un !i !tie ce$a
depre ce &i %ace pe oameni %ericiţi)
E.ită dorinţa de a poeda !i domina !i e.ită dragotea" &n
a#egerea con!tiinţei" indi%erent că a putut au nu ă &!i e.prime
moti$e#e
ceea ce nu#a mă
momentu# repecti$"
urprinde) piho#ogu#
Dominarea poate >emie a a#e p#ăcută"
, o enzaţie iu(irea"
pentru o $reme" dar nu &# %ace pe oameni %ericiţi) Iu(irea %ace acet
#ucru)
Dar ete poi(i#" oare" ă ai prea multă con!tiinţă2 Nu e.ită
piho#ogi care ă , pu că" dinco#o de %ericire" oamenii pot ,
tiranizaţi !i condu!i #a depreie gra$ă de către con!tiinţa #or2
Da !i nu) 7reud a remarcat că un Supraeu e.agerat de acti$ ar
putea ă &# &mpingă pe proprietar #a depreie !i poate chiar #a
inucidere) 5nă&nSupraeu#"
ce &!i are ura acea
e.perienţe $oce dicip#inatoare
timpurii" interiorizată
nu ete con!tiinţă) 8a %e# !i
cu ceea ce piho#ogii numec <ru!ine neănătoaă=" care de %apt
nu ete ru!ine" &n enu# unei reacţii #a comiterea unor %apte re#e"
e o credinţă iraţiona#ă" inu0ata de mea'e negati$e din copi#ărie"
cum că peroana repecti$ă ete rea" repingătoare !i #ipită de
$a#oare) Chiar !i un pic de ru!ine neănătoaă ete prea mu#t" &nă
aceata nu ete con!tiinţă norma#ă" care ete un imţ
contr*ngător de repona(i#itate" nu un entiment deran'ant de
#ipă a $a#orii
prea mu#tă !i dezatru)
con!tiinţă eteC*nd piho#ogii
to.ică" #im(a'u#contemporani a,rmă
#or ete neg#i'ent) Decă
%apt" ei e re%eră #a ru!inea neănătoaă au #a un Supraeu
trident care #ucrează &n e.ce)
Con!tiinţa" ce# de-a# !apte#ea imţ a# notru" ete un %enomen cu
totu# di%erit) Ete un entiment de o(#igaţie (azat pe iu(ire) !a
&nc*t tăruie &ntre(area: ete con!tiinţa e.tremă de(i#itantă au
&nă#ţătoare2
1entru a &nţe#ege cum o con!tiinţă accentuată acţionează
aupra pihicu#ui" putem o(er$a $ieţi#e !i ni$e#u# de %ericire ai
oameni#or care !i-au dez$o#tat imţu# &nnăcut a# con!tiinţei &ntr-un
mu!chi emoţiona# e.trem de puternic) 7iecare dintre noi poate
indica di%eriţi indi$izi ca ,ind eroii no!tri mora#i" de #a perona'e
itorice &i pu(#ice #a oameni pe care i-am cunocut perona# !i care
ne-au impreionat cu dedicarea #or mora#a) 5ntr-un tudiu
itematic a# unor at%e# de oameni" nne Co#( de #a Centru# de
cercetare Jenr; Murra; din Radcii% !i i##iam Damon de #a
Departamentu# de educaţie a# Uni$erităţii #&roLn au %ăcut proprii#e
#or a#egeri" intereaţi de ceea ce ei percepeau ca ,ind inu,cienţa
noatră actua#ă de #eaderhip mora#" Co#(; , Damon an e#ectat
A de peroane coniderate de ei <e.emp#e mora#e="  (ăr(aţi !i
A %emei a# căror anga'ament mora# a rezu#tat &n contri(uţii
emni,cati$e
ci$i#e" &n numeroae
reducerea domenii" #i(ertate
ărăciei !i %oamete" inc#ui$X re#igioaă"
drepturi !i protecţia
#i(ertăţi
mediu#ui !i pace) ce!ti A de oameni unt di$er!i din punctu# de
$edere a# raei" re#igiei" tatutu#ui ocioeconomic !i a# o(iecti$e#or
peci,ce" &nă toţi au &n comun un #ucru: un imţ a# con!tiinţei
e.trem de puternic" <upradez$o#tat=" con%orm căruia ei unt
repona(i#i de properitatea emeni#or #or) Din punct de $edere
piho#ogic" ei unt diametra# opu!i" emoţiona# !i menta#"
pihopaţi#or depre care dicutăm noi)
1rintre <e.emp#are#e
Virginia 1oter Durr"mora#e=
%rumoaaa#e #ui Co#(; !ia'ună
udită Damonacti$ită
e numărăa
drepturi#or ci$i#e" prima peroană care a im(r*ţi!at-o pe Roa
1ar6 c*nd a ie!it din &nchioare" Suzie Va#adez" care a petrecut
mu#ţi ani aigur*nd hrană" &m(răcăminte !i &ngri'iri medica#e
pentru mii de me.icani ăraci din Ciudad Pu*rez9 Pac6 Co#eman"
%ot pre!edinte a# Ja$er%ord Co##ege" remarcat pentru <anii
a(atici de gu#er-a#(atru= ca ăpător de !anţuri" gunoier"
peroană %ără adăpot9 omu# de a%aceri Ca(e## >rand" care -a
de$otat
Virginia" &n,inţării cţiunii Tota#eadd#e"
!i Char#ezetta &mpotri$a %ondatoarea
Sărăciei din Roano6e"
Miiunii
1ermanente" care !i-a dedicat $iaţa a'ut*nd $*rtnicii !i ăracii"
mame#e necăătorite" protituate#e !i copiii a(uzaţi din Detroit"
Michigan)
Cercetarea a ana#izat auto(iogra,i !i itorii ora#e !i a rea#izate
inter$iuri &n pro%unzime cu ,ecare dintre cei A de oameni !i cu
co#egii #or de er$iciu" &ntr-o carte care documentează rezu#tate#e"
numită Seine @o are5 ontemporary 6i"es of the Moral
omm8ment, ace!tia re#e$a trei aemănări iz(itoare &ntre indi$izii
cu con!tiinţă e.trema) utorii etichetează acete caracteritici
comune ca 34 <certitudine=" 3A4 <atitudine poziti$ă=" 34 <unitate a
Sine#ui !i a o(iecti$e#or mora#e=" <Certitudinea= e re%eră #a o
c#aritate e.cepţiona#ă cu pri$ire #a ce cred oamenii e.emp#ari că
ete corect" precum !i imţu# #or de repona(i#itate perona#ă
uni$ocă &n a acţiona &n (aza ace#or con$ingeri) <titudinea
poziti$a= e.primă a(ordarea a,rmati$ă %aţă de $iaţă a mode#e#or"
(ucuria e.traordinară pe care o au $iza$i de munca #or !i
optimimu# marcant adeea &n ciuda di,cu#tăţi#or !i chiar a
perico#u#ui) Iar <unitatea Sine#ui !i a o(iecti$e#or mora#e X decrie
integrarea poziţiei mora#e a u(iecţi#or cu concepţia propriei #or
identităţi !i cu aemănarea percepută dintre o(iecti$e#e #or mora#e
!i perona#e)
<Unitate=
ete &neamnă
doar o #umină c*" pentruEte
că#ăuzitoare) at%e#acu
de ce
oameni" con!tiinţa
sunt . &ntr-o nu
&ncercare
de a decrie entimentu# ău de identitate perona#ă" unu# dintre
mode#e" Ca(e## >rand" a e.p#icat &ntr-un inter$iu: <Sunt ceea ce pot
%ace !i cum imt &ntotdeauna — &n ,ecare zi" moment))) %mi ete
greu ă %ac di%erenţa intre cine unt eu" ce $reau ă %ac !i ce %ac=)
Co#(; !i Damon conideră că aceată a treia trăătura" <unitatea
Sine#ui !i a o(iecti$e#or mora#e ete cea mai importantă
decoperire a #or !i de importanţă crucia#ă &n &nţe#egerea
con!tiinţei
puternică" ea!i apare
e%ecte#or a#e pihicu#
că uni,că C*nd con!tiinţa etemanieră
uman &ntr-o u,cient de i
unică
(ene,că" !i &n #oc de a pro$oca o <!u(rezim a $ieţii" con!tun'a
e.tremă pore!te ati%acţia $ieţii) Co(;!i Damon criu: Mode#e#e
noatre au ot in$u#nera(i#e #a e%ecte#e de(i#itante a#e pri$ării)
&ntruc*t tot ce au a$ut ne$oie pentru ucceu# perona# ete
urmărirea producti$ă a miiunii #or mora#e= &ntr-o ,dare
necon!tientă de ine a tendinţei noatre cu#tura#e de a p#aa
con!tiinţa !i intereu# propriu &n opoziţie" e.emp#e#e mora#e a#e #ui
Co#(;
propriu!i&nDamon
termeni<!i-au
mora#ide,nit propria
!i au %ot" properitate
cu %oarte puţine !ie.cepţii"
intereu#
%oarte %ericiţi !i &mp#iniţi=) Departe de a pro$oca u%erinţa au de a-
i tran%orma &n ni!te neghio(i" e.traordinaru# #or imţ a# o(#igaţie_
%aţă de a#ţi oameni i-a %ăcut %ericiţi)
Con!tiinţa" imţu# notru de repona(i#itate unu# %aţă de ce#ă#a#t"
ne permite ă trăim &mpreuna" &n cae#e noatre !i pe p#aneta
noatră) Ea $ine &n pri'inu# creării de en &n $iaţa noatră !i tă
intre noi !i o e.itenţă goa#ă de competiţii #ipite de en) Un imţ
accentuat a# con!tiinţei poate integra &n minte intenţia mora#ă"
dorinţa perona#ă !i identitatea — acţiunea corectă de$ine cm ce
untem — !i din acet moti$ con!tiinţa e.tremă pare ă ,e o cheie
per%ectă !i rară pentru %ericirea umană)
Deci iată care ete ce# mai (un #at piho#ogic9 c*nd te uiţi &n 'ur"
&n #umea ta" !i &ncerci ă &nţe#egi ce e &n t*mp#ă !i cine <c*!tigă="
nu iţi dori ă ai mai puţină con!tiinţă) Dore!te-ţi ă ai mai mu#tă)
Săr(ătore!te-ţi oarta)
 a$ea con!tiinţă &neamnă că pro(a(i# nu $ei putea niciodată ă
%aci e.act ce $rei au ce ai a$ea ne$oie ă %aci pentru o(ţinerea
unui ucce u!or au u#tim &n #umea materia#ă) 1ro(a(i# că nu $ei
a$ea o mare putere ,nanciară au po#itică aupra a#tor oameni)
1ro(a(i# că nu o ă c*!tigi niciodată repectu# mae#or !i nici nu
$ei a'unge temut) Dimpotri$ă" pro(a(i# $ei u%eri de numeroae
crize de perona#e)
am(iţii#or con!tiinţă +i
care te că
poate $or$a tace
tre(uiăă acţionezi &mpotri$a
munce!ti din greu
toată $iaţa" renunţ*nd 8a tentaţii#e dependenţei copi#ăre!ti" pentru
că &ţi dore!ti properitate pentru copiii tăi) Nu e e.c#u nici ca" din
timp &n timp" a ,i prin &n capcane#e pihopaţi#or !i" din cauza
crupu#e#or ta#e" ă nu poţi niciodată ă te răz(uni &n mod
ati%ăcător pe peroane#e care ţi-au %ăcut rău) +i da" e poate ă
nu a'ungi niciodată dictatoru# unei mici ţări)
5nă $ei putea ă &ţi pri$e!ti copiii &n timp ce dorm &n paturi#e #or
!i ă imţi
putea ace# ta#az
ă &i pătrezi pecop#e!itor
cei#a#ţi $ii de $eneraţie
&n u0etu# tău!idupă
mu#ţumire)
ce ei nuVei
mai
unt) Vei a$ea prieteni inceri) Spre deoe(ire de cei c*ţi$a
găuno!i" care urmărec ricu#" #ipiţi de ce de-a# !apte#ea imţ" $ei
trece prin $iaţă &n dep#ină cuno!tinţă de cauză de prezenţa ca#dă
ţţ recon%ortantă" ener$antă" tu#(urătoare" %acinantă !i untH- on
$ee#ă a a#tor ,inţe umane !i" odată cu con!tiinţa" $ei (ene,cia !i
de !ana de a-ţi auma ce# mai mare nc dintre toate care" a!a
cum !tim cu toţii" ete iu(irea) Con!tiinţa ete cu ade$ărat cea
mai
cară(ună a%acere
itorică a mamei
e.tină !i" natură)
după cum Va#oarea
$om ei$edea
ete e$identă #a o
&n capito#u#
următor" este preţioaă pentru noi chiar !i &n interacţiuni#e zi#nice
cu prietenii !i $ecinii) #ături de un &ntreg cartier" haideţi ă
petrecem o zi a#ături de a %emeie oaopat* !i nenorocită pe nume
Iii#ie) De #a T&#iie putem &n$ăţa — de!i ea nu o $a %ace $reodată —
că datorită con!tiinţei" merită ă a$em e.perienţa zi#nică)
iua marmotei

Ce nu ete hun pentru tup nu ete (un nici pentru a#(ină) Marc ure#iu
Ti##ie ete ceea ce Theodore Mi#ion" teoretician a# perona#ită ții ar
numi-o psiopată neciop#ită=) Ea ete ociopată &nă" din păcate pentru

Ti##ie"
5n ii #ipe!te
chim(" pentru%armecu#
a %o#oi !i u(ti#itatea
cu$inte#e o(i!nuite
#ui Mi#ion" a#e pihopatu#ui)
ea <acţionează &ntr-o
manieră certăreaţă !i c*rcota!ă" dechia !i directă= !i <orice !i
oricine contituie un o(icei pentru cică#e#i !i atacuri=) Ta#entu#
peci,c a# #ui Ti##ie ete de a prinde cea mai mică !i mai u(ti#ă
urma de con0ict !i de a o amp#i,ca &ntr-un meci cu $oci%erări) Ea
e.ce#ează #a crearea de oti#itate !i &n$er!unare aco#o unde nu au
e.itat !i ete pecia#izată &n pro$ocarea oameni#or care &n mod
o(i!nuit unt ama(i#i !i paci,!ti)
5n uni$eru# #ui Ti##ie" ea are &ntotdeauna dreptate !i &!i găe!te
p#ăcerea &n a e opune !i a-!i %rutra ad$erant" care pai ă ,e
pete tot !i ă nu ai(ă niciodată dreptate) Miiunea ei &n $iaţă ete
corectarea #umii" o chemare căreia &i răpunde %ără ezitare !i %ără
con!tiinţă) 5n aceată miiune" ea are enzaţia că nu ete
apreciată de cei#a#ţi" ceea ce 'uti,că %e#u# &n caie e poartă cu ci &n
dimineaţa aceata" Ti##ie a decoperit o marmot* &n curtea din
pate#e caei) 1ri$ind-o din camera tran%ormată &n eră" marmota
tă &n iar(ă" pe pu#pe#e ei rotunde" !i &!i &ndreaptă %aţa mică !i
$igi#entă &n toate direcţii#e" ca !i cum ar upra$eghea proprietatea
#ui Ti##ie) C*nd aceata din urmă dechide u!a g#iantă pentru a e
uita mai (ine" anima#u# 5ngheaţă &n #oc pentru o c#ipă" după care
p#eacă &mp#et&cindu-e !i dipare 8n păm*nt" #a marginea pe#uzei"
&n #ocu# &n care curtea #ui Ti##ie e &nt*#ne!te cu cea a $ecini#or ei
Cathenne !i 7red)
Ti##ie &!i %ace o notă menta#ă cu pri$ire #a #ocu# găurii" după care
e duce ă tea pe $erandă" o %emeie cu păraP a#(" &n $*rtă de [F
de ani" &m(răcată
arhetipu# cu un capot
%emeii (ătr*ne a#(atru&ncadri#at"
&i &nţe#epte) timp ce păr*nd
e uită tuturor a,
cu intere
de-a #ungu# pe#uzei" orice pri$itor ar putea o(er$a că atitudinea ei
!i %orma proeminentă &n zona poterioru#ui nu unt de#oc di%erite
de ce#e a#e marmote#or"
Vecinii #ui Ti##ie din cea#a#tă parte a caei" pe partea dinpre dea#"
unt /re%a !i 'err;" care tocmai iau micu# de'un &n era #or !i care o
pot $edea pe Ti##ie cum tă pe $erandă) Cei doi unt prea departe
pentru a remarca prezenţa marmotei) Tot ce $ăd ete Ti##ie"
&m(răcată &n rochia a#( cu a#(atru" t*nd &n picioare" nemi!cată)
Creta" &n $*rtă de  de ani" manageru# unei (ăc*mi #oca#e" &i
pune oţu#ui ei 'err;" care ete antreprenor &n contrucţii:
— 7ir-ar ă ,e" a! $r ea ca acea %e meie &ngrozitoare ă e mute )
De c*nd e aici2
— Cinciprezece #uni) &i răpunde Perr;)
Creta z*m(e!te trit)
— Dai rine ţine ocotea#a" corect2 +tiu că nu ar tre(ui ă-mi
dorec p#ecarea oameni#or" dar ete at*t de incredi(i# de rea. +i
diperată ă contro#eze) Nu &mi dau eama cum e poate uporta)
Perr; o%tează !i &i pune:
— 1oate reu!im ă o con$ingem ă p#ece cumpăr*n- du-i caa)
/reta ete pe ca#e ă r*dă" dar &nţe#ege că Perr; nu g#ume!te)
>ruc" rea#izează că oţu# ei" un om ca#m" de o(icei" o
dipreţuie!te
imţindu-e un pe pic
Ti##ie #a %e# de
$ino$ată" mu#tcare
după ca e
!i ea)
duceSe din
&n,orează"
nou &n
(ucătărie pentru a mai aduce ca%ea ,er(inte)
C*nd e &ntoarce" Perr; &ncă e uită ,. #a (ătr*na a0ată pe
$eranda ei) Spune:
— Nn" nu ne permitem ă &i cumpărăm caa) 1oate Că e$a
muta" pur !i imp#u dică te-ai muta dacă toată #umea din cartier
te-ar ur& at*t de mu#t pe c*t o ură!te pe ea)
/reta u(#iniază:

—Da" Ei pro(a(i#)
(ine" pariez că aare
Unde parte
#ocuit de aceea!i reacţie pete tot)
&nainte2
— Nu !tiu" răpunde /reta)
După care" &ncep*nd ă e imtă cum$a ati%ăcută că Perr; &i
&mpărtă!e!te entimente#e" pune:
— 1oţi ă crezi a!a ce$a2 S-a &nt*mp#at ăptăm*na trecută"
cred: m-a unat ă &mi pună că nu ar tre(ui ă mai aprindem
%ocu# &n cămin" #ite <a#ergică #a %umu# de #emn=" &nţe#egi2
— oftim' Nu mi-ai pu ata) ta-i o ne(unie
Perr; i!i &nc#e!tează pumnii" după care &!i re$izuie!te a,rmaţia)
— Nu" nu e ne(unie Ete doar o porcărie) Chiar &n eara ata o
ă %acem #ocu# &n nenorocitu# de cămin) De %apt" o ă mai aduc
ni!te #emne inainte ă p#ec #a er$iciu)
— Dar e pare că azi $a , detu# de ca#d)
— Cui &i paă&
De data aceata" /reta r*de
— &ţi dai eama cum arătam2
Perr; e uită Ia oţia Iui cu o pri$ire p#ouată" iar co#ţuri#e gurii
&ncep ă e indrepte &n u) Iţi dec#e!teaz* pumnii !i &!i trone!te
incheieturi#e de c*te$a ori" pentm ase e#i(eră de teniune)
Vecina /retei !i a #ui Perr;" a0ată $iza$i cu trei cae mai 'o" ete
o $ădu$ă &n $*rtă pe nume Sunn;) Chiar &n acet moment" de!i nu
o poa#e $edea pe Ti##ie t*nd pe $erandă" a!a cum o $ăd /reta !i
Perr;X" !i Sunn; e g*nde!te #a c*t de răutăcioaă ete acea
%emeie) Ieri" Ti##ie a unat #a po#iţie pentru că Sunn; &!i parcae
ma!ina pe tradă" &n %aţa propriei cae) Sunn; parca aco#o
dintotdeauna" de c*nd murie oţu# ei" &n urma cu zece ani) pentru
că &i era teamă ă dea cu pate#e de pe a#ee" &n tra,c) T*năru#
po#iţit a $enit !i a rugat-o ă-!i mute ma!ina pe a#eea de parcare)
ceta !i-a cerut cuze de mai mu#te ori" &nă a pu că Ti##ie a$ea
dreptate) Era o &ncă#care a regu#i#or) Sunn; nici măcar nu a m*ncat
micu# de'un" !i de'a ii ete groază de incuriunea pe care tre(uie
ă o %acă
pate#e #a (ăcănie"
#i $ine din cauză
a p#*ngă) ci $aaia
Iar ma!ina tre(ui ă iaănu
nici măcar cuera
ma!ina cu
aproape
de caa #ui Ti##ie
&n timp ce Sunn; e t*nguie!te pe cea#a#tă parte a trăzii" Ti##ie"
pe $eranda din pate#e caei" e hotără!te că acea marmot* nu $a
mai apărea imediat) Intră &napoi in caă" unde nu mai poate ,
$ăzută de Cireta !i Perr; a0aţi #a micu# de'un" pe coata dea#u#ui) &n
timp ce cei doi (eau ca%eaua rămaă !i &ncearcă ă $or(eacă
depre a#tce$a" Tii#ie" #a ea &n (ucătărie pune m*na pe te#e%on !i o
ună pe Catherine" $ecina de #*ngă ea" cu care acum &mparte o
marmotă
Catherine ete pro%eoară ta c#aa a !aea) 1redă de #a $*rta de
AA de ani" iar acum e apropie cea de-a F-a ei ani$erare) Se
g*nde!te că ar tre(ui ă e penioneze" &nă numai c*nd e
g*nde!te o apucă triteţea) 1ro%eoratu#" e#e$ii &neamnă totu#
pentru ea !i chiar nu &!i dore!te ă e opreacă din muncă) 7red"
oţu# ei" care ete cu !apte ani mai &n $*rtă !i de'a penionat" o
&nţe#ege !i are ră(dare cu ea)
<tunci
ă pierd c*nd e!ti&npregătită="
$remea 'uru# caei&i pune e# mereu)
!i ă repar <Oricum"
#ucruri"= După imi p#ace
care
am*ndoi &ncep a r*dă) 7red a(ia reu!e!te ă &n#ocuiacă (ecuri#e
are) 1*nă c*nd -a penionat" %ără tragere de inimă" cu un an &n
urmă" a %ot editoru# ziaru#ui regiona#) Ete un om (un" #ini!tit !i
tudio care !i-a iu(it munca !i care &ncă" crie un <emerit=
editoria# de intere uman" numit <Oameni pe care ar tre(ui ă ii
cunoa!teţi=)
C*nd te#e%onu# ună" 7red cite!te &n u%ragerie" iar Catherine ete
&n (ucătărie" pregătindu-e ă p#ece #a er$iciu) Sunetu# te#e%onu#ui
#a o at%e# de oră matina#ă o %ace pe Catherine ă treară)
Răpunde repede)
-#o2
— Catherine" rote!te apru Tii#ie" $ăr*nd cu$*ntu# ca !i cum ar
, upărată)
— Da" unt Catherine) Tii#ie2 Tii#ie" Dumnezeu#e" e ora !apte
dimineaţa) i păţit ce$a2
— Nu" unt (ine) Tocmai am $ăzut o marmotă &n grădină !i m-
am g*ndit că ai $rea ă !tii"
— O ce2 O marmotă2
— Da" &n curtea din pate" intre terenuri#e noatre)
— Tăi" e))) intereant) Cred că a %ot impatică) N UM a!a2
— 1ro(a(i#)
tre(ui Oricum"
ă !tn depre !tiu 1utem
anima#) că e!ti ă
ocupată) M-am
$or(im mai g*ndit
t*rziu că ar
depre c8
8a re$edere)
— ă" (ine) 1e mai t*rziu) 1ăi" atunci" #a re$edere" Tii#ie)
Catherine pune receptoru# &n %urcă" &ncurcată &n timp ce 7red triga
#a ea:
— Ce a %ot ata2
7emeia intră &n u%ragerie" unde oţu# ei tă cu cartea #ui !i &i
răpunde:

— Era h" Tii#ie)
pune 7red" d*ndu-!i ochii pete cap) Ce $oia2
— $rut ă &mi pună că a $ăzut o marmotă &n curtea
din pate#e caei)
— De ce a $rut ă &ţi pună a!a ce$a2
Catherine dă &ncet din cap &n emn că nu !i pune:
— Nu am nici cea mai $agă idee"
— h" Tii#ie rote!te 7red" ridic*ndu-!i (raţu# drept deaupra
capu#ui" &ntr-un a#ut (at'ocoritor)
Termin*ndu-!i
tingheră" !tiindrutina de dimineaţă"
c*" atunci Catherine
c*nd e $or(a e imte
de Tii#ie" con%uză !i
&ntotdeauna
e.ită o urzea#ă care e agra$ează !i că deznodăm*ntu# $a ,
diri'at !i ener$ant &nă nu &!i poate imagina care e trea(a cu
marmota) Oare Tii#ie $rea ă cape de anima#2 Tii#ie ii cere) &n
$reun %e# &ntortocheat" permiiunea2 De aemenea" Catherine !i
7red #ocuiec &n caa ata de F de ani !i nu au $ăzut
niciodată o marmotă &n curtea din pate#e caei) 7oarte (izar)
C*nd tocmai e pregăte!te ă p#ece" te#e%onu# ună pentru
a doua oară) Se g*nde!te că tre(uie ă ,e iară!i Ti##ie" &nă
ete o a#tă $ecină" drăguţa !i #ini!tita Sunn;" care p#*nge)
Sunn; ii pune #ui Catherine că Ti##ie a o(#igat-o ă-!i
parcheze ma!ina pe a#ee !i acum e prină &n capcană) O
poate a'uta2 1ot ei doi ă o ducă azi #a magazin2 0*nd de
noua ipra$ă a #ui Ti##ie" Catherine imte cum i e uie
*nge#e #a cap &nă" pe ce# mai ca#m ton poi(i#i" o aigură pe
Sunn; că" deigur" 7red o $a duce cu ma!ina #a magazin) Dar
#a pr*nz2 De aemenea" 7red &# cunoa!te %oarte (ine pe !e%u#
de Ia ecţia de po#iţie !t o ă $adă dacă e poate %ace ce$a
cu parcarea #ui Sunn;)
1red*nd toată ziua #a c#aa a !aea" Catherine uită de Ti##ie"
&nă c*nd e &ntoarce acaă" &n 'uru# orei ?:F după-amiaza"
&!i aduce aminte
ne#ini!teacă) de te#e%onu#
1#ănuia ă tragămatina#
un pui!ide&ncepe
omn din nou ă
&nainte de e
cină" &nă &n timp ce ete a!ezată &n pat" ne#ini!tea ei e
accentuează !i ete atraă #a %ereatră) Dormitoru# e a0ă #a
a# doi#ea ni$e# !i" de aici" Catherine are o perpecti$ă c#ară
aupra grădinii din pate#e caei !i aupra #ui Ti##ie) iua a
%ot neo(i!nuit de ca#dă pentru acea perioadă a anu#ui !i
toate ace#e %or- iţii p#antate de 7red #a marginea curţii &ncep ă
&m(o(oceacă) Se $ede pe#uza #argă din pate" dinco#o de ea ete
r*ndu# #ung de a(o(ocei
um(ra gri-maro pădurii ga#(eni ai %oriţii#or
&ncă #ipite de %runze !i" imediat
care #*ngă"
mărgine!te
toate grădini#e din pate#e cae#or a0ate pe aceată parte a trăzii)
+i" de aemenea" detu# de ciudat" e $ede Ti##ie" t*nd e.act &n
mi'#ocu# pe#uzei ei) &ncă mai poartă capotu# &n carouri a#( cu
a#(atru !i" &n p#u" are o pă#ărie de pai cu (or #at" ca !i cum ar ,
pe ca#e ă e ocupe de grădinărit)
&nă Ti##ie nu e ocupă niciodată cu grădinăritu#" &n timp ce
Catherine pri$e!te de #a %ereatra dormita ru#ui ei" Ti##ie e uită &n
'uru#
anume) curţii" pare ă !i"pioneze
Se ap#eacă cu e%ortce$a !i ridică
$izi(i#" măr!ă#uie!te către un
de #a păm*nt un #oc
o(iect care i e pare #ui Catherine a , o piatră mare !i a#(ă" de
%orma !i mărimea unui pepene mai mic) Studiind cena cu mai
mu#tă atenţie" Catherine rea#izează că o(iectu# repecti$ ete" &ntr-
ade$ăr" o piatră" de %apt un mic (o#o$an !i aproape prea greu ca
Ti##ie ă &# poată duce) &nă TU#ie ia piatra cu am(e#e m*ini"
inco$oindu-e &ntr-un %e# di,ci# de pri$it" !i &ncepe ă e
&mp#eticeacă" dezechi#i(r*ndu-e" către r*nduri#e de %oriţia a#e
#ui 7red"
O propoziţie din con$eraţia de dimineaţă a ce#or două %emei
re$ine &n mintea #ui Catherine — <&n pate" &ntre proprietăţi#e
noatre= — !i" &n ace#a!i moment" Catherine !tie e.act ce %ace
Ti##ie) Vizuina marmotei Ti#- #ie e pe ca#e ă %o#oeacă (o#o$anu#
pentru a atupa (*r#ogu# marmotei depre care i-a po$etit
Catherine e &ngrozită) Se imte ameţită !i &i e rău" aproape ca !i
cum ar , martora unei crime Tre(uie ă %acă ce$a" dar ă iaă !i ă
o &n%runte direct pe Ti##ie ete ca !i cum -ar pune ai o $u#pe
tur(ată) de$ăru# ete că" de!i #ui Catherine nu ii p#ace ă admită
%aţă de ea in!i acet #ucru" Ti##ie o perie" de o(icei" din moti$e
pe care nu #e poate e.prima prin cu$inte) De ce ă o perie o
%emeie de [F de ani detu# de ne&nemnată2
+i cum ă !tie Ti##ie că e.act &n acet moment Zte pri$ită2 3are
!tie2
Catherine &ncepe ă e p#im(e prin dormitor" de #a fereastră #a
!i%onieru# $echi de te'ar !i &napoi #a %ereatră o $ede pe T&##i d*nd
ne&ndem*natic drumu# (o#o$anu#ui &ntr-un #oc" chiar #*ngă %oriţii"
#a 'umătatea ditanţei dintre doua mici ă#cii a0ate #a marginea
pădurii" !i memorează &n minte #ocu# cu pricina) După care merge
din nou #a !i%onier !i e uită #a imaginea-i re0ectată &n og#inda de
#a antichităţi) 5n timp ce Ti##ie &!i &n#ătură pra%u# de pe poa#e#e
rochiei !i merge &napoi pe pe#uză" &npre $erandă" Catherine
continuă
tot g*nde!teă eea)uite &n propriii
Daca e prin ei
&n ochi" &n og#indă) >ietu# anima#" e
capcană2
5n ce#e din urmă" Catherine !tie ce $rea ă %acă" +i tre(uie ă &i
pună #ui 7red) 7red o poate a'uta)
7red a %ot #a redacţia ziaru#ui" &n $izită #a unii dintre $echii #ui
prieteni) C*nd a'unge acaă" Catherine &i pune ce a %ăcut Ti##ie) E#
&i răpunde:
— 1ăi" cred că Ti##ie a nimerit doi iepuri d&ntr-o #o$itură" #a
propriu)

— Ce $iei ă
1e tine pui2
!i pe micu# rozător)
— " corect) Chiar e ade$ărat" nu-i a!a2 &ntrea(ă uruză
Catherine)
— !a e pare) E!ti igură ca nu $rei ă mă duc #a ea !i ă pun
#ucruri#e #a punct2
— Nu" o ă o ia de #a capăt) Vreau ă a'ut marmota" ă nu
păţeacă ce$a) Vii cu mine2
— m de a#e2
Catherine z*m(e!te !i i# &m(răţi!ează)
— Nu prea" &i răpunde ea)
Iau cina &mpreună" a!a cum #e ete o(iceiu#" !i a!teaptă p*nă e
%ace ora G" c*nd a%ară ete &ntuneric dep#in- 7red ugerează ă ia
#anterne" iaă Catherine e de părere că Ti##ie ar putea ă ii $adă)
— O ă !tie că am e#i(erat (*r#ogu# !i o ă D acopere m*ine din
nou)
— Tre(uie ă #uăm măcar una" ă găim $izuina)
— Da" a!a e) >ine" #uăm una mică) 1entru c*nd a'ungem aco#o)
&ncep ă tra$ereze curtea cu $iteza unui me#c" atenţi ă nu e
&mpiedice din cauza &ntunericu#ui" 7red ete primu#" iar Catherine &#
urmează" ţin*ndu-!i (raţe#e &n %aţă" ca un omnam(u#" pentru a-!i
pătra echi#i(ru#) C*nd a'ung &n capătu# &ndepărtat a# pe#uzei" merg
pe #*ngă
care" tu,!uri#e
curioaă" de %oriţia"
aemenea unuip*nă c*nd
copi#" acetea %ace
Catherine e termina)
un pa După
&n
&ntunericu# !i mai ad*nc de dinco#o" per*nd că $a găi una dintre
ă#cii cu m*ini#e" nu cu %aţa
Simte o creangă" repiră ad*nc !i !opte!te:
— /ata" 7red" #anternă)
7red coate mica #anternă din (uzunar" o apropie de păm*nt !i
o aprinde) După c*te$a momente" găec piatra de mărimea
pepena!u#ui" chiar mai repede dec*t ar , perat" &ntruc*t piatra
ete netedă
Catherine !i aP(*"
e.piră iar pete
!i &!i dă păm*ntu# dino !u$iţă
ureche 'uru# eideete &ntunecat)
p*r) &mpreună
cu 7red" e ap#eacă !i ridică am*ndoi piatra" coţ*nd #a i$ea#ă o
gaură &n păm*nt urprinzător de mică" a$*nd &n $edere că ete
%o#oită de o mannotă mică !i graă"
8ui Catherine &i $ine ă (age #anterna &n $izuină) ă-# $eri,ce pe
ocupantu# aceteia &nă &!i dă eama că nu $a $edea cine !tie ce
!i" &n p#u" poate peria anima#u#
>raţ #a (raţ" !optind !i a(,n*ndu-e* nu iz(ucneacă &n r*" ea
!i cu 7red (*'(*ite către caă" Ti##ie nu ii $ede) C*nd ei e &ntorc
din miiune" ea de'a (ăue !i era &m(u%nata de c*te$a ore" ca de
o(icei) Sta pe o canapea din u%ragerie și &!i mai toarnă un pahar
de /#enii$et" &ncerc*nd ă a#unge monotonia $ieţii ei !i pe idioţii cu
care are de-a %ace &n permanenţă) Singuru# #ucru care %ace ca
aceată eară ă ,e di%erită de ce#e#a#te ete grămada de cutii de
&mpachetat care tau ti$ă &n 'uru# ei)
5n ceaţa dinăuntru# ei" e %e#icită pentru ideea ei genia#ă ca de
data aceata ă nu pună un emn cu DE VNRE) <O ă-i iau prin
urprindere pe cretinii ă!tia=" e g*nde!te ea) /uri#e #or t*mpite
$or răm*ne căcate)
gentu# imo(i#iar (un de nimic tot &i pune că a nu pune iui emn
ete ca !i cum -ar &mpu!ca &n picior !i că e# crede că ar tre(ui ă
a!tepte o o%ertă mai mare) cet cumpărător a o%erit mai puţin
dec*t cerue ea) &nă Ti##ie nu poate a!tepta) Niciodată nu i-a
p#ăcut a!teptarea) Va a$ea momentu# ei" iar aceta $a , m*ine-
dimineaţă) +i atunci toată #umea din cartieru# aceta &ngrozitor $a
, comp#et !ocată &n #egătură cu p#ecarea ei) Ete igură) gentu#
nu &nţe#ege de ce ete importantă ecretomania" &nă e un %raier"
de ce #-ar acu#ta2  mai a$ut pierderi &nainte" c*nd a $rut ă p#ece
repede d&ntr-o caa) 7ace parte din 'oc" e g*nde!te &n inea ei)
Totu# ţine de 'oc) Nu poţi ta &ntr-un #oc unde oamenii nu te
acu#tă) p#icarea unei #o$ituri de p#ecare ete e.trem de
importantă)
Ti##ie are un %ond de #a tată# ei decedat" care a &ntreţinut-o cea
mai parte din $iaţă) cum pune că ete <penionată=" &nă nu a
muncit niciodată cu ade$ărat) Uneori" pe c*nd era mai t*nără"
o(i!nuia a picteze acuare#e" &nă nu Ie-a $*ndut) I-ar p#ăcea ă
cumpere cae mai mari" &nă mizera(i#a de maică-a continuă ă
e t*r*ie a!a &nc*t nu poate pune m*na pe retu# (ani#or) Mama ei
are aproape o ută de ani !i inc* nu a murit" Ti##ie a răma (#ocată
&n acete cartiere &ngrozitoare pentru c#aa mi'#ocie !tiind că" de
drept"
mama ar tre(ui ă
penodie" ai(ă că
pentru un&nti#
modde c#ar
$iaţănumai a$ut)
$rea &!i !teară
ă ,e $iziteazădin
tetament" iar (ătr*na ţintuită #a pat &i aminte!te &ntotdeauna de
un papaga# pe 'umătate 'umu#it care ţipă &ntr-o cu!că Ce are ea de
pu ete #a %e# de intereant"
De %apt" nimic nu ete cu ade$ărat intereant) ,.ierea
rozătoru# ui a %ot (ine pentru c*te$a minute !i peră că a $ăzut-o
Catherine) 1ro(a(i# că a %ăcut in%arct) &nă după aceea proiectu# -
a terminat !i nu mai era nimic de %ăcut) Nu &!i poate imagina că
ace!ti oameni&na(urzi
agit*ndu-e cantcu
#egătură o &ncon'oară
$ieţi#e #orparmici)
ă e1ro(a(i#
ocupe comp#et
că au
creiere#ec*t ni!te nud)
&!i mai toamă &ncă un pahar de (ăutură !i i# termina d&ntr-o
&nghiţitură) 7ără ă ,e &mpachetată &ntr-o cutie" o pictură pe care a
%*cut-o c*nd a$ea &n 'ur de 20 de ani &ncă mai ete agăţată
deaupra !emineu#ui ne%o#oit" at*t de !teară &nc*t imaginea a(ia
e mai ditinge &n um(ra odăii #a( #uminate" Coco!ată pe
canapea" %emeia pri$e!te &n u #a ta(#ou !i i!i aminte!te" detu#
de $ag" de cena de p#a'ă &n care a tat cu at*tea zeci de ani &n
urma) poi tot ce $ede unt te#e#e $erzi din %aţa ochi#or" pe care
#e a!teaptă &n ma'oritatea nopţi#or din $iaţa ei" chiar &nainte ă
adoarmă)
 doua zi ete *m(ăta" o zi un pic mai rece dec*t cea de ieri" !i
pe cer nu e niciun nor)
1e partea cea#a#tă a trăzii !i c*te$a cae mai 'o" Sunn; trage
draperii#e de mătae de #a %ereatra din %aţă !i" &n timp ce oare#e
pătrunde &n &ncăpere" e uită #a $ee#a pri$e#i!te a ma!inii ei care
ete parcată aco#o unde tre(uie — pe tradă) +i aco#o $a !i
răm*ne parcată) Ieri după pr*nz" 7red a $or(it cu !e%u# ecţiei de
po#iţie !i a aran'at totu# pentru ea) < 6ibertate2, &!i pune ea)
&ncearcă ă e g*ndeacă ce poate %ace pentru 7reci !i Catherine)
1oate #e pregăte!te ce$a #a cuptor Imagin*ndu-!i c*t de mu#t #e $a
p#ăcea acet
5n caa #ucru"
de pe e/reta
dea#" imteare
!i mai $oioaă) #i(er !i" &mpreună cu
Lee6end-u#
oţu# ei" doarme p*nă mai t*rziu) C*nd e trezec" &ncet" !i ie &n
eră pentru a-!i (ea ca%eaua" o(er$ă un mare camion de
tranportat mo(i#ier pe a#eea din %aţa caei #ui Ti##ie)
— Oare &neamnă ce cred eu că &neamnă2 &ntrea(ă Perr;"
ho#(*ndu-e #a camion) Sau &ncă untem &n pat !i $iam2
— Cred că $iăm" pune /reta" uit*ndu-e !i ea) Nu am $ăzut
niciun emn) i $ăzut tu $reunu#2
—Nu)
Chiar &n acet moment" doi (ăr(aţi cu a#opete de protecţie ie
din caa %emeii" căr*nd o canapea" ,ecare #a c*te un capăt" /reta
!i Perr; e uită imu# #a ce#ă#a#t !i &ncep ă r*dă) Perr; r*de at*t de
tare" &nc*t $ară ni!te ca%ea)
/reta &# &ntrea(ă:
— De ce crezi că a pătrat ecretu#2
— De ce %ace tot ce %ace2 Dar nu mai contează" nu-i a!a2
Incredi(i#)
/reta
— C*t ete g*nditoare
de (ătr*nă creziocăc#ipa"
e2 după care pune:
— Nu !tiu) Nu e t*nără)
—Mă &ntre( dacă o , a$ut $reodată copii) Vai" poţi ă-ţi imaginezi
cum e ă ,i copilul ei2
—Mai rău" poţi a &ţi imaginezi cum e ă ,i ea2
— Ce zici" crezi că ar tre(ui ă ne ,e mi#ă de ea2 &ntrea(ă
/reta)
Perr; r*n'e!te !i %ace cu m*na &n emn de p#ecare cenei de
&ncărcare a mo(i#ei care are #oc #a ditanţă
— Iu(ito" nu unt igur) Dar dacă e  ne pară rău de ea" hai ă
%acem chetia ata #a micu# de'un" (ine2 &ţi mai aduci aminte de
!trude#u# ace#a2
— Da" răpunde /reta" #ing*ndu-e pe (uze) #a am(e#e căni cu
ca#ea !i cei doi a(andonează pri$e#i!tea o%erită de eră &n %a$oarea
(unătăţi#or de patierie din (ucătărie)
Din moment ce unt &n caa a0ată imediat #*ngă cea a #ui Ti##ie"
Catherine !i 7red o(er$ă !i ei acti$itatea (ăr(aţi#or cu camion de
tranport !t e &ntrea(ă de ce nu au $ăzut $reun emn cu DE
VNRE !i de ce nu au auzit de #a Ti##ie că e mută) 7red i!i dă iar
ochii pete cap" iar Catherine dă din cap) &nă chiar atunci unt
&ntrerupţi de un a#t te#e%on" de #a ,ica !i ginere#e #or" cam #e pun
că" &n două
&mpreună ăptăm*ni
cu ,ica de acum
#or &n $*rtă &nainte"
de patru $or $eni
ani) atie" &n $izită"
Catherine ete
&nc*ntată" iar ziua de mutat a #ui Ti##ie" &n de%ă!urare" ete data
uitării)
Două ore mai t*rziu" c*nd camionu# p#eacă din %aţa caei #ui
Ti##ie" nimeni nu o(er$ă) Tutui ete #ini!tit" din nou)
&n curtea din pate a #ui Catherine !i 7red" #*ngă %or- iţii" #a
capătu# &ndepărtat a# r*ndu#ui de 0ori" maimuţa iee #a upra%aţă
d&ntr-o a doua gaură &n păm*nt !i tă &n u" c*t de u poate" pe
picioare#e ei poterioare
tră#ucitoare curte
a oare#ui" e Cuoochii
uită #a negri"
piatră mane"c*nteind &n #umina
a#(ă" a0ată #*ngă
prima gaură" #a ce#ă#a#t capăt a# tu%e#or ga#(ene) După care
pri$e!te &nde#ung către caa goa#ă a #ui Ti##ie) &n ce#e din urmă"
atenţia i e opre!te pe un petic de păpădii crecute pe păm*ntu#
moa#e" a0at chiar &n %aţa ei) O a#tă marmot*" ce$a mai mică" iee
oci#*nd din gaură) Ce#e două tau &n maniera peci,că acetor
anima#e" &mpart un de'un tactico de tu#pini proapete" după care
e &ndreaptă aga#e pre pădure)
DOIS1REECE

Conştiinţa $n #ormă pură: ştiinţa votează


pentru moralitate

3u este musulman perfect cel cate mănâncă pe săturate și îi lasă vecinul să
flămânzească
* /u&ammad
4e folos va avea un om dacă a0un"e să câti"e întrea"a lume i 5l va pierde
propriul suflet1
—Iu
6mul care tie cum să spar"ă atomul și a cărui inimă nu cunoate iubirea devine
un monstru
- !risnamuru
5ntr-un %e# au a#tu#" o $iaţă %ără con!tiinţă ete o $iaţă ratată)
ceia dintre noi care iu(ec !i au con!tiinţa unt cu ade$ărat
%oarte noroco!i" chiar +i atunci c*nd ne $edem de tre(uri#e noatre
cotidiene de er$iciu" conceii reciproce re0e.i$e !i p#ăceri
o(i!nuite)
De o(icei" con!tiinţa doar at*t ete: re0e.i$ă "i o(i!nuită) 7ără
tr*m(iţe !i" mai a#e" %ără ă ,e o(er$ată" con!tiinţa o%eră %ăr*me
de en interacţiuni#or noatre zi#nice" norma#e și pontane" cu toţi
!i cu totu#
principii din 'uru# c*nd
uperioare notru"
au Catherine !i 7red nu
pornit ă e#i(ereze e g*ndeau
marmota" care"#aa!a
cum -a do$edit" nici nu era prină &n capcană) Ei nu erau e$#a$io!i
au cura'o!i" nici cine !tie ce e,cienţi !i" cu iguranţă" nu erau
raţiona#i) Era pur !i imp#u %aptu# că &ncercarea de a a'uta anima#u#
părea #ucru# corect !i" cum$a" i-a %ăcut ă e simtă bine ) Mutarea
pietrei <#e-a %ăcut (ine u0ete#or= #or" ca ă %o#oim o e.preie
$eche !i uni$era# &nţe#eaă &n ceea ce pri$e!te con!tiinţa" cu#tura
occidenta#ă a progreat" pete eco#e" de #a credinţa 5ntr-o
cunoa!tere imua(i#ă
credinţă &n ideea a (ine#ui
Iui 7reud de !i rău#ui" reprei$
Supraeu #ăată de!iDumnezeu" #a o
#a &nţe#egerea
%aptu#ui că ea &!i are (aza &n re#aţionarea noatră" norma#a !i
poziti$ă" a unuia cu ce#ă#a#t) Ca un imţ contr*ngător a#
repona(i#ităţii ce-!i are rădăcini#e &n ata!amente#e noatre
emoţiona#e" con!tiinţa a e$o#uat &ntr-un contruct pur piho#ogic
&nă" &ntr-un oi de cerc ,#oo,c comp#et cane ne duce #a
&nceputuri#e a#e din cadru# (iericii" con!tiinţa ete !i #ocu# &n care
e &nt*#nec piho#ogia !i piritua#itatea" o pro(#emă &n care
recomandări#e piho#ogiei !i &n$ăţături#e mari#or tradiţii
re#igioae !i piritua#e a#e #umii unt intru totu# de acord"
&ntr-o con0uenţă remarca(i#ă =— #a care e a#ătură chiar !i
materia#i!tii radica#i !i miticii" &ntr-o &nt*#nire tacită a
minţi#or— !tiinţa comportamenta#a" piho#ogia e$o#uţionită
!i toate teo#ogii#e tradiţiona#e unt de acord că a a$ea o
con!tiinţă puternică ete e.trem de a$anta'o" iar a nu a$ea
de#oc duce" ce# mai adeea" #a dezatru" at*t a# grupuri#or"
c*t !i a# indi$izi#or)
Un piho#og $a pune că" atunci c*nd ne aumăm o
repona(i#itate pentru (unătarea a#tora" acţiuni#e noatre
ni e par natura#e 3au <egointonice=4" iar ati%acţia
noatră cu pri$ire #a $iaţa aie porita) >i(#ia pune imp#u:
<Ete mai (inecu$*ntat ă dai dec*t i prime!ti= Ca
piho#og" pot ă pun
repona(i#ităţii (azatcă pe
a(enţa unui im ț contr*ngător
ata!amentu# emoţiona# etea#
aociată cu o preocupare ne%*r!ită" adeea zadarnică" de
dominare ţi are ca rezu#tat !u(rczirea hmdamen- ta#ă a
$ieţii !i" &n ce#e din urmă" deteriorarea" >uddha pune at%e#:
<Tot ceea ce untem ete rezu#tatu# g*ndirii noatre) Dacă
un om $or(e!te au acţionează cu g*nd rău) durerea ii
urmează) Dacă un om $or(e!te au acţionează cu g*ndu#
pur" %ericirea i# urmează" ca o um(ră care nu i# părăe!te
niciodată="
5n tudiu# pihoiugica# peroane#or cu con!tiinţa e.cepţiona#ă"
rme Co#(; !i i##iam Damon au cri: <O atitudine poziti$ă care
inc#ude optimim" iu(ire și (ucurie ete))) tr*n #egată de
mora#itate" după cum $edem &n $iaţa mode#e#or e.emp#are a#ee X)
>udd(a ete iar de acord) E# pune: <1entru a trece &n iguranţă
prin #a(irintu# $ieţii umane" ete ne$oie de #umina &nţe#epciunii !i
de &ndrumarea $irtuţii=)
+i" deigur" e.ită Regu#a de ur" care ete cea mai $eche etică a
reciprocităţii cunocută
cea mai uccintă !i c#ar de omenire !i" pro(a(i#"
operaţiona#izată ,#oo,a
dintre toate c*temora#ă
au %ot
concepute) Cun%uctu nu %ăcea dec*t ă aminteacă o zica#ă
chineză mai $eche" care punea: <Nu %ace a#tora ceea ce nu ai
$rea ă ţi e %acă ţie=" iar c*nd Iu a pu: <7ă ce#or#a#ţi a!a cum
ai $rea ă &ţi %acă ei ţie=" e re%erea #a un pro$er( e$reiec ce#e(ru
de'a" care po$ăţuia: <Ce ete rău pentru tine nu %ace emeni#or tăi)
ceata ete #egea9 retu# nu unt dec*t interpretări="
Maha(hara#a #e pune adepţi#or hinduimu#ui: <ceta ete
rezu#tatu# dharmei: nu %ace a#tora ce$a ce ar putea ă- ți pro$oace
durere dacă ţi-ar , %ăcut ţie=) 8a %e# !i &n tradiţii#e indigene —
oru(a din Nigeria pune: <Cine ia un (ăţ acuţit ca ă &nţepe un
pui a# unei păări" ă &# &ncerce mai &nt*i pe ine ă $adă c*t
doare=) Iar #ideru# re#igio >#ac6 E#6 a# tri(u#ui #a6ota in$ăţa: <Toate
#ucruri#e unt rude#e noatre9 ce #e %acem #or" ne %acem de %apt
nouă &n!ine) Totu# ete cu ade$ărat Unu#=)
Ce#e c*te$a re#igii care nu aderă #a reciprocitate mora#ă unt
contemporane !i unt &nc#inate ă %ocă $echea Regu#ă de ur" cu
că#dura ei mora#ă" ă pară !i mat atracti$ă prin natura #or
dătătoare de ,ori) Ca i#utrare" e poate cita Mi!carea de
Creati$itate" o grupare mi#itantă antiemitică !i anticre!tină
numită &nainte >ierica Uni$era#ă a Creatoru#ui" o re#igie
%undamentată pe iu(irea <Raei #(e= !i pe poruncirea urii %aţă de
toţi cei#a#ţi)
de,niţie" unCon%orm
mem(ru doctrinei a#e"
a# <rae#or oricine nu
murdare=) ete <#(=
1receptu# mora#ete" prin
centra#
a# Mi!cării de Creati$itate ete e.primat at%e#: <Ce ete (ine
pentru Raa #(ă atinge $irtutea uperioară" ce ete rău pentru
Raa #(ă ete păcatu# uprem= De#oc urprinzător" o(iecti$u# pe
termen #ung a# Mi!cării de Creati$itate contă &n organizarea
<Raei #(e= &n enu# dominării mondia#e)
5ntr-un contrat (ine-$enit" ma'oritatea re#igii#or !i tr)u diţii#or
piritua#e u(criu Regu#ii de ur" precum !i unei %orme a credinţei
#ui >#ac6%undamenta#ă
dogmă E#6 că <Terţu#pentru
ete cuune#e
ade$ărat
re#igii"Unu#=) Comuniunea
&n timp ete o
ce pentru a#te#e
are un ro# mai mic De e.emp#u" &n timp ce tradiţia iudeo-cre!tină ii
&n$aţă pe adepţii ei ă-!i iu(eacă aproape#e" miticimu# orienta#
propo$ăduie!ti - că indi$idua#itatea) Eu#" ete &ncă de #a &nceput o
i#uzie" că nu untem ditincţi de Dumnezeu au unu# %aţă de
ce#ă#a#t !i" prin urmare" &ntr-un en piritua#" untem propriii no!tri
apropiaţi) &n cartea eace i Etier; Step" maetru# (udit
$ietnamez Thich Nhat Janh 5ncearcă ă e.p#ice occidenta#i#or
acet apectSuntem"
teruntem=) a# g*ndirii orienta#e"
ine#ucta(i# pun*ndu-ne
!i ine.trica(i#" că de
#egaţi noi #oată
<iti-
#umea !i de toate o(iecte#e din uni$er" iar aceată tare de
inter,inţ* ete moti$u# pentru care ar tre(ui ă nu ntX urmărim" &n
mod egoit 3!i &n zadar#" copuri#e de do(*ndire !i putere
indi$idua#ă)
De!i mai puţin e$identă" o credinţă &n comuniune %ace parte !i
din tradiţia iudeo-cre!tină) 5n GG" pe c*nd &n Europa (u(uia o
a#tă &ncercare cutremurătoare de dominare mondia#ă" teo#ogu# !i
,#oo%u# e$reu Martin >u(er a ţinut un dicur #a Con%erinţa
naţiona#ă a pro%eori#or pa#etinieni din Te# $i$) E# !i-a &ncheiat
mea'u# pun*nd: <Nu mai răm*ne dec*t ce e ridică deaupra
prăpatiei pro(#eme#or montruoae din ziua de azi" a!a cum e
&nt*mp#ă cu ,ecare prăpatie din ,ecare epocă9 (ătaia de aripi a
piritu#ui !i a cu$*ntu#ui creator Dar ce# care poate $edea !i auzi
p*nă #a %*r!it unitatea" #ot e# $a zări !i $a dicerne iară!i ceea ce
poate , zărit !i dicernut &ntotdeauna &n$ăţătoru# care a'ută #a
aducerea omu#ui #a propria a unitate $a a'uta ă ,e iar %aţă &n %aţă
cu Dumnezeu=)
Indi%erent de tradiţia &n care apar" practicii epiri%ua- #e orientate
către o con!tiinţă a intere.itenţei tind ă ai(ă un e%ect piho#ogic
ecundar intrigant" ace#a de a aduce o %ericire păm*nteacă
emni,cati$ă
indi%erent ma'orităţiițe#epracticanţi#or
de circumtan #or carte
e.terioare) 5ntr-o de$otaţi" aproape
rezu#tată din
co#a(orarea dintre piho#ogu# Danie# /o#eman !i S,nţia Sa Da#ai
8ama" carte intitu#ată <Emoţii#e ditructi$e9 dia#og !tiinţi,c cu Da#ai
8ama=" /o#eman crie: <Se pare că &nu!i getu# de a , preocupai
de (unătarea a#tora duce #a cre!terea tării de mu#ţumire a
peroanei=) &n anii recenţi" din ce &n ce mai mu#ţi oameni de !tiinţa
au re$er(erat aceată impreie) 8a o con%erinţă din AFFA a$*nd ca
u(iect !tiinţa !i mintea" #a care a participat Da#ai 8ama" ditinu#
neuro(io#og
Dharama#a autra#ian
domici#iu# Pac6 1ettigreL
indian a remarcat9
a# comunităţii <Dacă
ti(etane mergite#a
&n e.i#_"
duci prin ceaţa miezu#ui de iarnă !i ie!i #a #umina tră#ucitoare a
oare#ui" ete ca !i cum te-ai duce &n rai) Ceea ce te %rapează pe
#oc unt %eţe#e %ericite" z*m(itoare a#e ti(etani#or" care nu au prea
mu#te !i au %ot &ngrozitor de pri$aţi !i totu!i unt %ericiţi) Ei (ine"
de ce unt %ericiţi2=
5nu!i Da#ai 8ama ete intereat ă răpundă #a aceată
&ntre(are &n mod !tiinţi,c !i a găeacă o ca#e de a crea imţu#
p#in de compaiune
practicanţii de$otaţi ai a# inter,inţei
meditaţiei caneti(etane)
(udite e atinge de en"
5n acet către
e# a #anat o erie internaţiona#ă de dia#oguri &ntre cărturari
(udi!ti" cea mai recentă dintre e#e" cea din AFF" ,ind
coponorizată de Intitutu# Minte !i Viaţă din Co#orado !i de
Intitutu# Mc/o$ern de #a Intitutu# Tehno#ogic Maachuett) E#
intenţionează ca din acete dia#oguri ă e nacă o#uţii practice #a
tări#e ditructi$e a#e minţii" pe care at*t (udi!tii" c*t !i oamenii de
!tiinţă #e conideră a , rădăcina con0ictu#ui !i u%erinţei umane)
Ca piho#og" unt &n pecia# atraă de decrierea #ui Da#ai 8ama a
ce#or #a care mă re%er ca ,ind pihopaţi au peroane #ipite de un
imţ contr*ngător a# o(#igaţiei" (azat pe re#aţionarea cu cei#a#ţi) E#
e re%era #a at%e# de peroane ca ,ind <oameni care nu au $ieţi
umane (ine &mp#inite=) Mai e.act" Da#ai 8ama a pu depre
atacuri#e de #a or#d Trade Center: <Tehno#ogia ete un #ucru (un"
&nă uti#izarea tehno#ogiei de către oameni care nu au $ieţi (ine
&mp#inite poate duce #a dezatru=
5n măura &n care capacitatea unei peroane de a a$ea o $iaţă
umană (ine &mp#inită ete %aci#itată au #imitată de materia a
cenu!ie" concepţia (udita a ociopatiei u(#iniază ceea ce
contituie una dintre ce#e mai intereante con0uenţe dintre toate"
aceea intre re#igie !i neuro(io#ogie) 1oate că pihopatia ete o
#ecţie predată nu de $reun ta#ent au #imitare piho#ogică" ci de o
capacitate
&n$eţe cumemoţiona#ă" Cu a#te
ete ă trăie!ti cu cu$inte"
%rumueţea unii ma.imă
oameni tre(uie ă ai
au ă nu
picioare" au ă ,i cer!etor" iar a#ţii" cei %ără con!tiinţă" tre(uie ă
&n$eţe ce &neamnă ă trăie!ti %ără a , capa(i# ă iţi pee de a#ţii) E
o ironie aici" că aceată tare 6annică" daca dore!ti" poate , &ntr-
ade$ăr un moti$ de a conidera pihopaţii demni de mi#ă" a!a cum
ne ete mi#ă de or%anii or(i" indi%erent dacă noi credem au nu &n
intrumente#e 6armei)
De!i piho#ogia recunoa!te $a#oarea compaiunii !i a
entimentu#ui de comuniune"
nicio metodă directă prin carep*nă
ă eacum
o(ţinăpiho#ogii nu au #ă*ndu-
acete #ucruri" cercetat
i pe pihopaţi !i" &n pecia#" pe dicipo#ii no!tri mai ănăto!i ă
(*'(*ie" oarecum &n ce pri$e!te inteni,carea con!tiinţei) Ca
moda#ităţi dea cre!te ati%acţia $ieţii" piho#ogii recomandă din ce
&n ce mai de educaţia mora#ă #a copiii norma#i !i dăruirea !i
$o#untariatu# pentru adu#ţi" &nă piho#ogii au %ot" prin tradiţie"
mai intereaţi de apiraţii de genu# <&ntărirea #imite#or
interperona#e= !i <%ormarea aerti$ităţii=) 5n acet en"
piho#ogia" %aţă de
&n%ometat d&ntr-o piritua#itate"
$eche &mi aminte!te
para(o#ă indiană" de drumeţu#
numită <1iatra %emeii
&nţe#epte=) O $eriune a acetei para(o#e" a# cărei autor ete
pierdut &n negura timpu#ui" e găe!te &ntr -0 co#ecţie de po$etiri
&ntocmită de rthur 8enehan !i pu(#icată &n GG? de — ironic —
editura The Economica 1re)
3 femeie $nţeleaptă a%ată $n călătorie $n munţi găse&te $ntr1un
pArAu o piatră preţioasă. Liua următoare se $ntAlne&te cu un alt
drumeţ care este $nfometat, iar femeia $nţeleaptă $&i deschide
desaga pentru a $mpărţi hrana. @rumeţul $nfometat "ă*u piatra
preţioasă &i $i ceru femeii să i1o dea. a a i1a dat1o fără să e*ite.
ălătorul a plecat, bucurAndu1se de norocul lui. tia că piatra
este su0cient de "aloroasă cAt să $i ofere siguranţă pentru tot
restul "ieţii. Cnsă, cAte"a *ile mai tAr*iu, omul s1a $ntors &i i1a
$napoiat piatra femeii $nţelepte.
NM1am mai gAndit2, a spus el, (&tiu cAt de "aloroasa este piatra,
6asă ţi1o dau $napoi $n speranţa că $mi poţi da ce"a chiar mai
preţios. @A1mi ce ai $năuntrul tău &i te1a făcut să $mi dai piatra2.
5nţe#epţii !i %ericiţii (udi!ti ti(etani !i" cu iguranţă" &nu!i Da#ai
8ama amintec de oamenii e.emp#ari cu con!tiinţă e.tremă ai #ui
Co#(; !i Damon" ca de e.emp#u de Suzie V*#adez" care hrăne!te
ăracii din Me.ic" !i de %otu# pre!edinte de co#egiu Pac6 Co#eman"
care a &ncercat ă &!i &ncura'eze propriu# imţ de inter,inţă !i
compaiune ,ind ăpător de !anţuri" gunoier !i peroană %ără
caă) +i că#ugării (udi!ti" !i mode#e#e piho#ogice i#utrează că
tarea de cunoa!tere %urnizată de con!tiinţa upremă
&m(unătăţe!te $ieţi#e oameni#or !i &i %ace %ericiţi) ceată %ericire
nu ete produu# $reunei trategii cogniti$e de reatri(uire a
e!ecuri#or temporare comou#ui !i a uccee#or de #ungă durată
ie &nu!i) De %apt" Co#(; !i Damon re#atează că ma'oritatea
e.emp#are#or #or mora#e au un rea#im initent cu pri$ire #a
circumtanţe#e $ieţii umane !i #a propriu# #or potenţia# #imitat de
modi,care a acetor condiţii) Nu" mai degra(ă dec*t o imp#ă
adaptare cogniti$ă" con!tiinţa e.cepţiona#ă preupune enzaţia
puternică !i contantă de a , partea unui ce$a mai măreţ dec*t
propria peroană
5ntr-ade$ăr" con!tiinţa pare ă ,e cone.iunea dintre piho#ogie !i
piritua#itate" a!a cum a %ot re#e$ată de ceea ce !tiu acum
piho#ogii depre e%ecte#e deoe(it de &nă#ţătoare a#e unui imţ
mora# iz$or*t din re#aţionarea emoţiona#ă) &n re#igie !i
piritua#itate" aceată e.perienţă poartă di$ere denumiri" cum ar
, comuniune" umta#e" inter-,in ță) 5n piho#ogie" e nume!te
con!tiinţă au imţ mora#) Indi%erent de nume#e purtat" ea ete un
integrator puternic ai g*ndirii umane emoţiei !i acţiunii care &!i are
originea &n trecutu# notru (io#ogic primiti$) 1rin intermediu#
gene#or" a# creieru#ui !i poate chiar a# u0etu#ui" a de$enii o %orţă
protectoare" producti$ă !i uţinătoare &n $ieţi#e noatre
piho#ogice !i ocia#e" !i timp de mii de ani" -a adreat ce#or mai
trancendente tradiţii !i ce#or mai admira(i#i mem(ri ai raei
noatre) Con!tiinţa ete acea $oce &ncă #a(ă care &ncearcă" din
copi#ăria peciei noatre" ă ne pună că" din punct de $edere
e$o#uti$" emoţiona# !i piritua#" untem Unu# !i că dacă ne dorim
pacea !i %ericirea" tre(uie ă ne purtăm ca atare)
Con!tiinţa !i doar con!tiinţa ne poate contr*nge ă ie!im din
pie#ea noatră !i ă ne punem &n #ocu# a#tuia" au chiar ă intrăm &n
contact cu (o#utu#) Ea e (azează pe #egături#e noatre
emoţiona#e cu cei#a#ţi" &n %orma a pură" e nume!te iu(ire) +i &n
mod uper(" at*t miticii" c*t !i piho#ogii e$o#uţ ioni !ti" care unt
au nu de aceea!i părere c*nd $ine $or(a depre a#te u(iecte"
unt de acord că ete mai pro(a(i# ca oamenii" prin natura #or
,reaca" ă ,e iu(itori" nu rău$oitori) ceată conc#uzie emni,că
o &ndepărtare e.traordinară de #a perpecti$a noatră o(i!nuită"
maiDecinică" auprateo#ogii
aemenea" noatră!i&n!ine)
oamenii de !tiinţă unt de acord că
gre!e#i#e umane ce tind ă contra$in* naturii noatre (ine$oitoare
unt du(#e 1rima gre!ea#ă ete dorinţa de a-i contro#a perona# pe
cei#a#ţi !i #umea &ntreagă) ceată moti$aţie imp#ici i#uzia că
dominarea ete un o(iecti$ de $a#oare" o i#uzie ,.ată ce# mai (ine
&n mintea oriopa#*)  doua gre!ea#ă trategica ete e.c#uderea
mora#ă) +tim că e.ită un perico# ne%*r!it &n a decide că <ce#ă#a#t=
e ce$a mai puţin uman — ce#ă#a#t gen" cea#a#tă raă" trăinu#"
<du!manu#=
depre ce ă!i%acem
poatecu&nu!i pihopatu#
procriu# amora#—ete
!i deat*t
aceea 5ntre(area
de t*n'enitoare
pentru teo#ogie !i pentru piho#ogie) Cum %acem %aţă pro$ocării
potenţia# dezatruoae a oameni#or care" pur !i imp#u" <nu au
ni!te $ieţi (ine &mp#inite=2 Deocamdată" piho#ogia nu a răpun
nicicum #a aceată &ntre(are" de!i poate părea o pro(#emă din ce
&n ce mai preantă odată cu trecerea timpu#ui !i cu pro#i%erarea
tehno#ogiei) 1*nă #a urma" !i dia$o#u# e$o#uează)
5n ce pri$e!te &ntre(area noatră cu pri$ire #a cine ete mai
noroco"
dore!te eaperoana %ărăe!ti
au tu" care crupu#e imp#icată
contr*n doar inta ceea
de con!tiinţa — &ncăce-!i
o
dată" te rog ă &ţi imaginezi cum ar , dacă nu ai a$ea ce# de-a#
!apte#ea imţ &nă de aceata dată" &n timp ce &ţi &nchipui uria!a ta
in0uenţă !i (ogăţie au permanenta ta tare #ipita de $ino$ăţie"
%ă acet #ucru a$*nd &n minte ceea ce con!tiinţa !i doar con!tiinţa
poate o%eri unei e.itenţe" ce ţi1a oferit ţie" &n%ăţi!ează-ți c#ar %aţa
unei peroane pe care o iu(e!ti mai mu#t dec*t iţi iu(e!ti
poeiuni#e materia#e" cine$a pentru care ai a#erga gră(it &ntr-o
c#ădire &n 0ăcări dacă ţi -ar cere — un părinte" un %rate" o oră" un
prieten drag" parteneru# de $iaţă au copi#u# tău) 5ncearcă ă $ezi
ai ochii minţii aceea!i %aţă — a părinte#ui" urorii au ,u#ui tău —
p#*ng*nd de durere au z*m(ind cu pace !i (ucurie
Iar acum imagineaz*-ţi" o c#ipă" că ai putea ă pri$e!ti o $e!nicie
!i ă nu imţi a(o#ut nimic" nici iu(ire" nici dorinţă de a a'uta au
măcar de a răpunde z*m(etu#ui cu a#t z*m(et)
5nă nu-ţi imagina prea mu#t aceată go#iciune" de!i ar dura o
$iaţă intreagă" dacă ai , o peroană %ără con!tiinţă" cine$a care ar
putea %ace orice %ără urma de entiment de $ino$ăţie) Mai
degra(ă" &ntoarce-te #a entimente#e ta#e) &n nuntea ta" pri$e!te
%aţa pe care o iu(e!ti" atinge un o(raz" acu#tă r*u#)
Con!tiinţa ne (inecu$*ntează $ieţi#e indi$idua#e" i de zi" tocmai
cu acet tip de en) 7ără e#" am , găuno!i !i p#ictiiţi &n p#an
emoţiona#
propriei !i ne-)im
noatre petrece
creaţii gre!itzi#e#e cu ni!te 'ocuri repetiti$e a#e
că#ăuzite)
1entru cei mai mu#ţi dintre noi" con!tiinţa ete un #ucru at*t de
o(i!nuit" at*t de cotidian !i de pontan" &nc*t nici nu i# mai
o(er$ăm) 5nă con!tiinţa ete mu#t mai mare dec*t noi) Ete una
dintre părţi#e con%runtării dintre o %acţiune tră$eche a propriu#ui
intere" amora#" dintotdeauna condamnat" piho#ogic !i piritua#" !i
un cerc de minţi mora#e #a %e# de eterne) Ca piho#og !i cetăţean a
peciei" &mi dau $otu# pentru oamenii cu con!tiinţă" pentru cei
iu(itori !i dedicaţi"
c*t e poate pentru u0ete#e
de impreionată generoae
de ace#e peroane!i prietenoae)
care imt" &n Sunt
mod
,rec" că a %ace rău cui$a ete rău !i că (unătatea ete corectă"
precum !i de ce#e a#e căror acţiuni unt condue zi#nic" tăcut" de
acet imţ mora#) ce!ti oameni reprezintă o e#ită) Sunt (ătr*ni !i
tineri) Sunt oameni care au murit acum ute de ani !i (e(e#u!u#
care Se $a na!te m*ine) 1ro$in din toate popoare#e" cu#turi#e !i
re#igii#e) Sunt cei mai con!tienţi !i mai %oca#izaţi mem(ri ai peciei
noatre) Ei unt !i au %ot" dintotdeauna" peranţa noatră)