Bildungsroman baltagul

 maturizarea lui Gheorghita, care iese brusc din lumea copilariei si intra in lumea plina de griji a
adultilor, in care va razbuna moartea tatalui sau si va deveni stalpul familiei: “ Întelege ca
jucariile au stat…” sau “ pentru tine de-aici inainte incepe a rasari soarele.”
 Vitoria insasi traieste o experienta fundamentala alaturi de fiul sau, pentru ca parcurge calea
dinspre o lume cunoscuta spre o lume necunoscuta in care trebuie sa afle adevarul si sa faca
dreptate barbatului disparut.
 Are în vedere drumul labirintic al neofitului/ Gheorghiță, al băiaului de 18 ani către cunoașterea
de sine și cunoașterea lumii;
 Lărgirea universului spiritual al tânărului, prin cunoașterea de tipuri umane diverse și prin
acumularea de experiență.
 secvență semnificativă a inițierii tânărului o constituie noaptea de veghe a rămășițelor tatălui
din râpa unde fusese descoperit, ce reprezintă coborârea in Infern, o moarte a
copilului/tânărului neexperimentat și o renaștere spirituală, a bărbatului matur, învestit cu
atributele tatălui căruia îi poartă, de altfel, și numele.
 După săvârșirea actului justițiar, prin înfruntarea în față, bărbătește a celui care-i ucisese tatăl,
Gheorghiță este gata să preia atributele de cap de familie și să ducă mai departe tradiția
acesteilumi arhaice.
 Gheorghiţă, cel de-al doilea personaj principal al romanului, datorită căruia romanul “Baltagul” este
un bildungsroman, este personajul iniţiat, rolul iniţiatorului fiind jucat de Vitoria. El parcurge drumul
iniţiatic alături de mama sa, probele la care va fi supus fiind chiar şi participarea la acele evenimente
legate de viaţa omului, naşterea cu botezul, căsătoria cu nunta, moartea cu înmormântarea, toate
constituind destinul uman. Însă prima probă a maturizării va fi priveghiul în râpă lăngă osemintele
tatălui său, pentru ca dovada de maturizare să aibă loc, tot la îndemnul mamei, de a face dreptate,
ucigându-l pe asasinul părintelui său. El va fi purtătorul obiectului dreptăţii, pentru că lui, iar mama
este conştientă de acest fapt, drept pentru care îl ia în călătorie cu ea, îi revin toate atributele
bărbatului în casă, devenind capul familiei. Pentru Gheorghiţă, Vitoria reprezintă nu numai mama
care îi dăduse viaţă, ci şi tovarăşul de drum, dar, mai ales, personajul iniţiator, care îl formează,
supunându-l unor experienţe care culminează cu priveghiul la căpătâiul tatălui şi, mai ales, cu
uciderea criminalului lui Nechifor Lipan cu acelaşi baltag, aplicându-se legea talionului –“dinte pentru
dinte şi ochi pentru ochi”. In concluzie, textul este un bildungsroman deoarece prezintă procesul de
formare personalității eroului principal sub influența experienței directe.