Măduva spinării

Măduva spinării

            Măduva spinării (Medulla spinalis) face parte din sistemul nervos central al
vertebratelor, fiind protejată de canalul vertebral, legat de gât, trunchi și extremitățile corpului
prin intermediul nervilor spinali, fiind învelit la fel ca și creierul într-o membrană (meninge).

Amplasare
            Măduva spinării la fetuși (la cei nenăscuți) ajunge până în sacrum, la sugari ajunge
până în regiunea lombară, iar la adulți măduva spinării se întinde de la cap numai până la a
doua vertebră lombară. Acest fenomen se explică prin faptul că coloana vertebrală se dezvoltă
(crește) mai repede decât măduva spinării (ascensiunea măduvei = Ascensus medullae
spinalis).

Prin acest fenomen de ascensiune a măduvei, nervii spinali se prelungesc pentru a ajunge mai
departe la orificiul de ieșire intravertebral formându-se așa numita coadă de cal Cauda
equina, acest fenomen este important în medicină, între vertebra 3/4 lombară putându-se lua
cu o seringă  probă din lichidul rahidian, sau injecta anumite medicamente fără a leza cu acul
măduva spinării.
Nu la toate vertebratele se întâlnește acest fenomen de ascensiune a măduvei spinării. Altfel
spus, măduva spinării este localizată în canalul vertebral și ține de la vertebra cervicală C1
până la vertebra lombară L2. De acolo, are o formațiune terminală numită fillum
terminle. Fillum terminale împreună cu rădăcinile nervilor spinali sacrali și lombari formează
coada de cal. Măduva spinării este localizată în canalul vertebral și ține de la gaura occipitala
până la vertebra lombară L2. Are o formațiune terminală numită fillum terminale, aceasta
împreuna cu rădăcinile nervilor spinali sacrali și lombari formează „coada de cal”.

Funcțiile măduvei spinării:

            Măduva spinării are două funcții principale.În primul rând,ea acționează ca un sistem
de conducere în ambele sensuri între creier și sistemul nervos periferic. Această funcție este
îndeplinită prin intermediul neuronilor senzitivi și motori; fibrele acestora din urmă formează
fascicule lungi, ce pleacă din diferite părți ale creierului. Ele coboară pe distanțe variate prin
măduva spinării și la capătul lor la mare distanță de creier, vin în contact dendritele sau cu
corpii celulari ai neuronilor senzitivi sau motorii aparținând sistemului nervos periferic.
Mesajele pot fi transmise prin intermediul sinapselor, între neuronii periferici și cei spinali. A
doua funcție a măduvei spinării este de a controla activitățile reflexe simple. Aceasta se obține
prin neuroni, ale căror prelungiri se extind pe distanțe mici în sus și în jos prin măduva
spinării și prin interneuroni care transmit mesajele direct între neuronii senzitivi și cei motori.
Dacă puneți mâna pe o sobă fierbinte, receptorii pentru durere din piele transmit mesaje la
măduva spinării. Unele dintre acestea sunt transmise imediat prin interneuroni la neuronii
motorii ce controlează mișcările mușchilor brațului și a mâinii, iar mâna este retrasă rapid și
automat. Mesajele urcă prin măduva spinării și sunt conectate prin interneuroni cu nervii
motori care controlează mișcările gâtului.

Invelișuri
            Menigele măduvei spinării (Meninges medullae spinalis) are în principiu același rol ca
meningele cerebral, și aici se poate distinge stratul exterior dura mater, stratul mijlociu
arahnoida și stratul alipit de măduvă pia mater.
În comparație cu meningele cerebral sunt anumite diferențe ca: dura mater nu este strâns lipit
de țesutul osos al vertebrelor ci între ele se află un spațiu (important pentru injecții epidurale)
epidural sau peridural căptușit cu un strat conjunctiv și adipos. Altă diferență este existența
ligamentelor din pia și dura mater Ligamentum denticulatum aceste spații fiind umplute cu
lichid cerebrospinal (Liquor cerebrospinalis).

Forma măduvei spinării

            Forma măduvei este forma unui cordon îngroșat la capete Intumescentia
cervicalis și Intumescentia lumbosacralis, de aici pornesc nervii spinali ce inervează
membrele inferioare și superioare. În partea inferioară (caudală) măduva se termină cu o
porțiune ascuțită Conus medullaris. Ventral (desubt la animale) și în față la om, măduva
prezintă un șanț Fissura mediana anterior (la om) și (la animale: Fissura mediana ventralis)
pe partea opusă Sulcus medianus posterior. Aceste adâncituri (șanțuri) împart măduva în
cordoane (Funiculus anterior), (Funiculus posterior) și între ele (Funiculus lateralis).
Rădăcinile (originea) nervilor spinali sunt între cordonul lateral și cel dorsal sau ventral.