La sfârșitul Primului război mondial statele învins cât și cele
câștigătoare s-au confruntat cu mari probleme : România, Belgia, Franța, Serbi, au suferit datorită ocupație străine cât și din cauza pierderilor materiale mari. Statele Unite ale Americii au furnizat produse și materiale. problemele financiare erau create și De inflația ce se reflecta în deprecierea monedei și creșterea prețurilor. Războiul a creat o nouă concepție: “dirijismul economic” care costă în intervenție statului în producție și întru lemele economice. în perioada interbelică, după depășirea dificultăților legate de trecerea de la economia de război, la cea de pace, refacerea economică sa încheiat în anul 1922, datorită creditelor americane. România și a încheiat refacerea economică în anul 1924. Datorită marii crize economice dintre anii 1929- 1933, guvernele statelor lumii au fost obligat a să restrângă practicile economice de factură liberală, redefinind în acest mod rolul statului în economie. S-a a ajuns la o politică de dirijare economică, diferită de la un stat la altul în funcție politic aflat la putere.