UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 6.

BALANȚA DE VERIFICARE
Cuprins:
6.1. Obiectivele unităţii de învăţare Balanța de verificare
6.2. Conţinutul unităţii de învăţare
6.2.1. Abordări generale privind balanța de verificare
6.2.2. Funcţiile balanței de verificare
6.2.3. Structura și formele balanței de verificare
6.2.4. Întocmirea balanţei de verificare a conturilor
6.2.5. Erori de înregistrare, identificabile cu ajutorul balanţei de verificare a conturilor
6.2.6. Teste de autoevaluare privind balanța de verificare
6.2.7. Rezolvarea testelor de autoevaluare
6.3. Lucrarea de verificare
6.4. Rezumat
6.5. Bibliografie minimală

Durata medie de studiu individual - 4 ore

6.1. Obiectivele unităţii de învăţare balanța de verificare:

După abordarea acestei unităţi de învăţare, veţi fi capabili să:

✓ cunoașteți importanța bațanței de verificare pentru contabilitate;
✓ cunoașteți cum se clasifica balanțele de verificare;
✓ cunoașteți etapele de întocmire a balanțelor de verificare.

6.2. Conţinutul unităţii de învăţare

6.2.1. Abordări generale privind balanța de verificare
Aceasta este reprezentată de un document cu o structură specifică, prin care se realizează
centralizarea şi verificarea corectitudinii înregistrărilor efectuate cu ajutorul conturilor.
Necesitatea balanţei de verificare rezultă din rolul acesteia, respectiv de a generaliza, centraliza şi
prezenta într-o formă grupată elementele patrimoniale.
Balanţa de verificare se prezintă sub forma unei liste (tablou) ce cuprinde conturile din registrul
Cartea mare, care furnizează informaţii în legătură cu soldurile iniţiale, mişcările (sau rulajele) intervenite
într-o anumită perioadă de gestiune (lună, trimestru, semestru, an) şi soldurile finale la data întocmirii ei.
Putem spune deci că balanţa de verificare este procedeul de centralizare şi verificare a egalităţilor
generate de dubla înregistrare, (atât structural cât şi global).

6.2.2. Funcţiile balanței de verificare

Ca procedeu specific metodei contabilităţii balanţa de verificare îndeplineşte următoarele funcţii:
Funcţia de verificare presupune un control al exactităţii înregistrărilor consemnate în conturi. Se
realizează pe baza respectării principiului dublei înregistrări, atât în cadrul conturilor sintetice cât şi a
celor analitice. Prin această funcţie, balanţa de verificare asigură corelaţia dintre egalităţile generate de
dubla înregistrare şi totalul rulajelor debitoare şi creditoare din registrul jurnal.

1
 Funcţia de grupare şi centralizare a datelor înregistrate în conturi. Se realizează prin însumarea
tuturor existenţelor şi mişcărilor intervenite într-o anumită perioadă de timp, atât în cadrul fiecărui
element patrimonial cât şi pe ansamblul activităţii întreprinderii.
Funcţia de legătură dintre conturile sintetice şi bilanţ. Aşa cum s-a prezentat în capitolele precedente,
contul furnizează informaţii detaliate, permanente asupra fiecărui mijloc economic, sursă sau proces
economic iar bilanţul realizează o prezentare de ansamblu a activităţii întreprinderii la un moment dat.
Legătura dintre cont şi bilanţ se realizează prin centralizarea şi verificarea exactităţii datelor înregistrate în
conturi cu ajutorul balanţei de verificare. Această legătură se concretizează în faptul că datele din bilanţ
reprezintă soldurile finale ale conturilor de activ şi de pasiv preluate din balanţa de verificare şi apoi
prelucrate şi grupate conform necesităţilor de întocmire a bilanţului.
Funcţia de legătură dintre conturile sintetice şi conturile analitice. Se realizează prin centralizarea
care are loc la sfârşitul perioadei (lunii), prin însumarea datelor din conturile analitice care trebuie să
concorde cu totalul fiecărui cont sintetic. Aceasta se întâmplă atunci când un cont sintetic cuprinde mai
multe conturi analitice, totalul debitului şi totalul creditului contului sintetic obţinându-se prin însumarea
conturilor analitice în care a fost dezvoltat contul sintetic. Realizarea acestei funcţii este posibilă prin
întocmirea balanţei de verificare analitice pentru fiecare cont sintetic care se desfăşoară pe conturi
analitice.
Funcţia de grupare, analiză şi control a datelor contabile
Prin gruparea datelor obţinute din conturi, balanţa de verificare devine un instrument de analiză şi
control a activităţii întreprinderii. Aceasta se realizează pe fiecare cont în parte, pe grupe de conturi şi pe
clase de conturi.
Balanţa de verificare constituie un instrument indispensabil analizei curente a activităţii economico –
financiare, de realizare a unui control asupra modului de gestionare a patrimoniului în cadrul perioadei de
gestiune efective.
În concluzie, putem spune că balanţa de verificare reprezintă un procedeu de bază al metodei
contabilităţii, prin care se asigură:
- gruparea, centralizarea şi verificarea exactităţii datelor furnizate de conturi;
- legătura dintre conturile sintetice şi conturile analitice;
- legătura dintre bilanţul iniţial şi cont precum şi dintre cont şi bilanţul final;
- controlul periodic (lunar) al egalităţii dintre totalul rulajelor, respectiv al soldurilor, asigurând astfel
premisele egalităţii bilanţiere dintre utilităţi (active) şi resurse (datorii şi capitaluri proprii).

6.2.3. Structura și formele balanței de verificare

Balanţele de verificare elaborate la nivelul unei întreprinderi pot fi clasificate în funcţie de mai
multe criterii:
1) După sfera de cuprindere a conturilor:
- Balanţele de verificare sintetice, care cuprind toate conturile sintetice de gradul I şi II, utilizate de un
agent economic.
- Balanţele de verificare analitice, cuprind toate conturile analitice ale unui cont sintetic şi sunt întocmite
înaintea balanţelor de verificare sintetice. Acestea asigură concordanţa dintre elementele de detaliu ale
unui cont şi contul sintetic în ansamblul său.
2) După forma de prezentare:
- Balanţa de verificare sub formă tabelară;
- Balanţa de verificare sub forma unui tablou (tabel) matricial (balanţa şah).
Balanţa de verificare şah se prezintă sub forma unui tablou (table sah) în cadrul căruia conturile se
înscriu în aceeaşi ordine, atât pe verticală cât şi pe orizontală. În cadrul pătratelor care se formează din
întretăierea liniilor cu coloanele, se înscriu sumele corespunzătoare conturilor evidenţiate. În cadrul
acestei forme de balanţe, egalităţile se obţin o singură dată, la întretăierea rândurilor şi coloanelor
respective.
3) După egalităţile pe care le conţin. Există posibilitatea construcţiei următoarelor forme de balanţe de
verificare:

2
a) Balanţa de verificare cu o singură egalitate. Cuprinde o singură egalitate, respectiv între elementele
unei singure coloane. Se poate prezenta sub două variante:
- balanţa de sume, cuprinde egalitatea: T∑D = T∑C,
unde: T∑D = Sid + Rd
T∑C = Sic + Rc
- balanţa soldurilor, cuprinde egalitatea: TSfd = TSfc
în care: T∑D – total sume debitoare;
T∑C – total sume creditoare;
Sid – solduri iniţiale debitoare;
Sic – solduri iniţiale creditoare;
Rd – rulaje debitoare;
Rc – rulaje creditoare;
TSfd – total solduri finale debitoare;
TSfc – total solduri finale creditoare.
b) Balanţa de verificare cu două serii de egalitate. Este cunoscută sub denumirea de balanţa sumelor şi a
soldurilor şi este o combinaţie a celor două variante a balanţei cu o singură egalitate.
Presupunem egalităţi între:
I. T∑D = T∑C
II. TSfd = TSfc
c) Balanţa de verificare cu trei serii de egalităţi. Este construită pe criteriul separării soldurilor iniţiale de
rulaje. Cuprinde următoarele trei serii de egalităţi:
I. Tsid = TSic
II. TRd = TRc
III. TSfd = TSfc
d) Balanţa de verificare cu patru serii de egalităţi. Poartă denumirea de „balanţa de rulaje lunare cu sume
precedente”.
Egalităţile pe care le cuprinde o astfel de balanţă sunt obţinute din celelalte forme de balanţe, şi anume:

I. Tsid = TSic I. T∑pD = T∑pC

II. Trd = Trc sau II. TRcd = TRcc
III. T∑D = T∑C III. T∑D = T∑C
IV. TSfd = TSfc IV. TSfd = TSfc

în care:
T∑pD; T∑pC - sume din lunile precedente (debitoare, creditoare)
TRcd ; TRcc – rulaje curente (debitoare, creditoare)
e) Balanţa de verificare cu cinci serii de egalităţi, se bazează pe principiul separării totalului sumelor din
luna curentă de totalul sumelor din luna precedentă. Egalităţile care intervin în cazul unei astfel de balanţe
sunt:

I. TSid = TSic III. TRdlc = TRclc

II. TRcd = TRCc IV. T∑D = T∑C
V. TSfd = TSfc
unde:
TRcd ; TRcc – total rulaje cumulate (debitoare, creditoare)
TRdlc ; TRclc – total rulaje curente (debitoare, creditoare)
f) Balanţele de verificare auxiliare. Se clasifică după felul soldului pe care îl prezintă conturile pentru
care se întocmesc la sfârşitul perioadei în:
- balanţe de verificare pentru conturi monofuncţionale;
- balanţe de verificare pentru conturi bifuncţionale;

3
Balanţele de verificare pentru conturi monofuncţionale se clasifică după numărul etaloanelor de evidenţă
utilizate în:
- balanţe de verificare pentru conturi cu un singur etalon de evidenţă (valoric): Furnizori, Clienţi, etc.
- balanţe de verificare pentru conturi cu două etaloane de evidenţă (cantitativ şi valoric): Materii prime,
Produse finite, Mărfuri, etc.

6.2.4. Întocmirea balanţei de verificare a conturilor

Elaborarea balanţei de verificare reprezintă o lucrare complexă, realizată la anumite intervale de
timp, conform necesităţilor de informare impuse de situaţia în care se găseşte întreprinderea.
Construcţia unei balanţe de verificare presupune parcurgerea următoarelor etape:
- se trec din bilanţul precedent (sau balanţa precedentă) în conturile redeschise pentru anul curent, sumele
corespunzătoare (soldurile finale) reprezentând pentru anul curent soldurile iniţiale ale balanţei anului
curent;
- se înregistrează operaţiile economico – financiare în ordine cronologică cu ajutorul notelor de
contabilitate;
- se transpun datele din notele contabile în registrul jurnal (evidenţa cronologică) şi apoi în fişele de cont
(evidenţa sistematică), deschise individual pentru fiecare element patrimonial (conturi sintetice);
- se determină în cadrul fiecărei fişe de cont: totalul rulajelor debitoare, respectiv creditoare; totalul
sumelor debitoare, respectiv creditoare şi totalul soldurilor finale debitoare şi creditoare;
- se preiau din fişele de cont: soldurile iniţiale; rulajele; total sume; soldurile finale după însumare pe
coloane perechi.
şi se transpun în coloanele speciale ale balanţei de verificare.
- se adună coloanele balanţei de verificare, urmărindu-se egalităţile perechi dintre: Tsid şi Tsic; TRd şi
TRc; T∑D şi T∑C şi TSfd şi TSfc.

6.2.5. Erori de înregistrare, identificabile cu ajutorul balanţei de verificare a conturilor

Activitatea complexă pe care o presupune elaborarea balanţei de verificare a conturilor, nu
exclude apariţia unor erori de înregistrare. Acestea pot fi împărţite în două categorii:
- erori care determină apariţia unor inegalităţi între totalurile coloanelor perechi;
- erori care nu influenţează egalităţile totalului coloanelor perechi.
a) Inegalităţile între totalurile coloanelor balanţei de verificare se pot datora următoarelor tipuri de erori:
- Erori de înregistrare în evidenţa sistematică;
- Erori de pregătire a conturilor;
- Erori de întocmire a balanţei conturilor;
b) Erori care nu influenţează egalităţile între totalul coloanelor perechi, sunt:
- Erori de înregistrare în registrul jurnal;
- Erori de imputare;
- Erori de compensaţie;
-Omisiuni de înregistrare.

4
 6.2.6. Teste de autoevaluare privind balanța de verificare
Societatea Conta – Pro SRL prezintă următoarea situaţie economico – financiară conform
bilanţului încheiat la 31XII N-1:

Bilanţ încheiat la 31.XII.N-1

Denumire elemente Sume Denumire elemente Sume

patrimoniale patrimoniale
Instalaţii tehnice 20.000 Capital 25.000
Materii prime 10.000 Rezultatul exerciţiului (Profit) 15.000
Produse finite 8.000 Credite pe termen scurt 10.000
Clienţi 6.000 Furnizori 5.000
Conturi la bănci în lei 24.000 Personal salarii datorate 18.500
Casa în lei 12.000 Impozit pe salarii 6.500
TOTAL ACTIV 80.000 TOTAL PASIV 80.000

În cursul lunii ianuarie a anului N, considerăm că au avut loc următoarele operaţii

economico – financiare:
1. Se achiziţionează un utilaj conform facturii şi a procesului verbal de recepţie, preţul de
achiziţie 50.000 lei, TVA 19%.
2. Se încasează clientul Y în numerar conform facturii şi a chitanţei fiscale în sumă de
5.000 lei.
3. Se achită în numerar factura ROMTELECOM în sumă de 3.000 lei.
4. Se achită furnizorul Z în sumă de 5.000 lei din disponibilul de la bancă conform
ordinului de plată şi a extrasului de cont.
5. Se cumpără materii prime de la furnizori în valoare de 14.000 lei TVA 19% conform
facturii şi a notei de intrare recepţie.
6. Se achită furnizorul Y în sumă de 11.900 lei dintr-un credit bancar conform facturii şi a
extrasului de cont.
7. Se facturează clientului M produse finite la preţ de livrare de 12.000 lei, TVA 19%.
8. Se achită impozitul pe salarii în sumă de 6.500 lei din disponibilităţile băneşti din
contul de la bancă conform ordinului de plată.
9. Se cumpără materiale de natura obiectelor de inventar de la furnizorul K la costul de
achiziţie de 4.000 lei, TVA 19%.
10. Se rambursează rata scadentă la creditul contractat cu banca comercială în sumă de
5.000 lei conform ordinului de plată şi a extrasului de cont.
11. Se achită salariile personalului în sumă de 9.500 lei din numerarul aflat în casierie pe
baza statului de salarii.
12. Se încasează prin virament de la clientul N suma de 6.000 lei.
13. Din profitul obţinut se constituie rezerve legale în sumă de 3.000 lei.
14. Se închid la sfârşitul lunii conturile de cheltuieli şi venituri prin contul 121 „Profit şi
pierderi”.
15. Se regularizează TVA la sfârşitul lunii.
Se cere:
a) Deschiderea conturilor în contabilitatea curentă prin preluarea existenţelor din bilanţul

5
încheiat la 31.XII. N-1.
b) Înregistrarea în contabilitatea cronologică a operaţiunilor care au avut loc în cursul
lunii ianuarie, cu efectuarea analizei contabile.
c) Înregistrarea în contabilitatea sistematică fişe de cont (vom folosi „T-uri”) a
operaţiunilor care au avut loc în luna ianuarie.
d) Întocmirea balanţei de verificare cu patru egalităţi la 31 ianuarie N.

6.2.7. Rezolvarea testelor de autoevaluare

Pentru simplificare nu am întocmit note de contabilitate (se regăsesc în Registrul jurnal).

Registrul jurnal (înregistrarea cronologică)

Nr. Explicaţia Simbolul conturilor Sume
crt. Debitor Creditor Debitoare Creditoare
1. Achiziţionare utilaj % 404 - 62.000
213 50.000
4426 12.000
2. Încasare client 5311 411 5.000 5.000
3. Achitare servicii 626 5311 3.000 3.000
telefonice
4. Achitare furnizori din 401 5121 5.000 5.000
disponibilităţi
5. Achiziţie materii prime % 401 - 17.360
301 14.000
4426 3.360
6. Achitare furnizori din 401 519 11.900 11.900
credite bancare
7. Facturare produse finite 4111 % 14.880 -
701 12.000
4427 2.880
8. Achitare impozit pe salar 444 5121 6.500 6.500
9. Achiziţie materiale de % 401 4.960
natura obiectelor de 303 4.000
inventar 4426 960
10. Rambursare credit 519 5121 5.000 5.000
11. Achitare salarii 421 5311 9.500 9.500
12. Încasare client 5121 4111 6.000 6.000
13. Constituire rezerve legale 129 106 3.000 3.000
14. a) Închidere conturi de 121 626 3.000 3.000
cheltuieli
b) Închidere conturi de 701 121 12.000 12.000
venituri
15. Regularizare TVA % 4426 - 16.320
4427 2.880
4424 13.440
TOTAL 185.420 185.420

6
 Înregistrarea sistematică
(Cartea mare)
D 213 C D 301 C

Si 20.000 Si 10.000
1) 50.000 5) 14.000
Rd 50.000 Rc - Rd 14.000 Rc -

T∑D 70.000 T∑C - T∑D 24.000 T∑C -

Sfd 70.000 Sfd 24.000

D 345 C D 4111 C

Si 8.000 Si 60.000 2) 5.000

7) 14.280 12) 6.000
Rd - Rc - Rd 14.880 Rc 11.000

T∑D 8.000 T∑C - T∑D 20.280 T∑C 11.000

Sfd 8.000 Sfd 9.280

D 5121 C D 5311 C

Si 24.000 4) 5.000 Si 12.000 3) 3.000

12) 6.000 8) 6.500 2) 5.000 11) 9.500
10) 5.000
Rd 6.000 Rc 16.500 Rd 5.000 Rc 12.500

T∑D 30.000 T∑C 16.500 T∑D 17.000 T∑C 12.500

Sfd 13.500 Sfd 4.500

7
D 1021 C D 121 C

Si 25.000 14a) 3.000 Si 15.000

14b) 12.000
Rd - Rc -
Rd 3.000 Rc 12.000
T∑D - T∑C - T∑D 3.000 T∑C 27.000

Sfc 25.000 Sfc 24.000

D 519 C D 401 C

10) 5.000 Si 10.000 4) 5.000 Si 5.000

6) 11.900 6) 11.900 5) 17.360
10) 5.000 9) 4.960
Rd 5.000 Rc 11.900
Rd 16.900 Rc 27.320
T∑D 5.000 T∑C 21.900 T∑D 16.900 T∑C 27.320

Sfc 16.900 Sfc 10.420

D 421 C D 444 C

11) 9.500 Si 18.500 8) 6.500 Si 6.500

Rd 9.500 Rc - Rd 6.500 Rc -

T∑D 9.500 T∑C 18.500 T∑D 6.500 T∑C 6.500

Sfc 9.000 ═

8
 D 4426 C D 404 C

1) 12.000 15) 13.440 1) 62.000

5) 3.360
9) 960 Rd - Rc 62.000
Rd 13.440 Rc 13.440
T∑D - T∑C 62.000
T∑D 13.440 T∑C 13.440
Sfc 62.000
═

D 626 C D 701 C

3) 3.000 14a) 3.000 14b) 12.000 7) 12.000

Rd 3.000 Rc 3.000 Rd 12.000 Rc 12.000

T∑D 3.000 T∑C 3.000 T∑D 12.000 T∑C 12.000

═ ═

D 4427 C D 303 C

15) 2.880 7) 2.880 9) 4.000

Rd 2.880 Rc 2.880 Rd 4.000 Rc -

T∑D 2.880 T∑C 2.880 T∑D 4.000 T∑C -

Sfc 4.000
═

9
D 129 C D 106 C

13) 3.000 13) 3.000

Rd 3.000 Rc - Rd - Rc 3.000

T∑D 3.000 T∑C - T∑D - T∑C 3.000

Sfd 3.000
Sfc 3.000

D 4424 C

15) 13.440
Rd 13.440 Rc -

T∑D 13.440 T∑C -

Sfd 13.440

Pe baza Registrului Cartea Mare se întocmeşte balanţa de verificare cu patru egalităţi care
trebuie să asigure următoarele egalităţi:
I. Tsid = TSic III. T∑D = T∑C
II. TRd = TRc IV. TSfd = TSfc

10
 Balanţa de verificare
la 31 ianuarie N
Simbol Denumirea Solduri iniţiale Rulaje Total sume Solduri finale
cont conturilor
D C D C D C D C
1012 Capital vărsat - 25000 - - - 25000 - 25000

106 Rezerve - - - 3000 - 3000 - 3000

121 Profit şi pierdere - 15000 3000 12000 3000 27000 - 24000

129 Repartizarea - - 3000 - 3000 - 3000

profitului
213 Instalaţii tehnice 20000 - 50000 - 70000 - 70000

301 Materii prime 10000 - 14000 - 24000 - 24000

303 Materiale de natura - - 4000 - 4000 - 4000

ob. inv.
345 Produse finite 8000 - - - 8000 - 8000

401 Furnizori - 5000 16900 27320 16900 27320 - 10420

404 Furnizori de - - - 62000 - 62000 - 62000

imobilizări
411 Clienţi 6000 - 14880 11000 20880 11000 9880 -

421 Personal – salarii - 18500 9500 - 9500 18500 - 9000

datorate
4424 TVA de recuperat - - 13440 - 13440 - 13440 -

4426 TVA deductibilă - - 13440 13440 13440 13440 - -

4427 TVA colectată - - 2880 2880 2880 2880 - -

444 Imp pe venit de - 6500 6500 - 6500 6500 - -

natura sal.
5121 Conturi curente la 24000 - 6000 16500 30000 16500 13500 -
bănci
519 Credite bancare pe t. - 10000 5000 11900 5000 21900 - 16900
s.
5311 Casa în lei 12000 - 5000 12500 17000 12500 4500 -

626 Chelt. cu poşta şi - - 3000 3000 3000 3000 - -

telec.
701 Venituri din vânz. - - 12000 12000 12000 12000 - -
pr. finite
TOTAL 80000 80000 182540 182540 262540 262540 150320 150320

11
6.3. Lucrarea de verificare
1. Definiţi balanţa de verificare.
2. Ce importanta are balanţa de verificare pentru contabilitate?
3. Care sunt funcţiile balanţei de verificare?
4. Care sunt criteriile de clasificare a balanţelor de verificare?
5. Cum se clasifica balanţele de verificare după sfera de
cuprindere a conturilor?
6. Cum se clasifica balanţele de verificare după forma de
prezentare?
7. Cum se clasifica balanţele de verificare după egalitatile care le
conţin?
8. Care sunt etapele de întocmire a balanţelor de verificare?
9. Enumeraţi erorile care se pot descoperii cu ajutorul balanţei de
verificare.
10. În ce consta erorile de întocmire a balanţei de verificare?
11. Enumeraţi erorile care nu se pot descoperii cu ajutorul balanţei
de verificare?
12. În ce consta erorile de compensaţie? Dar erorile de imputaţie?

6.4. Rezumat
În conformitate cu Legea contabilităţii nr. 82/1991 actualizată și modificată, agenţii
economici sunt obligaţi să întocmească cel puţin anual la încheierea exerciţiului financiar sau
ori de câte ori este nevoie balanţa de verificare a conturilor.
Am prezentat mai sus conţinutul, funcţiile, felurile şi formele balanţei de verificare dar şi modul
în care trebuie întocmita balanţa de verificare şi erorile ce pot apărea în acest caz.

Noţiuni de reţinut: balanța de verificare, solduri inițiale, rulaje, total

sume, solduri finale.

6.5. Bibliografie minimală

1. Legea contabilităţii nr. 82/1991, M.Of. nr. 454/2008, completate prin OUG nr. 79/2014,
publicată în M.Of. nr. 902/2014
2. Pereș I., Mateș D., Pereș C., Dumitrescu A., Domil A., Bazele
contabilității.Concepte.Modele.Aplicații, Ed. Universității de Vest, Timițoara, 2008
3. Mateș D., și colab., Bazele contabilității, Ed. Mirton, Timișoara, 2005

12
4. O.M.F.P. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare
anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, publicat în M.Of. nr.
963/30.12.2014
5. Mateș D., Bunget O., Dumitrescu A., Domil A. și alții, Bazele conceptuale și aplicative ale
contabilității, Ed Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2013.

13