Procesorul încorporează funcțiile unității centrale de prelucrare a informației (U.C.P.

sau în
engleză: CPU) a unui calculator sau a unui sistem electronic structurat funcțional (care coordonează
sistemul) și care, fizic, se prezintă sub forma unui circuit electronic integrat IC cunoscut și sub
numele de cip electronic. Reprezintă forma structurală cea mai complexă pe care o pot avea
circuitele integrate. El controlează activitățile întregului sistem în care este integrat și poate prelucra
datele furnizate de utilizator. Este elementul principal al unui sistem de calcul; cipul semiconductor,
care este plasat pe placa de bază numită motherboard (en), este de obicei foarte complex, putând
ajunge să conțină de milioane de foarte mici tranzistoare (microtranzistoare).
Procesorul asigură procesarea instrucțiunilor și datelor, atât a celora din sistemul de operare al
sistemului, cât și a celora din aplicația utilizatorului, și anume le interpretează, prelucrează și
controlează, execută sau supervizează transferurile de informații și controlează activitatea generală
a celorlalte componente care alcătuiesc un sistem de calcul.

Cum functioneaza?

Procesorul primeste biti (0-urile si 1-urile) care apar fara sens de pe hard disk sau din memorie
(RAM) si le trimite inapoi pe ecran sau pe oricare mediu de stocare dupa ce le-a aranjat intr-o forma
ordonata pe care o intelegem, forma care este dictata de instructiunile care au fost scrise de tipu'
care a facut programul.
Datele sunt luate din hard disk sau alte medii de stocare si sunt trimise in RAM de unde le
proceseaza. Apoi trimite rezultatul pe ecran prin placa video, sau sunetul prin placa audio.
Procesorul "gandeste" totul din memoria RAM, deoarece este aproximativ de 10000 de ori mai
rapida decat hard disk-ul, in cazul in care am putea pune hard-disk-ul in considerare ca spatiu de
procesare. Oricum, calculatoarele nu sunt construite sa poata functiona fara RAM.
Procesorul primeste instructiunile de la programele din memorie si le proceseaza intr-o cantitate de
milioane pe secunda, instructiuni care au fost scrise de programator linie cu linie. O instructiune are
nevoie deun numar fix de cicluri (adica de hertzi, din aia 30000000000 sau cati are un procesor de 3
GHz.... ) Bineinteles, depinde si de cate instructiuni ii da programul. Daca e un program simplu sa
zicem, nu are atatea instructiuni de procesat.

Memoria Cache

Procesorul are o memorie interna de rezerva, care se numeste "cache". Cache este ca un sertar.
Exista L1 cache, L2 cache si mai nou L3 cache, care inseamna Level 1, Level 2 si Level 3 cache
(procesoarele cu mai multe niveluri de cache se numesc procesoare multi-level cache). Acest cache,
este o memorie RAM interna in procesor, pentru a nu cere nici macar din memoria RAM principala
tot timpul fisierele cu care se lucreaza frecvent. Memoria Cache este mult mai rapida decat memoria
RAM normala, (DRAM), dar este mult mai scumpa si de aceea vine in cantitati foarte mici. De
exemplu, daca deschizi frecvent un fisier, acesta este adaugat in memoria cache a procesorului,
astfel incat nu mai este nevoie sa-l ia de fiecare data din din RAM-ul principal (sau de pe hard),
pentru ca il are acolo. Ca data viitoare sa il acceseze mai rapid.
Cu cat exista mai multa memorie cache, cu atat mai bine. Pentru ca cu atat mai multe fisiere pot fi
indexate in cache, si atunci lucreaza mai repede.
Exista cache de 64 KB, 128 KB, 512 KB... 2 MB, chiar si pana la 12 MB.
In cache datele sunt pastrate temporar. Se sterg in functie de cerintele procesorului si de
dimensiunile fisierelor.
Tipuri de procesoare:

Single Core - Procesor cu un singur nucleu

Dual Core - Procesor cu doua nuclee
Triple Core - Procesor cu trei nuclee
Quad Core - Procesoare cu patru nuclee (exemplu Intel Core i7)
Octa Core - Procesoare cu opt nuclee

Istoria procesorului

Primul procesor a fost inventat de Intel in 1971, se numea Intel 4004 si continea 6 tranzistori (in
comparatie cu procesoarele actuale care au sute de milioane de tranzistori) si rula la o frecventa de
740 KHz. Acesta a fost urma de Intel 8008 in 1972, rula la o frecventa maxim de 800 KHz, iar apoi
de Intel 8086 in 1978 (procesor al carui set de instructiuni este mostenit pana acum de procesoarele
moderne, x86).
In 1989 apare procesorul Intel 80486 (486), iar in 1993 apare primul procesor Pentium, Pentium 1.
Ce e inauntrul procesorului?

Sunt foarte multe sectoare care, fiecare are un rol. Un sector pentru aritmetica, unul pentru decodare
de instructiuni, unul care controleaza viteza, unul care contine registrii (cea mai mica memorie
posibila din calculator), unul care se ocupa cu grafica si mai nou Northbridge-ul. Toate acestea sunt
microscopice, stai linistit.

Microprocesorul este o unitate centrală de prelucrare (CPU) a unui calculator realizată adesea pe o
singură plăcuță de siliciu sau alt material semiconductor (chip), care în prezent poate avea peste un
milion de tranzistoare. Microprocesorul efectuează operațiile esențiale de prelucrare și controlează
celelalte elemente ale sistemului de calcul. Microprocesorul constituie „creierul calculatorului”.