Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA CHIMIE ŞI TEHNOLOGIE CHIMICĂ


DEPARTAMENT Chimie

CURRICULUM
la disciplina

Introducere în chimia analitică


Ciclul I, Licenţă
Program 0500.2 Chimie biofarmaceutică

AUTOR:
Dr., lector superior
Mariana Dîru

CHIŞINĂU 2020
APROBAT Director Departament _____________________
la şedinţa Departamentului
din „ ____” __________ 2020
PRELIMINARII
Chimia analitică este ştiinţa despre metodele de determinare a compoziţiei chimice a substanţei
şi despre structura ei. Chimia analitică se ocupă cu elaborarea teoriilor şi metodelor de analiză
calitativă şi cantitativă pentru stabilirea compoziţiei şi structurii substanţelor, materiilor prime şi a
materialelor finite; perfecţionarea celor existente şi efectuarea practică a analizelor. Chimia
analitică calitativă are ca sarcină stabilirea din ce fel de elemente, grupe de atomi, ioni sau
molecule este compusă substanța de analizat sau amestecul de substanțe. Chimia analitică
cantitativă este bazată pe măsurarea unei proprietăţi care este corelată, direct sau indirect, cu
cantitatea de component ce trebuie determinată dintr-o probă. Chimia analitică are numeroase
aplicații în majoritatea domeniilor de activitate. În orice ramură se aplică metode analitice pentru
urmărirea calității materiilor prime, a produșilor intermediary și mai ales a celor finali. Există un
serviciu de control chimico-analitic pentru fiecare domeniu de activitate care este reglementat de
ministerul respectiv. Acest serviciu analitic de control din industria medicamentelor se numește
serviciu de control farmaceutic. El asigurăun control riguros a calității materiilor prime, a
produșilor intermediary dintr-un proces de producție a medicamentelor și a produșilor finiți
(respective formele farmaceutice).
Beneficiarii - Cursul INTRODUCERE ÎN CHIMIA ANALITICĂ este distinat studenţilor
anului IIL de la Facultatea de Chimie şi Tehnologie Chimică, specialitatea chimie și chimie
biofarmaceutică, sem. III
Limba de predare – limba română.
Disciplina are ca scop însuşirea bazelor teoretice ale chimiei analitice şi a principiilor,
tehnicilor de analiză şi utilizarea acestora în cadrul metodelor de identificare sau determinare
calitativă a unor specii chimice cu aplicaţii în controlul desfăşurării proceselor tehnologice şi
controlul calitaţii preparatelor biofarmaceutice.

I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Ore total:

Evaluarea

credite
Nr. de
Forma de Codul Denumirea Responsabil inclusiv
Semestrul
învăţământ disciplinei disciplinei de disciplină Total
C S L LI
Introducere
cu frecvenţă
F03O018 în chimia M. Dîru III 150 30 45 75 ex 5
la zi
analitică
Introducere
cu frecvenţă
F03O018 în chimia M. Dîru III 150 14 18 118 ex 5
redusă*
analitică

II. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Nr. Ore
d/o Unităţi de conţinut Lucrul
Curs Laborator
individual
1. zi f/r zi f/r zi f/r
1. Obiectul și importanța disciplinei Introducere în chimia 2 1 4 1 6 10
analitică. Metode de analiză în industria farmaceutică.
2. Clasificarea ionilor în grupe analitice. Reacții farmacopeice de 2 1 4 1 7 18
identificare.
3. Echilibre în sisteme omogene de preparate farmaceutice. Forța 4 2 4 2 8 14
ionică, factor de activitate a speciilor ionice, activitatea lor.
4. Concentrația ionilor H3O+ în sisteme biofarmaceutice ce conțin 6 3 8 4 12 20
acizi și baze, soluții tampon, săruri care hidrolizează.
5. Echilibre chimice eterogene în soluțiile preparatelor 4 2 7 3 12 16
farmaceutice. Caracteristicile reacțiilor de precipitare și a
precipitatelor. Influiența ionilor H3O+ asupra echilibrelor de
precipitare.
6. Echilibre chimice redox în preparate farmaceutice. Ecuația 4 2 7 3 12 16
Nernst. Constanta reacției redox.
7. Echilibre de complexare. Constanta de stabilitate a compușilor 4 2 7 3 12 14
coordinativi. Concentrațiile la echilibru a tuturor speciilor
prezente într-o reacție de complexare.
8. Echilibre competitive într-o soluție de preparat farmaceutic. 4 1 4 3 6 10
Total 30 14 45 18 75 118

III. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU

Nr. Competențe profesionale Finalități de studiu


d/o
1 - A descrie teoriile fundamentale ale chimiei
Utilizarea adecvată a teoriilor, prin prisma chimiei analitice.
principiilor, metodelor esenţiale legate - A clasifica ionii în grupe analitice în
de domeniul chimiei; funcție de proprietățile lor chimice.
- A planifica algoritmul de analiză calitativă
a unui sistem biofarmaceutic.

2 - A optimiza etapele de analiză în funcție de


Monitorizarea proprietăţilor chimice şi a numărul de specii și echilibrele prezente;
fenomenelor prin observare şi măsurare; - A identifica metodele şi tehnicile,
materialele, substanţele şi aparatura,
necesare pentru efectuarea unor experimente
de laborator;
- A manipula instrumentele și vasele de
laborator conform instrucțiunilor de
utilizare.

3 Aplicarea cunoştinţelor teoretice, - A explica mecanismul reacțiilor chimice cu


generarea ideilor noi şi soluţiilor aplicabilitate în analiza medicamentelor;
creative la soluţionarea problemelor - A selecta informații din domeniul aplicativ
calitative şi cantitative practice şi din a studiului analitic;
viaţa cotidiană; - A disemina rezultatele cercetărilor analitice
în cadrul seminarelor și conferințelor
studențești.

IV. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Obiective de referinţa Conţinuturi


Subiectul 1Obiectul și importanța disciplinei Introducere în chimia analitică. Metode de analiză în industria
farmaceutică.
Studentul va fi capabil:
-să precizeze rolul chimiei analitice în industria -Scopul și obiectivele chimiei analitice,
biofarmaceutică; metodele chimice de analiză și clasificarea
-să reproducă relațiile matematice a concentrațiilor lor;
soluțiilor; -Modalități de exprimare a
-să calculeze concentrația substanțelor/ speciilor concentrațiilor/conținutului soluțiilor
ionice în diferite sisteme. preparatelor farmaceutice.
-să distingă deosebiri dintre acizi, baze și săruri,
electroliți tari și slabi; Termeni cheie: chimie analitică,
-să deducă relații dintre concentrațiile soluțiilor. concentrații, preparate farmaceutice.
Subiectul 2 Clasificarea ionilor în grupe analitice. Reacții farmacopeice de identificare.
-să definească noțiunile: reacție calitativă, semnal -Modalități de clasificare a ionilor în grupe
analitic, ion interferent, reactiv de grupă / specific; analitice în funcție de propietățile chimice
-să caracterizeze cationii / anionii în funcție de ale acestora;
proprietățile lor chimice; -Identificarea cationilor anorganici cu
-să planifice analiza calitativă a ionilor unui preparat ajutorul reacțiilor specifice farmacopeice;
farmaceutic. -Identificarea anionilor de natură organică
-să efectuieze experimental analiza calitativă a unui și anorganică cu ajutorul reacțiilor
amestec de ioni. farmacopeice;
-Etapele analizei calitative a unui amestec
de ioni.
Termeni cheie: reacții farmacopeice de
identificare, analiză calitativă.
Subiectul 3 Echilibre în sisteme omogene de preparate farmaceutice. Forța ionică, factor de
activitate a speciilor ionice, activitatea lor.
-să definească un sistem omogen; -Noțiuni generale despre sisteme omogene;
-să caracterizeze forța ionică a unui sistem; -Forța ionică a soluțiilor;
-să calculeze factorul de activitate și activitatea unui -Factor de activitate;
ion într-un sistem biofarmaceutic; -Activitatea ionilor în soluții complexe.
-să prezinte deosebiri dintre concentrație și activitatea
unui ion. Termeni cheie: forța ionică, activitate,
factor de activitate.
Subiectul 4 Concentrația ionilor H3O în sisteme biofarmaceutice ce conțin acizi și baze, soluții tampon,
+

săruri care hidrolizează.


-să prezinte exemple de acizi și baze electroliți tari și -Sisteme omogene de preparate
slabi; farmaceutice ce conțin acizi, baze, soluții
-să deducă formulele de calcul a pH-ului în diferite tampon și săruri care hidrolizează;
sisteme; -Deducerea formulelor de calcul a pH-ului
-să rezolve probleme de calcul a pH-ului în diferite în soluții de acizi și baze, electroliți tari și
sisteme; slabi;
-să clasifice soluțiile tampon în funcție de caracter și -Deducerea formulelor de calcul a pH-ului
capacitatea de tamponare; în soluții tampon cu carcter bazic și acid;
-să stabilească mediul soluției în funcție de -Deducerea formulelor de calcul a pH-ului
compoziția chimică a acesteia; în soluții de săruri care hidrolizează după
cation și anion.
Termeni cheie: sistem omogen, electroliți,
soluție tampon, hidroliză.
Subiectul 5 Echilibre chimice eterogene în soluțiile preparatelor farmaceutice. Caracteristicile reacțiilor
de precipitare și a precipitatelor. Influiența ionilor H3O+ asupra echilibrelor de precipitare.
-să caracterizeze un sistem eterogen; -Preparate farmaceutice care reprizintă
-să reproducă formule de calcul a solubiltății și a sisteme eterogene;
produsului de solubilitate pentru diferite substanțe; -Solubilitatea și produsul de solubilitate a
-să identifice relația dintre solubilitate și produs de unei substanțe;
solubilitate pentru diferite substanțe; -Influența pH-ului asupra precipitării;
-să stabilească influiența pH-ului și a forței ionice a -Influiența ionilor străini și a ionilor
soluției asupra precipitării; comuni asupra precipitării;
-să indice ordinea precipitării ionilor dintr-un -Precipitarea separată și coprecipitarea
amestec în dependență de valoarea produsului de ionilor.
solubilitate. Termeni cheie: sistem eterogen,
solubilitate, produs de solubilitate.
Subiectul 6 Echilibre chimice redox în preparate
farmaceutice. Ecuația Nernst. Constanta reacției redox.
-să caracterizeze o soluție de preparat farmaceutic -Influiența echilibrelor redox asupra
din punct de vedere a stabilității redox; calității și termenului de valabilitate a
-să reproducă ecuația Nernst pentru diferite cupluri preparatelor farmaceutice;
oxidant/reducător; -Cupluri redox, ecuația Nernst;
-să indice sensul fizic al fiecării mărimi din ecuația -Potențialul standard a unui cuplu redox;
Nernst; -Influiența pH-ului, precipitării și a forței
-să calculeze potențialul real al unui cuplu redox în ionice a soluției asupra valorii potențialului
funcție de pH-ul și forța ionică a unei soluții; standard.
-să deducă formula de calcul pentru constanta unei -Constanta reacției redox.
reacții redox. Termeni cheie: echilibru redox, cupluri
redox, ecuația Nernst.
Subiectul 7 Echilibre de complexare. Constanta de
stabilitate a compușilor coordinativi. Concentrațiile la
echilibru a tuturor speciilor prezente într-o reacție de
complexare.
-să reprezinte formulele constantelor de stabilitate pe -Importanța compușilor coordinativi în
etape și pentru constanta generală de stabilitate industria farmaceutică;
pentru diferiți compuși coordinativi; -Constanta de stabilitate a unui compus
-să rezolve probleme de calcul la tema combinații coordinativ;
coordinative în soluții; -Calcularea concetrației toturor speciilor
-să calculeze constantele condiționale de stabilitate prezente într-un echilibru de complexare;
în funcție de pH-ul soluțiilor; -Influiența pH-ului asupra echilibrului de
-să prezinte exemple de utilizare a reacțiilor de complexare, constanta condițională de
complexare în analiza calitativă și cantitativă. stabilitate.
Termeni cheie: compus coordinativ,
constanta termodinamică de stabilitate,
constanta condițională de stabilitate.
Subiectul 8 Echilibre competitive într-o soluție de
preparat farmaceutic.
-să caracterizeze echilibrele competitive; -Noțiune de echilibru competitiv într-o
-să rezolve probleme de calcul unde sunt prezente soluție;
echilibre de precipitare și complexare, sau echilibre -Caracterizarea echilibrului de dizolvare a
redox și de complexare; unui sediment cu formare de combinație
-să estimeze care echilibru este predominant într-un coordinativă;
sistem în funcție de valorile constantelor. -Influiența echilibrului de complexare
asupra valorii potențialului standard a unui
cuplu redox.
Termeni cheie: echilibru concurent,
constante de stabilitate predominante.

V. LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI

Produsul Termen de
Nr. Strategii de realizare Criterii de evaluare
preconizat realizare
a. Numărul de
probleme
a. studiul publicaţiilor de rezolvate;
specialitate și a b. Corectitudinea
Portofoliu cu notelor de curs; rezolvării Pe parcursul
1.
probleme b. rezolvarea problemelor; semestrului.
rezolvate. problemelor; c. Argumentarea
c. scrierea portofoliului. alegerii
algoritmului de
rezolvare.

VI. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE


Instruirea în cadrul disciplinei se va face sub formele curs și laborator.
În cadrul orelor de curs se vor folosi următoarele metode de instruire:
1. Explicația;
2. Descrierea;
3. Povestirea;
4. Conversația euristică;
5. Problematizarea.
În cadrul orelor de laborator se vor folosi următoarele metode de instruire:
1. Rezolvarea exercițiilor;
2. Experimentul chimic;
3. Problematizarea;
4. Realizarea lucrărilor practice pe probe model și probe reale;
5. Elaborarea rapoartelor de analiză.
Evaluare
Nota semestrială va fi calculată din notele de la testările de la curs, media evaluărilor curente şi nota
de la lucrul individual.
Pondere în
Metode de nota
Tip activitate Criterii de evaluare
evaluare semestrială
(%)
Corectitudinearăspunsurilor –
înţelegereaşiaplicareacorectă a 2 lucrări de
Curs 33,3
problematiciitratate la curs. atestare
Rezolvareacorectăaexerciţiilorsiproblemelor.
Corectitudinea răspunsurilor – însuşirea şi
înţelegerea corectă a problematicii tratate la
Evaluări
Laborator laborator. Rezolvarea corecta a temelor pe 33,3
curente
parcursul semestrului. Întocmirea corectă a
rapoartelor lucrărilor de laborator.
Numărul de probleme rezolvate; Evaluarea
Corectitudinea rezolvării problemelor; portofoliului cu
Lucrul individual 33,3
Argumentarea alegerii algoritmului de probleme
rezolvare. rezolvate

Nota de la examense va pune în conformitate cu următorul barem:


Puncte 95-100 85-94 60-84 40-59 30-39 20-29 10-19 5-9 1-4
Nota 10 9 8 7 6 5 4 3 2

Nota finală pentru disciplină studenților cu fregvență la zi va fi calculată din 60 % Nota semestrială şi 40
% nota de la examen. Pentru studenții cu fregvență redusă nota finală va fi calculată din 50 % Nota
semestrială şi 50 % nota de la examen.

VII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE


1. M. Dîru, E. Stratulat, A. Sîrbu Introducere în chimia analitică, ghid de lucrări practice. USM 2016.
2. M.Revenco, P.Bulmaga Metode de separare şi de identificare a cationilor, USM, 2003.
3. M.Revenco, P.Bulmaga Metode de separare şi de identificare a anionilor, USM, 2005.
4. А. Иванов Методическое руководство по качественному и количественному анализу.
Москва, 2001.
5. G. Budu Chimie analitică calitativă. Chişinău Ştiinţa, 1994.
6. D. Harvey Modern analytical chemistry, The McGraw-Hill Companies, 2000.
7. Donald P., Clyde F. Chimie analitică, Editura Tehnică, Bucureşti 1989.
8. Vasiliev V. Chimie analitică, Vol. I, Universitas, Chişinău 1991.
9. Gulea A. Elementele chimice în viaţa omului, Editura Arc, 2007.

S-ar putea să vă placă și