Tema VI.

Echilibru macroeconomic general: Modelul AD-AS

1. Cererea agregată și factori determinanți.
2. Consumul, component central al cererii agregate. Indicatori ai consumului.
3. Economiile și rolul lor în economia închisă
4. Investițiile: esență, clasificare și indicatori
5. Oferta agregată și modelele ofertei agregate. Factori de influență
6. Echilibru macroeconomic AD-AS. Efectele macroeconomice în urma modificării AD și AS

1.Cererea agregată și factori determinanți.

Cererea agregată (AD) totalitatea cheltuielilor efectuate de către agenţii economici agregaţi pentru achiziţionarea
de bunuri şi servicii create în economia naţională în decur unei perioade de timp.
Formula: AD = C+I+G+Nx

Grafic AD se prezintă sub forma unei curbe cu pantă negativă, Determinanții cererii agregate
care reflect interdependența inversă dintre nivelul
achiziționat al PIB real (Y) și nivelul prețului (P). P
Curba AD reflect totalitatea combinațiilor dintre cantitățile de
bunuri și servicii ce pot fi achiziționate și
anumite niveluri medii ale prețurilor.
P

P1 A' A A''

AD ''
AD
P0 AD AD'

Y1 Y0 Y Y

Factorii determinanți ai AD
Factorii de preț Factorii non-preț
Caracteristicile

1.Caracterizează modificarea AD în raport cu preţul; 1.Modificarea factorilor non-preț ai AD în rezultatul

2.Modificarea mărimii AD în rezultatul modificării modificării nivelului preţurilor se reflectă prin deplasarea de-
nivelului preţurilor se reflectă prin deplasarea de-a lungul a lungul curbei cererii agregate.
curbei cererii agregate; 2.Creșterea AD se reprezintă grafic prin deplasarea de la AD
3.Creşterea nivelului preţurilor conduce la restrîngerea la AD''
consumului, investiţiilor, cheltuielilor guvernului şi a 3.Reducerea AD se reprezintă grafic prin deplasarea de la
exportului net. AD la AD.'
Teoria cantitativă a banilor: M x v = P x Y unde: Conform Teoria cantitativă a banilor - masa monetară (M)
M - cantitatea de bani în circulaţie; și viteza de circulație a banilor (v) sunt considerați Factori
v - viteza de circulaţie a banilor; non-preț a AD
P - nivelul general al preţurilor în economie;
Y - nivelul real al producţiei, p/u care se formează cererea
M* v
Y=
P
Efectul ratei dobînzii (Keynes): 1.Modificarea în cheltuielile de consum
P↑ => L↓ => r↑ => I ↓ => AD↓ 2.Modificarea în cheltuielile investiționale
Efectul bogăţiilor acumulate (Pegou):
Efectele

3.Modificarea în cheltuielile guvernamentale

P ↑=> C↓ => AD↓ 4.Modificarea în cheltuielile privind exportul net
Efectul importului:
P↑ => Imp↑;
Exp ↓=> Nx↓ => AD↓
 2.Consumul, component central al cererii agregate. Indicatori ai consumului.

Consumul constituie partea de venit cheltuită pentru procurarea de bunuri și servicii, destinate satisfacerii necesităților
menajelor și a necesităților generale ale societății.
Formula Consumului: se deduce din YD = C + S unde YD – venitul disponibil, C – consumul, S (E) - economii .
Tipologia consumului:
I. Consumul Final totalitatea cheltuielilor care permit satisfacerea directă a nevoilor umane, individuale și colective.
Ex.: a mînca un măr, a privi un film, a merge la o discotecă.
Consumul final se divide în:
1.Consum privat – bunurile materiale și serviciile achiziționate de populație, inclusiv provenite din producție prorpie,
în scopul satisfacerii necesităților (menajele, întreprinderile).
2.Consum public –consumurile instituțiilor administrației centrale și locale de stat, efectuate p/u prestarea serviciilor publice
II. Consum Intermediar constituie valoarea bunuriloreconomice provenite din procese de producție anterioare, consumate
în alte procese de producție în scoul creării de noi bunuri și servicii.
III. După obiectul consumului:
1.Consum material (bunuri materiale)
2.Consum nematerial (servicii)
IV. După tipul de consum:
1.Consum de mărfuri
2.Autoconsum
Factorii determinanți ai consumului:
I.Factorii Obiectivi II.Fcatorii Subiectivi:

Legitățile Consumului
Legea Defini- Odată cu creșterea sau scăderea venitului, oamenii inclină, de regulă și în medie, să-și mărească
psihologică ția sau să-și diminueze consumul, dar într-o proporție mai redusă.
fundamenta Indica- I.Înclinația medie spre consum ( c) – exprimă partea din venitul disponibil destinată consumului.
-lă torii Formula: C
J.M.
c=
Keynes
YD
II.Înclinația marginală spre consum (c') – determină modificarea consumului la o modificar
unitară a venitului disponibil. Formula: ∆C
c' = unde: 0 < c' < 1
∆ YD
Legea lui Definiția Odată cu creșterea veniturilor cheltuielile destinate procurării bunurilor Giffen (produselor
Ernest alimentare) cresc într-o proporție mai mică decît creșterea venitului; cheltuielile pentru procurarea
Enghel bunurilor normale (îmbrăcăminte, încălțăminte) cresc proporțional cu creșterea venitului;
cheltuielile pentru procurarea bunurilor Veblen (odihnă, educație) cresc în proporții mai mari
decît creșterea venitului.
Funcția Formula: Prezentarea grafică
macroeco- C = C0 + c'YD C
nomică a
consumului Unde: C = C 0 + c'YD
C0 – consumul autonom, care nu C2
depinde de nivelul venitului
disponibil; C1
YD – venitul disponibil al
menajelor;
c' – înclinația marginală spre C0
consum. YD1 YD2 YD

3.Economiile și rolul lor în economia închisă

def. Economiile surplusul de venit peste cheltuielile de consum (diferența dintre venit și consum).
Economiile sunt un rezultat al economisirii.
Economisirea – proces care se realizează în decursul unei perioade de timp, reprezentînd un flux de venituri acumulate.
r
o
l
e
i
F
p
(
D
b
f
n
E
s
S
T
)
Y
p
C
-
+
A
b
d
m
c
u
t
=
a
t
r
P
G
c
a
m
n
e
o
r
u
ă
F
l
i
D
Economiile mai pot lua forma:
1. Tezaurizare – proces de păstrare a banilor în diferite ascunzișuri, safeuri, „la ciorap”.
2. Plasamentele sunt o formă de transformare a banilor economisiți în active financiare, cum ar fi: acțiunile, obligațiunile, cu

+
S
=
(
)
'
c
scopul de a obține profit sub forma – dividentelor →acțiunilor, și a dobînzii → obligațiuni.
3. Investițiile –formă de utilizare a economiilor pentru procurarea bunurilor de producție și a bunurilor imobiliare, în scopul
obținerii unui profit.

Înclinația medie

Înclinația
marginală spre
economii (s' )

S
Indicii
Reprezintă ponderea economiilor în totalul venitului Formula
spre economii ( s ) disponibil; arată cît ze economisește dintr-o unitate monetară
de venit disponibil.
Arată cum variază economiile la variația cu o unitate a Formula
venitului disponibil.

S
Y
'
C
-
S<0
S >0

Teoriile postkeynesiste cu privire la consum și economisire:

Prezentarea grafică

S = - C0 + s'YD
s=

s' =
S

YD
∆S

∆ YD

1.Teoria ciclului de viață (Franco Modigliani): Economiile sunt rezulltatul al dorinței fiecărui individ de a-și
asigura consumul la vîrsta bătrîneței.
2.Teoria venitului permanent (Milton Friedman) – apreciază că oamenii își adaptează comportamentul de consum
nu în fucție de niveul curent, ci de oportunitățile de consum pe termen lung. Astfel cheltuielilr pentru consum
depind de venitul mediu pe termen lung.

Esența investițiilor:

În funcție de
sursele de formare

În funcţie de
destinaţie
După proprietate
După originea
geografică
4.Investițiile: esență, clasificare și indicatori

1. totalitatea cheltuielilor orientate spre achiziţionarea bunurilor de capital, în vederea sporirii avuţiei societăţii;
2. reprezintă orice decizie de cheltuire care conduce la dobîndirea unui activ (real/financiar), în vederea obţinerii
ulterioare a unui flux de lichidităţi.

Sursa → Amortizarea
Clasificarea Investițiilor
1. Investiţii de înlocuire (de reproducţie) (I)

1.Investiţii pentru procurarea de maşini şi

utilaje;
1.Investiții private (efectuate de sectorul privat)
1.Investiții interne
2. Investiţii nete (de dezvoltare)
Sursa → Venitul economisit
Investiţia brută: Ibrute = Ii + In
2.Investiţii în
construcţii;
Ibrute = A + Inet
3.Investiții pentru creșterea
stocurilor de mărfuri.
2.Investiții publice , efectuate de către stat
2.Investiții externe (străine)
1
-
C
Y
Decizia de investiţii se bazează pe analiza comparată a următorilor indicatori: —i Raportul dintre valoarea prezentă a venitului
ce urmează a fi obţinut din investiţii şi costul investiţiei.
Formula: Vv
Vp = ——
( 1 + r)n
unde: Vp, Vv - valoarea prezentă/viitoare a venitului; r - rata reală a dobînzii.

Funcția macroeconomică a investițiilor

1.În cazul dependenței investițiilor de rata dobînzii. Formula: I = I0- d* r
2.În cazul dependenței innvestițiilor de rata dobînzii și de venit: Formula: I = I0 – d*r+ i' * Y
unde:
I0 - investiţii autonome;
r - rata reală a dobînzii;
Y_ nivelul venitului;
d - coeficientul sensibilităţii investiţiilor la modificarea ratei dobînzii;
i' - coeficientul sensibilităţii investiţiilor la modificarea nivelului venitului şi reprezintă, înclinaţia marginală spre
investire ∆I
i' =
∆Y
Prezentarea grafică

r r

r1

r2 I (r) I2
I1

I1 I2 I I
Reducerea ratei dobînzii determină creșterea Creșterea venitului determină creșterea investițiilor la
investițiilor și invers. același nivel al ratei dobînzii

Corelaţia economii - investiţii

Tipologia

Economiile private: Spr = (Y+TR-T)-C Pentru economia închisă: Y = C + I + G →

Economiile statului: Sst = T-G-TR Astfel Investiţia : I = Y - C - G
Economiile totale St = Spr + Sst
(naţionale): St = (Y+TR-T) - C+T-G-TR
St = Y - C - G
ECONOMIILE TOTALE = INVESTIŢIILE ( St = I )
Economiile Investiţiile
1.Exprimă comportamentul 2.Pe pieţele financiare economiile 1.Investiţiile reflectă 2.Pe pieţele financiare
coletiv al consumatorului reprezintă oferta mijloacelor de comportamentul colectiv al investiţiile reprezintă
împrumut întreprinzătorului cererea mijloacelor de
împrumut
Prezentarea grafică

r S

r1 E
 I (r)

S = I (r) I

Funcţia economiilor este verticală şi nu depinde de rata reală a dobînzii, în condiţiile cînd Y, G şi T sunt constante. Funcţia
investiţiilor are pantă negativă, r↑ → I ↓ şi viceversa, Rata dobînzii se va schimba pînă cînd S şi I se vor echilibra. Curbele
economiilor şi invetţiilor se intersectează în punctul E, care corespunde ratei dobînzii de echilibru.
Multiplicatorul Acceleratorul
1.Raportul care se formează între creşterea veniturilor 1.Exprimă creşterea investiţiilor ca urmare a sporirii
Esenţa

şi creşterea investiţiilor. veniturilor.

2.Arată cum se modifică venitul, ca urmare a 2.Relevă că sporirea cererii bunurilor de consum în urma
modificării cu o unitate a investiţiilor creşterii veniturilor va antrena o creştere a investiţiilor.
∆Y (∆ Y - modificarea venitului) ∆I
Formule

m1 = ---------- a = ------------ , ∆ I = a * ∆ Y
∆I (∆ I - modificarea investiţiilor) ∆Y
S=I→∆S=∆I →∆I =∆Y -∆C
∆Y 1 1
5. Oferta agregată şi modelele ofertei agragte. Fcatorii de influenţă.
Oferta agregată (AS) constituie cantitatea totală de bunuri economice disponibile pentru vînzare într-o
economie naţională, în funcţie de nivelul general al preţurilor, într-o anumită perioadă.

r
o
t
a
p
c
n
i
F
P i
r
a
l
e
T
u
p
i
t
r
e
f
O
i
r
a
c
n
i
r
p
e
o
f
m
e
r
g
A p
i
l
a
d
e
t
a
g
A
e
d
r
a
e
z
i
l
i
S
A
(
ă S
e
r
)

Curba ofertei agregate (AS) reflectă interdependenţa dintre volumul producţiei naţionale reale disponbile
pentru vînzare (Y) şi nivelul mediu al preţurilor (P.)
Prezentarea grafică
Nivelul AS '
Prețului
AS

A' AS''
A

A''

1 Y

Modelele principale ale Ofertei Agregate (AS)

Modelul keynesist al AS Modelul neoclasic al AS
Esenţă

- caracterizează funcţionarea economiei pe intervale relativ - descrie comportamentul economiei în perioada lungă de
scurte de timp timp;
- grafic se notează SRAS - grafic se notează LRAS
 - economia funcţionează în condiţiile ocupării incomplete a - nivelul producției depinde de factorii de producție și nu
Caracteristici factorilor de producţie; depinde de nivelul prețurilor;
- mărimile nominale (preţurile, salariul nominal) sunt rigide, - schimbările în nivelul tehnologiilor și a factorilor de
se modifică lent şi reacţionează încet la fluctuaţiile pieţei; producție au loc lent,
- mărimile reale sunt flexibile şi reacţionează mai repede la -economia funcționează în condițiile ocupării depline a
fluctuaţiile pieţei. factorilor de producție, nivelul producției corespunde cu cel
potențial (Y*);
Situație extremă a modelului Situație normală a modelului -prețurile, salariul nominal și Curba
alte mărimi
AS pe nominale
termen lungsunt
(LRAS)
keynisist keynisist este verticală. Ea caracterizează
Prezentarea grafică

P P LRAS nivelul natural al producției (Y*),

P în condițiile ocupării depline, cînd
resursele din economie sunt
utilizateintegral, iar șomajul
SRAS corespunde nivelului normal.
SRAS Deplasarea curbei SRAS este
posibiliă numai în condițiile
Y Y Y* Y modificării factorilor de producție.
Modificarea SRAS Curba AS pe termen lung (LRAS) este verticală.
- Șocul de productivitate; Ea caracterizeazănivelul natural al producției (Y*),
Particularitățile

- Schimbarea bruscă a prețurilor la resurse. în condițiile ocupării depline, cînd resursele din economie
Y = Y* + ʆ (P –P e), unde: sunt utilizateintegral, iar șomajul corespunde nivelului
Y – nivelul producției efective normal.
Y* - nivelul potențial al producției Deplasarea curbei SRAS este posibiliă numai în condițiile
P – nivelul prețurilor; modificării factorilor de producție.
Pe – nivelul anticipat al prețurilor
ʆ - coeficient ce caracterizează intensitatea reacțiilor
întreprinzătorilor la abaterea prețurilor efective față de cele
6.Echilibru macroeconomic AD-AS. Efectele macroeconomice în urma modificării AD și AS

Trăsăturile principale ale echilibrului macroeconomic AD-AS Prezentarea grafică

1.Intersecția curbelor AD și AS reprezintă situația de echilibru (E). P AS
2.Nivelul prețurilor la produsele finite, care se stabilește pe baza
egalității dintre AD și AS, determină nivelul de echilibru al prețurilor
(PE).
3.Produsul Național Real, care se stabilește pe baza egalității dintre AD PE E
și AS, determină volumul real al producției naționale de echlibru (YE). AD

0 YE Y
Crucea lui Keynes
Crucea lui Keynes constituie un model de echilibru macroeconomic, ce relevă interdependenţa dintre cheltuielile
efective şi cele planificate. Cheltuielile efective (Y) = Cheltuielile planificate (E) sau Y=E
Cheltuielile agregate planificate (E), reprezintă suma pe care menajele, firmele, statul şi străinătatea planifică să le
efectueze pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii.
Funcţia cheltuielor planificate: E = C+I+G+N,
Cheltuielile agregate efective (Y) reprezintă cantitatea de bunuri şi servicii cumpărate efectiv, indiferent de ceea ce
agenţii economici îşi pălanificaseră. Se deosebesc de cele planificate prin
mărimea investiţiilor neplanificate în stocuri, în condiţiile modificării volumului
de vînzări. Y are următoarele semnificaţii: venitul efectiv şi cheltuielile efective.

Esența Prezentarea grafică

Crucea lui Keynes reprezintă un instrument de lucru ce ilustrează E Y=E
procesul de atingere a echilibrului economic pe termen scurt. Y1
- Dacă în economie a fost produs mai mult decît se solicită (Y 1>Y0), o E=C+I+G+Nx
parte a producţiei nerealizate va fi stocată. Creşterea stocurilor E1
E0 A
determină firmele să reducă producerea şi ocuparea. Aceasta va avea
E2
loc pînă cînd Y1 se reduce la nivelul de echilibru Y0.
- Dacă producţia se află la un nivel mai mic decît cel de echilibru Y2
(Y2<Y0), aceasta înseamnă că se produce insuficient faţă de cerere. 45
Pentru a soluţiona această problemă, firmele vor reduce stocurile, apoi Y2 Y0 Y1 Y
vor mări producţia şi ocuparea, pînă cănd Y2 va creşte la nivelul de
echilibru Y0.
 Stabilitatea echilibrului macroeconomic
Șocurile cererii agregate (AD) Șocurile ofertei agregate (AS)
În condiţiile cînd oferta agregată În condiţiile cînd oferta agregată Şocunle ofertei agregate pe termen scurt (reducerea de
este perfect elastică (model este perfect inelastică (modelul la AS0 la AS,) au ca efect modificarea în acelaşi sens a
keynesist), în rezultatul unui şoc neoclasic), în rezultatul unui şoc al venitului naţional realizat (Y scade la la V0 la Y,) şi o
al cererii agregate (deplasarea cererii agregate (deplasarea AD2 la modificare în sens contrar a nivelului general al
AD0 la AD,), nivelul general al AD3), se modifică doar nivelul preţurilor (P creste de la P0 la P1).
preţurilor rămîne acelaşi, iar general al preţurilor, venitul
venitul naţional realizat se naţional realizat rămînînd
modifică în acelaşi sens şi cu neschimbat.
aceeaşi mărime
Prezentarea grafică Prezentarea grafică
P AS P

AD3 AS1
P1
AD2 AS2
P0
AD0 AD1
Y
Y1 Y0 Y

Echilibrul pe termen lung - se stabilește în condiţiile cînd

cererea agregată (AD)este egală cu oferta agregată pe termen P LRAS
scurt (SRAS) şi oferta agregată pe termen lung (LRAS).
Formula : AD = SRAS = LRAS (punctul A) A
SRAS

AD

Y* Y
Şocul ofertei agregate (de ex.: schimbarea bruscă a preţurilor la
resursele petroliere), deplasează curba SRAS în sus, de la SRAS0 la P B LRAS
SRAS1. Ca rezultat echilibrul pe termen scurt se stabileşte în punctul P1 SRAS1
B, la un nivel mai ridicat al preţurilor. În punctul B nivelul producţiei P A
SRAS0
2
pe termen scurt este mai mic decît cel potenţial, ceea ce
caracterizeazăsituaţia de ocupare incompletă a factorilor de producţie AD
(şomaj): Y2 < Y*
Y1 Y* Y
În acest context, statul intervine prin politici de stimulare a AD. Ca LRAS
rezultat curba AD se deplasează în AD'. Echilibrul pe termen lung se P B C

stabileşte în punctul C. Nivelul producţiei revine la cel potenţial. P1 SRAS1

Nivelul preţuriloor corespunde nivelului P1. P A
SRAS0
0
AD'
AD

Y1 Y* Y