Sunteți pe pagina 1din 94

c  


      





 
 !
"  

 # c
$ 
%
& 
c

 # "    c 
    " 
  

'  (


)
 * +

,


+

    -

- !%

+.//0








 #
 c
$  
 c    
 " 

 
11c11 









Argument««««««««««««««««««««««««««««««««.4
I.1. Prezentarea unitatii ................................ ................................ ................................ ...... 6
I. 2. Istoric ................................ ................................ ................................ ......................... 7
I. 2. 1. Restaurant Select ± inainte si dupa modernizare ................................ ................... 8

I. 3. Organizarea interioara a Grupului Select. Spatii si legatura dintre ele........................ 14


I. 3. 1. Organizarea si amenajarea spatiilor de servire................................ ................... 15

I. 3. 2. Mobilier si utilaje................................ ................................ ............................... 22

I. 3. 3. Operatii de curatenie efectuate ................................ ................................ ........... 26

II. 1. Cazare ................................ ................................ ................................ ..................... 29


II. 2. Alimentatie ................................ ................................ ................................ .............. 31
II. 3. Distracţie ................................ ................................ ................................ ................. 36
III. 1. Organigrama unitatii ................................ ................................ .............................. 38
III. 2. Sef de sala ................................ ................................ ................................ .............. 39
III. 3. Bucatar sef ................................ ................................ ................................ ............. 46
III. 4. Barman ................................ ................................ ................................ .................. 55
III. 5. Bucatar ................................ ................................ ................................ ................... 61
III. 6. Ospatar ................................ ................................ ................................ ................... 67
III. 7. Femeie de serviciu................................ ................................ ................................ .. 73
IV. 1. Necesitatea planificarii si asigurarii calitatii ................................ ........................... 78
IV. 2. Norme si cerinte de calitate impuse pentru activitatea de banqueting ...................... 81
IV. 3. Metode si proceduri specifice de asigurare a calitatii serviciilor de banqueting ....... 81
IV. 4. Evaluarea calitatii serviciilor de banqueting ................................ ........................... 86
IV. 5. Imbunatatirea calitatii serviciilor de banqueting ................................ ................... 90


 


V 

Aceastã lucrare îşi propune sã trateze un subiect foarte important pentru unitãţile de
alimentaţie şi anume, organizarea si pregãtirea spaţiilor de servire.

În aceastã lucrare am urmãrit aspectele teoretice, constând în pregãtirea salonului,


aranjarea meselor si a mobilierului, dotarea propriu-zisã, cât si operaţiile de curãţenie ce au
loc.

Totuşi pentru a evidenţia particularitãţile aranjãrii unui salon in vederea primirii


consumatorilor, am exemplificat prin unitatea Hotel Select, situat in centrul Iaşului.

Restauraţia este un domeniu de activitate economicã ce se ocupã cu producerea unei


game variate de preparate culinare ce se servesc consumatorilor impreunã cu alte produse
alimentare si bãuturi.
Unitãţile din acest domeniu al ³organizatorilor in banqueting´ ofera multiple posibilitãţi de
destindere, recreere si agrement.
Unitãţile de alimentaţie oferã consumatorilor si o gamã bogatã de servicii cum ar fi:
organizarea unor mese festive in unitãţile proprii, organizarea unor mese festive la domiciliul
clientului, organizarea recepţiilor si altele.
Activitatea in restauraţie si turism impune lucrãtorilor, sarcini si responsabilitãţi deosebite in
ceea ce priveste pregãtirea si perfecţionarea profesionalã.
Astfel pentru lucrãtorii din acest domeniu de activitate, cunoaşterea si respectarea cu stricteţe
a regulilor de comportare civicã precum si a regulilor de protocol, este obligatoriu si trebuie
sa devinã o deprindere caracteristicã in activitatea zilnicã.
În lucrarea de faţã, cu titlul ³Organizarea si pregãtirea spaţiilor de servire´ intocmitã dupã un
plan bine structurat am urmãrit prezentarea problemelor de specialitate esenţiale pe care
trebuie sã le stapaneascã un viitor lucrãtor in domeniul restauraţiei cu referire strictã la
problematica corespunzatoare temei lucrãrii.

Prin conţinutul lucrãrii am urmãrit scoaterea in evidenţã a competenţelor dobândite pe


parcursul celor 5 ani de studii la scoala profesionalã de profil ³organizator în banqueting´ şi


anume competenţele de cunoaştere, de execuţie si sociale speci ice meseriei de ospãtar
(chelner), bucãtar, vânzãtor în restauraţie etc.
La întocmirea lucrãrii am utilizat o bibliografie bogatã urmãrind prezentarea problematicii de
specialitate actualizatã în acord cu cerinţele existente ale economiei de piaţã.

Oraşul Iaşi este un important centru cultural, universitar si totodata este de remarcat
faptul cã dezvoltã un mediu de afaceri aproape nou. Dezvoltarea economicã a oraşului
implicã, de asemenea, dezvoltarea tuturor factorilor cu influenţa majora asupra perspectivelor
economice. Hotel Select oferã posibilitatea de a susţine intâlniri profesionale de afaceri
datoritã unui ambient deosebit, servicii ireproşabile de o calitate superioara, personal
calificat, meniu variat, astfel incât şederea oricãrui turist sa fie cat mai relaxantã, plãcutã şi
de neuitat.


Y 
  à


 
 


   


à    


Select Grup este situat într-o impozantă clădire istorică ce a fost meticulos restaurată
pentru a oferi oaspeţilor noştri posibilitatea să experimenteze minunatul caracter al perioadei
începutului de secol 20. Eleganţa clasică şi poziţionarea sa în centrul oraşului recomandă
Select Grup ca o alegere
inspirată nu doar pentru un
sejur ci şi pentru evenimente
private sau de afaceri. Cei
care vor vizita Select Grup se
vor bucura de eleganţa şi
aspectul istoric al unei clădiri
de referinţă din istoria
modernă a Iaşului, alături de
facilităţile unui hotel din
secolul 21. Nu este vorba
doar de camerele cu
privelişte către centru vechi al oraşului Iaşi, ci şi de sălile de conferinţă cu dotări high-tech,
posibilitatea de a alege din bogăţia culinară a restaurantului, cofetăriei, patiseriei şi cafenelei.
Indiferent dacă doreşti un sejur liniştit sau pregăteşti o întâlnire de afaceri importantă, Select
Hotel vă va depăşi aşteptările.


Y  
          

à  à

Select Hotel

Situat în centrul istoric al Iaşului, este aproape de monumentele istorice importante, precum şi
de principalele străzi comerciale. De îndată ce veţi ajunge la Select Hotel veţi afla că agitaţia
cotidiană se opreşte la intrare. La recepţie vă întâmpină atmosfera elegantă şi confortabilă a
unei locaţii deosebite. Camerele sunt decorate în accentele perioadei istorice iar facilităţile
sunt la nivelul unui hotel de 4
stele. Băile au fost dotate şi
decorate cu grijă, accentul
fiind pus pe calitatea
dotărilor şi a finisajelor.
Ferestrele lasă să pătrundă
priveliştea străzilor din
centrul vechi al orasului.
Zgomotul străzii este putin
sesizabil pentru că o
deosebită grijă a fost arătată
insonorizării tuturor zonelor
din complex. Dacă
planificaţi o nuntă, spre
exemplu, veţi găsi un
personal atent şi un menu
flexibil, pentru ca cea mai importantă seară din viaţa dumneavoastră să fie cu siguranţă una
memorabilă. Pe de altă parte, dacă planificaţi o conferinţă sau o întâlnire de afaceri,
facilităţile ultramoderne şi sălile special
amenajate pentru acest gen de evenimente fac
din Select Hotel un asociat de încredere.


Y  

  
 
  
 



à         

 
  


În anul 2005 acţionarii SC Select Grup SA au decis extinderea activităţii cu activitatea


hotelieră. Orientarea spre activitatea hotelieră a fost văzută că o completare a activităţii din
domeniul restaurante, întrucît prin crearea de spaţii de cazare s-a urmărit şi creşterea
vinzarilor din alimentaţia publică.

Pentru a fi posibilă desfăşurarea activităţii hoteliere erau necesare spaţii


suplimentarecare au fost obţinute prin
înălţarea clădirii. În acelaşi timp,
întrucât clădirea a fost construită înainte
de anul 1900 au fost necesare lucrări de
consolidare şi refunctionalizare.
Lucrările au urmărit atît transformarea
funcţională cît şi refacerea faţadelor
exterioare, mărirea gradului de rezistentă
la foc prin ignifugare şi protecţie cu
materiale rezistente la foc, realizarea
pentru terase a unei copertine fixe
transparente care să nu afecteze
imaginea volumetrică a clădirii,
modernizarea cailor de acces, înlocuirea
timplariei din lemn cu lemn stratificat
pentru a reda clădirii aspectul
monumental propus.

Întrucît clădirea este monument de


arhitectură, întregul proiect a vizat
păstrarea aspectului arhitectural proiectat iniţial.

Bucătăria, laboratorul de cofetarie-patiserie, spaţiile de depozitare alimente au fost proiectate


să satisfacă cerinţele actuale şi normele sanitare în vigoare.


Y                

Ca orice firm care interacţioneaz c un sistem deschis în permanenţ cu mediul extern, hotel
Select are în vedere atât mediul extern, ale c rui componente acţioneaz direct asupra afacerii,
cât şi mediul general, care îşi manifest influenţa prin intermediul celui extern. Mediul direct
sau mediul de lucru este format din clienţi - care benefeciaza de produsele şi serviciile
organizaţiei şi, de aceea, hotel Select, caut în permanenţ s satisfac nevoile acestui pion
important, concurenţi - cunoaşterea acestora şi a impactului lor asupra pieţei fiind vital
pentru firm şi furnizori. Mediul general este compus din mediul macroeconomic - economia
în ansamblul ei, mediul tehnologic - cunostiintele, experienţ şi creativitatea tehnic , mediul
social - cu referire la cultur general , valorile etice, tradiţiile şi obiceiurile locale, mediul
politic-legal - legile şi reglement rile administraţiei locale sau central, mediul internaţional.

O misiune bine aleas preg teşte compania pentru viitor, timpul fiind dimensiunea
principal în management. Aceast poate fi orientate pe produs şi piaţ . Misiunea pe produs a
restaurantului Barroca este aceea de a oferi servicii ireproşabile la un nivel calitativ cât mai
înalt - invocând conceptual de calitate atât la nivelul unor caracteristici materiale, cum ar fi de
exemplu dot rile buc t riei şi ale restaurantului, condiţiile de igiena şi securitate, cât şi la
nivelul caracteristicilor de calitate ale personalului, f când referire la atitudine faţ de client,
cunostiinte în domeniu.

Obiectivele organizaţiei trebuie definite dup conceptual SMART. Adic , într-o


traducere economic , obiectivul trebuie s fie formulat clar, s fie posibil de m surat, s fie
posibil de grupat în seturi de priorit ţi şi s constituie baz pentru acţiunile de management şi
pentru decizii. Aşadar, obiectivele restaurantului Barroco sunt intenţia de a deveni lider pe
piaţ , cheltuind pentru cercetare- dezvoltare aproximativ 3% din veniturile brute, obţinerea
unui profit annual de 10% şi o ofert de cazare calitativ superioar .

Fiind stabilite misiunea şi obiectivele restaurantului Barroco, se trece la aplicarea


unei strategii de creştere de concentrare, şi anume, dezvoltarea serviciului. Aceast strategie
const în îmbun t ţiri calitative aduse serviciului.


Y 
          
    

Deosebit de importantã este analiza SWOT, care ajutã la fundamentarea deciziilor privind
activitatea hotelului Select. Matricea Swot, cuprinde o analizã, de regulã, a cate 4 factori cu
influenţã asupra activitãţii restaurantului, grupaţi in 4 categorii, si anume: puncte slabe, puncte
tari, oportunitãţi si ameninţãri.

Puncte slabe : traficul aglomerat al zonei de amplasare a clãdirii, puţine locuri;

Puncte tari : restaurantul este renovat si oferã un ambient deosebit, elegant şi cu bun gust,
bucãtãria modernizatã si utilatã conform clasificãrii ce atestã calitatea, profesionalismul
personalului, existenţa unor variate feluri de mancare pregãtite de bucãtari cu experienţã.

Oportunitãţi : restaurantul se aflã in clãdirea Select, ce este amplasatã chiar în centrul


oraşului, oferind astfel turiştilor şansa de a avea acces mai uşor la majoritatea punctelor de
interes din Iaşi, posibilitatea atragerii de fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeanã
pentru turism.

Ameninţãri : existenţa unui numãr de restaurante, cu specific sau cu meniuri variate, din ce in
ce mai mare, mai ales in centrul oraşului.


Y 
          
    

Dimensionarea pieţei

S.C. Select Grup S.A. îşi deşfãsoarã activitatea într-o piaţã in plinã dezvoltare, firma
având o poziţie bunã atât ca urmare a poziţiei centrale în care-şi desfãşoarã activitatea , cât şi
a tarifelor practicate, din datele pe care le avem societatea deţine aproximativ 10% din piaţa
pe domeniile în care activeazã. Principalii concurenţi fiind Complexul Hotelier Unirea
(restaurantul Panoramic), restaurant Ginger Ale, Casa Bolta Rece, Casa Lavric, firma fiind
conştientã de concurenţa existentã, cãt şi de avantajele pe care le are faţã de concurenţã şi de
aceea aplicã o politicã de preţuri adecvatã.

Necesitatea amenajãrilor si modernizãrilor efectuate rezidã din proiectul general de


modernizare, ce s-a derulat în perioada martie 2006 - octombrie 2007 si a avut drept obiectiv
crearea unor spaţii de cazare la nivel superior, îmbunãtãţirea serviciilor de alimentaţie publicã
oferite clienţilor, inclusiv creşterea numãrului de clienţi deserviţi prin extinderile de activitãţi
cât şi prin creşterea calitãţii serviciilor oferite.

Restaurantul, bucãtãria, laboratorul de patiserie si cofetãrie nu mai corespundeau


standardelor sanitar-veterinare si de calitate cerute. Pentru a raspunde solicitarilor clienţilor,
cerinţelor legale si tendinţelor pietei în domeniu a fost absolut necesarã realizarea lucrãrilor
de modernizare si reamenajare totalã a acestor spaţii, cu dotãri şi echipamente moderne.

Segmentarea pieţei

Segmentul cãruia i se adreseazã restaurantul Barroco reprezintã atât oameni de afaceri, cât şi
simpli turişti,î general adulţi cu vârste peste 26 de ani. Restaurantul Barroco reprezintã un
partener de încredere pentru cei care practicã turismul de afaceri.

Ciclul de viaţã

De regulã, un produs sau serviciu are un ciclu de viaţã format din 4 etape, si anume: lansare,
creştere, maturitate si declin. Restaurantul Barroco se aflã in faza de


Y 
          
    

creştere, etapã în care atât volumul vânzãrilor, cât şi evoluţia profitului înregistreaza creşteri.

Relaţiile publice, promovare si distribuţie

Relaţiile publice reprezintã un ansamblu de activitãţi folosite pentru crearea şi


menţinerea de relaţii favorabile între firmã şi public sau: clienţi, comunitatea localã,
actionarii, guvernul, mediile de comunicare, furnizorii, salariatii, grupurile de actiune,
comunitatea finanaciarã, distribuitorii şi societatea în general. Activitatea de relaţii publice
urmãreşte identificarea grupurilor şi persoanelor ale cãror aprecieri sunt importante si a cãror
cooperare este necesarã pentru a realiza obiectivele firmei, constatarea atitudinii acestor
persoane şi depunerea de eforturi pentru dezvoltarea impresiilor favorabile sau înlãturarea
celor nefavorabile. Relaţiile publice reprezintã mai mult comunicarea de firmã. Cele mai
reprezentative mijloace de realizare a relaţiilor publice sunt: dosarul de presã ( cu istoricul
firmei, evoluţia indicatorilor de performanţã, aspect tehnic, calificarea necesarã, furnizori,
beneficiari, asociaţi, societaţi mixte, politica socialã, investiţii, obiective principale, evoluţii
ale sectorului de activitate, cota de piaţã a firmei, concurenţi), comunicatul de presã,
scrisoarea de informare, cadourile ( personale, surprizã, deghizate, de sfârşit de an, eşantion),
sponsorizarea. Toate aceste forme de manifestare si întreţinere a relaţiilor publice constituie o
formã de promovare beneficã pentru imaginea hotelului Select.


Y 
          
    

Serviciul restaurantul Barroco, pus la dispoziţia turiştilor de cãtre Select Grup este distribuit
prin intermediul agenţiilor de turism în cea mai mare parte şi prin diferite site-uri-ghid şi
reviste.


Y 
          
    

à   


  
  


 
  

Hotel Select dispune de urmãtoarele capacitãţi :


Activitatea Înainte de Dupã Efect
realizarea realizarea
proiectului proiectului

Bar de zi 0 30 locuri 30 locuri

Restaurant 40 locuri 180 locuri 140 locuri



Cofetãrie 4 stele 25 locuri 30 locuri 5 locuri

Patiserie 4 stele 20 locuri 25 locuri 5 locuri

Cafe bar 4 stele 30 locuri 40 locuri 10 locuri

Hotel 4 stele din care 0 45 locuri 45 locuri

-camere 1 loc 0 3/3 locuri 3/3 locuri

-camere duble 0 12/24 locuri 12/24 locuri

-garsonierã 0 1/2 locuri ½ locuri

Camere duble 3 stele 0 6/12 locuri 6/12 locuri

Camere duble 2 stele 0 2/4 locuri 2/4 locuri

Fig.1 ± Capacitatea spaţiilor Select Grup


Y 
           
    

Hotelul Select este situat in centrul istoric al municipiului Iasi si a fost dat in folosinta in
noiembrie 2007.

Dispune de 23 camere duble si o garsoniera, clasificate la 4*.

Camerele sunt decorate in accentele perioadei istorice iar facilitatile sunt la nivelul unui
hotel de 4 stele. Baile au fost dotate si decorate cu grija, accentul fiind pus pe calitatea
dotarilor si a finisajelor. Ferestrele lasa sa patrunda privelistea strazilor din centrul vechi al
orasului. Zgomotul strazii este putin sesizabil pentru ca o deosebita grija a fost aratata
insonorizarii tuturor zonelor din complex.

Facilitati camere:
- aer conditionat
- televiziune prin cablu
- pay TV
- minibar
- seif
- telefon
- acces internet wireless

Facilitati hotel:
- cafenea, bar
- restaurant
- cofetarie, patiserie
- sala de conferinte
- spalatorie
- parcare cu plata, monitorizata permanent

à    

   

  

In vederea asigurarii conditiilor necesare servirii clientilor, o mare parte din volumul de
munca al personalului dintr-o unitate de alimentatie se realizeaza inainte de inceperea
programului de functionare a acesteia.

Astfel in acest interval de timp, care este mai mare sau mai mic, in functie de tipul unitatii,
structura personalului, volumul si natura operatiilor ce urmeaza sa se efectueze,
amenajarea si dotarea unitatii, personalul de servire din salon executa operatiile
privind: pregatirea obiectelor de servire necesare transportarii, prezentarii siconsumarii
preparatelor si bauturilor, aranjarea salonului pentru servirea clientilor precum si
pregatirea sa pentru inceperea activitati de primire si realizare a comenzilor date de
clienti.


Y 
          
    

Amenajarea si dotarea saloanelor

Activitatea complex ce se desf şoar în cadrul sectorului de restauratie presupune


asigurarea condiţiilor optime pentru consumul pe loc al produselor, preg tirea preparatelor
culinare şi a produselor de patiserie-cofet rie, depozitarea m rfurilor, cât şi crearea unei
ambianţe favorabile destinderii şi recre rii consumatorilor. Toate acestea impun ca unit ţile
de alimentaţie public , în funcţie de profil, s îndeplineasc anumite cerinţe privind
construcţia, asigurarea unui flux tehnologic optim şi dotarea cu mobilier, utilaje şi inventar
pentru servire.
În ce priveşte construcţia, o unitate de alimentaţie public , trebuie s ofere condiţii
corespunz toare pentru desf şurarea activit ţii de servire a clienţilor, a realiz rii produselor,
p str rii m rfurilor, cât şi pentru alte utilit ţi gospod reşti, sociale sau administrative.
Construcţia şi amenajarea unit ţilor de alimentaţie public prezint numeroase
caracteristici comune cu ale altor construcţii, ele trebuind s se integreze în ansamblul
arhitectural al zonei unde sunt amplasate şi s r spund , în acelaşi timp, unor imperative
profesionale vizând funcţionalitatea.
Iat de ce, în complexul dezvolt rii activit ţii turistice, se impune g sirea unor soluţii
variabile pentru satisfacerea necesit ţilor celor mai diverse, fiind necesar ca atât ceea ce se
construieşte, cât şi ceea ce se amenajeaz în vechi localuri s corespund unor soluţii optime
sub aspect constructiv, funcţional şi al eficienţei economice.
În mod concret, la construirea sau amenajarea unit ţilor de alimentaţie public trebuie
s avem în vedere o serie de factori de o deosebit importanţ , cum ar fi, între alţii,
funcţionalitatea şi caracteristicile fiec rui tip de unitate; asemenea factori determin soluţiile
pentru realizarea construcţiei şi a instalaţiilor tehnice aferente.
Construcţia (cl direa), partea cea mai important a unei investiţii, suport mai greu
modific ri ulterioare sau transform ri, fapt ce presupune stabilirea unui plan general de
construcţie care s corespund cerinţelor actuale şi de perspectiv din punct de vedere al
arhitecturii, al confortului şi al funcţionalit ţii specifice.
Pentru a asigura condiţii optime de funcţionare, unit ţile de alimentaţie public trebuie
s dispun de instalaţiile tehnice necesare precum şi de o dotare corespunz toare.


Y 
          
    

Instalaţia electric serveşte pentru alimentarea cu energie electric a corpurilor de


iluminat şi a unor utilaje. Aceasta presupune asigurarea locurilor pentru l mpi, prize sau alte
utilaje în toate spaţiile destinate amplas rii lor. La executarea lucr rilor se vor respecta
normele tehnologice de profil, pentru a se evita electrocut rile sau sursele de incendii.
Lumina artificial permite desf şurarea activit ţii în timpul nopţii sau pe parcursul
zilei în spaţiile f r lumin natural .
Modul de iluminare a unei unit ţi de alimentaţie public poate fi direct sau indirect,
lumina este dirijat c tre plafon, pereţi, pardoseal , de unde se reflect în restul înc perii.
Lumina poate fi apreciat ca fiind cald ± cu nuanţ spre galben-roşu sau rece ±
lumina cu nuanţ verde-albastru.
La alegerea tipului de iluminare artificial într-o unitate de alimentaţie se va ţine
seama de culorile din interiorul înc perii respective. Stabilirea culorilor depinde de atmosfera
pe care vrem s o cre m folosind culori calde sau reci.
Inscripţiile luminoase (panouri, indicatoare) constituie un mijloc eficace pentru a
atrage şi a reţine atenţia clienţilor. Inscripţiile luminoase ca mijloc de reclam trebuie s se
integreze şi în ansamblul arhitectural al unit ţilor. Amplasarea celor exterioare necesit
aprobarea organelor de resort, iar utilizarea se face numai în conformitate cu reglement rile
privind normele de folosire a energiei electrice.
Înc lzirea local poate fi realizat cu echipamente conectate la reţeaua electric sau
prin intermediul sobelor alimentate cu diverşi combustibili.
þ 
  
!  

   !

 
    
þ 

 
   ! 
 " 

    
 " 
 
   
    # 


   
  


!


   
  
      þ 
   
 !
 

 
             
  " !
     

$
  ! 
 
 
 
  
 " 

 
 þ 
    $ 
  
$ 
$




%

 
 
" 
  



   
 



Y 
          
    

Indiferent de tipul de înc lzire folosit, înc perile trebuie s aib izolaţie termic ,
pentru a se evita pierderile de c ldur .
Instalaţiile sanitare difer în funcţie de criteriile de confort dup care se clasific
unit ţile. În funcţie de aceast se asigur instalaţii sanitare corespunz toare ca num r,
diversitate şi calitate.
Instalaţiile pentru alimentarea cu ap rece şi cald trebuie mascate sau integrate
decorului spaţiilor prin care trec. Conductele, atât cele pentru ap cald , cît şi cele pentru ap
rece, trebuie s aib dimensiuni şi caracteristici capabile s asigure debitul de ap
corespunz toare, robinet ria trebuie s fie rezistent , simpl , estetic şi uşor de întreţinut;
grupurile sanitare înzestrate cu sp l toare cu baterii de amestec al apei calde şi reci, cu vase şi
rezervoare, W.C.-uri cu pişoare; în oficii trebuie s se g seasc în permanenţ : maşini pentru
sp lat vesel -pahare, sp l toare diverse cu dou bacuri şi baterii pentru amestec, precum şi
alte dotaţii.
Instalaţia pentru ap cald este obligatorie, conform reglement rilor sanitare în
vigoare, în spaţiile de producţie, laboratoare, baruri de serviciu, sp l toare, grupuri sanitare .

Într-o unitate de alimentaţie, apa cald poate fi asigurat printr-un sistem încorporat în
instalaţia de înc lzire central sau prin generatoare independente, instalate cît mai aproape de
principalul loc de consum.
Necesarul de ap cald este apreciat , în medie, ca fiind 10 l de ap la temperatura de
o
65 C pentru un loc de restaurant. Distribuirea apei calde este bine s se fac prin conducte
galvanizate, la temperatur economic .
Instalaţiile de canalizare pentru evacuarea apelor menajere va fi confecţionat din
font sau PVC şi montat astfel încât s fie uşor accesibil în caz de intervenţii, evitându-se
aşezarea ei în zonele cu circulaţie mare sau în spaţiile de producţie şi depozitare.
Instalaţiile de ventilaţie ± condiţionare constituie un element indispensabil în localurile
publice, ea dând senzaţia de confort, materializat prin temperatur , umiditate constant şi aer
purificat (filtrat). În localurile de alimentaţie, temperatura


Y 
          
    

economic , în jur de 18oC, şi umiditate relativ , între 30 şi 70 %, asigur condiţii


corespunz toare.
Din punct de vedere funcţional, condiţionarea unui local presupune creşterea sau
sc derea temperaturii, normalizarea umidit ţii, filtrarea aerului, introducerea de aer curat şi
eliminarea celui viciat.
O bun instalaţie de climatizare presupune funcţionarea si reglarea automat ,
posibilitate de întrerupere, o exploatare uşoar , capacitate suficient , întreţinerea simpl şi
nivel sonor redus.
Instalaţia telefonic Existenţa ei este o necesitate în toate unit ţile de alimentaţie,
indiferent de profil. De buna ei funcţionare depinde rezolvarea unor probleme operative ale
unit ţii şi ale clienţilor. Marile unit ţi au centrale telefonice proprii sau comune cu ale
hotelurilor şi dispun de posibilitatea de comunicare între secţii, precum şi cu principalii
beneficiar, furnizori .
Acustica unui salon de restaurant trebuie s sigure o ambianţ sonor care s
favorizeze conversaţiile. Constituind o cerinţ de prim importanţ pentru oricare unitate de
alimentaţie, realizarea ei impune g sirea unei modalit ţi de atenuare a zgomotelor prin soluţii
constructive, decoraţii interioare, ³tratarea´ tavanului, pereţilor şi pardoselilor.
Finisajele unit ţilor de alimentaţie se realizeaz din materiale rezistente la uzur , care
s solicite cheltuieli reduse de întreţinere şi exploatare. Materiale cu asemenea calit ţi trebuie
s se foloseasc pentru realizarea pardoselilor, a pereţilor interiori şi exteriori, precum şi a
faţadelor cl dirilor .
Spaţiile unei unit ţi de alimentaţie sunt normalizate în funcţie de destinaţia lor.
Intrarea îndeplineşte în principal dou funcţii: asigur intrarea şi ieşirea din unitate şi
constituie loc de întâlnire sau aşteptare pentru clienţi. Accesul într-o unitate poate fi direct din
strad şi din holul hotelului, în cazul unit ţilor situate în incinta acestuia. La unit ţile de



Y 
          
    

categorie superioar , intrarea din strad se face se face prin holul dotat cu spaţii pentru
aşteptare, garderob şi grupuri sanitare pentru clienţi.
Intrarea principal a unui restaurant poate fi în leg tur şi cu barul de zi, unde clienţii
servesc b uturi aperitiv preferate.
Intrarea difer de la unitate la unitate, în funcţie de categoria acestora. Unit ţile mai
mici au doar simple vestibule, spre deosebire de cele de categorie superioar , care beneficiaz
de holul confortabil.
Este recomandabil ca holurile s asigure, în afara spaţiilor de aşteptare, condiţii pentru
aranjarea ţinutei (garderob şi grupuri sanitare), posibilitatea servirii unor b uturi aperitive,
informarea clienţilor asupra specialit ţilor ce pot fi servite, precum şi vânzarea ţig rilor, a
suvenirurilor.
O atenţie deosebit este acordat grupurilor sanitare, cele destinate clienţilor trebuie s
fie separate de ale personalului. Menţinerea lor într-o stare de cur ţenie ireproşabil asigur o
bun impresie despre gospod rirea unit ţii respective.
Toaletele trebuie dimensionate şi realizate conform reglement rilor existente pe linie
de proiectare şi construcţii şi s îndeplineasc urm toarele cerinţe:
- Dimensionarea lor s fie corespunz toare num rului maxim de clienţi;
- S fie confecţionate din materiale rezistente, cu aspect, uşor de întreţinut;
- S aib compartimente cu cabine separate pentru b rbaţi şi femei;
- Instalaţii şi recipiente fixate de pereţi, pentru a economisi spaţiul şi a uşura
întreţinerea pardoselilor;
- Echipamentul minim din dotare: scaune WC, pisoare, chiuvete, suporturi pentru
hârtie igienic , usc toare de mâini port-prosoape, recipiente pentru colectarea
hârtiei uzate, oglinzi, etajere-suporturi, distribuitoare de s pun ;
- Pardoseala şi pereţii, pân la în lţimea de cel puţin 1,50 m, s fie din materiale
neporoase şi lavabile;
- Iluminatul va fi de nuanţe reci la cabinele pentru b rbaţi şi mai calde la cele pentru
femei;
- S aib aerisire sau ventilaţie suficient şi temperatur în jur de 18oC


Y 
          
    

Creşterea nivelului de servire în unit ţile de alimentaţie presupune, pe lâng


preocuparea pentru îmbun t ţirea tehnologiei de servire, o dotare corespunz toare cu
mobilier, utilaje şi inventar de serviciu.
Voi prezenta in continuare principalele tipuri de mobilier, utilaje si inventar
pentru servire, necesare pentru dotarea unitarilor de alimentatie publica de categorie
superioara.


Y 
          
    

à  & $



 
Mobilierul spaţiilor de servire cuprinde urm toarele piese: mese, scaune, canapele,
taburete, scaune de bar, mese de serviciu (console) , gheridoane, cuiere, perne,
jardiniere

Mesele. Forma, dimensiunea şi aranjarea meselor în salonul unui restaurant difer în


funcţie de profilul unit ţii. Ele pot fi confecţionate din lemn, fier sau în combinaţie lemn-fier-
material plastic. În lţimea la nivelul blatului superior atinge de obicei 75cm; forma poate fi
p trat , dreptunghiular , rotund sau oval . Se recomand ca blatul meselor s fie montat pe
piedestal (un singur picior), pentru a da posibilitatea aranj rii unor mese comune în cazul
seminarelor si banchetelor.
Personalul, prev zut în graficul de lucru sau desemnat de şeful de unitate sau de sal s
participe la efectuarea operaţiilor de aranjare a meselor (mise-en-place), îmbr cat cu hainele
de lucru formate din bluze albe (spenţ r) sau halate albe, îşi ia câte un şervet pentru şters
obiectele şi se prezint în salon.

Operaţiile de aranjare a meselor se pot efectua în echip sau în mod individual. În cazul în
care aceast activitate se desf şoar în echip , fiecare lucr tor, în parte, efectueaz aceleaşi
operaţii pentru întregul salon.

În cazul în care munca este organizat în mod individual, ceea ce nu este indicat, fiec rui
lucr tor îi este repartizat un num r de mese la care va efectua toate operaţiile de aranjare a
meselor.

Fixarea moltonului

Fixarea moltonului pe mese se face cu ajutorul elasticului ce se g seşte montat pe


margine sau al şiretului montat la colţurile acestuia. Şireturile se leag de picioarele meselor.
Moltonul trebuie s fie cât mai strâns pe blatul mesei.


Y 
          
    

Fixarea meselor, în cazul când acestea sunt instabile, se face prin strângerea sau deşurubarea
suporţilor speciali, care se g sesc montaţi în partea de jos a fiec rui picior sau prin ad ugarea,
dup caz, a unei buc ţi de lemn sau cauciuc.

Fixarea moltonului pe mese se face cu ajutorul elasticului ce se g seşte montat pe margine sau
al şiretului montat la colţurile acestuia. Şireturile se leag de picioarele meselor. Moltonul
trebuie s fie cât mai strâns pe blatul mesei.

Aducerea feţelor de mas şi aşezarea pe mese

Feţele de mas trebuie s fie de aceeaşi culoare şi cu acelaşi desen pentru a da un


aspect estetic salonului, s fie curate, f r rupturi, apretate, c lcate şi de dimensiuni
corespunz toare m rimii blaturilor meselor.

Feţele de mas sunt aduse de la magazie sau din dulapul pentru p strarea lenjeriei, pe
palma şi antebraţul stâng, repartizându-se câte una pe fiecare mas în parte, cu ajutorul mâinii
drepte.

Întinderea feţei de mas se face prin prinderea cu ambele mâini a dou colţuri 1 şi 4
sau 2 şi 3, dup care, printr-o uşoar scuturare, se desface, se arunc în faţ , pe deasupra
mesei, se las s cad pe blatul acesteia, f r s se dea drumul celor dou colţuri, se trage uşor
în jos, în aşa fel încât dungile rezultate de la c lcat, care se întretaie la mijlocul feţei de mas ,
s ajung la mijlocul blatului mesei şi perpendicular pe mijlocul fiec rei laturi a mesei. În
felul acesta se asigur întinderea uniform f r s se şifoneze şi se evit punerea mâinilor prea
mult pe feţele de mas . Colţurile feţei de mas vor acoperi în mod egal picioarele mesei, iar
marginile ei vor atârna, pân la acelaşi nivel de jur împrejurul mesei. Colţurile feţelor de mas
se întind cu ambele mâini, formându-se un unghi ascuţit cu vârful în colţul blatului mesei.

În cazul în care mesele sunt dreptunghiulare sau se formeaz o mas comun pentru
mai multe persoane şi unitatea nu este dotat cu fileuri, se urm reşte ca feţele de mas s fie
aşezate în aşa fel încât cuta proeminent , rezultat de la c lcat de-a lungul feţei de mas , s
aib continuitate pe lungimea mesei, iar locul


Y 
           
    

unde acestea se petrec s nu fie observat de la intrarea în sal . Pentru aceasta, pe locul
respectiv se aşaz vaze cu flori sau obiecte necesare servirii (solniţe, scrumiere, farfurii,
tacâmuri etc.), în funcţie de modul de aranjare a meselor.

Canapelele sunt utilizate pentru compartimentarea unui salon sau se pot plasa pe lâng
pereţi. Constructiv şi dimensional, ele trebuie s se asemene cu forma scaunelor, astfel încât
s se asigure un confort deosebit şi s permit osp tarului servirea comod a preparatelor.
Taburetele au, în general, în lţimea între 42-46 cm şi diametrul de 34-40 cm. Ele sunt
executate din materiale armonizate cu restul mobilierului. Se folosesc, în general, în unit ţile
cu o frecvenţ mare de clientel ± unit ţi cu forme rapide de servire.
Masa de serviciu (consola). În restaurantele de categorie superioar se utilizeaz o
mas de serviciu la 2-3 raioane, cu scopul de a se p stra rezerva de inventar necesar ,
obiectele de menaj, accesoriile diverse, listele de preparate, listele de b uturi .
Num rul de console nu va fi prea mare pentru a nu diminua estetica salonului. Ele se
amplaseaz de regul lâng pereţi în partea central în saloanele mai mici sau aproape de
accesul de serviciu, astfel încât s nu incomodeze mesele clienţilor.
De obicei, obiectele de inventar de rezerv sunt amplasate pe masa de serviciu
întotdeauna în acelaşi loc şi pe categorii, astfel în cât s formeze automatisme (reflexe) în
utilizarea lor.
Masa de serviciu face leg tura între buc t rie şi masa clientului atunci când osp tarul
vine de la secţie cu mâinile înc rcate. Se va evita tendinţa de a o utiliza pentru depunerea
veselei întrebuinţate, fapt ce d un aspect nepl cut salonului.


Y 
          
   

Aşezarea meselor de serviciu (consolelor)

Blatul mesei este acoperit cu o faţ de mas . În cazul în care consola are sertare şi este
închis , de preferinţ cu uşi glisante, obiectele de servire de rezerv se aranjeaz pe sorturi
astfel: în sertare se aşaz tacâmurile, pe rafturi vesela (câte 10 ± 15 buc ţi din fiecare), iar pe
blatul mesei, obiectele de servire mai mari şi cele care se folosesc mai mult: scrumierele,
solniţele, bolurile cu ap pentru cl titul degetelor, naproanele, şervetele, şerveţelele, t vile
etc., precum şi listele de meniuri de rezerv , carnetele cu bonurile de marcaj şi cu notele de
plat .

În unit ţile dotate cu înc lzitor pentru vesel (loverator) se urm reşte ca acesta s fie
aprovizionat cu num r corespunz tor de farfurii care urmeaz s fie menţinute calde.

Pe m sur ce obiectele de servire se folosesc, se are grij s fie completate în tot


timpul serviciului, în aşa fel, ca în permanenţ , num rul lor s fie acelaşi.


Gheridonul este o mas mai mic , utilizat numai pentru serviciul în faţa clientului
atunci când sunt necesare porţion ri, tranş ri, preg tiri, filet ri sau flamb ri. Pentru a fi mutat
cu uşurinţ de la o mas la alta, picioarele gheridonului pot fi prev zute cu rotile. Se
recomand 1-2 gheridoane în fiecare raion, atunci când în restaurantul respectiv se practic
sistemul de servire ³la gheridon´.
Gheridonul mai poate fi utilizat pentru m rirea meselor simple sau fileuri duble, atunci
când au aceeaşi în lţime şi l ţime cu a meselor din restaurant. De exemplu, dac mesele dintr-
un restaurant sunt de form p trat , 100å 100 cm, gheridonul poate avea 100å 50 cm.
C rucioarele de prezentare şi servire. În dotarea unit ţilor de alimentaţie public se
întâlnesc diferite tipuri de c rucioare de prezentare şi servire: c ruciorul pentru aperitive ±
digestive; c ruciorul pentru gust ri ± salate; c ruciorul pentru


Y 
          
   

flambat; c ruciorul pentru brânzeturi şi deserturi; c ruciorul pentru transportul preparatelor;


vitrine de prezentare.
Înc lzitorul de vesel (loveratorul' are form paralelipipedic , fiind realizat dintr-o
carcas metalic sprijinit pe 4 roţi pivotante. În interior poate avea una sau dou alveole
prev zute fiecare cu o platform culisant , care are rolul de a ridica farfuriile la nivelul
suprafeţei loveratorului. Pereţii interiori sunt izolaţi termic. Cu ajutorul unei rezistenţe
electrice se asigur o temperatur constant de circa 600 C, prin intermediul unui termostat.
Pe fiecare platform culisant se pot aşeza aproximativ 50 de farfurii, care pe m sura
utiliz rii sunt ridicate la suprafaţ cu ajutorul unui arc în spiral .

à    

  
 !  
Scaunele

Cu ajutorul unei perii sau cârpe pentru praf se cur ţ fiecare scaun în parte şi se aşaz
r sturnat (cu picioarele în sus) pe blatul mesei, iar peste ele se aşaz suportul frapierelor.
Scaunele sau canapelele tapiţate se scutur uşor cu ajutorul unei m turi mici şi apoi se şterg
cu o cârp de praf. Fiind grele, nu se mai ridic pe blatul mesei, ci se aşaz pe p rţile laterale
ale s lii pentru a permite efectuarea cur ţeniei.

Cur ţenia pardoselii se face de c tre personalul de îngrijire, în mod diferit, în funcţie
de materialul din care este confecţionat aceasta şi perioada în care se execut (zilnic sau
periodic).

Când pardoseala este din mozaic, piatra sau marmura se m tur , se freac cu peria şi
cu ap s punit şi se şterge cu o cârp groas din cânep (sac), care se cl teşte din timp în
timp, pentru a fi mereu curat .

Când pardoseala este din parchet, se m tur , iar resturile menajere şi praful ce nu au
putut fi luate cu m tura se strâng cu o cârp umed sau cu aspiratorul.

Pentru evitarea ridic rii prafului, m tura trebuie s fie în permanenţ umed şi curat ,
introducându-se din când în când într-o galeat cu ap .


Y 
          
    

Concomitent cu efectuarea cur ţeniei se asigur aerisirea s lii prin deschiderea


ferestrelor şi a uşilor sau prin punerea în funcţiune a instalaţiilor de ventilaţie.

Activitatea de cur ţenie se extinde şi asupra celorlalte obiecte de servire şi a


mobilierului existent în salon, f cându-se sub îndrumarea şi supravegherea permanent a
şefului de unitate sau şefului de sal , care se ocup de: instruirea personalului din subordine,
asigurarea echipamentului de lucru necesar, aprovizionare cu materiale şi funcţionarea
echipamentelor tehnice, întreţinerea şi depozitarea materialelor şi a echipamentelor tehnice,
programarea lucr rilor prin grafic, urm rirea şi îndrumarea realiz rii acestora şi controlul
permanent asupra modului cum sunt realizate lucr rile respective.

Pentru realizarea cur ţeniei se folosesc detergenţi, produse petroliere, s punuri,


dezinfectante pentru întreţinerea pardoselilor, odoritzante şi dezodorizante, insecticide,
m turi, perii, sp l toare, materiale textile şi din hârtie, obiecte de colectare şi depozitare,
aspiratoare, maşini pentru sp lat vesela şi paharele, maşini pentru ceruit şi lustruit pardoseli
etc.

Cur ţenia şi întreţinerea se realizeaz , zilnic, de c tre lucr torii prev zuţi în grafic, şi
se refer la salon (mese, scaune, console, gheridon, pian etc.), de pe tocurile ferestrelor şi ale
uşilor, de pe oglinzi, geamuri, lambriuri etc. O dat cu ştergerea prafului; scaunele şi
suporturile frapierelor sunt coborâte de pe blatul meselor şi aşezate la mesele respective.

Periodic, se efectueaz cur ţenia general a salonului, când în afar de operaţiunile


zilnice, se cur ţ şi se ceruieşte parchetul. Covoarele, scaunele şi canapelele tapisate sunt
scoase afar pentru a fi scuturate şi frecate cu o cârp inmuiat în oţet, reînprosp tându-le
culorile. Se spal geamurile, ferestrele şi uşile. Se lustruieşte mobila şi lambriurile. Se spal şi
se cur ţ corpurile de iluminat (lustre, aplice, globuri, becuri etc.). Se înlocuiesc perdelele şi
se scutur draperiile. Pereţii se cur ţ de praf şi p ienjeni, folosindu-se perii cu mâner lung.


Y 
          
    

În cazul când servirea se face pe terase, în gr dini sau la mese aşezate pe trotuar,
acestea se stropesc, se m tur şi se spal cu ap , cu ajutorul unui furtun.

Florile şi copacii se ud şi se spal zilnic, grilajele, g rduleţele, stâlpii pentru


susţinerea corpurilor de iluminat se şterg de praf.


'
  àà

!    


Oferta de produse si servicii a Grupului Select

Servirea clientilor cu preparate culinare si bauturi, in unitatile de alimentatie constituie un


element de evaluare a gradului de civilizatie a unei societati. Asigurarea unei baze tehnico-
materiale, necesare pregatiri si servirii hranei in unitati specializate, permite realizarea unei
productii culinare diversificate care sa satisfaca cele mai diversificate dorinte ale populatiei.

Prin alimentatie publica se intelege activitatea economica care se ocupa cu producerea


unei game variate de preparate culinare, ce se servesc consumatorilor, impreuna cu alte
produse agroalimentare, consumul aestora facandu-se in unitati proprii, special amenajate.

Prin servirea clientilor se intelege ansamblul de metode, sisteme si mijloace folosite


pentru transportul, prezentarea si oferirea spre consum a preparatelor culinare si a bauturilor,
intr-o unitate de alimentatie publica. Productia si servirea preparatelor se realizeaza cu
personal cu pregatire profesionala calificata.

àà  ' 
Cazarea reprezinta in delularea prestatiei turistice, etapa urmatoare transportului si
intruneste caracteristicile unei componente cu existenta de sine statatoare. Prin continutul sau
cazarea vizeaza crearea conditiilor si confortului pentru odihna; ea poate fi definita ca
rezultatul (produsul sau serviciul) industriei hoteliere (hotelariei), sector ce inglobeaza
ansamblul activitatilor desfasurate in spatiile de locuire temporara. Cazarea reprezinta astfel,
o prestatie complexa ce decurge din exploatarea echipamentelor de primire si gazduire si este
alcatuita dintr-un grupaj de servicii oferite pe timpul si in legatura cu ramanerea in unitatile
hoteliere.
Dimensiunile si calitatea serviciului de cazare hoteliera sunt determinate, in primul rand de
existenta unei baze materiale adecvate din punctul de vedere al marimii, tipologiei, dotarilor,
care sa asigure conditii optime de innoptare si sa indeplineasca,dupa caz si alte functii. In al
doilea rand, serviciul de cazare este influentat de incadrarea cu personal a mijloacelor de
gazduire, de nivelul de calificare a lucrarilor, de modul de organizare a muncii.
In acest context, insuficienta spatiilor de cazare, inregistrarea lor necorespunzatoare,
neconcordanta intre nivelul confortului oferit si exigentele clientilor, ca si numar mic al
lucratorilor sau slaba lor pregatire influenteza negativ calitatea serviciului de cazare si prin
intermediul acestuia, dimensiunile circulatiei clientilor si gradul de valorificare a
patrimoniului.

Importanta si particularitatile industriei hoteliere

Industria hoteliera, recunoscuta ca o componenta distincta a economiei, exprimata cu


suficienta rigoare de grupa de servicii hoteluri si restaurante, are ca domeniu de referinta
totalitatea proceselor


Y 
     
    

desfasurate in unitatile de cazare generate de primirea, sejurul si plecarea clientului.


Continutul industriei hoteliere, functiile si trasaturile acesteia au evoluat in conexiune cu
dezvoltarea capacitatilor

de cazare si implicarea lor in activitatea turistica. Astfel aparitia si existenta primelor


stabilimente avand ca destinatie primirea si gazduirea calatorilor au fost determinate de
efectuarea unor deplasari in alte scopuri decat cele turistice; corespunzator, ele erau amplasate
cu prioritate de-a lungul drumurilor sau in centrele urbane, dotarile erau mai modeste in
functiile relative simple.
Mai tarziu, pe masura intensificarii circulatiei, a consacrarii turismului si transformarii lui
intr-un fenomen de masa, s-au produs adaptari si in privinta mijloacelor de cazare. Astfel,
creste numarul unitatilor destinate gazduirii oaspetilor temporar iar amplasarea lor se
realizeaza in afara oraselor, in zonele prin excelenta turistica avand loc o diversificare a
functiilor si o imbunatatire a dotarilor pentru a raspunde mai bine nevoilor turistilor.Urmarea
acestor schimbari, se poate vorbi de cristalizarea industriei hoteliere ca domeniu distinct de
activitate.
Industria hoteliera, desi nu primeste in exclusivitate asigurarea necesarului de spatii servicii
de cazare pentru turisti, manifesta multa receptivitate fata de nevoile acestora, evolueaza in
interdependenta cu activitatea turistica. O prima dimensiune a acestei relatii este pusa in
valoare de faptul ca peste 70% din existentul de spatii de cazare se afla amplasat in zone de
inters turistic ( litoral, munte, statiuni balneare, centre urbane ). In felul acesta servirea
turistilor se inscrie tot mai frecvent ca functie-obiectiv a unitatilor hoteliere.
Oferta hotelurilor se structureaza în jurul cazãrii nu numai pentru cã este serviciul de
care se leagã însuşi sensul existenţei lor, ci şi pentru cã reprezintã mai mult de jumãtate din
totalul încasãrilor şi este serviciul cel mai profitabil ( in medie, peste 70% din totalul
profitului ). Atras la hotel pentru cazare, clientului îi va putea fi prezentata oferta completa, cu
celelalte servicii puse la dispoziţie.

Majoritatea celorlalte servicii sunt puţin sau deloc profitabile, reprezentând o


necesitate in direcţia asigurãrii nivelului general de confort pe tot parcursul şederii clientului
sau un criteriu indispensabil de acordare a unei categorii de încadrare anume. Dintre serviciile
de alimentaţie, manifestarile de tipul banchetelor se dovedesc cele mai profitabile. În
România restaurantul si barul de zi sunt condiţii obligatorii pentru hoteluri de 4-5 stele(*),
precum Select.

Adesea, clientul hotelului amplasat într-un oraş va prefera sa ia masa în afara


hotelului, într-un restaurant cu specific, într-un restaurant fast-food. Aşa se face cã
restaurantele clasice ale hotelurilor, nu sunt cele mai cautate.


Y 
     
    

În societatea modernã, in sfera serviciilor in mod expres, principala restricţie a creşterii


producţiei nu este capacitatea de producţie in sine, ci comercializarea, inclusive aspectele
conexe. Activitatea hoteliera nu face excepţie.

Oferta unitatii Select


Camerele sunt decorate în accentele perioadei istorice iar facilit ţile sunt la nivelul
unui hotel de 4 stele. B ile au fost dotate şi decorate cu grij , accentul fiind pus pe calitatea
dot rilor şi a finisajelor. Ferestrele las s p trund priveliştea str zilor din centrul vechi al
oraşului. Zgomotul str zii este puţin sesizabil pentru c o deosebit grij a fost ar tat
insonoriz rii tuturor zonelor din complex.
Camere şi apartamente:

U Camere spaţioase în sistem single room şi double room


U Interioare elegante de un rafinament aparte

U Toate camerele au integrat sistem de entertainment şi comunicare

U Camerele sunt dotate cu aer condiţionat, minibar, seif, accespoint WIFI, televiziune
prin cablu, televizoare cu plasm şi garderob .
U Camerele de baie sunt spaţioase şi atent decorate.

àà V
 

Select Hotel dispune de o multitudine de spaţii în care putem sã ne satisfacem curiozitatile
culinare şi nu numai. Acestea fiind urmãtoarele: Atelier Patiserie, Barroco Restaurant, Boema
Cafenea, Caprice Cofetãrie si Kingsley Bar.

Atelier Patiserie
Cu o traditie de peste 10 ani de zile, Atelier Patiserie, fosta Patiserie Select, se
redeschide publicului cu o noua imagine în cadrul Complexului Select Grup. Ce s -a p strat
sunt ingredientele de cea mai bun calitate, naturaletea produselor, ingeniozitatea retetelor si
d ruirea maestrilor cofetari pentru arta lor.
Atelier Patiserie v propune o selectie de tarte, foietaje, pl cinte, ce sunt preparate cu
grij în laboratorul propriu. Ingredientele naturale, înaltul standard de excelent si atentia
acordat prepar rii stau la baza renumelui Atelier Patiserie.
Dintotdeauna, calitate si grija cu care produsele au fost preg tite au influentat renumele
patisierilor, determinând publicul s revin .
Noua formula a Atelier Patiserie nu face decât s readuc în prim-plan preparate bine-


Y 
     
    

cunoscute clientilor fideli. Acestea pot fi savurate într-un cadru minunat finisat, menit
s plac ochiului si s îndemne la a încerca din gama de produse delicioase, ce vor satisface
cele mai exigente gusturi.

Barroco Restaurant
Restaurantul Barroco pare un bastion al
eleganţei clasice, cu mobilier din lemn nobil şi cu
decor ri atent evidenţiate. Barroco ofer o selecţie
de preparate din buc t ria internaţional într-o
ambianţ elegant . Puteţi alege între
recomandarea maestrului buc tar si lista de menu,
pentru a avea o experienţ culinar deosebit ,
asortat cu sortimente de vinuri alese.
În accepţiunea de ast zi, fine dinner este
un concept mai poliglot decât oricând. Este un
melanj de diverse buc t rii, totul pentru
încununarea unei experienţe culinare aparte. Şi
stilul de g tit s-a schimbat în acord cu secolul 21.
O buc t rie modern trebuie s îmbine
tradiţionalul francez, modernul mediteranean şi
minimalismul oriental. Mâncarea trebuie s fie delicat şi proasp t , cu arome directe,
folosind produse proaspete care las ingredientele s vorbeasc pentru sine.
Ambianţa elegant şi relaxant contribuie al turi de meniul atent ales la ceea ce se
numeşte o experienţ culinar unic .


Y 
    
    

Boema Cafenea
Boema Cafenea se remarc prin interiorul sofisticat, lemnul masiv închis la culoare si o
atmosfer italian . Chiar dac
doresti un mic dejun dimineata
devreme sau te întorci târziu seara
pentru o gustare, Boema este locul
potrivit unde s mergi. Poti s îsi
inviti prietenii s savurati în liniste
diverse feluri de cafea si ceai,
al turi de produse de patiserie si
b uturi fine.
Boema Cafenea este acel
loc unde mereu vei g si felul t u
preferat de cafea, care este
preparat în cele mai cunoscute moduri: espresso, cappucino, mocca, american coffee, si
diferite b uturi pe baz de cafea, cocktailuri si ceaiuri.
Când se apropie perioada friguroas a anului, vii si te ascunzi în acest loc familiar si
cald, în fata unei cesti aburinde, din care se r spândeste o mireasm ce te înv luie. Un ceai
exact pe gustul t u. Dimpotriva, când soarele te face s fugi din fata lui, Boema Cafenea îsi
asigur o stare placut , precum si r coritoarele de care ai nevoie. Oricum ar fi, acest loc te
r spl teste prin el însuti pentru faptul ca l-ai ales si îti va oferi atmosfera atât de pl cut pe
care o cauti. Boema aduce la viat modul autentic al cafenelei italiene prin decor, sunet si
arome.


Y 
    
    

Caprice Cofet rie

Este mâncare sau art ? La Caprice Cofet rie, noi suntem mândri s g tim deserturi
care v fac s v întrebati. R spunsul la acest întrebare îl veti g si în cofet ria noastr . Noi
v putem spune c deserturile noastre sunt i mâncare si art .
Caprice Cofet rie creeaz pr jituri, tarte, torturi,fondante, dulciuri, înghetate, într-un mod
unic ce combin originalitatea aromelor cu frumusetea prezent rii. Deserturile sunt opera
maestrilor cofetari care îti încununeaz creatile cu delicate ornamente si sosuri.
La Caprice Cofet rie suntem mândri de timpul si grija pe care le aloc m pentru
prepararea pr jiturilor si torturilor. Totul porneste de la retetele originale si cele mai proaspete
si naturale ingrediente. Nu putem s trecem cu vederea cele mai delicioase si mai
impresionante torturi aniversare sau de nunt .


Y       

Kingsley Bar
Îşi doreşte s reaprind interesul publicului pentru conceptul de hotel bar, într-un amestec de
clasic şi contemporan. Decorul cu mobilier masiv, lemn nobil şi culori calde ai crede c se
adreseaz unei audienţe conservatoare. Dar linia supl a barului, o list actualizat de b uturi
şi cocktail-uri atrage şi persoanele tinere care doresc un ambient elegant.

Barul poate fi locul unde nu te simţi str in atunci când vii prima dat în oraş sau unde poţi
face afaceri f r s ai senzaţia c lucrezi. Trebuie s recunoaştem c este mult mai distractiv
când pl nuieşti o afacere cu un cocktail energizant în mân .

Kingsley Bar este locul unde mereu te vei simţi binedispus, relaxat, şi vei reveni cu pl cere.


Y 
    
    

àà  (


O opţiune de petrecere a timpului liber în Hotel Select este si cazinoul, cu un numãr
relativ suficient de jocuri de noroc.

Amplasate în staţiuni sau în marile oraşe, unele cazinouri funcţioneazã în cadrul


hotelurilor sau în legaturã cu acestea. Este şi cazul cazinoului Select. Motivul şederii in hotel
este reprezentat şi de jocurile de cazinou.

Cazinoul este o salã de jocuri care, adesea, îşi asociaza unul sau mai multe restaurante
si un cabaret. Activitatea de cazinou se desfãşoara legal în aproape 100 de ţãri. În cazinourile
din Europa, America si Asia se pariazã anual peste 40 mld $.

Începuturile industriei jocurilor de noroc sunt legate de numele unor indivizi cu


moralitate dubioasã. Chiar dupã 1626, când la Veneţia a fost legalizat primul cazinou, acesta a
ajuns sa fie asociat cu viciul si depravarea înaltei societaţi. Ulterior, cazinourile s-au dezvoltat
în Belgia, Franţa, Germania, Anglia. De-a lungul timpului, reacţia puterii publice faţã de
jocurile de noroc a fost de adoptare a unei atitudini reticente, comparabile cu poziţia faţã de
crearea caselor de toleranţã. De altfel, in clasificarea formelor animaţiei turistice, in particular
a animaţiei de destindere, cazinoul alãturi de prostituţie, dã conţinut unei categorii distincte ±
animaţia ludicã. Astãzi, probabil, jocurile de cazinou constituie activitatea cea mai
reglementatã din lume. În majoritatea statelor occidentale, licenţa de deschidere a unui
cazinou este un privilegiu, nu un drept.

În diferitele ţãri, cazinourile s-au dezvoltat dupã douã concepţii: pe de o parte,


cazinoul tip Las Vegas, pe de altã parte, modelul European.

În cazinourile tip Las Vegas, începând cu decorul, totul este conceput pentru a-i
provoca pe jucãtori. Sãlile nu au ferestre şi nici ceasuri, roşul este culoarea predominantã, iar
bãuturile sunt gratuite. Jucãtorii se manifestã gãlãgios. Un cazinou poate avea 150 de mese de
joc şi 200 de maşini electronice (cele mai cautate), toate amplasate într-o salã imensa,
compartimentatã prin elemente de decor. Cele mai mari hoteluri-cazinou au peste 2.000 de
maşini şi mese de joc. Spre exemplu, la Las Vegas funcţioneazã 125.000 de maşini si mese de
joc, precum şi 10.000 de camere video. Şi totuşi, primul hotel cazinou a fost deschis la Las
Vegas abia in 1947. Adesea, finanţarea jocurilor se face prin creditele acordate jucatorilor
³seriosi´ de cãtre cazinoul însuşi. Pentru a încuraja afluenta jucãtorilor, o datã în plus, tarifele
camerelor şi preţurile la restaurantul hotelului sunt relative scãzute.

Crearea cazinourilor de acest fel s-a fãcut pentru asigurarea bazei economice sau
revigorarea unei regiuni. Exemplele cele mai relevante sunt Las


Y 
    
    

Vegas si Atlantic City, dezvoltat dupã 1978, când jocurile de noroc au fost legalizate si în
New Jersey. Numãrul anual al vizitatorilor este la Las Vegas de 36 milioane, ceea ce l-a
transformat în una dintre primele destinaţii turistice ale lumii.

Potrivit modelului european, cazinoul constituie un factor de divertisment în staţiunile


turistice sau în marile oraşe. De regulã, într-un oraş nu existã mai multe cazinouri. Numãrul
de cazinouri de pe raza unei localitãţi poate fi limitat şi în funcţie de numãrul de locuitori,
existând un anume numãr de cazinouri la suta de mii de locuitori (Polonia). În aceastã situatie,
dreptul de a deschide cazinouri este adjudecat prin licitaţie. În Europa, adesea, cazinourile
sunt amplasate în afara localitãţilor. Publicul este exclusivist, accesul localnicilor putând fi, în
unele cazuri, chiar oprit. La Paris, spre exemplu cel mai apropiat cazinou funcţioneazã la 130
km distanţã de centru. În 1837 toate cazinourile din Franţa erau declarate ilegale.

Cazinourile europene tipice, cel de la Select fiind exemplul concret, au un design total
diferit de cele tip Las Vegas. Acesta are ferestre mari, având culori predominant liniştitoare şi
nu existã inscripţii luminoase. Jucãtorii prezenţi in acesta se manifestã în mod paşnic.

În Europa, participarea la joc presupune plata unei taxe de intrare. Creditul acordat
jucãtorilor este aproape inexistent. La cazinourile din România, de regulã, intrarea este liberã.
Clienţilor li se servesc, gratuit, bãuturi, ţigãri şi, eventual, gustãri. Se poate juca: ruleta
americanã, ruleta francezã, black-jack/21, poker, baccara, chemin de fer, redgo, punto banco,
table, canasta, pinnacle, 66, pasienţe, garde au Coeur, belotã, etc. De asemenea cazinoul mai
dispune de maşini electronice cu câştiguri ( slot-machines, jackpots).


'
  ààà
    




ààà   
  
 

Director
general

Director Director
executiv economic


Director Sef Sef bucatar Sef cofetar Contabil Personal
hotel restaurant resurse
umane

Receptioner Barman Bucatar Cofetari


Cameriste Ospatar Ajutor Patiseri
bucatar
Lenjerese Ajutor Vanzatori
ospatar produse

Portari

Fig. 2 - Organigrama ³SELECT GRUP´


Y 
       

ààà !  
S.C. SELECT GRUP S.A. Aprobat,

Str. P-ta 14 Decembrie 1989, Nr.2 Administrator unic

Constantin Benta

FISA POSTULUI

I.Elemente de identificare a postului

1.Numele si prenumele: ________________________

2.Denumirea postului: sef sala

3.Pozitia in COR: ______________________________

4.Departamentul: restaurant

5.Nivelul postului: de executie si conducere

6.Relatii organizatorice:

-ierarhice ± director executiv, administrator unic;

-functionale ±interne±cu ospatarii, femeile de serviciu, barmanii, vanzatorii

-externe- cu personalul din bucatarie, laborator, cu personalul de la departamentul financiar


contabil, cu directorul executiv, cu personalul din cadrul hotelului;

7.Pozitia postului in cadrul structurii:

7.1.Postul imediat superior: director executiv

7.2.Postul imediat inferior: ospatar

7.3.Este inlocuit de: un ospatar

7.4.Inlocuieste: un ospatar


Y 
       

8.Cerintele postului:

-studii: medii de specialitate

-vechime ± 5 ani

-alte cerinte specifice:

-corectitudine si principialitate in relatiile cu colegii si clientii;

-aspect fizic placut, prezenta agreabila, amabilitate, solicitudine;

-aptitudini organizatorice, de comunicare si de conducere;

-atitudine pozitiva si concilianta in relatiile cu clientii si colegii;

-asumarea deciziilor luate;

-pastrarea confidentialitatii informatiilor la care are acces;

-loialitate fata de interesele societatii.

II.Descrierea postului:

Atribuţii generale :

cunoaşterea şi respectarea normelor de igien , de protecţie a muncii şi tehnica securit ţii


muncii, precum şi a regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor;

însuşirea şi practicarea formelor de servire modern , specifice profilului unit ţii;

studierea permanent a cererii de consum;

angajatul este obligat sa anunte de indata conducerea unitatii, in situatia in care se


imbolnavesc de boli contagioase;

impulsionarea desfacerii, în special a producţiei culinare şi altor preparate din producţia


proprie, folosind cele mai eficiente forme de reclam comercial ;

obligativitatea de a purta ţinuta de serviciu curat , în conformitate cu cerinţele


administratorului sau a persoanei desemnate de acesta ( echipament curat , s nu miroase
excesiv a parfum, unghii scurte şi curate, f r bijuterii la mân , s nu fumeze şi s nu mestece
gum în timpul servirii clienţilor , fetele s nu poarte p rul desf cut);

r spunde integral faţ de unitatea la care lucreaz pentru pagubele pe care le-a cauzat în
gestiunea unit ţii ;semneaz condica de prezenţ .


Y 
       

2.Atributii specifice postului

supervizeaza activitatea ospatarilor din restaurant, a femeilor de serviciu de la etaj si a


ospatarilor, vanzatorilor si barmanilor de la patiserie, cofetarie si cafenea;

particip , cu întreaga formaţie de serviciu, la activitatea de preg tire a salonului pentru


deschidere ;

verific starea de cur ţenie a salonului, a fiec rui sector, oficiu, a veselei, mobilierului,
inventarului textil etc., intervenind cu corecturile ce se impun;

pregateste restaurantul pentru servirea clientilor ;

verifica modul de aranjare a meselor cu întregul inventar ce se impune (mise-en-place) în sala


de servire;

organizeaz operativ activitatea formaţiei de servire, stabilind responsabilit ţi concrete de


aranjare a saloanelor cu întregul inventar de prezentare şi de servire, conform etapei zilei, în
cantit ţi suficiente şi în perfect stare de funcţionare şi servire, conform etapei zilei;

îşi stabileşte stocul optim de produse de pe sal (servetele, detergenti, luminari decorative
etc.) şi le solicit persoanei de la aprovizionare , în vederea unei bune funcţion ri pe parcursul
întregului s u program de lucru;

trebuie s cunoasc conţinutul listelor de preparare şi de b uturi, modul de prezentare şi


servire al acestora;

atunci când se adreseaz clientului , timbrul vocal trebuie s fie calm ; expresia feţei trebuie s
fie deschis şi luminoas ; s aibe afişat un surâs pl cut la vedere ; în general întreaga
prezenţ a sefului de sala s inspire încredere , amabilitate şi respect faţ de client ;

ori de cite ori este nevoie, efectueaz impreuna cu ospatarii debarasarea veselei şi a altor
obiecte de inventar de la masa consumatorilor, pe care le transport şi le ordoneaz la fiecare
oficiu;

are asupra lui ustensilele de serviciu, anc r, ustensilele pentru debuşonat,

are în permanenţ , carnet notes, precum şi ustensilele de uz gospod resc la vestiare;

se preocup permanent de ridicarea cunoştinţelor sale profesionale şi de cultur general ,


efectuând servicii calitative de porţionare şi de servire la masa consumatorilor;

nu introduce şi comercializeaz în incinta spaţiului de produse neaparţinând unit ţii la care


acesta este salariat ;


Y 
       

verific prezenţa şi ţinuta personalului la intrarea în serviciu, conform graficului de lucru şi


informeaz formaţia asupra evenimentelor negative şi pozitive din tura precedent ,
consemnate de consumatori sau de organele de control;

r spunde de corectitudinea listelor de prezenţ .

intocmeste si preda pontajul la departamentul financiar contabil ;

verific caietul de comenzi, pentru eventualele mese rezervate şi alte acţiuni ale zilei curente;

participa la organizarea meselor festive coordonand activitatea ospatarilor ;

intampina clientii si ii conduce la masa in ordinea sosirii lor, evitand serviciul preferential, iar
in absenta ospatarului, le prezinta listele meniu, ii ajuta la alegerea produselor, ii informeaza
despre compozitia produselor din lista-meniu, modul de preparare sau alte informatii solicitate
de client ;

in functie de solicitarile clientilor, colaboreaza cu bucatarul sef precizandu-i care

sunt preferintele clientului;

in absenta ospatarului, preia comenzile si serveste clientii intr-o maniera eficienta si


profesionala ;

este mereu atent daca clientul mai doreste ceva ;

in cazul meselor festive sau a altor mese organizate, elibereaza nota de plata si bonul fiscal ;
incaseaza contravaloarea consumatiei ;

organizeaza micul dejun pentru clientii de la hotel;

la solicitare, executa serviciul room-service pentru clientii din hotel;

intocmeste centralizatorul vanzarilor la sfarsitul programului si preda banii la caserie

se preocupa permanent de aspectul, de tinuta sa exterioara si igiena proprie ;

urmareste respectarea de catre personalul din subordine a regulilor privind tinuta morala si
profesionala;

informeaza permanent seful ierarhic despre orice reclamatie venita din partea clientilor;

nu paraseste locul de munca decat cu acordul directorului executiv sau al administratorului


unic;


Y 
       

nu are voie sa introduca sau sa consume bauturi alcoolice in unitate sau sa lipseasca nemotivat
de la serviciu;

nu are voie execute lucrari straine de interesele societatii in timpul serviciului si sa primeasca
bani sau alte foloase materiale de la cetateni sau salariati pentru activitatile prestate in timpul
programului si care tin de atributiile sale;

raspunde de respectarea programului de munca si de folosirea integrala si in interesul


societatii a timpului de lucru de catre toti salariatii din subordine;

purtarea uniformei este obligatorie pe toata durata programului de lucru;

respect şi r spunde de aplicarea la locul de munc a regulilor profesionale în arta serviciilor


în unitate, a regulilor de igien sanitar şi de protecţia muncii;

este obligat sa participe la cursurile de igiena a muncii, conform legislatiei in vigoare.

în timpul programului nu poart discuţii în contradictoriu cu toţi colegii de serviciu ,

eventualele probleme ap rute le raportez directorului executiv sau administratorului , care le


va remedia ;

dac în cazul verific rilor , apar diferenţe între inventare şi marcaje ( situaţia faptic şi
scriptic a vânz rilor ) se vor lua m suri de recuperare prin imputarea pagubelor în sarcina
celor vinovaţi . Dac nu se poate determina m sura în care fiecare dintre salariaţi a contribuit
la producerea pagubei , desp gubirea se repartizeaz între toţi salariaţii din tura respectiv ;

r spunde de folosirea obiectelor de inventar ( pahare, scrumiere, ceşti şi farfuriuţe cafea, t vi


inox, linguriţe, ceaşc pentru lapte, c ni, halbe,

tacâmuri, farfurii ). Obiectele constatatate lips la inventar se vor imputa personalului de


servire.

r spunde de p strarea în bune condiţii, de buna funcţionare şi de cur ţenia aparatelor şi


utilajelor şi a obiectelor de inventar primite în gestiune;

3.Responsabilitati:

3.1.In raport cu alte persoane:

- sa promoveze raporturile colegiale si mentinerea comportarii corecte in cadrul relatiilor de


munca;

Y 
       

3.2.In raport cu bunurile din dotare:

- sa protejeze bunurile societatii indiferent de localizarea acestora;

- sa informeze conducatorul locului de munca despre orice situatie perturbatoare sau


generatoare de prejudicii;

- sa se asigure, atunci cand este ultima persoana care paraseste incaperea, ca toate instalatiile
curente din dotare (instalatiile de alimentare cu apa, instalatiile electrice, instalatiile de gaz,
etc.) se afla in stare de nefunctionare;

3.3.In raport cu securitatea si sanatatea muncii:

- sa respecte cu strictete normele de protectie a muncii si cele privind folosirea


echipamentului de lucru, de prevenire a incendiilor sau a oricaror situatii care ar putea pune in
primejdie cladirile, instalatiile societatii, ori viata, integritatea corporala sau sanatatea unor
persoane;

- sa respecte prevederile cuprinse in regulamentul interior si in contractul individual de


munca;

- Fiecare lucr tor trebuie s îşi desf şoare activitatea, în conformitate cu preg tirea şi
instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât s nu
expun la pericol de accidentare sau îmboln vire profesional atât propria persoan , cât şi alte
persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de munc .

- (1) În mod deosebit, în scopul realiz rii obiectivelor prev zute la punctul precedent,
lucr torii au urm toarele obligaţii:

a) s utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de


transport şi alte mijloace de producţie;

b) s utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, dup utilizare, s îl


înapoieze sau s îl pun la locul destinat pentru p strare;

c) s nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înl turarea


arbitrar a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor,
instalaţiilor tehnice şi cl dirilor, şi s utilizeze corect aceste dispozitive;

d) s comunice imediat angajatorului şi/sau lucr torilor desemnaţi orice situaţie de munc
despre care au motive întemeiate s o considere un pericol pentru securitatea şi s n tatea
lucr torilor, precum şi orice deficienţ a sistemelor de protecţie;


Y 
       

e) s aduc la cunoştinţ conduc torului locului de munc şi/sau angajatorului accidentele


suferite de propria persoan ;

f) s coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucr torii desemnaţi, atât timp cât este necesar, pentru
a face posibil realizarea oric ror m suri sau cerinţe dispuse de c tre inspectorii de munc şi
inspectorii sanitari, pentru protecţia s n t ţii şi securit ţii lucr torilor;

g) s coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucr torii desemnaţi,
pentru a permite angajatorului s se asigure c mediul de munc şi condiţiile de lucru sunt
sigure şi f r riscuri pentru securitate şi s n tate, în domeniul s u de activitate;

h) s îşi însuşeasc şi s respecte prevederile legislaţiei din domeniul securit ţii şi s n t ţii în
munc şi m surile de aplicare a acestora;

i) s dea relaţiile solicitate de c tre inspectorii de munc şi inspectorii sanitari.

(2) Obligaţiile prev zute la alin. (1) se aplic , dup caz, şi celorlalţi participanţi la procesul de
munc , potrivit activit ţilor pe care aceştia le desf şoar .

IV.Conditiile de munca:

Programul de munca este de _____________________________ __

Pauza de masa este de 30 de minute;

Concediul de odihna: ________zile lucratoare;

Durata contractului de munca: nedeterminata;

Locul desfasurarii muncii: restaurant;

Salarizare: salariul tarifar este de _______________________ lei;

Echipament de munca: uniforma.

Titularul postului, Administrator unic,


Y 
       

ààà  )  !
S.C. SELECT GRUP S.A. Aprobat,

Str. P-ta 14 Decembrie 1989, Nr.2 Administrator unic

Constantin Benta

FISA POSTULUI

I.Elemente de identificare a postului

1.Numele si prenumele: ___________________________________

2.Denumirea postului: bucatar sef

3.Pozitia in COR: ______________________

4.Departamentul: bucatarie

5.Nivelul postului: de executie si conducere

6.Relatii organizatorice:

-ierarhice: director executiv, administrator unic;

-functionale ± interne ± cu personalul din bucatarie

-externe ± cu ospatarii, cu vanzatorii din patiserie, cu magazionerul


si

lucratorul comercial, cu personalul de la departamentul

financiar contabil, cu patiserul sef, cu directorul

executiv, cu personalul din cadrul hotelului;

7.Pozitia postului in cadrul structurii:

7.1.Postul imediat superior: nu este cazul

7.2.Postul imediat inferior: bucatar


Y 
       

7.3.Este inlocuit de: alt bucatar

7.4.Inlocuieste pe: alt bucatar

8.Cerintele postului:

-studii: medii de specialitate

-vechime ± 5 ani

-alte cerinte specifice:

-corectitudine si principialitate in relatiile cu colegii si clientii;

-capacitate de analiza a pietei si de a intelege nevoile si asteptarile

clientului;

-aptitudini organizatorice, de comunicare, de conducere;

-sa fie organizata, indemanatica si atenta la detalii;

-sa aiba imaginatie si sa fie inventiva;

-loialitate fata de interesele societatii.

II.Descrierea postului

2.l Atribuţii generale

cunoaşterea şi respectarea normelor de igien , de protecţie a muncii şi tehnica securit ţii


muncii, precum şi a regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor;

însuşirea şi practicarea formelor de servire modern , specifice profilului unit ţii;

studierea permanent a cererii de consum;

impulsionarea desfacerii, în special a producţiei culinare şi altor preparate din producţia


proprie, folosind cele mai eficiente forme de reclam comercial ;

are obligativitatea de a purta ţinuta de serviciu curat , în conformitate cu cerinţele


administratorului sau a persoanei desemnate de acesta ( echipament curat , s nu miroase
excesiv a parfum pentru a nu deranja clientul , s nu fumeze şi s nu mestece gum în timpul
servirii clienţilor , fetele s nu poarte p rul desf cut );semneaz condica de prezenţ


Y 
       

2.2 Atributii specifice postului

- organizeaza, coordoneaza, previzioneaza, controleaza desfasurarea in conditii optime a


tuturor activitatilor din cadrul bucatariei;

- intocmeste lista cu necesarul zilnic si o comunica lucratorului comercial;

- asigura si respecta normelor igienico-sanitare privind productia, depozitarea si desfacerea


alimentelor;

- asigura pregatirea preparatelor din meniu si manifesta o flexibilitate in realizarea lor in


functie de preferintele clientului;

- intocmeste noi retete pentru diversificarea meniurilor;

- organizeaza, coordoneaza, controleaza si formeaza bucatarii cu privire la realizarea unui flux


tehnologic culinar corect;

- receptioneaza si verifica marfa primita atat din punct de vedere cantitativ, calitativ cat si
organoleptic, termenele de valabilitate si certificatele de calitate;

- intocmeste si preda pontajul la departamentul financiar contabil;

- intocmeste notele de predare-restituire catre alte sectii;

- coordoneaza si supervizeaza activitatea bucatarilor la organizarea meselor festive;

- stabileste meniurile (pentru nunti si ocazii speciale) de comun acord cu preferintele


clientului;

- respecta termenele de predare a comenzilor in sistem de catering si se ocupa de ambalarea,


de numerotarea si intocmirea avizului de insotire a marfurilor;

- tine o evidenta clara a materiilor prime operand intrarile, transferurile si vanzarile si preda
stocul la sfarsitul fiecarei luni la departamentul financiar contabil;

- se asigura ca bucatarii din subordine livreaz in cel mai scurt timp preparatele culinare din
secţie, în baza bonurilor de comand întocmite de osp tari;

- supervizeaza montarea preparatelor pe obiectele adecvate pentru servire si realizarea


elementele estetice ale preparatelor;
- asigura si respecta normele igienico-sanitare privind productia, depozitarea si desfacerea
alimentelor;


Y 
       

- asigura pregatirea preparatelor din meniu si manifesta flexibilitate in realizarea lor in


functie de preferintele clientului;

- particip la activitate de producţie culinar , pe toate fluxurile tehnologice;

- are obligaţia de a cunoaşte modul de preparare a tuturor reţetelor care se execut în


buc t rie,

- r spunde de calitatea şi cantitatea (conform gramajelor prev zute în reţete) preparatelor


servite şi de respectarea întocmai a ingrediendelor şi a reţetelor;

- participa la verificarea calitatii produselor si la prelevarea de esantioane pentru analiza de


laborator, conform legii;

- recunoaste si verifica calitatea materiilor prime si auxiliare;

- elimina m rfurile, materiile prime degradate , în curs de degradare sau care nu mai
corespund cerinţelor calitative;

- verifica daca produsele care necesit congelare, refrigerare sunt ambalate corespunz tor şi
etichetate de c tre buc tar.

- verific termenul de valabilitate al materiilor prime şi semipreparatele existente în frigidere


şi congelatoare şi are obligaţia s înl ture din unitate ceea ce nu corespunde din acest punct de
vedere.

- r spunde de aşezarea m rfii pe rafturi separate în frigidere si congelatoare, ambalat


corespunz tor şi etichetat , de p strarea produselor în caserole adecvate şi etichetate.

- in cazul survenirii unei toxiinfectii alimentare sau altei boli cauzate de produsele preparate,
datorita nerespectarii de catre salariat a regulilor de igiena sau ca urmare a utilizarii la
prepararea produselor a unor materii prime alterate ori avand termenul de garantie
expirat,salariatului i se va desface disciplinar contractul de munca si va raspunde atat
patrimonial, pentru prejudiciile materiale cauzate angajatorului, cat si contraventional sau
penal

- completeaz temperaturile în tabelul corespunz tor, conform normelor sanitar veterinare

- deprinderea cu echipamente si utilaje profesionale pentru alimentatie publica;

- este obligat s utilizeze în condiţii corespunz toare aparatura , utilajele şi mijloacele


existente în buc t rie , conform cu destinaţiile acestora .


Y 
       

- r spunde de p strarea în bune condiţii, de buna funcţionare şi de cur ţenia aparatelor şi


utilajelor şi a obiectelor de inventar primite în gestiune.

- verific zilnic şi permanent modul de funcţionare şi aspectul instalaţiilor şi utilajelor pe care


le are în r spundere

- este obligat s comunice de îndat compartimentului economic orice lips , degradarea,


deformare a utilajelor, maşinilor, dispozitivelor, obiectelor de inventar din spaţiul de
producţie ( buc t rie);

- r spunde de efectuarea corect a cur ţeniei şi dezinfecţiei în buc t rie , pe toat durata
programului de lucru .

- raspunde de cur ţenia locului de munc

- r spunde de utilizarea obiectelor de inventar din dotare ( tacâmuri, farfurii, boluri, oale,
tig i, forme, vase, etc. ).

- nu paraseste locul de munca decat cu acordul directorului executiv sau a administratorului


unic;

în cazul în care sunt probleme pe care bucatarul şef nu le poate rezolva, se va adresa
administratorului;

propune punerea in aplicare a unor sanctiuni pentru subordonati, datorita nerespectarii


normelor de conduita generala;

r spunde de corectitudinea listelor de prezenţ ;

- nu are voie sa consume bauturi alcoolice in unitate si sa lipseasca nemotivat de la serviciu;

- purtarea uniformei este obligatorie pe toata durata programului de lucru;

- are obligatia sa participe la cursurile de igiena a muncii, conform legislatiei in vigoare;

- se preocupa permanent de reducerea costurilor cu utilitatile(apa, curent electric, gaz);

- nu are voie sa execute lucrari straine de interesele societatii in timpul serviciului, sa


primeasca de la cetateni sau salariati bani sau alte foloase pentru activitatile prestate in timpul
orelor de serviciu;

2.3. Atributii generale responsabil HACCP bucatarie

zilnic:

implementare activa masuri HACCP conform procedurilor specifice.


Y 
       

inspectie privind materie prima receptionata, depozitata si pregatirea materiei prime cu


completarea documentelor de vizualizare

inspectie vizuala si evaluare stare de igiena a spatiului, utilajelor, echipamentelor si


facilitatilor din spatiile de productie cu completarea documentelor de vizualizare a actiunilor
cel putin de trei ori pe ciclu de productie.

inspectia persoanelor care intra in procesul de productie si completarea documentelor


HACCP.

Saptaminal:

organizarea si implicarea activa in activitatile de igienizare saptaminale in spatiile de


productie

verificarea produselor achizitionate si depozitate pentru perioade mai lungi

inspectia utilajelor si a modului de functionare a acestora

aprovizionarea si gestionarea saptamanala a substantelor si materialelor de igienizare

Lunar:

organizarea si implicarea in igienizarea generala a spatiilor si utilajelor si verificarea finala a


calitatii igienizarii

verificarea si completarea stocurilor de substante si materiale specifice HACCP

instruirea si sedintele de corectie a procedurilor HACCP

asigura administrarea si managementul programului HACCP din punct de vedere tehnic,

urmareste realizarea obiectivelor programului HACCP si a indicilor si parametrilor de


siguranta a alimentului,

coordoneaza echipa de implementare haccp pe fluxul tehnologic,

se ocupa de avizarea rapoartelor si a tuturor inscrisurilor haccp,

stabileste criteriile tehnice ale echipamentelor si substantelor utilizate in programele


preliminarii si haccp,

se ocupa de semnarea documentelor de reprezentare a organizatiei in toate aspectele cu


legatura directa sau indirecta cu siguranta alimentului,


Y 
      

desfasoara activitati specifice de implementare a programelor preliminare si a masurilor din


programul haccp.

urmareste realizarea obiectivelor, a rezultatelor planificate si a indicelor de performanta


stabiliti prin programul de calitate,

asigura o buna imagine a organizatiei si asigura comunicarea cu clientii, media si autoritatile


competente in relatia cu efectele sau rezultatele implementarii programuluui haccp

comunica membrilor echipei de implementare haccp toate corectiile si masurile de remediere


a aspectelor neconforme constatate din punct de vedere tehnic

monitorizeaza activ gradul de realizare a obiectivelor programului haccp

3.Responsabilitati:

3.1.In raport cu alte persoane:

- sa promoveze raporturile colegiale si mentinerea comportarii corecte in cadrul relatiilor de


munca;

3.2.In raport cu bunurile din dotare:

- sa protejeze bunurile societatii indiferent de localizarea acestora;

- sa informeze conducatorul locului de munca despre orice situatie perturbatoare sau


generatoare de prejudicii;

- sa se asigure, atunci cand este ultima persoana care paraseste incaperea, ca toate instalatiile
curente din dotare (instalatiile de alimentare cu apa, instalatiile electrice, instalatiile de gaz,
etc.) se afla in stare de nefunctionare;

3.3.In raport cu securitatea si sanatatea muncii:

- sa respecte cu strictete normele de protectie a muncii si cele privind folosirea


echipamentului de lucru, de prevenire a incendiilor sau a oricaror situatii care ar putea pune in
primejdie cladirile, instalatiile societatii, ori viata, integritatea corporala sau sanatatea unor
persoane;

- sa respecte prevederile cuprinse in regulamentul interior si in contractul individual de


munca;

- Fiecare lucr tor trebuie s îşi desf şoare activitatea, în conformitate cu preg tirea şi
instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât s nu


Y 
       

expun la pericol de accidentare sau îmboln vire profesional atât propria persoan , cât şi alte
persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de munc .

- (1) În mod deosebit, în scopul realiz rii obiectivelor prev zute la punctul precedent,
lucr torii au urm toarele obligaţii:

a) s utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de


transport şi alte mijloace de producţie;

b) s utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, dup utilizare, s îl


înapoieze sau s îl pun la locul destinat pentru p strare;

c) s nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înl turarea


arbitrar a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor,
instalaţiilor tehnice şi cl dirilor, şi s utilizeze corect aceste dispozitive;

d) s comunice imediat angajatorului şi/sau lucr torilor desemnaţi orice situaţie de munc
despre care au motive întemeiate s o considere un pericol pentru securitatea şi s n tatea
lucr torilor, precum şi orice deficienţ a sistemelor de protecţie;

e) s aduc la cunoştinţ conduc torului locului de munc şi/sau angajatorului accidentele


suferite de propria persoan ;

f) s coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucr torii desemnaţi, atât timp cât este necesar, pentru
a face posibil realizarea oric ror m suri sau cerinţe dispuse de c tre inspectorii de munc şi
inspectorii sanitari, pentru protecţia s n t ţii şi securit ţii lucr torilor;

g) s coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucr torii desemnaţi,
pentru a permite angajatorului s se asigure c mediul de munc şi condiţiile de lucru sunt
sigure şi f r riscuri pentru securitate şi s n tate, în domeniul s u de activitate;

h) s îşi însuşeasc şi s respecte prevederile legislaţiei din domeniul securit ţii şi s n t ţii în
munc şi m surile de aplicare a acestora;

i) s dea relaţiile solicitate de c tre inspectorii de munc şi inspectorii sanitari.

(2) Obligaţiile prev zute la alin. (1) se aplic , dup caz, şi celorlalţi participanţi la procesul de
munc , potrivit activit ţilor pe care aceştia le desf şoar .

IV.Conditiile de munca:

Programul de munca este de _______________________________


Y 
       

Pauza de masa este de 30 de minute;

Concediul de odihna: ________zile lucratoare;

Durata contractului de munca: nedeterminata;

Locul desfasurarii muncii: bucatarie;

Salarizare: salariul tarifar este de _______________________ lei;

Echipament de munca: uniforma.

Titularul postului, Administrator unic,


Y 
       

ààà * )  
S.C. SELECT GRUP S.A. Aprobat,

Str. P-ta 14 Decembrie 1989, Nr.2 Administator unic

Constantin Benta

FISA POSTULUI

I.Elemente de identificare a postului

1.Numele si prenumele: ___________________________________

2.Denumirea postului: barman

3.Pozitia in COR:___________________

4.Departamentul: restaurant

5.Nivelul postului: de executie

6.Relatiile organizatorice:

-ierarhice ± sef sala, director executiv, administrator unic

-functionale ± interne ± cu ospatarii, femeile de serviciu

- externe ± cu lucratorul comercial, cu magazionerul, cu

personalul de la departamentul financiar contabil, cu

directorul executiv, cu personalul din cadrul hotelului;

7.Pozitia postului in cadrul structurii:

7.1.Postul imediat superior: sef sala

7.2.Postul imediat inferior: nu este cazul

7.3.Este inlocuit de: un ospatar


Y 
       

7.4.Inlocuieste pe: nu este cazul

8.Cerintele postului:

-studii: medii de specialitate

-vechime ± nu este cazul

-alte cerinte specifice:

-corectitudine si principialitate in relatiile cu colegii si clientii;

-aspect fizic placut, prezenta agreabila, amabilitate, solicitudine;

-aptitudini organizatorice, de comunicare;

-loialitate deplina fata de interesele societatii.

II.Descrierea postului:

Atribuţii generale :

cunoaşterea şi respectarea normelor de igien , de protecţie a muncii şi tehnica securit ţii


muncii, precum şi a regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor;

însuşirea şi practicarea formelor de servire modern , specifice profilului unit ţii;

studierea permanent a cererii de consum;

angajatul este obligat sa anunte de indata conducerea unitatii, in situatia in care se


imbolnavesc de boli contagioase;

impulsionarea desfacerii, în special a producţiei culinare şi altor preparate din producţia


proprie, folosind cele mai eficiente forme de reclam comercial ;

obligativitatea de a purta ţinuta de serviciu curat , în conformitate cu cerinţele


administratorului sau a persoanei desemnate de acesta ( echipament curat , s nu miroase
excesiv a parfum, unghii scurte şi curate, f r bijuterii la mân , s nu fumeze şi s nu mestece
gum în timpul servirii clienţilor , fetele s nu poarte p rul desf cut );

r spunde integral faţ de unitatea la care lucreaz pentru pagubele pe care le-a cauzat în
gestiunea unit ţii ;

semneaz condica de prezenţ .

2.2..Atributii specifice postului


Y 
       

organizeaza, coordoneaza, controleaza desfasurarea in conditii optime a tuturor activitatilor


din cadrul restaurantului;

la inceputul programului îşi stabileşte stocul optim de produse şi materiale şi le

solicit persoanei de la aprovizionare , în vederea unei bune funcţion ri pe parcursul


întregului s u program de lucru ,

verifica stocul fizic si valoric al gestiunii la intrarea in serviciu si il intocmeste la iesirea din
serviciu;

se aprovizioneaz cu toate sortimentele de b uturi necesare acoperirii menu-ului zilei;

se doteaz cu toate tipurile de pahare pentru servire şi cu cilindri gradaţi pentru m surarea
b uturilor;

receptioneaza marfa primita urmarind daca corespunde din punct de vedere cantitativ precum
si termenele de valabilitate;

participa zilnic la organizarea si pregatirea micului dejun pentru clientii din hotel;

primeste comenzile din sala, de la clientii din camere sau de la receptie, le pregateste si le
preda ospatarilor;

respecta si raspunde de servirea bauturilor conform gramajelor solicitate de ospatar sau


consumator, ca si de calitatea si racirea acestora in anotimpul calduros;

elibereaz comenzile la osp tari, doar în baza notelor de comand listate la imprimanta;

preg teşte, la comand , b uturile în amestecuri, potrivit reţelor alcoolice sau r coritoare,
contribuind din plin la realizarea de noi reţete pe baz de sucuri din fructe şi legume;

etaleaz m rfurile în secţie ;

elibereaza nota de plata si bonul fiscal, incaseaza contravaloarea consumatiei ;

are obligatia sa se asigure tot timpul cu moneda divizionara de la caserie pentru a da restul
clientului;

la sfarsitul programului de lucru, sorteaza ambalajul marfurilor consumate si le depoziteaza in


magazie;

verifica buna functionare si curatenia instalatiilor si a agregatelor atat la inceputul


programului de munca cat si la terminarea lui: esspresor cafea , blender ness , storc tor fructe
, maşin de sp lat vase , imprimant bar, frigidere, mobilier etc;


Y 
       

intretine echipamentul de bar ± pahare, mixere, shakere;

asigura pastrarea fructelor, a diferitelor ingrediente si materii prime folosite la bauturi in


conditiile prevazute de lege;

intocmeste raportul de gestiune zilnic si-l preda la contabilitate;

se preocupa permanent de reducerea costurilor cu utilitatile (apa, curent electric);

informeaza seful ierarhic despre orice reclamatie venita din partea clientilor;

preda la caserie banii impreuna cu raportul zilnic;

respect ţinuta fizic şi vestimentar conform normelor igienico-sanitare şi a modelului


stabilit pe unitate;

nu paraseste locul de munca decat cu acordul directorului executiv sau a sefului de restaurant;

nu are voie sa consume bauturi alcoolice in unitate si sa lipseasca nemotivat de la serviciu;

nu are voie sa execute lucrari straine de interesele societatii in timpul serviciului, sa transmita
persoanelor fizice sau juridice date care nu sunt de interes public si nu au legatura cu acestea;

ii este interzisa introducerea şi comercializarea în incinta spaţiului , de produse neaparţinând


unit ţii la care acesta este salariat ;

este obligat sa participe la cursurile de igiena a muncii, ori de cite ori este nevoie, conform
legislatiei in vigoare.

dac în cazul verific rilor , apar diferenţe între inventare şi marcaje ( situaţia faptic şi
scriptic a vânz rilor ) se vor lua m suri de recuperare prin imputarea pagubelor în sarcina
celor vinovaţi . Pentru paguba produsa, raspund solidar toti salariatii din tura respectiva.

r spunde de folosirea obiectelor de inventar ( pahare, scrumiere, ceşti şi farfuriuţe cafea, t vi


inox, linguriţe, ceaşc pentru lapte, c ni, halbe, tacâmuri, farfurii ). Obiecte constatate lips la
inventar se vor imputa personalului de servire.

efectueaz cur ţenia în cadrul secţiei , la intrarea şi ieşirea din serviciu;

imediat dupa finalizarea curateniei la locul de munca la terminarea programului de lucru,


salariatul are obligatia de a parasi incinta unitatii.

III.Responsabilitati:

3.1.In raport cu alte persoane:


Y 
       

- sa promoveze raporturile colegiale si mentinerea comportarii corecte in cadrul relatiilor de


munca;

3.2.In raport cu bunurile din dotare:

- sa protejeze bunurile societatii indiferent de localizarea acestora;

- sa informeze conducatorul locului de munca despre orice situatie perturbatoare sau


generatoare de prejudicii;

- sa se asigure, atunci cand este ultima persoana care paraseste incaperea, ca toate instalatiile
curente din dotare (instalatiile de alimentare cu apa, instalatiile electrice, instalatiile de gaz,
etc.) se afla in stare de nefunctionare;

3.3.In raport cu securitatea si sanatatea muncii:

- sa respecte cu strictete normele de protectie a muncii si cele privind folosirea


echipamentului de lucru, de prevenire a incendiilor sau a oricaror situatii care ar putea pune in
primejdie cladirile, instalatiile societatii, ori viata, integritatea corporala sau sanatatea unor
persoane;

- sa respecte prevederile cuprinse in regulamentul interior si in contractul individual de


munca;

- Fiecare lucr tor trebuie s îşi desf şoare activitatea, în conformitate cu preg tirea şi
instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât s nu
expun la pericol de accidentare sau îmboln vire profesional atât propria persoan , cât şi alte
persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de munc .

- (1) În mod deosebit, în scopul realiz rii obiectivelor prev zute la punctul precedent,
lucr torii au urm toarele obligaţii:

a) s utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de


transport şi alte mijloace de producţie;

b) s utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, dup utilizare, s îl


înapoieze sau s îl pun la locul destinat pentru p strare;

c) s nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înl turarea


arbitrar a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor,
instalaţiilor tehnice şi cl dirilor, şi s utilizeze corect aceste dispozitive;


Y 
       

d) s comunice imediat angajatorului şi/sau lucr torilor desemnaţi orice situaţie de munc
despre care au motive întemeiate s o considere un pericol pentru securitatea şi s n tatea
lucr torilor, precum şi orice deficienţ a sistemelor de protecţie;

e) s aduc la cunoştinţ conduc torului locului de munc şi/sau angajatorului accidentele


suferite de propria persoan ;

f) s coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucr torii desemnaţi, atât timp cât este necesar, pentru
a face posibil realizarea oric ror m suri sau cerinţe dispuse de c tre inspectorii de munc şi
inspectorii sanitari, pentru protecţia s n t ţii şi securit ţii lucr torilor;

g) s coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucr torii desemnaţi,
pentru a permite angajatorului s se asigure c mediul de munc şi condiţiile de lucru sunt
sigure şi f r riscuri pentru securitate şi s n tate, în domeniul s u de activitate;

h) s îşi însuşeasc şi s respecte prevederile legislaţiei din domeniul securit ţii şi s n t ţii în
munc şi m surile de aplicare a acestora;

i) s dea relaţiile solicitate de c tre inspectorii de munc şi inspectorii sanitari.

(2) Obligaţiile prev zute la alin. (1) se aplic , dup caz, şi celorlalţi participanţi la procesul de
munc , potrivit activit ţilor pe care aceştia le desf şoar .

IV.Conditiile de munca:

Programul de munca este de _______________________________

Pauza de masa este de 30 de minute;

Concediul de odihna: ________zile lucratoare;

Durata contractului de munca: nedeterminata;

Locul desfasurarii muncii: restaurant;

Salarizare: salariul tarifar este de _______________________ lei;

Echipament de munca: uniforma.

Titularul postului, Administrator unic,


Y 
       

ààà + ) 
S.C. SELECT GRUP S.A. Aprobat,

Str. P-ta 14 Decembrie 1989, Nr.2 Administrator unic

Constantin Benta

FISA POSTULUI

I.Elemente de identificare a postului

1.Numele si prenumele: ____________________________________

2.Denumirea postului: bucatar

3.Pozitia in COR: _______________

4.Departamentul: bucatarie

5.Nivelul postului: de executie

6.Relatiile organizatorice:

-ierarhice ± sef bucatar, director executiv, administrator unic

-functionale ± interne ± cu ceilalti bucatari, cu ajutorii de bucatari, femeile de

serviciu

- externe ± cu ospatarii,cu gestionarul, cu personalul de la

departamentul financiar contabil, cu personalul din

cadrul hotelului;

7.Pozitia postului in cadrul structurii:

7.1.Postul imediat superior: bucatar sef

7.2.Postul imediat inferior: ajutor de bucatar


Y 
       

7.3.Este inlocuit de: alt bucatar

7.4.Inlocuieste pe: alt bucatar

8.Cerintele postului:

-studii: medii de specialitate

-vechime ± 2 ani

-alte cerinte specifice:

-corectitudine si principialitate in relatiile cu colegii;

-sa fie organizata, indemanatica si atenta la detalii;

-sa aiba imaginatie si sa fie inventiva;

-flexibilitate;

-loialitate fata de interesele societatii;

II.Descrierea postului

2.l Atribuţii generale

cunoaşterea şi respectarea normelor de igien , de protecţie a muncii şi tehnica securit ţii


muncii, precum şi a regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor;

însuşirea şi practicarea formelor de servire modern , specifice profilului unit ţii;

studierea permanent a cererii de consum;

impulsionarea desfacerii, în special a producţiei culinare şi altor preparate din producţia


proprie, folosind cele mai eficiente forme de reclam comercial ;

are obligativitatea de a purta ţinuta de serviciu curat , în conformitate cu cerinţele


administratorului sau a persoanei desemnate de acesta ( echipament curat , s nu miroase
excesiv a parfum pentru a nu deranja clientul , s nu fumeze şi s nu mestece gum în timpul
servirii clienţilor , fetele s nu poarte p rul desf cut );

semneaz condica de prezenţ


Y 
       

2.2 Atributii specifice postului

- la inceputul programului pregateste masa de lucru, ustensilele si participa la intocmirea


necesarului de materii prime pentru ziua respectiva pe care-l comunica bucatarului sef;

- livreaz in cel mai scurt timp preparatele culinare din secţie, în baza bonurilor de comand
întocmite de osp tari;

- monteaza preparatele pe obiectele adecvate pentru servire si realizeaza elementele estetice


ale preparatelor;
- asigura si respecta normele igienico-sanitare privind productia, depozitarea si desfacerea
alimentelor;

- asigura pregatirea preparatelor din meniu si manifesta flexibilitate in realizarea lor in


functie de preferintele clientului;

- particip la activitate de producţie culinar , pe toate fluxurile tehnologice;

- participa la realizarea meniurilor (pentru nunti si ocazii speciale) sub indrumarea bucatarului
sef ;

- are obligaţia de a cunoaşte modul de preparare a tuturor reţetelor care se execut în


buc t rie,

- r spunde de calitatea şi cantitatea (conform gramajelor prev zute în reţete) preparatelor


servite şi de respectarea întocmai a ingrediendelor şi a reţetelor;

- participa la verificarea calitatii produselor si la prelevarea de esantioane pentru analiza de


laborator, conform legii;

- recunoaste si verifica calitatea materiilor prime si auxiliare;

- aduce la cunoştinţa buc tarului-şef existenţa m rfurilor, materiilor prime degradate , în curs
de degradare sau care nu mai corespund cerinţelor calitative;

- produsele care necesit congelare, refrigerare vor fi ambalate corespunz tor şi etichetate de
c tre buc tar.

- verific termenul de valabilitate al materiilor prime şi semipreparatele existente în frigidere


şi congelatoare şi are obligaţia s înl ture din unitate ceea ce nu corespunde din acest punct de
vedere.

- r spunde de aşezarea m rfii pe rafturi separate în frigidere si congelatoare, ambalat


corespunz tor şi etichetat , de p strarea produselor în caserole adecvate şi etichetate.


Y 
       

- in cazul survenirii unei toxiinfectii alimentare sau altei boli cauzate de produsele preparate,
datorita nerespectarii de catre salariat a regulilor de igiena sau ca urmare a utilizarii la
prepararea produselor a unor materii prime alterate ori avand termenul de garantie
expirat,salariatului i se va desface disciplinar contractul de munca si va raspunde atat
patrimonial, pentru prejudiciile materiale cauzate angajatorului, cat si contraventional sau
penal

- completeaz temperaturile în tabelul corespunz tor, conform normelor sanitar veterinare

- deprinderea cu echipamente si utilaje profesionale pentru alimentatie publica;

- este obligat s utilizeze în condiţii corespunz toare aparatura , utilajele şi mijloacele


existente în buc t rie , conform cu destinaţiile acestora .

- r spunde de p strarea în bune condiţii, de buna funcţionare şi de cur ţenia aparatelor şi


utilajelor şi a obiectelor de inventar primite în gestiune.

- verific zilnic şi permanent modul de funcţionare şi aspectul instalaţiilor şi utilajelor pe care


le are în r spundere

- este obligat s comunice de îndat compartimentului economic orice lips , degradarea,


deformare a utilajelor, maşinilor, dispozitivelor, obiectelor de inventar din spaţiul de
producţie ( buc t rie);

- particip şi r spunde de efectuarea corect a cur ţeniei şi dezinfecţiei în buc t rie , pe toat
durata programului de lucru .

- particip efectiv la sfârşitul programului la cur ţenia locului de munc

- r spunde de utilizarea obiectelor de inventar din dotare ( tacâmuri, farfurii, boluri, oale,
tig i, forme, vase, etc. ).

- nu paraseste locul de munca decat cu acordul bucatarului sef;

- nu are voie sa consume bauturi alcoolice in unitate si sa lipseasca nemotivat de la serviciu;

- purtarea uniformei este obligatorie pe toata durata programului de lucru;

- are obligatia sa participe la cursurile de igiena a muncii, conform legislatiei in vigoare;

- se preocupa permanent de reducerea costurilor cu utilitatile(apa, curent electric, gaz);


Y 
       

- nu are voie sa execute lucrari straine de interesele societatii in timpul serviciului, sa


primeasca de la cetateni sau salariati bani sau alte foloase pentru activitatile prestate in timpul
orelor de serviciu;

3.Responsabilitati:

3.1.In raport cu alte persoane:

- sa promoveze raporturile colegiale si mentinerea comportarii corecte in cadrul relatiilor de


munca;

3.2.In raport cu bunurile din dotare:

- sa protejeze bunurile societatii indiferent de localizarea acestora;

- sa informeze conducatorul locului de munca despre orice situatie perturbatoare sau


generatoare de prejudicii;

- sa se asigure, atunci cand este ultima persoana care paraseste incaperea, ca toate instalatiile
curente din dotare (instalatiile de alimentare cu apa, instalatiile electrice, instalatiile de gaz,
etc.) se afla in stare de nefunctionare;

3.3.In raport cu securitatea si sanatatea muncii:

- sa respecte cu strictete normele de protectie a muncii si cele privind folosirea


echipamentului de lucru, de prevenire a incendiilor sau a oricaror situatii care ar putea pune in
primejdie cladirile, instalatiile societatii, ori viata, integritatea corporala sau sanatatea unor
persoane;

- sa respecte prevederile cuprinse in regulamentul interior si in contractul individual de


munca;

- Fiecare lucr tor trebuie s îşi desf şoare activitatea, în conformitate cu preg tirea şi
instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât s nu
expun la pericol de accidentare sau îmboln vire profesional atât propria persoan , cât şi alte
persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de munc .

- (1) În mod deosebit, în scopul realiz rii obiectivelor prev zute la punctul precedent,
lucr torii au urm toarele obligaţii:

a) s utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de


transport şi alte mijloace de producţie;

b) s utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, dup utilizare, s îl


înapoieze sau s îl pun la locul destinat pentru p strare;


Y   ‘ 


c) s nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înl turarea


arbitrar a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor,
instalaţiilor tehnice şi cl dirilor, şi s utilizeze corect aceste dispozitive;

d) s comunice imediat angajatorului şi/sau lucr torilor desemnaţi orice situaţie de munc
despre care au motive întemeiate s o considere un pericol pentru securitatea şi s n tatea
lucr torilor, precum şi orice deficienţ a sistemelor de protecţie;

e) s aduc la cunoştinţ conduc torului locului de munc şi/sau angajatorului accidentele


suferite de propria persoan ;

f) s coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucr torii desemnaţi, atât timp cât este necesar, pentru
a face posibil realizarea oric ror m suri sau cerinţe dispuse de c tre inspectorii de munc şi
inspectorii sanitari, pentru protecţia s n t ţii şi securit ţii lucr torilor;

g) s coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucr torii desemnaţi,
pentru a permite angajatorului s se asigure c mediul de munc şi condiţiile de lucru sunt
sigure şi f r riscuri pentru securitate şi s n tate, în domeniul s u de activitate;

h) s îşi însuşeasc şi s respecte prevederile legislaţiei din domeniul securit ţii şi s n t ţii în
munc şi m surile de aplicare a acestora;

i) s dea relaţiile solicitate de c tre inspectorii de munc şi inspectorii sanitari.

(2) Obligaţiile prev zute la alin. (1) se aplic , dup caz, şi celorlalţi participanţi la procesul de
munc , potrivit activit ţilor pe care aceştia le desf şoar .

IV.Conditiile de munca:

Programul de munca este de _______________________________

Pauza de masa este de 30 de minute;

Concediul de odihna: ________zile lucratoare;

Durata contractului de munca: nedeterminata;

Locul desfasurarii muncii: bucatarie;

Salarizare: salariul tarifar este de _______________________ lei;

Echipament de munca: uniforma.

Titularul postului, Administrator unic,


Y 
       

ààà , 
S.C. SELECT GRUP S.A. Aprobat,

Str. P-ta 14 Decembrie 1989, Nr.2 Administrator unic

Constantin Benta

FISA POSTULUI

I.Elemente de identificare a postului

1.Numele si prenumele: __________________________________

2.Denumirea postului: ospatar

3.Pozitia in COR: ____________________

4.Departamentul: restaurant

5.Nivelul postului: de executie

6.Relatiile organziatorice:

-ierarhice ± sef sala, director executiv, administrator unic

-functionale ± interne ± cu ceilalti ospatari, barmani, femeile de serviciu

- externe ± cu personalul din bucatarie, cofetarie, patiserie, cu

personalul de la departamentul financiar contabil, cu

personalul din cadrul hotelului.

7.Pozitia postului in cadrul structurii:

7.1.Postul imediat superior: sef de sala

7.2.Postul imediat inferior: nu este cazul

7.3.Este inlocuit de: alt ospatar

Capitolul III.Resurse umane

7.4.Inlocuieste pe: alt ospatar


Y 
       

8.Cerintele postului:

-studii: medii de specialitate

-vechime- nu este cazul

-alte cerinte specifice:

-corectitudine si principialitate in relatiile cu colegii si clientii;

-aspect fizic placut, prezenta agreabila, amabilitate, solicitudine;

-aptitudini organizatorice, de comunicare;

-loialitate deplina fata de interesele societatii.

II.Descrierea postului:

Atribuţii generale :

cunoaşterea şi respectarea normelor de igien , de protecţie a muncii şi tehnica securit ţii


muncii, precum şi a regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor;

însuşirea şi practicarea formelor de servire modern , specifice profilului unit ţii;

studierea permanent a cererii de consum;

angajatul este obligat sa anunte de indata conducerea unitatii, in situatia in care se


imbolnavesc de boli contagioase;

impulsionarea desfacerii, în special a producţiei culinare şi altor preparate din producţia


proprie, folosind cele mai eficiente forme de reclam comercial ;

obligativitatea de a purta ţinuta de serviciu curat , în conformitate cu cerinţele


administratorului sau a persoanei desemnate de acesta ( echipament curat , s nu miroase
excesiv a parfum, unghii scurte şi curate, f r bijuterii la mân , s nu fumeze şi s nu mestece
gum în timpul servirii clienţilor , fetele s nu poarte p rul desf cut);

r spunde integral faţ de unitatea la care lucreaz pentru pagubele pe care le-a cauzat în
gestiunea unit ţii ;

semneaz condica de prezenţ .

2.Atributii specifice postului

pregateste sala pentru servirea clientilor ;


Y 
       

verific si intretine permanent ordinea si curatenia la locul de munca, starea de cur ţenie a
salonului, a fiec rui sector, oficiu, a veselei, mobilierului, inventarului textil etc., intervenind
cu corecturile ce se impun;

execut aranjarea meselor cu întregul inventar ce se impune (mise-en-place) în sala de servire;

intampina clientii si ii conduce la masa, le prezinta listele de meniu, ii ajuta la alegerea


produselor, ii informeaza despre compozitia produselor din lista-meniu, modul de preparare
sau alte informatii solicitate de client;

serveşte consumatorii în ordinea sosirii în sala de servire, evitând serviciul preferenţial;

atunci când se adreseaz clientului , timbrul vocal trebuie s fie calm ; expresia feţei trebuie s
fie deschis şi luminoas ; s aibe afişat un surâs pl cut la vedere ; în general întreaga
prezenţ a osp tarului s inspire încredere , amabilitate şi respect faţ de client ;

transmite comenzile bucatariei, barmanului si dupa caz, vanzatorilor de la cofetarie si


patiserie;

preia comenzile si serveste clientii intr-o maniera eficienta si profesionala;

bate in casa de marcat comenzile, în ordine , eventual aşteptând ca osp tarul de dinaintea lui
s -şi termine dictarea comenzii ;

trebuie s cunoasc conţinutul listelor de preparare şi de b uturi, modul de prezentare şi


servire a cestora;

efectueaz debarasarea veselei şi a altor obiecte de inventar de la masa consumatorilor, pe


care le transport şi le ordoneaz la fiecare oficiu;

debaraseaza periodic sticlele, paharele, vesela;

este mereu atent daca clientul mai doreste ceva;

elibereaza nota de plata si bonul fiscal; incaseaza contravaloarea consumatiei si multumeste


clientului invitandu-l sa revina;

nu onoreaz comenzi f r ca acestea s fie notate în casa de marcat ;

r spunde de exactitatea notelor de plat şi de predare a acestora împreun cu bonul fiscal


fiec rui consumator ;

informeaza permanent seful ierarhic despre orice reclamatie venita din partea clientilor;

are în permanenţ asupra lui ustensilele de serviciu, anc r, ustensilele pentru debuşonat,
carnet notes, precum şi ustensilele de uz gospod resc la vestiare;

Y 
       

se preocupa permanent de aspectul, de tinuta sa exterioara si igiena proprie;

prin rotatie, se ocupa de organizarea micului dejun pentru clientii de la hotel;

la solicitare, executa serviciul room-service pentru clientii din hotel;

poarta uniforma pe toata durata programului de lucru;

nu paraseste locul de munca decat cu acordul sefului de sala sau al directorului executiv;

nu are voie sa consume bauturi alcoolice in unitate si sa lipseasca nemotivat de la serviciu;

nu are voie sa execute lucrari straine de interesele societatii in timpul serviciului;

este obligat sa participe la cursurile de igiena a muncii, ori de cite ori este nevoie, conform
legislatiei in vigoare.

respect şi r spunde de aplicarea la locul de munc a regulilor profesionale în arta serviciilor


în unitate, a regulilor de igien sanitar şi de protecţia muncii;

se preocup permanent de ridicarea cunoştinţelor sale profesionale şi de cultur general ,


efectuând servicii calitative de porţionare şi de servire la masa consumatorilor;

execut serviciul c tre consumatori cu o comportare civilizat ;

nu introduce şi comercializeaz în incinta spaţiului produse neaparţinând unit ţii la care


acesta este salariat ;

în timpul programului nu poart discuţii în contradictoriu cu toţi colegii de serviciu ,


eventualele probleme ap rute le raportez sefului de sala, care le va remedia ;

dac în cazul verific rilor , apar diferenţe între inventare şi marcaje ( situaţia faptic şi
scriptic a vânz rilor ) se vor lua m suri de recuperare prin imputarea pagubelor în sarcina
celor vinovaţi . Pentru paguba produsa, raspund solidar toti salariatii din tura respectiva.

r spunde de folosirea obiectelor de inventar ( pahare, scrumiere, ceşti şi farfuriuţe cafea, t vi


inox, linguriţe, ceaşc pentru lapte, c ni, halbe, tacâmuri, farfurii ). Obiecte constatatate lips
la inventar se vor imputa personalului de servire.

3.Responsabilitati:

3.1.In raport cu alte persoane:

- sa promoveze raporturile colegiale si mentinerea comportarii corecte in cadrul relatiilor de


munca;


Y 
       

3.2.In raport cu bunurile din dotare:

- sa protejeze bunurile societatii indiferent de localizarea acestora;

- sa informeze conducatorul locului de munca despre orice situatie perturbatoare sau


generatoare de prejudicii;

- sa se asigure, atunci cand este ultima persoana care paraseste incaperea, ca toate instalatiile
curente din dotare (instalatiile de alimentare cu apa, instalatiile electrice, instalatiile de gaz,
etc.) se afla in stare de nefunctionare;

3.3.In raport cu securitatea si sanatatea muncii:

- sa respecte cu strictete normele de protectie a muncii si cele privind folosirea


echipamentului de lucru, de prevenire a incendiilor sau a oricaror situatii care ar putea pune in
primejdie cladirile, instalatiile societatii, ori viata, integritatea corporala sau sanatatea unor
persoane;

- sa respecte prevederile cuprinse in regulamentul interior si in contractul individual de


munca;

- Fiecare lucr tor trebuie s îşi desf şoare activitatea, în conformitate cu preg tirea şi
instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât s nu
expun la pericol de accidentare sau îmboln vire profesional atât propria persoan , cât şi alte
persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de munc .

- (1) În mod deosebit, în scopul realiz rii obiectivelor prev zute la punctul precedent,
lucr torii au urm toarele obligaţii:

a) s utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de


transport şi alte mijloace de producţie;

b) s utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, dup utilizare, s îl


înapoieze sau s îl pun la locul destinat pentru p strare;

c) s nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înl turarea


arbitrar a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor,
instalaţiilor tehnice şi cl dirilor, şi s utilizeze corect aceste dispozitive;

d) s comunice imediat angajatorului şi/sau lucr torilor desemnaţi orice situaţie de munc
despre care au motive întemeiate s o considere un pericol pentru securitatea şi s n tatea
lucr torilor, precum şi orice deficienţ a sistemelor de protecţie;


Y 
       

e) s aduc la cunoştinţ conduc torului locului de munc şi/sau angajatorului accidentele


suferite de propria persoan ;

f) s coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucr torii desemnaţi, atât timp cât este necesar, pentru
a face posibil realizarea oric ror m suri sau cerinţe dispuse de c tre inspectorii de munc şi
inspectorii sanitari, pentru protecţia s n t ţii şi securit ţii lucr torilor;

g) s coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucr torii desemnaţi,
pentru a permite angajatorului s se asigure c mediul de munc şi condiţiile de lucru sunt
sigure şi f r riscuri pentru securitate şi s n tate, în domeniul s u de activitate;

h) s îşi însuşeasc şi s respecte prevederile legislaţiei din domeniul securit ţii şi s n t ţii în
munc şi m surile de aplicare a acestora;

i) s dea relaţiile solicitate de c tre inspectorii de munc şi inspectorii sanitari.

(2) Obligaţiile prev zute la alin. (1) se aplic , dup caz, şi celorlalţi participanţi la procesul de
munc , potrivit activit ţilor pe care aceştia le desf şoar .

IV.Conditiile de munca:

Programul de munca este de _______________________________

Pauza de masa este de 30 de minute;

Concediul de odihna: ________zi le lucratoare;

Durata contractului de munca: nedeterminata;

Locul desfasurarii muncii: restaurant;

Salarizare: salariul tarifar este de _______________________ lei;

Echipament de munca: uniforma.

Titularul postului, Administrator unic,


Y 
       

ààà - .
  


S.C. SELECT GRUP S.A. Aprobat,

Str. P-ta 14 Decembrie 1989, Nr.2 Administrator unic

Constantin Benta

FIŞA POSTULUI

I.ELEMENTE DE IDENTIFICARE A POSTULUI

1.Nume si prenume: ___________________________________

2.Denumirea postului: femeie de serviciu

3.Pozitia in COR: __________

4.Departamentul: bucatarie

5.Nivelul postului: de executie

6.Relatii organizatorice:

-ierarhice ± sef cofetar, director executiv, administrator unic

-functionale: - interne-cu personalul din bucatarie, cofetarie si patiserie

-externe- cu celelalte femei de serviciu, cu personalul de la

departamentul financiar contabil;

7.Pozitia postului in cadrul structurii:

7.1.Postul imediat superior : nu este cazul

7.2.Postul imediat inferior : nu este cazul

7.3.Este inlocuit de : alta femeie de serviciu

7.4.Inlocuieste pe : alta femeie de serviciu


Y 
       

8.Cerintele postului:

-studii : studii primare

-vechime- nu este cazul

-alte cerinte specifice:

-corectitudine si principialitate in relatiile cu colegii;

-seriozitate si obedienta la indeplinirea sarcinilor trasate de sefii

ierarhici;

II.Descrierea postului:

2.1. Atribuţii generale

cunoaşterea şi respectarea normelor de igien , de protecţie a muncii şi tehnica securit ţii


muncii, precum şi a regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor;

însuşirea şi practicarea formelor de servire modern , specifice profilului unit ţii;

studierea permanent a cererii de consum;

are obligativitatea de a purta ţinuta de serviciu curat , în conformitate cu cerinţele


administratorului sau a persoanei desemnate de acesta ( echipament curat , s nu miroase
excesiv a parfum pentru a nu deranja clientul , s nu fumeze şi s nu mestece gum în timpul
servirii clienţilor , fetele s nu poarte p rul desf cut );

r spunde integral faţ de unitatea la care lucreaz pentru pagubele pe care le-a cauzat în
gestiunea unit ţii ;

angajatul este obligat sa anunte de indata conducerea unitatii, in situatia in care se


imbolnavesc de boli contagioase;

2.2.Atributii specifice postului

r spunde de buna funcţionare şi de cur ţenia utilajelor avute în dotare : maşin automat de
sp lat vase, chiuvete, mesele şi rafturile din bucatarie;

primeşte vesela murdar , o cur ţ de resturile de mâncare , o cl teşte , o introduce în maşina


automat de sp lat vase , iar dup sp lare o introduce în soluţia de dezinfectat;


Y 
       

respect concentraţia soluţiei impus , atât pentru sp larea veselei , cât şi pentru dezinfecţia
acesteia ;

la sfârşitul programului de lucru , cur ţ şi dezinfecteaz : chiuvetele de sp lat vase , maşina


automat de sp lat vase , mesele de lucru , rafturile şi dulapurile pentru vesel , peretii si
pardoseala din buc t rie ;

asigura curatenia si ordinea bucatariei atat in timpul zilei cat si la sfarsitul programului si
anume: curatat mese, cuptor, aragaz, frigidere, plita, pereti, pardoseala, vestiar, grup sanitar;

are obligativitatea de a p stra ambalajele primite in bucatarie pentru evidenţierea termenului


de garanţie şi valabilitate , în saci de unic folosinţ , pe o perioad de 48 ore ; sacii se
eticheteaz , iar pe etichet se scrie obligatoriu data colect rii ;

r spunde de cur ţarea pardoselii din bucatarie;

se asigur din timp cu bureţi , lavete , saci menajeri , detergenţi şi soluţii pentru dezinfecţie ,
astfel încât s nu se perturbe fluxul normal de funcţionare;

verifica existenta materialelor igienico-sanitare si le inlocuieste dupa caz;

ajuta personalul din bucatarie ori de cate ori este solicitata pentru terminarea

la timp a sarcinilor;

informeaza ierarhic lipsa sau terminarea unor materiale technico-sanitare

necesare intretinerii curateniei;

se preocupa permanent de reducerea costurilor cu utilitatile (apa, curent electric, gaz);

foloseste echipamentul de protectie din dotare;

are obligatia sa participe la cursurile de igiena a muncii, conform legislatiei in vigoare;

nu paraseste locul de munca decat cu acordul sefului bucatar sau al directorului executiv;

nu are voie sa introduca sau sa consume bauturi alcoolice in unitate si sa lipseasca nemotivat
de la servici;

nu are voie sa execute lucrari straine de interesele societatii in timpul programului si sa


primeasca de la cetateni sau salariati bani sau alte foloase pentru activitatile prestate in timpul
orelor de serviciu.


Y 
       

2.Responsabilitati:

3.1.In raport cu alte persoane:

- sa promoveze raporturile colegiale si mentinerea comportarii corecte in cadrul relatiilor de


munca;

3.2.In raport cu bunurile din dotare:

- sa protejeze bunurile societatii indiferent de localizarea acestora;

- sa informeze conducatorul locului de munca despre orice situatie perturbatoare sau


generatoare de prejudicii;

- sa se asigure, atunci cand este ultima persoana care paraseste incaperea, ca toate instalatiile
curente din dotare (instalatiile de alimentare cu apa, instalatiile electrice, instalatiile de gaz,
etc.) se afla in stare de nefunctionare;

3.3.In raport cu securitatea si sanatatea muncii:

- sa respecte cu strictete normele de protectie a muncii si cele privind folosirea


echipamentului de lucru, de prevenire a incendiilor sau a oricaror situatii care ar putea pune in
primejdie cladirile, instalatiile societatii, ori viata, integritatea corporala sau sanatatea unor
persoane;

- sa respecte prevederile cuprinse in regulamentul interior si in contractul individual de


munca;

- Fiecare lucr tor trebuie s îşi desf şoare activitatea, în conformitate cu preg tirea şi
instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât s nu
expun la pericol de accidentare sau îmboln vire profesional atât propria persoan , cât şi alte
persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de munc .

- (1) În mod deosebit, în scopul realiz rii obiectivelor prev zute la punctul precedent,
lucr torii au urm toarele obligaţii:

a) s utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de


transport şi alte mijloace de producţie;

b) s utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, dup utilizare, s îl


înapoieze sau s îl pun la locul destinat pentru p strare;

c) s nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înl turarea


arbitrar a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor,
instalaţiilor tehnice şi cl dirilor, şi s utilizeze corect aceste dispozitive;


Y 
       

d) s comunice imediat angajatorului şi/sau lucr torilor desemnaţi orice situaţie de munc
despre care au motive întemeiate s o considere un pericol pentru securitatea şi s n tatea
lucr torilor, precum şi orice deficienţ a sistemelor de protecţie;

e) s aduc la cunoştinţ conduc torului locului de munc şi/sau angajatorului accidentele


suferite de propria persoan ;

f) s coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucr torii desemnaţi, atât timp cât este necesar, pentru
a face posibil realizarea oric ror m suri sau cerinţe dispuse de c tre inspectorii de munc şi
inspectorii sanitari, pentru protecţia s n t ţii şi securit ţii lucr torilor;

g) s coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucr torii desemnaţi,
pentru a permite angajatorului s se asigure c mediul de munc şi condiţiile de lucru sunt
sigure şi f r riscuri pentru securitate şi s n tate, în domeniul s u de activitate;

h) s îşi însuşeasc şi s respecte prevederile legislaţiei din domeniul securit ţii şi s n t ţii în
munc şi m surile de aplicare a acestora;

i) s dea relaţiile solicitate de c tre inspectorii de munc şi inspectorii sanitari.

(2) Obligaţiile prev zute la alin. (1) se aplic , dup caz, şi celorlalţi participanţi la procesul de
munc , potrivit activit ţilor pe care aceştia le desf şoar .

IV.Conditiile de munca:

Programul de munca este de _______________________________

Pauza de masa este de 30 de minute;

Concediul de odihna: ________zil e lucratoare;

Durata contractului de munca: nedeterminata;

Locul desfasurarii muncii: bucatarie;

Salarizare: salariul tarifar este de _______________________ lei;

Echipament de munca: uniforma.

Titularul postului, Administrator unic,


'
  à

V
 

  $ 0


 


à  / 
   
!






 


Planificarea calit ţii este un proces necesar deoarece s-a constatat, în mod sistematic, c
prestatorii au o inerţie mare la adaptarea caracteristicilor serviciilor realizate cu dorinţele
clienţilor. Aceast inerţie este provocat de patru cauze:

Percepţia întârziat a prestatorilor la necesit ţile şi dorinţele clienţilor;

Inerţia prestatorilor pentru conceperea serviciilor cu noile caracteristici;

Capacitatea sc zut a prestatorilor pentru modificarea sistemelor fizice de realizare a


serviciilor moderne

Inerţia existent în promovarea şi realizarea de noi tipuri de servicii.

Una dintre tendinţele moderne ale consumului o reprezint creşterea ponderii


serviciilor în consumul populaţiei, ca un indicator al calit ţii vieţii. Calitatea serviciilor
implic , de regul , o comparaţie între serviciul furnizat şi cel aşteptat de consumatori.
Obţinerea calit ţii în domeniul serviciilor este o problem dificil , dependent în m sur
important de comportamentul prestatorului şi influenţat de comportamentul consumatorului.

Ca şi multe alte obiective ale unei organizaţii, calitatea trebuie planificat pentru a obţine
rezultatele scontate. Prin definiţie, termenul de planificare a calit ţii semnific planificarea
tuturor activit ţilor prin care se stabilesc orient rile şi cerinţele referitoare la calitate şi la
realizarea concret a tuturor componentelor sistemului calit ţii, astfel încât cauzele enumerate
anterior s poat fi diminuate sau chiar eliminate. Aceast planificare trebuie s fie în
concordanţ cu politica referitoare la calitate şi cu strategia general de dezvoltare a
organizaţiei. Ea trebuie s cuprind urm toarele etape:

Identificarea clienţilor şi a necesit ţilor şi aştept rilor acestora;

Conceperea produselor cu noi caracteristici;

Dezvoltarea produselor care corespund cerinţelor clienţilor;

Corectarea proceselor de realizare a serviciilor;

Implementarea metodelor şi mijloacelor de control adecvate noilor caracteristici.

Conducerea organizaţiei trebuie s se asigure c toate obiectivele calit ţii referitoare la


procese, produse, servicii şi activit ţi interne sau de interfaţ cu exteriorul ale organizaţiei

Y 
          
    


sunt clar şi corect stabilite pentru funcţiile relevante de management, la toate nivelurile
relevante ale organizaţiei pentru anumite orizonturi şi perioade de timp.

Toate obiectivele planificate ale calit ţii trebuie s fie m surabile şi s fie atribuite, ca
responsabilit ţi şi termene de realizare, managerilor, şefilor de compartimente, echipelor şi
formaţiilor de lucru şi fiec rui angajat.

Ca o condiţie necesar succesului şi pentru o planificare eficient a calit ţii este recomandabil
s fie îndeplinite cerinţele generale din standardul SR EN ISO 9001:2001.

În planificarea calit ţii, managerul general trebuie s asigure îndeplinirea întocmai a


urm toarelor dou condiţii:

ralizarea scopului planific rii adic îndeplinirea obiectivelor calit ţii, indiferent de
schimb rile generale de planificarea calit ţii;

aigurarea şi menţinerea integrit ţii sistemului de management al calit ţii indiferent de


schimb rile generate de planificarea calit ţii.

Ţinând cont c la baza realiz rii produselor stau procesele, este necesar ca managerul general
s asigure condiţiile prin care organizaţia s aib capacitatea s realizeze, în totalitate,
urm toarele activit ţi:

s identifice procesele necesare sistemului de management al calit ţii şi posibilit ţile de


aplicare ale acestora în întreaga organizaţie;

s determine succesiunea proceselor şi interacţiunea acestor procese;

s determine criteriile şi metodele necesare pentru a se asigura c atât operarea cât şi controlul
acestor procese sunt eficace;

s se asigure de disponibilitatea resurselor şi informaţiilor necesare pentru susţinerea


proceselor şi monitorizarea lor;

s monitorizeze, s m soare şi s analizeze aceste procese;

s implementeze acţiuni necesare pentru a realiza rezultatele planificate;

s acţioneze în permanenţ pentru îmbun t ţirea continu a proceselor..

Planificarea trebuie realizat astfel încât elementele de ieşire ale planific rii s fie compatibile
cu elementele de operare din cadrul organizaţiei.


Y 
          
    

Organizarea activit ţilor privind calitatea revin managerilor pentru departamentele şi


compartimentele pe care le conduc şi managerul responsabil cu asigurarea calit ţii, iar
responsabilitatea cea mai mare o are managerul general.

Organizarea se refer la:

asigurarea resurselor umane;

asigurarea resurselor materiale şi financiare;

asigurarea infastructurii;

asigurarea unui mediu de lucru favorabil realiz rii calit ţii planificate.

Angajaţii organizaţiei trebuie s aib preg tirea profesional şi abilitatea necesar realiz rii
tuturor sarcinilor de la locul de munc referitoare la calitate. Pentru aceasta ei trebuie îns s
fie motivaţi şi retribuiţi în corelare cu rezultatele obţinute.

Managerii trebuie s formuleze în scris şi s transmit responsabilit ţii şi nivelul de autoritate


fiec rui angajat care execut , conduce şi verific activit ţile cu influenţe asupra calit ţii.
Trebuie elaborate în scris şi conexiunile şi interdependenţele personalului şi ale
compartimentelor organizaţiei.

Pe baza Regulamentului de Organizare şi funcţionare (ROF) se elaboreaz fişele de post


pentru fiecare angajat, proceduri, instrucţiuni de lucru, regulamente şi alte documente scrise
referitoare la calitate şi se aduc la cunoştinţa fiec rui angajat.

Organizarea privind resursele materiale şi financiare necesare calit ţii impune identificarea
acestora, asigurarea cantitativ şi calitativ a lor, la momentele planificate şi pe duratele avute
în vedere.

Asigurarea infrastructurii care are implicaţii asupra calit ţii se refer la:

c i şi mijloace de transport;

surse de energie;

serviciile şi mijloacele de comunicare ( verbala directa, email, telefon etc)

utilit ţile necesare desf şur rii activit ţilor;

spaţii de lucru;

mijloacele de verificare, m surare şi control;


Y 
          
    

echipamente hardware şi software.

O bun organizare a activit ţilor privind calitatea presupune, nu în ultimul rând, asigurarea
unui climat de lucru detensionat pentru personalul angajat şi a excelenţei în calitate.



à / 

  
 
     

  
$ 0



 Y Y    Y  Y  Y 
Y Y  Y  Y Y Y !       

 
 
   

 


à  & 
 

!
 
  
 

 
$ 0



În timp ce calitatea se refer la un anumit produs sau serviciu şi reprezint pentru client
satisfacerea cerinţelor sale, asigurarea calit ţii se refer la prestator şi la procesele de realizare
a serviciilor. Sistemul de asigurare a calit ţii este acel sistem care îl determin pe client s
aib o mai mare încredere în organizaţia care presteaz serviciul de banqueting respectiv.

Asigurarea calit ţii se face prin îmbinarea a dou mari categorii de activit ţi:

activit ţi de planificare a controlului calit ţii şi a optimiz rii caracteristicilor acesteia, pentru
realizarea obiectivului principal materializat prin calitatea produselor;

activit ţi de realizare a calit ţii, la toate nivelurile organizaţiei, de c tre toţi angajaţii, prin
repartizarea de sarcini concrete.

La realizarea calit ţii trebuie s contribuie fiecare angajat prin efectuarea planific rii
activit ţilor de care este responsabil, prin documentarea permanent , executarea şi controlul
(conform fişei postului), în mod sistematic, a activit ţilor executate.

Asigurarea calit ţii reprezint , dup controlul calit ţii, cea de a doua metod de realizare a
calit ţii şi are rolul de prevenire a defecţiunilor şi a abaterilor potenţiale. Activit ţile de
asigurare a calit ţii trebuie s fie prev zute în documentaţii tehnice, s fie corelate cu celelalte
activit ţi şi s fie executate corect.


Y 
          
    

Pentru implementarea şi funcţionarea sistemelor de asigurare a calit ţii, conducerea


organizaţiei trebuie s utilizeze personal specializat în probleme de asigurare a calit ţii. Pentru
realizarea unui sistem de asigurare a calit ţii se parcurg dou etape importante:

se selecteaz , se proiecteaz şi se implementeaz un sistem de asigurare a calit ţii, care s fie


adaptat la activit ţile din cadrul organizaţiei şi care s cuprind :

metode şi mijloace necesare pentru menţinerea sistemului calit ţii;

programe pentru audituri interne, pentru auditarea aplic rii şi funcţion rii sistemului calit ţii
implementat;

activit ţi de certificare a sistemului calit ţii de c tre un organism acreditat, eventual certificare
de produse, de procese, de personal.

se analizeaz toate categoriile de neconformit ţi şi se stabilesc acţiuni corective, atât pentru


documentaţiile tehnice cât şi pentru procese.

Aplicarea corect a unui sistem de asigurare a calit ţii adecvate organizaţiei şi utilizarea
controlului calit ţii, conduce la obţinerea, de c tre organizaţie, a unor categorii de efecte, cum
sunt:

Efecte asupra serviciilor:

îmbun t ţirea permanent a calit ţii serviciilor;

reducerea num rului de servicii cu neconformit ţi;

servicii care au o calitate uniform (repetabilitate în realizarea produselor sau serviciilor).

Efecte economice:

reducerea costurilor de producere a serviciilor;

reducerea costurilor operaţiilor de control şi evaluare a serviciilor.

Efecte asupra proceselor de realizare a serviciilor:

realizarea unei planific ri raţionale a serviciilor;

eliminarea operaţiilor inutile, precum şi a serviciilor neconforme;

efectuarea raţional a operaţiilor de întreţinere, reparaţii şi revizii a instalaţiilor şi utilajelor


din dotare necesare realiz rii serviciilor de calitate.


Y 
          
    

Efecte asupra activit ţilor şi a satisfacţiei personalului:

crearea de condiţii privind utilizarea personalului tehnic, economic şi administrativ;

creşterea responsabilit ţii fiec rui angajat;

crearea condiţiilor pentru asigurarea unui climat de lucru care s ofere satisfacţia angajaţilor;

utilizarea optim a personalului;

armonizarea relaţiilor dintre diferitele compartimente ale organizaţiei şi dintre angajaţi care
particip la realizarea calit ţii serviciilor, atât direct, cât şi indirect;

crearea condiţiilor pentru creşterea retribuţiilor.

Efecte asupra furnizorilor:

selectarea furnizorilor în funcţie de calitatea produselor;

stabilirea furnizorilor;

raţionalizarea contractelor în avantajul ambelor p rţi.

Efecte asupra activit ţilor de dezvoltare:

creşterea operativit ţii şi a eficienţei activit ţilor de studii şi cercetare;

raţionalizarea acţiunilor de investiţii şi dezvoltare prin studii eficiente şi cercet ri la obiect.

Efecte asupra sistemului informaţional:

eliminarea informaţiilor eronate din cadrul organizaţiei;

promovare a unor discuţii deschise cu tot personalul din cadrul organizaţiei.

Activitatea de asigurare a calit ţii este o activitate continu care conduce la:asigurarea intern
a calit ţii, adic realizarea cerinţelor interne ale organizaţiei referitoare la aceasta; asigurarea
extern a calit ţii care genereaz încrederea clienţilor clienţilor c sunt satisf cute toate
cerinţele lor privind calitatea. Exigenţele unui serviciu trebuie definite în mod clar, în termenii
unor caracteristici observabile şi susceptibile a fi evaluate de c tre client.

Exigenţele unui serviciu trebuie definite în mod clar, în termenii unor caracteristici
observabile şi susceptibile a fi evaluate de c tre client.
Pentru procesele de prestare de servicii exigenţele trebuie definite în termenii unor
caracteristici ce


Y 
          
    

influenţeaz direct executarea serviciului cu toate c asemenea caracteristici nu sunt totdeauna


observabile şi susceptibile.
O caracteristic a serviciului sau a prest rii acestuia poate fi cantitativ (m surabil ) sau

calitativ (susceptibil de comparaţie) în funcţie de felul în care ea e evaluat şi de cel care


efectueaz evaluarea (furnizorul clientului sau clientul).
În cea mai mare parte din cazuri controlul caracteristicilor serviciului şi p str rii serviciilor nu
pot fi obţinute decât st pânind procedeul care furnizeaz serviciul.
M sura şi controlul rezultatelor procedeului sunt esenţiale pentru obţinerea şi menţinerea
calit ţii cerute a serviciului. De regul , nu este posibil s se recurg la o inspecţie final
pentru a influenţa calitatea serviciului în contact cu clientul cu toate c o acţiune corectiv e
uneori posibil pe durata prest rii serviciului.Prestarea serviciului poate varia între o
automatizare puternic (transmiterea unui document prin telefax) pân la o personalizare
puternic Cu cât procedeul e mai uşor de definit cu atât oportunitatea de a aplica principiile de
structurare şi disciplin ale unui sistem al calit ţii sunt mai mari.
În cazul instituirii unui sistem al calit ţii în domeniul serviciilor direcţiunea
furnizorului de servicii trebuie s se asigure c informaţiile politicii referitoare la calitate sunt
difuzate, c aceast politic e înţeleas , pus în aplicare şi menţinut .
Obiectivele care se degaj dintr-o corect politic referitoare la calitate trebuie s cuprind cel
puţin urm toarele aspecte:
satisfacţia clientului în leg tur cu calitatea serviciului;
m sura în care activit ţile de servicii ţin seama de protecţia mediului înconjur tor şi a
societ ţii în general;
eficacitatea furniz rii/prest rii serviciilor.

Asigurarea calit ţii serviciilor conform ISO 9000

Un rol important la asigurarea şi îmbun t ţirea calit ţii produselor şi serviciilor şi


protecţia consumatorilor il are standardizarea . Ast zi, standardizarea a devenit un parametru
esenţial al competitivit ţii şi al dezvolt rii. Avantajele ei sunt evidente atât pentru produc tori
cât şi pentru utilizatorii de produse. Standardele susţin circulaţia liber a bunurilor şi
serviciilor, contribuie la creşterea protecţiei consumatorilor şi creeaz condiţii pentru
îmbun t ţirea calit ţii mediului şi calit ţii vieţii în toate aspectele ei. Asigurarea calit ţii
serviciilor conform ISO 9000 presupune implementarea unei strategii personale de calitate.
Implementarea unui sistem de managementul calit ţii dup seria de standarde ISO 9000
reprezint un pas important pentru asigurarea competitivit ţii întreprinderii/instituţiei. ISO
9000 presupune înglobarea calit ţii în produse şi servicii prin implementarea de sisteme ale
calit ţii care s fie conforme cu standardele internaţionale.


Y 
          
    

Conceptul TQM trebuie reprezinta o ultim etap în evoluţiile conceptului de calitate şi


reprezentând toate activit ţile şi metodele aplicate din partea organizaţiei, cu scopul
satisfacerii clientului şi mobilizarea simultan a potenţialului angajaţilor. Managementul
calit ţii totale presupune ca fiecare individ s fie convins c trebuie s participe la creşterea
calit ţii în instituţie, aceasta fiind o condiţie a creşterii, a calit ţii personale.

Intr-o lume a competiţiei globale, crescânde, au loc evoluţii spectaculoase în oferta de produse
şi servicii, în acord cu creşterea continu a exigenţelor clienţilor şi ale societ ţii în ansamblu.

Coordonarea activit ţilor privind calitatea revine managerului general, iar funcţia executiv
(operativ ) de coordonare este asigurat de managerul Departamentului de Managementul
Calit ţii din organizaţia respectiv .

Pentru o bun coordonare care s confere fluenţ şi claritate deciziilor şi acţiunilor privind
calitatea trebuie asigurat o bun comunicare deciziilor personale şi compartimentele
implicate în probleme ale calit ţii.

Organigrama, Regulamentul de Organizare şi Funcţionare, Fişele posturilor şi alte documente


scrise trebuie cât mai bine elaborate în corelare cu specificul activit ţii şi trebuie cunoscute şi
însuşite de c tre fiecare angajat.

O importanţ deosebit o au sistemele, mijloacele şi reţelele de comunicare interioare


organizaţiei şi priceperea, cunoştinţele, abilit ţile şi deprinderile de comunicare ale
managerilor, în special şi ale angajaţilor.


Antrenarea personalului in realizarea obiectivelor calitatii

În leg tur cu resursele pe care sistemul calit ţii se bazeaz , se constat c în domeniul
serviciilor, personalul constituie principala resurs .
Pentru a stimula în asemenea momente motivaţia personalului, evoluţia sa, facultatea sa de
comunicare şi de acţiune, conducerea trebuie s acţioneze astfel:

S selecţioneze personalul în funcţie de aptitudinea de a r spunde criteriilor postului avut în


vedere

S ofere fiec rui om din cadrul organismului posibilitatea de a se realiza graţie unor metode
de lucru coerente şi creative, oferind posibilit ţi largi de participare

S furnizeze condiţiile de lucru care s stimuleze excelenţa şi relaţiile stabile de lucru


Y 
          
    

S se asigure de buna înţelegere a serviciilor de îndeplinit, a obiectivelor de atins şi a modului


în care ele afecteaz calitatea

S verifice c tot personalul se simte implicat şi are influenţ asupra calit ţii serviciului
furnizat clienţilor

S recunoasc şi s acorde consideraţia potrivit la acţiuni ce contribuie la îmbun t ţirea


calit ţii

S evalueze periodic factorii care contribuie la stimularea personalului în a realiza calitatea


serviciului

S pun în aplicare planul de evoluţie profesional pentru tot personalul organismului furnizor
de servicii.
Lucrul în echip , de exemplu în cadrul cercurilor calit ţii, poate fi un mijloc eficient de
îmbun t ţire a comunic rii între membrii personalului şi de favorizare a unei atitudini
cooperante şi participative în rezolvarea problemelor.lement vital. nstituie punctul de
convergenţ al tuturor acţiunilor preconizate

Pe langa competenta este necesara constientizarea fiecarei persoane asupra


necesitatii si responsabilitatii privind participarea la realizarea calitatii.

In ceea ce priveste inregistrarile mentionate anterior acestea trebuie:

sa fie stabilite si mentinute pentru a putea sa furnizeze dovezi ale conformitatii cu cerintele de
functionare ale unui sistem de management al calitatii;

sa fie lizibile si sa pastreze astfel;

sa fie identificabile si usor de regasit;

sa fie depozitate, protejate si pastrate in bune conditii.

à * #   
 

  $ 0

Caracteristicile serviciilor fac ca acţiunea de control a calit ţii realizat asupra lor s
prezinte anumite particularit ţi.

În primul rând, producerea serviciului este simultan cu realizarea sa. Aceasta


împiedic realizarea unui control de calitate al serviciilor înainte ca acestea s ajung la client,
pentru a avea astfel posibilitatea de a le respinge pe cele care nu corespund cu standardele


Y 
          
    

prev zute.Dac acestea nu corespund cu standardele, clientul primeşte un serviciu deficient şi


de regul nu este posibil rectificarea acestuia. În consecinţ , calitatea trebuie s fie evaluat
pe tot parcursul procesului, inclusiv în faza proiect rii


  
, în servicii, obiectul controlului calit ţii nu sunt dimensiunile fizice
ci alt tip de caracteristici precum: integralitatea serviciului, timp, termen de execuţie etc.
Totuşi aceasta nu împiedic folosirea tehnicilor statistice clasice pentru c sunt numeroşi
parametri care se preteaz la m sur tori cantitative şi deci analizei statistice.

Pe de alt parte, o consecinţa a definirii calit ţii în termeni de satisfacere a necesit ţilor şi
aştept rilor clienţilor, reprezint situarea evalu rii satisfacerii clientului într-un punct central
pentru a evalua calitatea adev rat (calitatea realizat sau real ). Nu mai este vorba doar de a
verifica conformitatea cu anumite standarde de calitate, ci şi de a înţelege pân la ce punct
clientul se simte satisf cut de produsul sau serviciul primit.Acest lucru, important de altfel în
orice activitate, este în mod special

relevant în servicii pentru ca în ele se implic mulţi factori subiectivi care au leg tur cu
satisfacţia clienţilor.

Sistemul de m surare pentru calitate trebuie s ţin cont de dou aspecte:

cel referitor la client, unde vor fi incluse diferite m suri de satisfacere a doleanţelor acestui
client şi de îndeplinire a standardelor de calitate respectiv pentru controlul şi analiza
plângerilor şi reclamaţiilor;

cel referitor la organizaţie, cuprinde acele m suri privind eficienţa (relaţia cost/beneficiu în
procesele interne), costuri pentru calitate, randamentul angajaţilor, etc.. Aceast categorie va
cuprinde evaluarea proceselor care se desf şoar în interiorul organizaţiei.

Sistemul de m surare referitor la client, permite estimarea eficacit ţii, adic de la ce punct s-a
realizat calitatea. Sistemul poate fi bazat pe dou feluri de indicatori : subiectivi şi obiectivi.

à    includ studii despre satisfacerea clienţilor şi sunt menite s determine
percepţia pe care o au aceştia despre calitatea serviciului. Aceşti indicatori se pot raporta la
factori precum satisfacţia general faţ de serviciu, disponibilitatea, încrederea, amabilitatea.

à    se centreaz pe m suri privind aspecte cuantificabile, precum timpul de


realizare, num rul de erori sau timpul de r spuns.

Criteriile de care trebuie s se ţin seama în evaluarea unui serviciu sunt criteriile stabilite de
c tre clienţi. O organizaţie interesat de calitate va trebui aşadar:

s identifice necesit ţile şi expectativele clienţilor s i;


Y 
          
    

s evalueze percepţia pe care o au despre serviciul respectiv şi despre diferitele sale


componente;

s detecteze erorile şi cauzele acestora;

s acţioneze pentru îmbun t ţirea calit ţii;

Cunoaşterea aştept rilor clienţilor este esenţial atât pentru planificarea calit ţii cât şi pentru
evaluarea sa. De fapt, va exista satisfacţie atunci când percepţia asupra serviciului va fi cel
puţin egal , cu aştept rile care vor exista în leg tur cu acestea. Reuşita în aceast corelare şi
chiar cazul în care percepţia ar dep şi aştept rile condiţioneaz dobândirea calit ţii asupra
serviciului. Aceast idee era deja prezent în faza planific rii calit ţii în care se conştientiz
faptul potrivit c ruia calitatea trebuia s fie realizat punând în relaţie necesit ţile şi
expectativele clienţilor cu percepţia pe care aceştia o au despre serviciul respectiv.Se poate
observa astfel c pentru serviciile ce sunt deja în stare de derulare, planificarea calit ţii pleac
de la o evaluare a satisfacţiei clientului, privitor la o serie de factori ai serviciului care permit
elaborarea unor noi obiective de îmbun t ţire. Este deci clar ca planificarea, evaluarea şi
îmbun t ţirea se împletesc strâns formând un singur proces: îmbun t ţirea permanent .

M surarea satisfacţiei este subiectiv şi se fundamenteaz pe aplicarea unor anchete şi


chestionare. Aspectele cheie care trebuie s fie îndeplinite sunt:

importanţa acordat fiec ruia dintre factorii care caracterizeaz serviciul; de aceea va trebui s
se realizeze o ordonare a acestora, acordându-li-se nişte ³note´ în funcţie de valoarea pe care
fiecare o are pentru clienţi;

evaluarea fiec ruia dintre aceşti factori, atunci când serviciul este primit;

evaluarea general a serviciului, aceasta însemnând o analiz asupra acestuia f r a se face


distincţie între diferitele sale elemente.

Autoevaluarea poate fi o metod de a obţine rezultate performante prin respectarea şi


implementarea criteriilor calit ţii, dar nu îi ofera organizaţiei modalit ţile prin care aceasta
poate s le obţin . Îmbun t ţirea rezultatelor se realizeaz prin înv ţarea din experienţele
pozitive proprii.

Se pot utiliza separat sau combinate diferite metode de autoevaluare, cum ar fi:

Chestionarul - Metoda bazat pe utilizarea chestionarului este uşor de utilizat, întreb rile pot
fi adaptate la specificul organizaţiei, dar nu permite identificarea punctelor tari ale
organizaţiei şi nici a domeniilor de îmbunat ţire


Y 
          
    

Diagrama matriceal - Metoda utilizeaz o serie de aspecte ale activit ţilor organizaţiei, care
acoper toate componentele modelului de referinţ şi c rora li se aloc un punctaj. Permite
lucrul în echip , demonstrând clar progresele organizaţiei şi punctele slabe.

Workshop - Este cea mai flexibil metod , fiind organizat de un moderator în 5 etape:
stabilirea scopului evalu rii, culegerea datelor aferente criteriilor modelului de referinţ ,
acordarea unui scor practicilor identificate, identificarea şi acordarea de priorit ţi activit ţilor
de îmbun t ţire, analiza.

Abordarea pro-forma - Metoda utilizeaz un formular pe hârtie sau electronic conţinând


criteriile modelului de referinţ . Acesta este completat de echipa de evaluare, apoi se
efectueaz o analiz în cadrul unui workshop de consensualizare.

Autoevaluarea poate pune la dispoziţia organizaţiilor, indiferent de metoda folosit ,


urm toarele rezultate:imagine de ansamblu a tuturor activit ţilor organizaţiei;

posibilitatea de a verifica coerenţa dintre activit ţile desf şurate şi rezultatele obţinute;

înv ţarea din experienţele anterioare;

evidenţierea unor domenii care pot fi îmbun t ţite, acordându-se o rata a priorit ţilor în
dezvoltarea acestora;

asigurarea continuit ţii, prin planificarea autoevalu rii;

recunoaşterea contribuţiei celor implicaţi în acest proces, fapt motivant pentru activit ţile
viitoare;

eficacitatea procesului de autoevaluare, prin luarea deciziilor la nivele inferioare ale ierarhiei
organizaţiei şi prin utilizarea cu uşurinţ a datelor evalu rii;

flexibilitate şi coerenţa în abordare, prin adaptarea activit ţilor de autoevaluare la necesit ţile
specifice organizaţiei.


Y 
          
    

à + à$  

2 
 


2

  $ 0


Îmbun t ţirea permanent a calit ţii trebuie s fie o preocupare principal a
companiilor, în vederea supravieţuirii într-un mediu concurenţial. Formarea unei culturi în
acest domeniu este o condiţie esenţial pentru îmbun t ţirea continu a calit ţii, pentru
introducerea de noi metode şi tehnologii, printre care se num r , în primul rând,
managementul calit ţii totale (TQM).

Specialiştii în calitate au stabilit c nu tehnologia reprezint cheia îmbun t ţirii


continue a calit ţii, ci managementul, cel care trebuie s se preocupe de schimbare şi de
formarea unei culturi adecvate specificului organizaţiei, în vederea obţinerii de performanţe
durabile, care s impun firma în rândul concurenţilor.

Managerul porneşte de la obiectivele principale din cadrul politicii calit ţii pe care o
realizeaz şi o transmite tuturor angajaţilor. Politica de calitate va ţine cont de capacitatea
concurenţei şi de posibilit ţile reale ale organizaţiei, urm rindu-se stabilirea
responsabilit ţilor compartimentelor legate direct sau indirect de calitate.

Implementarea calit ţii totale într-o organizaţie nu se poate realiza decât printr-o
schimbare a mentalit ţii, a atitudinii întregului personal, începând cu managerul general.
Aceste schimb ri sunt posibile numai dup o transformare a mediului cultural al organizaţiei
într-o cultur a calit ţii. Organizaţiile care deţin o cultur a calit ţii se disting printr-o serie de
caracteristici:

sloganurile se materializeaz în comportamentul angajaţilor;

mesajele de la clienţi sunt preluate activ în vederea îmbun t ţirii continue a calit ţii;

munca în echip este predominant ;

managerii de nivel mediu sunt activ implicaţi;

responsabilitatea pentru calitate nu este delegat ;

termenele în aprovizionare sunt respectate, în vederea îmbun t ţirii continue a calit ţii;

se asigur o preg tire temeinic a angajaţilor pentru a se asigura c aceştia au cunoştinţele şi


aptitudinile necesare pentru îmbun t ţirea continu a calit ţii;

recompensele şi promov rile se realizeaz potrivit contribuţiei fiec rui angajat la


îmbun t ţirea calit ţii;


Y 
          
   

compania consider furnizorii parteneri, iar angajaţii clienţi interni.

Rolul decisiv în reuşita procesului de îmbun t ţire a calit ţii este deţinut de managerii
de top, care stabilesc politica de calitate, pentru a da încredere în angajamentul calit ţii.
Specialiştii au enunţat o serie de cerinţe minime pentru introducerea managementului calit ţii
totale, de care managerii trebuie s ţin seama:

transmiterea cunoştinţelor necesare pentru un management eficient al calit ţii trebuie f cut
prin comunicare direct ;

prezentarea modalit ţilor de interacţiune a activit ţilor de marketing, financiare, de cercetare-


dezvoltare, de producţie şi distribuţie, în vederea realiz rii unui bun management;

apelul la standarde internaţionale care s constituie o baz de discuţie pentru implementarea


calit ţii totale;

stabilirea tehnicilor de lucru asociate managementului calit ţii totale;

recunoaşterea importanţei calit ţii produselor şi serviciilor în satisfacerea dorinţelor clienţilor.

La formarea unei culturi adecvate managementului calit ţii totale, important este
comportamentul managerilor de vârf, care trebuie s se implice activ în derularea procesului
de îmbun t ţire a calit ţii, prin crearea unui mediu prielnic creşterii nivelului acesteia, prin
urm rirea cu atenţie a mesajelor pieţei, prin organizarea corespunz toare a structurii
organizatorice, prin stabilirea responsabilit ţilor celor implicaţi în activitatea de îmbun t ţire
a calit ţii.

Toate variantele moderne ale sistemelor de managementul calit ţii au în vedere faptul c nu se
poate realiza calitatea în ansamblul ei dac la realizarea acesteia nu particip conştient tot
personalul organizaţiei de la managerul general pân la ultimul executant. Personalul care
efectueaz activit ţi ce influenţeaz calitatea produsului trebuie s fie competent din punct de
vedre al studiilor, al instruirii, al abilit ţilor şi al experienţei adecvate. Pe lâng competenţ
este necesar conştientizarea fiec rei persoane asupra necesit ţii şi responsabilit ţii privind
participarea la realizarea calit ţii.

În sensul celor de mai înainte, organizaţia, cu participarea şi urm rirea direct a managerului
de vârf, trebuie s :

determine competenţa necesar pentru personalul care execut activit ţi ce influenţeaz


calitatea;

asigure instruirea personalului sau s întreprind m surile necesare pentru realizarea acesteia;


Y 
          
    

se asigure c personalul organizaţiei este conştient de importanţa activit ţilor pe care le


execut şi de influenţa acestor activit ţi asupra calit ţii;

asigure p strarea înregistr rilor referitoare la studii, instruire, abilit ţi şi experienţ a


personalului;

fac o evaluare corect a eficacit ţii acţiunilor desf şurate.

În ceea ce priveşte înregistr rile menţionate anterior acestea trebuie:

s fie stabilite şi menţinute pentru a putea s furnizeze dovezi ale conformit ţii cu cerinţele de
funcţionare ale unui sistem de management al calit ţii;

s fie identificabile şi uşor de reg sit;

s fie depozitate, protejate şi p strate în bune condiţii.

antrenarea personalului prin recompense morale cât şi materiale presupune, în mod necesar, şi
motivarea acestuia atât printr-o retribuire corect în raport cu rezultatele şi succesele obţinute.

Orice organizaţie, atât în ansamblul ei, adic prin participarea întregului personal cât, mai
ales, prin managementul de vârf, trebuie s -şi îmbun t ţeasc , în mod permanent eficacitatea
sistemului de management al calit ţii.

Ca instrumente pentru atingerea acestui obiectiv permanent se utilizeaz :

politica pentru calitate;

obiectivele calit ţii;

rezultatele auditurilor interne;

rezultatele auditurilor externe;

analiza datelor din procese şi a informaţiilor;

acţiunile preventive;

acţiunile corective;

analizele efectuate de management.

Este necesar s se elimine cauzele neconformint ţilor pentru a preveni reapariţia lor. În acest
sens trebuie s se stabileasc o procedur documentat pentru a defini cerinţele pentru:

analiza neconformit ţilor (inclusiv a reclamaţiilor clienţilor);


Y 
          
    

determinarea cauzelor de apariţie a neconformit ţilor;

întreprinderea de m suri necesare pentru a se asigura c neconformit ţile nu vor mai ap rea;

evaluarea rezultatelor m surilor aplicate;

analiza acţiunilor corective realizate.

Preocuparea continu a managementului pentru calitate este cunoscut în literatura


str in de specialitate sub denumirea Never Ending Improvement (N.E.I.). Acest proces de
îmbun t ţire a calit ţii trebuie s continue la infinit, considerându-se c oricare dintre
procesele actuale poate fi îmbun t ţit substanţial. Multe dintre acestea se pot realiza cu costuri
reduse, îns altele presupun costuri ridicate, ce sunt suportate de cump r tor.




 

1.Asistenta turistica in organizarea evenimentelor,Colectia 22 THR,autor:Alexandra


Crina Chiriac

2.Organizarea evenimentelor si banqueting in structurile de primire,Colectia 21


THR,autor:Constantin Florea si Madalina Belous