Către

Ministerul Justiției
Str. Apolodor, Nr.17, sector 5, București

Domnule Ministru,

Subsemnatul Stan Ionel, de profesie avocat în cadrul Baroului București, în calitate de

autor al excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 106 lit. d) din Legea
nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție care a făcut
posibilă modificarea Legii nr. 303/2004, vă rog să luați act de opinia mea în legătură cu
includerea probei interviului în cadrul concursurilor pentru admiterea în magistratură și în
Institutul Național al Magistraturii (prin articolul 18 din proiectul de lege).
Proba interviului este o probă pur subiectivă și lipsită de orice fel de transparență,
lăsând loc arbitrariului și aprecierilor lipsite de orice obiectivitate, așa cum rezultă
din alineatele (3) și (5) ale art. 18, unde se detaliază modalitatea în care se
examinează candidații. Exemplu: „analiza şi interpretarea unui text la prima vedere;
motivația de a accede în profesia de magistrat; existența aptitudinilor specifice profesiei de
magistrat, fiind avute în vedere aptitudinea de comunicare clară și logică a ideilor,
capacitatea de gândire critică, capacitatea de analiză, motivare și sinteză, înțelegerea
realității sociale; etc”.
Deoarece proiectul de lege nu face referire și la normele privind notarea la această
probă (adică un barem după care se poate face evaluarea răspunsurilor și notarea
candidaților - de altfel nu poate fi stabilit un astfel de barem - ), în mod firesc ne
adresăm următoarele întrebări:
- Ce fel de texte vor fi supuse analizei și interpretării? Pot fi texte literare, filosofice, etc.,
fără nicio legătură obiectivă cu domeniul juridic și cu profesia de magistrat iar aprecierea va
fi una pur subiectivă.
- Cum poate fi notat în mod obiectiv criteriul de examinare privind aptitudinea
candidatului de a comunica clar și logic ideile sale sau capacitatea candidatului de a gândi
critic? Pot fi astfel foarte ușor avantajate persoanele cu un aspect fizic plăcut sau se poate
ține cont la luarea deciziei de respingere de alte aspecte ale personalităţii/comportamentului
candidatului care nu au legătură cu exercitarea activității de judecător sau procuror.
- Cine poate să garanteze că respingerile candidaților pentru motivul de neînțelegere a
realității sociale, vor fi corecte?
Prin urmare, având în vedere că proba interviului este eliminatorie, admiterea sau
respingerea candidaților va fi lăsată la pura discreție a câtorva oameni din comisiile
de interviu (sau din comisiile de soluționare a contestațiilor), care pot lua decizia de
admitere sau respingere ținând cont de criterii cu totul subiective, cum ar fi de
exemplu aspectul fizic plăcut/neplăcut, nepotisme, relații personale sau eventuale
fapte de corupție (luare/dare de mită, trafic de influență, etc.).
În concluzie, vă rog să luați act de argumentele expuse mai sus și să nu includeți
în Legea nr. 303/2004 proba interviului prevăzută de art. 18 pentru că, în primul rând,
prin intermediul acesteia se deschid larg ușile arbitrariului, subiectivismului și
faptelor de corupție la aceste concursuri. De asemenea, prin intermediul acestei
probe pot fi admise în magistratură sau în Institutul Național al Magistraturii
persoanele obediente, adică acei oameni care pot fi ușor manipulați în activitatea lor -
profilul „ideal” de magistrat din secolul XXI - și astfel nu va mai trece mult timp până
când tot sistemul justiției din România va ajunge în colaps.

Data 22.01.2021 Semnătura