Imbolnavirile acute ale tractului digestiv 

sunt o caracteristica a
sezonului cald. Acest lucru se intampla mai ales datorita usurintei cu care
se multiplica si sunt vehiculati agentii infectiosi cu tropism digestiv in
conditii de temperatura crescuta.

Toxiinfectia alimentara este o afectiune cauzata de consumul de bauturi

sau alimente contaminate cu agenti patogeni (infectiosi), adica bacterii,
virusuri sau paraziti.

Simptomele toxiinfectiei alimentare

Simptomele pot fi mai blande sau mai intense in functie de fiecare persoana
si de tipul de bacterie cu care a fost infectata persoana. Totusi, exista cateva
simptome comune, indiferent de situatie:

 Stomac deranjat,
 Crampe stomacale,
 Greata,
 Voma,
 Diaree,
 Febra.

Atentie: dupa contaminare pot trece multe ore, chiar zile pana sa apara
primele simptome!

Posibile complicatii ale toxiinfectiilor alimentare

Majoritatea oamenilor sufera de o forma blanda de toxiinfectie alimentara ce

poate dura de la cateva ore la cateva zile. In acelasi timp, exista cazuri in care
spitalizarea e necesara, aparand complicatii pe o perioada indelungata ce pot
duce chiar la deces. Aceste infectii pot provoca artrita cronica, leziuni ale
creierului si nervilor si sindrom hemolitic uremic, care cauzeaza insuficienta
renala.

Cand e momentul sa mergi la doctor

Daca simptomele devin agresive trebuie sa consulti un doctor:

 Febra peste 38 grade,

 Sange in scaun,
 Voma frecventa, care nu permite lichidelor sa fie asimilate,
 Semne de deshidratare precum urinare rara, gura sau gat uscat, senzatie de
ameteala,
 Diareea dureaza mai mult de trei zile,

Prevenirea toxiinfectiilor alimentare

Preventia incepe de acasa si include lucruri aparent banale, dar pe care multi
le neglijeaza.

1. Curatenia: spala mainile si zona in care prepari alimentele des! Germenii

care provoaca infectia supravietuiesc si se inmultesc in special in zona
bucatariei.

 Spala mainile timp de 20 de secunde cu sapun si apa inainte, in timpul si dupa

masa.
 Spala tacamurile, tocatorul si blaturile cu apa fierbinte si sapun.
 Spala fructele si legumele.

2. Separa alimentele!
 Carnea cruda, pasarile de curte, fructele de mare si ouale pot raspandi germenii
la alimentele care sunt deja pregatite sa fie consumate, daca nu le separati. 
 Folositi tocatoare diferite pentru carne cruda, fructe de mare si pasari de curte.
 Cand faceti cumparaturi depozitati produsele mentionate mai sus separat de
celelalte alimente.
 Urmati aceeasi regula de separare si in cazul depozitarii in frigider.

3. Gateste la temperatura potrivita!

Mancarea este gatita corect cand temperatura este suficient de ridicata incat
sa distruga bacteriile care ar putea cauza infectii. Singurul mod in care va
puteti da seama daca temperatura este potrivita este folosirea unui
termometru, culoarea si textura mancarii nu sunt relevante.

Temperatura ideala pentru diverse tipuri de carne:

 62°C pentru bucati intregi de carne de porc, vita si miel, care trebuie lasata la
final 3 minute sa se odihneasca inainte de consum,
 71°C pentru bucati mici de carne de porc sau de vita,
 73°C pentru pasarile de curte,
 73°C pentru resturile ramase de la masa anterioara,
 62°C pentru jambon,
 62°C pentru peste.

4. Depozitarea corecta in frigider

 Mentineti mai putin de 4°C in frigider si aruncati alimentele la primele semne

de alterare.
 Depozitati in frigider alimentele perisabile in mai putin de doua ore, iar daca
temperatura de afara trece de 32°C in mai putin de o ora.
 Dezghetati alimentele in frigider, in apa rece sau in cuptorul cu microunde.
Niciodata pe blat, la temperatura camerei deoarece asa se inmultesc cel mai repede
bacteriile.
Hepatita virală A

Virusul hepatic A (VHA) este un virus ARN care aparţine familiei Enterovirus, genul
Heparnavirus. VHA este răspunzător pentru aproximativ 40 - 50 % din cazurile de
hepatita acută. Este o hepatită infecţioasă, transmisă pe cale fecal-orală, prin alimente,
apa contaminată, mâini murdare sau obiecte contaminate.

Sursa de infecţie este omul, iar infecţiile subclinice favorizează răspândirea. Faptul că
virusul este destul de rezistent în mediul extern măreşte şansa transmiterii.

Perioada de incubaţie este de aproximativ 2 - 6 săptămâni, în medie 28 de zile.

Simptomele hepatitei cauzate de VHA sunt foarte similare cu cele produse de virusul
hepatic B. Ele apar brusc şi se intensifică înainte de apariţia icterului.

Manifestările clinice iniţiale (primele două săptămâni) includ: febră, astenia, mialgia,
greaţă, inapetenta, durerea abdominală şi vărsături; ocazional pot fi prezente
simptome care să sugereze o infecţie a tractului respirator superior.

Hepatita acută cu virus A durează aproximativ 4 săptămâni şi majoritatea pacienţilor se

recuperează complet în 4 săptămâni. Vindecarea este completă în 99 % din cazuri,
hepatita fulminantă cu virus A apare la 1-3 persoane din 1000 şi este asociată cu o
frecvenţă a mortalităţii de 80 %. Infecţia cu VHA nu se cronicizează, iar pacienţii nu
prezintă vreun risc crescut pentru ciroza hepatică sau carcinom hepatocelular.

Majoritatea pacienţilor sunt copii şi adulţi tineri. La copii severitatea bolii este mai
redusă decât la adulţi. Hepatita A are tendinţa să apară în epidemii acolo unde
condiţiile de igienă sunt precare şi sursele de apă sunt contaminate. Incidenta bolii este
invers proporţională cu gradul de dezvoltare socio-economic. În ţările puternic
dezvoltate infecţia apare mai târziu, în timp ce în ţările slab dezvoltate boala apare
repede, în copilărie.

În România peste 80% din copiii sub 10 ani au trecut prin infecţie, de cele mai multe ori,
forme asimptomatice.
 Diagnostic de laborator
Metode nespecifice, biochimice, care indică alterarea funcţiilor hepatice, prin:

 perturbări ale metabolismului pigmenţilor biliari (pigmenţi biliari în urină,

urobilinogen crescut, bilirubina în serul sanguin crescută).

 leziuni ale celulei hepatice (hepatocitoliza) demonstrată prin activitatea mult

sporită a transferazelor serice ALT (alanilaminotransferaza) şi AST
(aspartataminotransferaza), chiar în absenţa icterului.

 dezechilibrul proteinelor serice: creşterea alfa, beta şi gamma-globulinelor,

scăderea albuminelor, inversarea raportului albumine/globuline.

Metodele specifice, urmăresc:

 evidenţierea virusului în faza acută a infecţiei în materiile fecale sau omogenate
hepatice, prin tehnici de microscopie electronică, radioimunotestare, teste
imunoenzimatice de tip EIA, detectarea ARN VHA prin PCR sau tehici de hibridizare
moleculară, dar care, la fel ca şi izolarea virusului pe culturi de celule, nu sunt metode
curente de diagnostic.

 detectarea anticorpilor specifici anti VHA clasa Ig M în serul pacienţilor prin

tehnica EIA, radioimunotestare sau metoda MEIA (microparticle enzyme
immunoassay). Ei apar simultan cu semnele clinice şi dispar 3-6 luni mai târziu,
indicând boala acută. Anticorpii IgG apar mai târziu şi persistă mulţi ani, fiind markerii
stării de imunitate.

Profilaxie
Profilaxia constă în primul rând în respectarea regulilor de igiena şi în asanarea
focarelor prin măsuri de dezinfecţie stricte. Clorinarea apei este foarte eficientă.
 Profilaxia cu imunoglobuline administrate înainte sau timpuriu în perioada de incubaţie
are o eficacitate de 80-90 % în prevenirea bolii clinice.

Pentru prevenirea infecţiei, persoanele supuse unui risc ridicat sau cele care călătoresc
în zone endemice se vaccinează cu un vaccin cu virus inactivat. Vaccinul cu virus
inactivat administrat în primul an de viaţă dezvoltă imunitatea în decurs de o lună, ea
persistând probabil toată viaţa. La adulţi vaccinul conferă imunitate protectivă în
decursul unei luni de la vaccinare, iar repetarea dozei asigură protecţia 100%. Existenţa
unui singur serotip VHA şi faptul că virusul este specific uman, sunt factori care
favorizează succesul programelor de imunizare

Analize recomandate

 Ac. anti virus hepatic A (HAV) totali (IgG+IgM)

 Ac. anti virus hepatic A (HAV) IgM

 ARN virus hepatic A în materii fecale

 Dizenteria este o afecțiune, caracterizată printr-o stare de infecție în

intestin, în special în colon, manifestată prin evacuări diareice cu prezența
de sânge, mucus și/sau puroi în scaun și tenesme (contracția spasmodică
și dureroasă a anusului, asociată nevoia persistentă de a defeca).
Pierderea de lichide și minerale poate duce la deshidratare și dezechilibre
electrolitice.
  
 În mod obișnuit, termenii “dizenterie” și “diaree” sunt utilizați ca sinonime,
dar în realitate dizenteria este o formă deosebit de gravă de diaree.
Dizenteria, în plus față de eliberarea scaunelor lichide dese (ca în diaree),
este caracterizată și prin eliminarea de sânge, mucus și/sau puroi,
împreună cu fecalele, și deseori defecarea este foarte dureroasă.
  
 Cea mai comună cauză a dizenteriei este agentul cauzal al diareei
infecțioase. De asemenea, poate fi cauzată de: Entamoeba histolytica
(dizenteria amibiană) sau Shigella dysenteriae (dizenterie bacilară) și, în
cazuri rare, poate fi cauzată de Giardia lamblia și Balantidium coli. Deși
forma infecțioasă a bolii este cea mai frecventă, există mai multe alte
afecțiuni care pot fi asociate cu dizenteria.
  
  

 Ce boli pot fi asociate cu dizenteria?

  
 Bolile care pot fi asociate cu dizenteria sunt următoarele:
  
 Colită
 Colită ulcerativă
 Gastroenterită
 Gastroenterită virală
 Intoleranță la mâncare
 Boala Crohn
 Nu trebuie uitat că aceasta nu este o listă exhaustivă, și se recomandă
consultarea medicului în caz de persistență a simptomelor.
  
  

 Care este tratamentul pentru

dizenterie?
  
 Tratamentul pentru dizenterie trebuie să vizeze combaterea bolii
subiacente și restabilirea echilibrului lichidelor și electroliților din
organism. Odihna și rehidratarea salină sunt recomandate pentru
 recuperare, astfel încât organismul să poată înlocui fluidele și mineralele
pierdute datorită eliminării lor frecvente.
  
  

 Când este cel mai probabil nevoie de

consultul medicului în caz de
dizenterie?
  
 În cazul dizenteriei, este întotdeauna bine să consultați un medic și să
obțineți un sfat despre cum ar trebui rezolvată problema. În caz de
urgență (colită ulceroasă), trebuie să vă adresați de ugență medicului.
 Faceți o rezervare
 Completați informațiile dvs. și obțineți o rezervare cu Humanitas imediat