Glanda tiroida

Glanda tiroida sau tiroida (glandula thyroidea) este o glanda care apartine de
sistemul endocrin, fiind situata la nivelul gatului, in partea din fata, sub marul lui Adam.
Glanda tiroida secreta hormoni tiroidieni care influenteaza procesele metabolice si sinteza
proteinelor.
Tiroida este o glanda sub forma unui fluture, localizata la baza gatului, de culoare
roz-galbuie. Aceasta are o lungime de aproximativ 5 cm si este compusa din doi lobi
laterali cu forma ovala, pozitionati de-o parte si de alta a traheei. Cei doi lobi sunt conectati
la mijloc de o punte formata din tesut tiroidian, numit istm.Greutatea glandei tiroide este de
5-6 grame la nou nascuti si poate ajunge sa cantareasca in jur de 25 si 30 de grame la
adulti. De obicei, glanda tiroida este mai mare la barbati decat la femei.Hormonii secretati
de tiroida sunt tirotoxina (T4) si triiodotironina (T3), iar acestia ajuta la reglarea functiilor
vitale ale organismului.

Cum functioneaza glanda tiroida

Glanda tiroida are numeroase mici saculeti, numiti foliculi, pline cu un lichid vascos
(coloid proteic) in care este stocata o proteina. Aceasta proteina, denumita tireoglobulina,
sintetizeaza hormonii tirodidieni, tirotoxina (T4) si triiodotironina (T3).Tiroida mai contine si
un numar redus de celule parafoliculare (celulele C) care secreta calcitonina (hormon
peptidic). Acest hormon peptidic este secretat ca raspuns la nivelul seric crescut de calciu
ionic, impedica modificarile bruste si pierderile bruste in concentratiile serice de calciu.
Calcitonina reprezinta un marker tumoral specific atat pentru diagnosticarea, cat si pentru
monitorizarea carcinomului tiroidian medular.Functionarea echilibrata a glandei tiroide este
esentiala pentru organism, intrucat ajuta la reglarea numeroaselor functii precum
respiratia, pulsul si tensiunea arteriala, sistemul nervos central si periferic, nivelul de
colesterol, metabolism, tonusul muscular, greutatea, vazul si menstruatia.Functiile tirodei
sunt controlate printr-un raspuns primit de la creier. Atunci cand nivelul de hormoni
tiroidieni este scazut, glanda pituitara, care este localizata la baza creierului, stimuleaza
producerea unui hormon numit tirotropina (thyrotropin releasing hormone sau TRH). 
Tirotropina (TRH) este hormonul care stimuleaza apoi tiroida sa produca mai multi
hormoni tiroidieni.

Care este patologia tiroidei

Prin hormonii pe care ii produce, glanda tiroida influenteaza aproape toate
procesele metabolice din organism. Unele probleme de sanatate care pot fi provocate de
tulburari ale tiroidei pot fi inofensive, asa cum este aparitia gusei, care nu necesita
tratament si nu cauzeaza cancer.Cele mai comune afectiuni, pe de alta parte, sunt cele
legate de producerea anormala de hormoni tiroidieni. Prea multi hormoni tiroidieni pot
cauza hipertiroidism, in timp ce un deficit de hormoni tiroidieni provoaca aparitia
hipotiroidismului.Intrucat producere de hormoni este asociata si cu glande de la nivelul
creierului (glanda pituritara), atunci cand apar dereglari la nivelul lor, acestea pot sa
provoace probleme ale tiroidei.Desi afectiunile glandei tiroide sunt neplacute si provoaca
disconfort, cele mai multe dintre ele pot fi controlate eficient daca sunt diagnosticate la
timp si tratate corespunzator. Formele mai blande ale afectiunii nu sunt insotite
intotdeauna de simptome, insa atunci cand boala este mai serioasa, simptomele pot sa
includa stari de nervozitate, puls marit, oboseala, transpiratie excesiva sau probleme de
concentrare.

Care sunt afectiunile asociate glandei tiroide - cauze, diagnostic si

tratament
Problemele de sanatate care pot aparea atunci cand exista dereglari ale glandei
tiroide sunt urmatoarele:
Hipertiroidismul
Este o afectiune cauzata de secretia exagerata de hormoni tiroidieni, insa este o
afectiune mai rar intalnita spre deosebire de hipotiroidism. Simptomele pot include pierderi
bruste in greutate, tahicardie (batai rapide ale inimii), apetit crescut, stari de nervozitate si
iritabilitate, transpiratie excesiva, schimbari in fluxul menstrual, sensibilitate la caldura,
subtierea firelor de par, oboseala, dureri musculare, tremurul mainilor.
Cauzele aparitiei hipertiroidismului sunt urmatoarele:
-Boala Graves - este o afectiune de natura autoimuna care afecteaza glanda tiroida,
fiind una dintre cele mai comune cauza ale hipertiroidismului. Aceasta afectiune este
insotita de obicei si de marirea tiroidei, care produce aparitia gusei tiroidiene.
Simptomele includ slabirea muschilor, tahicaride, iritabiliate crescuta si tulburarea
somnului.
-Boala Plummer - cunoscuta si ca gusa toxica nodulara, este provocata de noduli
autonomi care produc hormoni tiroidieni in exces. Este cea de-a doua cauza a
hipertiroidismului, dupa Boala Graves
-Tiroidita - reprezinta inflamarea glandei tiroide. Desi initial aceasta este asociata cu
secretia excesiva de hormoni tiroidieni, aceasta poate progresa si poate provoca
disfunctii la nivelul tiroidei, implicit si deficienta hormonala sau hipotiroidism.
-Tiroidita subacuta - reprezinta o inflamatie la nivelul parenchimului, care favorizeaza
producerea excesiva de hormoni tiroidieni. Aceasta este o afectiune temporara
(hipertiroidism temporar) care poate dura cateva saptamani sau luni
-Nodulul toxic tiroidian - acest nodul este o tumora benigna a tiroidei, care poate fi
nefunctionala sau poate produce hormoni tiroidieni in exces
-Adenoame tiroidiene - sunt noduli care apar la nivelul parenchimului glandular
tiroidian si care pot sa produca hormoni tiroidieni. Acesti noduli produc dezechilibre
hormonale in organism. Exista unele gusi tiroidiene care pot sa contina si astfel de
noduli.
Adultii pot avea unul, mai multe sau niciun simptom al hipertiroidismului, mai ales daca
este vorba de un caz mai usor al bolii. Unele medicamente care sunt folosite pentru a
trata hipertensiunea, numite beta-blocante, pot ascunde unele simptome ale
hipertiroidismului.

Diagnosticarea hipertiroidismului
Hipertiroidismul este diagnostic prin urmatoarele investigatii:
-istoric medical si examinare fizica - in timpul investigatiei, doctorul poate verifica
daca exista un tremur al mainilor, piele umeda, schimbari la nivelul ochiului, puls marit
sau semne de hiperactivitate. De asemenea, medicul va examina daca glanda tiroida
este marita sau daca prezinta noduli

-teste de sange - diagnosticul de hipertiroidism poate fi confirmat si in urma unui test

de sange care verifica nivelurile de tiroxina si tirotropina (TSH). Un nivel marit de
tiroxina si unul scazut sau inexistent de tirotropina indica o glanda tiroida hiperactiva.
Daca testele de sange indica hipertiroidism, medicul poate recomanda si
urmatoarele investigatii:
-test cu iod radioactiv - presupune inghitirea unei doze de iod radioactiv care va fi
colectata in glanda tiroida. Verificarea se face dupa 24 de ore sau mai tarziu, astfel incat
sa fie determinata cantitatea de iod absorbit de tiroida. Daca este o cantitate mare,
inseamna ca tiroida produce prea multa tiroxina. Daca absorbtia de iod este scazuta,
inseamna ca tiroxina din glanda tiroida se scurge in sange si poate indica prezenta
tiroiditei
-scanarea tiroidei - presupune injectarea unui izotop radioactiv in vena, iar apoi, in timp
ce pacientul sta intins pe o masa, un dispozitiv special, plasat in zona gatului, va transmite
imagini ale tiroidei catre un computer. Timpul necesar poate sa varieze in functie de cat de
repede ajunge izotopul radioactiv la glanda tiroida. In timpul testului poate fi resimtit un
disconfort la nivelului gatului. Scanarea tiroidei poate fi facuta si dupa administrarea iodului
radioactiv, pentru a verifica aspectul glandei tiroide.
Tratamentul pentru hipertiroidism
Exista numeroase tratamente pentru hipertiroidism, in functie de varsta pacientului,
conditia fizica si stadiul bolii:
-iod radioactiv - administrat oral, acesta este absorbit de glanda tiroida si provoaca
micsorarea acesteia, dar si diminuarea simptomelor, in decurs de trei pana la sase luni.
Deoarece acest tratament poate incetini functionarea tiroidei si creste riscul de aparitie
a hipotiroidismului, poate fi necesara administrarea si a altor medicamente care sa
inlocuiasca tiroxina. Tratamentul cu iod radioactiv este folosit de peste 60 de ani si este
considerat eficient
-medicamente anti-tiroidiene - acestea reduc treptat simptomele hipertiroidismului,
stopand glanda tiroida sa mai produca hormoni in exces. Starea de sanatate incepe sa
se imbunatateasca de obicei dupa 6 spre 12 luni. Desi la unele persoane aceste
medicamente vindeca boala pentru toata viata, exista cazuri in care boala poate
regresa
-interventie chirurgicala (tiroidectomie) - este efectuata in cazul femeilor insarcinate
sau persoanelor care sunt alergice la substantele celorlalte medicamente sau
tratamente pentru hipertiroidism. In timpul operatiei este indepartata o mare parte din
glanda tiroida. Riscul operatiei este afectarea corzilor vocale sau a glandelor
paratiroide. In plus, va fi necesar un tratament cu levotiroxina pe durata intregii vieti
pentru a suplimenta nivelul scazut de hormoni tiroidieni

Hipotiroidism
Hipotiroidismul, spre deosebire de hipertiroidism, reprezinta incapacitatea tiroidei de
a produce hormoni tiroidieni. Simptomele asociate hipotiroidismul sunt oboseala, stari de
depresie, dureri musculare sau ale articulatiilor, par si piele uscate, cresterea in greutate,
crampe musculare, sensibilitate la frig, constipatie sau bradicardie (scaderea pulsului).
Cauzele care duc la aparitia hipotiroidismului sunt urmatoarele:

-Tiroidita Hashimoto (tiroidita autoimuna) - este o afectiune autoimuna care este

provocata de celulele sistemului imunitar care ataca si distrug celulele parenchimului
glandular. Din aceasta cauza, glanda tiroida va deveni nefunctionala si incapabila sa mai
produca hormoni tiroidieni. Aceasta afectiune poate fi usor confundata cu tulburarile
psihice bipolare, depresia sau sindromul premenstrual, din cauza faptului ca tabloul clinic
nu este specific

-Tratamentele pentru hipertiroidism - persoanele care sufera de hipertiroidism sunt

tratate de obicei cu iod radioactiv sau medicamente anti-tiroidiene pentru a reduce si
aduce la normal productia de hormoni tiroidieni. Cu toate acestea, sunt cazuri in care
aceste tratamente pot provoca hiportiroidism
-Indepartarea chirurgicala a tiroidei - extirparea totala sau partiala a glandei tiroide
poate diminua sau stopa producere de hormoni. In acest caz, este necesar tratamentul cu
hormoni tiroidieni pe toata durata vietii
-Radioterapiile - radiatiile folosite pentru tratarea cancerului de la nivelul capului sau
gatului pot afecta functiile glandei tiroide si pot provoca aparitia hipotiroidismului
-Unele medicamente cu litiu - medicamentele cu litiu care sunt folosite pentru a trata
unele tulburari psihiatrice pot reduce nivelul de hormoni produsi de glanda tiroida
-Boli congenitale - desi nu este o cauza des intalnita, unii bebelusi se pot naste cu o
deficienta a glandei tiroide. Aceasta nu se va dezvolta normal si, în consecinta, nu va
putea produce suficienti hormoni tiroidieni
-Disfunctia glandei pituitare - daca aceasta nu functioneaza in mod eficient, nu va putea
produce suficienti hormoni TSH, necesari pentru producerea de hormoni tiroidieni.
Aceasta cauza este, totusi, intalnita destul de rar
-Hipotiroidism postpartum - unele femei pot dezvolta aceasta boala in timpul sau dupa
nastere, deoarece organismul produce anticorpi care afecteaza glanda tiroida. Daca nu
este tratat la timp, hipotiroidismul postpartum creste riscul de nastere prematura, avort sau
preeclampsie si cresterea tensiunii arteriale. De asemenea, poate afecta dezvoltarea
fatului
-Deficienta de iod - iodul este esential pentru producere de hormoni tiroidieni. Alimentele
bogate in iod sunt fructele de mare, pestele, strugurii, spanacul, nucile, rosiile sau morcovii
Daca hipotiroidismul nu este tratat la timp, simptomele pot deveni mai severe. Pot
aparea mai multe pierderi de memorie, incetinirea proceselor de gandire sau stari
depresive dese. Stimularea constanta a glandei tiroide cu tratamente care sa produca mai
multi hormoni pot sa duca la marirea tiroidei (gusa tiroida).Hipotiroidismul avansat,
cunoscut si ca mixedem, apare destul de rar, dar atunci cand apare, poate fi destul de
periculos si pune viata in pericol. Simptomele pot sa includ hipotensiune arteriala,
scaderea temperaturii corporale, respiratie greoaie sau chiar coma. In cazuri extreme,
mixedemul poate fi fatal.

Diagnosticarea hipotirodismului
Diagnosticarea hipotiroidismului se face printr-un test de sange care masoara
nivelul de tiroxina si cel de tirotropina (TSH), hormonul care ajuta la reglarea nivelului de
hormoni tiroidieni. Un nivel scazut de tiroxina si unul crescut de tirotropina indica faptul ca
tiroida nu produce suficienti hormoni.

Tratament pentru hipotiroidism

Pentru a trata hipotiroidismul este necesar un tratament zilnic cu hormoni tiroidieni
sintetici levotiroxini, iar acesta va fi stabilit de catre medicul specialist, dupa o investigatie
amanuntita.Dupa doua saptamani de tratament, se vor ameliora simptomele oboselii.
Tratamentul poate ajuta si la reglarea nivelului de colesterol si scaderea in greutate.
Totodata, tratamentul cu levotiroxini este, de obicei, valabil pe tot timpul vietii, insa dozajul
trebuie modificat in fiecare an de catre medic.

De ce sunt femeile mai predispuse la probleme cu tiroida

Functionarea glandei tiroide este influentata de modificarile nivelului de estrogen
din organism, motiv pentru care femeile sunt mai predispune la boli ale tiroidei, spre
deosebire de barbati. Atunci cand nivelul de estrogen este marit si activitatea tiroidei este
afectata:
-probleme cu menstruatia - tiroida ajuta la reglarea ciclului menstrual, asa ca orice
dereglare a glandei tiroide, prea multi sau prea putini hormoni, pot face ca menstruatia sa
fie mai usoara, mai abundenta sau neregulata. Totodata, pot exista perioade de cateva
luni in care menstruatia se poate opri, afectiune care se numeste amenoree
-menopauza timpurie - deoarece bolile glandei tiroide pot afecta functionarea ovarelor,
exista riscul aparitiei menopauzei timpurii, inaintea varstei de 40 de ani
-probleme cu fertilitatea - daca bolile glandei tiroide influenteaza ciclul menstrual, atunci
si ovulatia este afecta, ceea ce inseamna ca o femeie poate avea dificultati sa ramana
insarcinata
Cele mai comune afectiuni ale glandei tiroide care pot sa apara la femei sunt:
-Hipotiroidism si hipertiroidism
-Tiroidita, in special tiroidita postpartum
-Gusa tiroidiana
-Noduli tiroidieni sau cancer tiroidian
Cand apare si cum poate fi tratat cancerul tiroidian
Desi nu sunt cunoscutele cauzele care duc aparitia cancerului tiroidian, practic,
orice modificare a celulelor de la nivelul glandei tiroidiene poate declansa aparitia
cancerului. In plus, expunerea repetata la radiatii la nivelul capului, gatului sau pieptului
poate creste sansele aparitiei cancerului de tiroida. Totusi, spre deosebire de alte tipuri de
cancer, acesta apare destul de rar.
Simptomele cancerului tirodian sunt:
-aparitia unui nodul in zona gatului, acesta fiind unul dintre cele mai comune simptome
-durere in zona gatului, uneori si in urechi
-dificultate la inghitire
-dificultati in respiratie sau respiratie suieratoare
-ingrosarea vocii
-tuse frecventa

Exista posibilitatea ca unele persoane sa nu aiba niciun simptom, iar nodulul din
zona gatului sa fie descoperit de doctor in timpul unui control de rutina. Majoritatea
persoanelor afectate de cancer tiroidian sunt femeile, cu varste cuprinse intre 25 si 65 de
ani.

Tipuri de cancer tiroidian

Exista mai multe tipuri de cancer tiroidian, iar acestea sunt clasificate in modul urmator:
-cancer tiroidian papilar (intre 75% si 80% din cazuri) - apare des printre femeile
tinere, femei care au polipoza adenomatoasa familiala (o afectiune a colonului) sau
persoanele cu sindromul Cowden
-cancer tiroidian folicular (intre 10% si 20% din cazuri) - apare uneori la persoanele
cu sindromul Cowden
-cancer tiroidian medular (intre 5% si 8% din cazuri) - este cancerul celulelor
parafoliculare
-cancer tiroidian slab diferentiat
-cancer tiroidian anaplazic (mai putin de 5% din cazuri) - acesta nu raspunde la
tratament
-alte tipuri de cancer tiroidian mai includ si limfomul tiroidian, carcinomul tiroidian cu
celule scuamoase si sarcomul tiroidei

Diagnosticarea cancerului tiroidian

Daca apare unul sau mai multe simptome care nu se amelioreaza in timp, este
necesara vizita la medic pentru diagnosticarea afectiunii. In cazul nodulilor din zona
gatului, medicul specialist va efectua o biopsie a glandei tiroide pentru a stabili daca exista
celule cancerigene. Biopsia presupune indepartarea unei bucati din tesutul tiroidian pentru
a fi verificat.Daca rezultatul biopsiei nu este concludent, va fi necesara indepartarea
chirugicala in totalitate sau a unei parti din tiroida pentru a fi stabilit diagnosticul.
Tratarea cancerului tirodidian
Daca este diagnosticat la timp, cancerul tiroidian poate fi tratat. Tratarea cancerului
tirodian presupune interventia chirurgicala sau tratamentul cu iod radioactiv. Rareori este
necesara radioterapia sau chimioterapia.Primele etapele pentru tratarea cancerului
tiroidian sunt tiroidectomia si disectia compartimentului central al gatului. In cazul in care
cancerul este in stadiu incipient, nu este necesara extirparea glandei tiroide.Tratamentul
cu iod radioactiv este folosit doar pentru persoanele care sufera de cancer tiroidian papilar
si folicular.Tratamentul difera in functie de stadiul bolii, varsta pacientului si tipul de cancer
tiroidian. Daca este in stadiu incipient, sansele de tratare a cancerului tirodian sunt
crescute.

Ce complicatii pot sa apara si cum pot fi prevenite problemele glandei

tiroide:
In cazul in care bolile glandei tiroide nu sunt tratate la timp, pot sa apar complicatii:
 -Hipotiroidismul netratat poate provoca cresterea nivelului de colesterol, implicit si a
riscului de a dezvolta afectiuni cardiace. In cazuri severe, se poate ajunge la aparitia
comei mixedematoase, daca hipotiroidismul exista de ani de zile si nu este tratat
corespunzator. Coma mixedematoasa prezinta urmatoarele simptome: hipotermie,
hipoventilatie, bradicardie si alterarea starii psihice
-Hipertiroidismul care nu este tratat poate provoca probleme ale inimii si oaselor
Prevenirea problemelor de la nivelul glandei tiroide
Pentru a preveni problemele care apar la nivelul glandei tiroide, este necesara
mentinerea unui stil de viata sanatos, dar si control regulat la medic:
-o dieta corecta - pentru a mentine sanatatea glandei tiroide trebuie consumate zilnic
fructe si legume, dar si peste gras precum somon, hering, macrou si ansoa. Totodata,
uleiul de masline extravirgin, uleiul de cocos, nucile si avocado sunt alimente
recomandate pentru consum
-evitarea produselor procesate, bogate in grasimi, zahar si conservanti, dar si cele
care contin grasimi trans, care se gasesc in produse de patiserie sau mancarurile de
tip fast-food
-evitarea consumului de legume crucifere crude precum varza, conopida, varza
kale, broccoli sau varza de Bruxelles. Chiar daca ele contin vitamine, potasiu si fibre,
atunci cand sunt consumate crude si in cantitati mari, pot afecta glanda tiroida din
cauza unei substante numita gointrogen. Aceasta substanta apare in mod natural in
legumele crucifere, iar atunci cand sunt gatite, substanta este inactivata
-vizita la medic in cazul in care apare unul sau mai multe dintre simptome, care va
efectua investigatiile necesare pentru a pune diagnosticul corect
-femeile pot merge la medicul ginecolog pentru un examen complet si pentru
investigarea sanilor in cazul in care apar noduli
Mentinerea sanatatii glandei tiroide este esentiala pentru ca functiile vitale
ale organismului sa fie la nivel optim. Este important sa cunoastem care sunt
simptomele asociate afectiunilor glandei tiroide si, totodata, sa mergem la medic atunci
cand acestea apar sau se agraveaza. In cazul in care nu sunt tratate la timp,
problemele asociate glandei tiroide pot sa favorizeze aparitia altor probleme grave de
sanatate.