Laboratorul 1 + 2

RECUNOAŞTEREA ŞI ANALIZA MORFOLOGICĂ A UNOR PLANTE

CULTIVATE SAU SPONTANE ÎNTÂLNITE
ÎN PARCUL ŞI GRĂDINA BOTANICĂ A USAMVB

1. Picea abies – Molid, fam. Pinaceae. Arbore răşinos, cu frunze aciculare, 4-muchiate, orientate
spiralat şi dispuse pe mici proeminenţe lemnoase. Conurile femeieşti sunt cilindrice, pendule
pe ramuri, iar la maturitate cad în întregime. Formează păduri întinse (etajul molidului, 1300-
1800 m altitudine). Cultivat în plantaţii forestiere şi în scop ornamental.
2. Abies alba – Brad, fam. Pinaceae. Arbore răşinos, cu frunze aciculare, comprimate, orientate
distih, cu două dungi albe pe faţa inferioară. Conurile femeieşti sunt erecte pe ramuri, iar la
maturitate se dezarticulează, solzii carpelari cad. Creşte în păduri de fag şi molid, pe soluri
moderat acide. Cultivat în plantaţii forestiere şi ornamental.
3. Taxus baccata – Tisa, Fam. Taxaceae. Arbust sau arbore, nerăşinos, toxic. Frunze aciculare,
moi, discolore, scurt peţiolate, orientate distih. Specie dioică (cu indivizi bărbăteşti şi indivizi
femeieşti). Sămânţa este înconjurată de o anexă cărnoasă, roşie, numită aril. Creşte sporadic în
păduri de fag şi molid. Este o specie rară, fiind ocrotită de lege, declarată monument al naturii.
Se cultivă în scop ornamental şi pentru gard viu, suportă bine tunsul.
4. Pinus sylvestris – Pin roşu, fam. Pinaceae. Arbore cu ritidomul (coaja) roşu-cărămiziu ce se
exfoliază în formă de plăci sau solzi. Frunzele sunt aciculare, lungi de 4-7 cm, prinse câte două
pe microblaste (ramuri scurte). Creşte spontan în păduri de fag şi molid. Cultivat în plantaţii
forestiere şi ornamental, fiind rezistent la poluare.

Specii cu frunze simple (formate din teacă, peţiol si limb):

5. Tilia tomentosa – Tei argintiu, fam. Tiliaceae. Arbore cu frunze ovat-cordiforme, cu marginea
serată (dinţişori orientaţi spre vârful limbului), argintii pe faţa inferioară, dispuse altern (o
frunză la nodul tulpinal). Creşte spontan în păduri de stejar şi gorun. Medicinal, melifer.
Cultivat ornamental și forestier.
6. Populus nigra cv. italica – Plopul piramidal, fam. Salicaceae. Arbore dioic, cu ritidomul
negru-cenușiu, crăpat. Frunzele sunt ovat-triunghiulare (deltoide), cu marginea serată, dispuse
altern. Fructul este capsulă, cu semințe însoțite de peri. Lemnul este moale. Cultivat în scop
ornamental.
7. Betula pendula – Mesteacăn, fam. Betulaceae. Arbore cu ritidomul alb, ce se exfoliază în
fâşii subţiri. Ramurile sunt pendule, cu frunze ovat-romboidale, dispuse altern. Fruct
monosamară (achenă aripată). Creşte în păduri de stejar şi fag, pe coastele însorite, soluri
oligotrofe (sărace). Se cultivă ornamental, în peluze însorite.
8. Acer platanoides – Paltin de câmp, fam. Aceraceae. Arbore cu frunze opuse (două frunze la
nodul tulpinal), palmat-lobate (toate nervurile principale pornesc din vârful peţiolului, iar
inciziile pătrund până la un sfert în limb), cu lobii ascuţiţi filiform şi sinusurile dintre lobi
rotunjite. Secretă latex la baza peţiolului. Fructul este disamară, cu unghiul mai mare de 900.
Creşte spontan în pădurile de silvostepă, dar cultivat şi ornamental și forestier.
9. Acer pseudoplatanus – Paltin de munte, fam. Aceraceae. Arbore cu frunze opuse, palmat-
lobate, cu lobii ascuţiţi şi sinusurile dintre lobi ascuţite, fără latex. Fructul este disamară, cu
unghiul dintre samare mai mic de 900. Creşte spontan în etajul fagului şi cultivat în scop
forestier şi ornamental.
10. Acer campestre – Jugastrul, fam. Aceraceae. Arbore cu frunze opuse, palmat-lobate.
Disamara are un unghi de 1800. Creşte spontan în păduri de stejar şi fag, cultivat forestier şi
ornamental.
11. Acer tataricum - Arțar tătărăsc, fam. Aceraceae. Arbore cu frunze ovate, penate, cu marginea
dublu-serată, dispuse opus. Disamarele formează un unghi ascuțit și sunt roșiatice la
maturitate.
12. Corylus avellana – Alun, fam. Corylaceae (Betulaceae). Arbust, cu frunze obovate (lăţimea
cea mai mare spre vârful limbului), cu marginea dublu-serată, dispuse altern. Creşte în păduri
de foioase. Fructul este achenă (fruct uscat, cu o singură sămânţă, indehiscent, nu se deschide
la maturitate), înconjurată de un involucru în formă de cupă (frunze de protecţie). Seminţele
sunt bogate în ulei, fiind alimentare. Creşte în păduri de foioase.
13. Carpinus betulus – Carpen, fam. Betulaceae. Arbore, cu frunze eliptice (cu lăţimea cea mai
mare la mijlocul limbului), cu marginea dublu-serată, alterne. Fructul este o achenă, însoţită de
un involucru plan trilobat. Creşte în păduri de foioase. Arbore forestier, cultivat şi ornamental.
14. Quercus robur – Stejar, fam. Fagaceae. Arbore cu ritidomul adânc brăzdat. Frunzele sunt
obovate, penat-lobate, cu lobii rotunjiţi, dispuse altern. Fructul este achenă, popular ghindă,
însoţită la bază de o cupă solzoasă, cu solzii plani. Arbore forestier, formează păduri de stejar.
15. Quercus cerris – Cer, fam. Fagaceae. Arbore cu ritidomul adânc brăzdat. Frunzele sunt
eliptice, penat-lobate, cu lobii ascuţiţi, dispuse altern. Fructul este achenă, însoţită la bază de o
cupă solzoasă, cu solzii cupei ascuţiţi şi recurbaţi.
16. Castanea sativa – Castan comestibil, fam. Fagaceae. Arbore cu frunze lanceolate (lungimea
depăşeşte de 2-3 ori lăţimea), cu marginea serat-dinţată, dispuse altern. Fructul este achenă,
acoperită complet de un înveliș spinos. Se cultivă pentru seminţele comestibile. Creşte şi
subspontan (Gorj, Mehedinţi, Maramureş).
17. Fagus sylvatica – Fag, fam. Fagaceae. Arbore cu ritidomul neted. Frunzele sunt eliptice, cu
marginea ciliată (cu peri), dispuse altern. Fructul este achenă, popular jir. Achenele sunt
trimuchiate, închise câte două într-o cupă spinoasă care la maturitate se deschide în 4 valve.
Formează păduri întinse, etajul fagului (700-1200 m altitudine), pe soluri moderat-acide.
18. Hedera helix – Iederă, fam. Araliaceae. Este o liană agăţătoare prin rădăcinile fixatoare de pe
tulpini. Frunzele sunt persistente, alterne, dimorfe (au două forme): ovate (cu lăţimea cea mai
mare spre baza limbului), cu marginea întreagă, pe ramurile fertile şi palmat-lobate, pe cele
sterile. Fructul este o bacă sferică (fruct cărnos). Creşte în păduri, dar se cultivă şi ornamental.
19. Pyrus pyraster – Păr pădureţ, fam. Rosaceae. Arbore cu ramuri spinoase. Frunzele sunt
orbiculare (aproape circulare) sau eliptice, lucioase, dispuse altern. Fructul este o poamă mică,
astringentă, bogată în sclereide (celule pietroase). Creşte în păduri de stejar şi fag. Fiind
rezistent la ger, este folosit ca portaltoi.
20. Crataegus monogyna – Gherghinar, Păducel, fam Rosaceae - Arbust sau arbore cu ramuri
spinoase. Frunzele sunt penat-fidate (inciziile pătrund până la jumătatea limbului), alterne.
Fructul este o poamă roşie, comestibilă. Creşte spontan în păduri de foioase. Este medicinal,
pentru bolile de inimă.
21. Cornus mas – Corn, fam. Cornaceae. Arbust cu frunze eliptice, cu marginea întreagă, cu
nervaţiune arcuată, dispuse opus (două frunze la nodul tulpinal). Fructele sunt drupe roşii
(fructe cărnoase, cu un sâmbure lignificat), comestibile, bogate în vitamina C. Creşte în păduri
de foioase, dar cultivat şi pentru gard viu.
22. Cornus sanguinea – Sânger, fam. Cornaceae. Arbust cu ramuri tinere roşiatice. Frunzele sunt
eliptice, cu marginea întreagă, nervaţiune arcuată, dispuse opus, se înroşesc toamna. Drupe
sferice, negricioase, necomestibile. Creşte în păduri de foioase, cultivat şi pentru gard viu.
23. Ligustrum vulgare – Lemn câinesc, fam. Oleaceae. Arbust cu frunze eliptic-lanceolate, cu
marginea întreagă, dispuse opus. Fructele sunt bace negre, sferice, lucioase. Creşte spontan în
păduri, dar se şi cultivă pentru gard viu. Bacele au proprietăţi tinctoriale (pentru obţinere de
coloranţi).
24. Galium mollugo – Sânziene albe, fam. Rubiaceae. Plantă perenă cu rizom (tulpină subterană
cu muguri şi rădăcini, ce asigură înmulţirea vegetativă). Tulpina este 4-muchiată, cu frunze
dispuse în verticil (mai multe la nodul tulpinal). Creşte spontan în pajişti. Rizomii au
proprietăţii tinctoriale.
25. Ulmus minor – Ulm de câmp, fam. Ulmaceae. Arbore cu ritidomul ramurilor tinere aripat.
Frunzele sunt obovate, cu baza asimetrică şi marginea dublu-serată, dispuse altern. Fructul este
monosamară. Creşte în păduri de silvostepă. Cultivat în scop ornamental.
26. Ginkgo biloba – Ginco, Arborele pagodelor, Caisă de argint, fam. Ginkgoaceae. Arbore dioic,
cu frunze bilobate, cu nervaţiune dihotomică (nervurile se bifurcă), căzătoare, galbene-aurii
toamna. Sămânţa este acoperită de un înveliş cărnos, verde-gălbui, urât mirositor. Ornamental
şi medicinal.
27. Arundo donax – Trestia italiană, fam. Poaceae (Gramineae) - Plantă perenă cu rizom. Tulpina
este de tip culm, popular pai (cu internoduri goale). Frunzele sunt sesile (fară peţiol), liniare
(lungimea depăşeşte cu mult lăţimea), cu nervaţiune paralelă.

Specii cu frunze compuse (formate din teacă, peţiol si mai multe foliole cu peţioli proprii):
28. Robinia pseudoacacia – Salcâm, fam Fabaceae (Leguminosae). Arbore cu rădăcini drajonante
(rădăcini cu muguri). Frunzele sunt alterne, imparipenat-compuse (prezintă în vârf o foliolă),
cu foliole eliptice, cu marginea întreagă, cu stipele transformate în spini (anexe foliare).
Fructul este o păstaie dehiscentă (se deschide la maturitate). Cultivat şi subspontan. Este
antierozional, melifer şi medicinal.
29. Gleditsia triacanthos - Glădiţă, fam. Caesalpiniaceae. Arbore cu spini trifurcaţi. Frunzele
sunt paripenat-compuse (lipseşte foliola din vârf) sau dublu-paripenat-compuse, dispuse altern.
Fructul este o păstaie mare, maronie, indehiscentă (nu se deschide la maturitate).
30. Fraxinus excelsior – Frasin, fam. Oleaceae. Arbore cu frunze dispuse opus, imparipenat-
compuse, cu foliole lanceolate, cu marginea serată. Fruct monosamară. Creşte în păduri de
stejar, dar cultivat şi ornamental.
31. Parthenocissus inserta – Viţa de Canada, fam. Vitaceae. Liană agăţătoare prin cârcei.
Frunzele sunt palmat-compuse (toate foliolele pornesc din vârful peţiolului), dispuse altern.
Fructul este bacă albăstruie. Se cultivă în scop ornamental.
32. Aesculus hippocastanum – Castan ornamental, castan porcesc, fam. Hippocastanaceae.
Arbore, cu frunze palmat-compuse, formate din 5-7 foliole obovate, cu marginea serată,
dispuse opus. Fructul este o capsulă spinoasă, cu semințe mari.
33. Rosa canina – Măceş, fam. Rosaceae. Arbust cu ghimpi şi rădăcini drajonante. Frunzele sunt
imparipenat-compuse, dispuse altern, cu 2 stipele concrescute cu peţiolul. Fruct poliachenă, cu
achene galbene, păroase, închise în receptaculul cărnos, roşu la maturitate, bogat în vitamina
C. Creşte în pajişti margini de păduri. Medicinal.
34. Clematis vitalba – Curpen de pădure, Fam. Ranunculaceae. Este o liană cu frunze
imparipenat-compuse, dispuse opus. Fruct poliachenă. Achenele sunt însoţite de stilele florii
păroase. Creşte în păduri, este toxic.