Bucuresti, 21 Ianuarie 2013

Codul de proiectare seismica P 100-1

Prevederi de proiectare pentru cladiri
Cap. 3. Actiunea seismica

Partea a 3a

Prof. dr. ing. Dan Lungu

Prof. dr. ing Radu Văcăreanu
Prof dr
Prof. dr. ing
ing. Sorin Demetriu
Conf. dr. ing. Alexandru Aldea
S.l. dr. ing. Cristian Arion

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

1
 CARACTERIZAREA SEISMICĂ A CONDIŢIILOR DE TEREN
EVALUAREA CONDITIILOR LOCALE DE TEREN

Introducere

o Caracterizarea conditiilor locale de teren cu ajutorul investigatiilor in situ

pentru identificarea geologiei superficiale si a valorilor parametrilor
dinamici ai terenurilor

o Aplicarea codurilor avansate de proiectare antiseismica (EC8, ASCE,

UBC) in
i Romania
R i

o Procesul actual de armonizare al prescriptiilor romanesti de proiectare

antiseismica cu cele din Uniunea Europeana impune investigarea efectelor
locale si implicit cuantificarea acestora

2
 suprafata terenului

Ef t ale
Efecte l conditiilor
ditiil llocale
l dde amplasament
l t
sedimente
(Site effect)

focar
Efecte de Efecte de propagare roca
sursa (Path effect)
(Source effect)

3
 Efectele conditiilor locale de amplasament
 Modificare a semnalului seismic din cauza
- factorilor geometrici (topografie, structura geologica)
- factorilor mecanici (variatia proprietatilor terenului)

Modificarea continutului de frecvente al miscarii, amplificarea

sau dezamplificarea
p parametrilor miscarii,, etc.
p

 Modificare a p
proprietatilor
p terenului

presiune interstitiala sporita, rezistenta mai mare sau mai mica,

fenomene de comportare neliniara,
neliniara lichefiere,
lichefiere tasari
tasari, etc
etc.

 Probabilitate sporita a “macro” miscarilor terenului

alunecari de teren, cedari ale terenului, caderi de roci. 4

Draghiceanu, M.M., 1896. “Les tremblements de terre de la
Roumanie et des pays environnants. Contribution à la théorie
tectonique. Géologie Appliquée”, L’Institut d’Arts Graphiques
Carol Göbl
Göbl, Bucarest
Bucarest, 84 p
p.

Intensitatea poate diferi in mod esential de la un loc la altul

intr o aceeasi localitate
intr-o localitate, in functie de natura solului
solului.
Un seism poate fi aproape ineficace pe un teren solid in
timp ce poate, foarte aproape de acelasi loc, sa devina
dezastruos pe un teren moale argilor si mai ales nisipos.
Acest caz s-a prezentat la seismele din 23 Februarie 1887
de la Diano-Marina,
Diano Marina, Menton, Nisa, la care am fost martor la Nisa.
Locuintele situate pe masivele calcaroase aproape ca nu
au suferit, in timp ce constructiile situate in depresiuni cu terenuri
moi au fost foarte afectate
afectate.
5
Metode de determinare a parametrilor dinamici
ai terenurilor/materialelor

6
Clase de teren in Eurocode 8
Clasa de VS,30 NSPT CU
teren Descrierea profilului stratigrafic (m/s) (nr /30cm)
(nr./30cm) (kPa)

A Roca sau un material tip roca, incluzand cel mult 5 m de > 800 - -
material mai moale la suprafata

B Depozite de nisip foarte dens, pietris sau argila foarte 360 - 800 > 50 > 250
rigida, de cel putin cateva zeci de m grosime, cu o crestere
graduala a proprietatilor mecanice cu adancimea

C Depozite
p adanci de nisip
p dens sau mediu-dens,, pietris
p sau 180 – 360 15 - 50 70 – 250
argila rigida cu grosimi de la cateva zeci de m la mai multe
sute de metri
D Depozite de teren necoeziv slab spre mediu (cu sau fara < 180 < 15 < 70
insertiuni de straturi coezive moi) sau depozite de teren
coeziv
i moalel spre ttare
E Un profil de teren care are la suprafata aluviuni cu valori
VS,30 de clasa C sau D si cu grosimi variind intre 5 si 20 m,
avand la baza un material mai tare cu VS,30 > 800 m/s

S1 Depozite care constau in sau care contin un strat de cel < 100 - 10 – 20
putin 10 m grosime de argila moale/namol cu plasitictate
mare (PI > 40) si cu un continut mare de apa

S2 Depozite cu terenuri lichefiabile,

lichefiabile cu argile sensibile sau
orice alt tip de profil de teren care nu este inclus in clasele
A-E sau S1
7
 Clasificarea conditiilor locale de teren în
EUROCODE 8

Tip
p A Tip B Tip C Tip D
5m
10m 10m
20m
V s  800 m / s

V s  360 m / s V s  180 m / s
40m
V s  180 m / s

V s  350 m / s

• Roci • Depozite de nisipuri rigide • Nisipuri de densitate medie • Terenuri necoezive afânate
• Pietrisuri • Pietrisuri cu sau fara lentile de argila
• Argile foarte consolidate • Argile de rigiditate medie • Terenuri coezive de rigiditate
medie si redusa
TC =0.4 s TC =0.5 s TC =0.6 s TC =0.8 s

8
Eurocode 8

Se(T) Spectrul de răspuns elastic pentru componentele orizontale ale acceleraţiei terenului în amplasament
T perioada de vibraţie a unei structuri cu un grad de libertate dinamică si cu raspuns elastic
S factorul de teren

ag valoarea de vârf a acceleraţiei orizontale a terenului

TB, TC si TD perioade de control (colţ)

9
 P100 –1
Anexa A
Caracterizarea
Ca acte a ea seseismică
s că a co
condiţiilor
d ţ o de teren
te e

Pentru construcţiile din clasa 1 de importanţă-expunere se recomandă realizarea de studii pentru

caracterizarea seismică a condiţiilor de teren în amplasament. Aceste studii trebuie să conţină:

- Profilul vitezei undelor de forfecare Vs şi al undelor de compresiune Vp,

de la suprafaţa terenului până la roca de bază, dar pe minim 30 metri adâncime
de la suprafaţa terenului atunci când roca de bază este la mare adâncime;
- Stratigrafia amplasamentului (grosimea şi tipul de teren pentru fiecare strat) şi
profilul densităţilor;
- Profilul vitezelor undelor de forfecare Vs se caracterizează prin VS reprezentând
viteza medie ponderată cu grosimea stratelor profilului
profilului, definită conform relaţiei A
A.3.1:
3 1:

n
 hi
VS  i 1
n h
 i
i 1 Vi

unde hi si Vi reprezintă grosimea şi respectiv viteza undelor de forfecare pentru stratul10

i.
 Mărimea VS se calculează pentru cel puţin 30 m de profil de teren.

Pe baza valorilor vitezei medii ponderate,

ponderate condiţiile de teren se clasifică in
următoarele 4 clase:
Clasa A, teren tip roca VS  760 m/s,
Clasa B, teren tare 360 < VS < 760 m/s,
Clasa C, teren intermediar 180 < VS  360 m/s,
Clasa D, teren moale VS  180 m/s.

Pentru stabilirea spectrelor de răspuns elastic corespunzătoare clasei de

teren astfel determinate se vor utiliza metodologiile din practica
internatională.

11
Metoda geofizice de prospectare a terenului de tip down-hole.

– Masurarea vitezelor de propagare a undelor seismice

– Din analiza timpilor de sosire a undelor seismice, in corelatie cu

stratigrafia
t ti fi interceptata
i t t t in
i foraj,
f j se poatet obtine
bti profilul
fil l vitezelor
it l
undelor seismice si alti parametri derivati: modulul dinamic de
deformatie longitudinala – Edin, modulul dinamic de deformatie
coeficient l dinamic Poisson – din.
trans ersala – Gdin, coeficientul
transversala

12
Echipament pentru
masuratori de tip
downhole

13
14
Investigarea vitezelor de propagare a
undelor p
prin metoda downhole

Adancime
foraj, m Site Vs,30 Tg Vs,50 Tg
140 INCERC 271 0 449
0.449 301 0 677
0.677
69 SPITAL 246 0.495 279 0.731
110 Victoriei 285 0.427 309 0.660
78 UTCB 310 0.393 325 0.627
66 INSTALATII 289 0 421
0.421 317 0 643
0.643
68 PRC 294 0.414 308 0.662
51 Primarie 224 0.544 264 0.772

15
 valorile masurate ale
valorile masurate ale vitezelor valorile masurate ale modulilor dinamici de deformatie
undelor seismice P si S coeficientului Poisson longitudinala si transversala
0,25 0,3 0,35 0,4 0,45 0,5 100 300 500 700 900 1100
200 500 800 1100 1400 1700 2000
0

10

20

30
Adancime (m )

40

50

60

70

80
Vs υdin Gdin 16
Vp Edin
Profile de viteze ale
undelor
d l de d forfecare
f f
in Bucuresti

17
18
 Masuratori de laborator pentru
deformatii specifice foarte mici (10-5 - 10-3)

G- si D- sunt curbele caracteristice care descriu variatia

modulului de forfecare si respectiv factorului de amortizare in functie de
deformatia specifica de forfecare.
forfecare Aceste curbe se determina experimental.
experimental

Curbele G- si D- se utilizeaza pentru a tine seama de

comportarea neliniara a terenului,
terenului manifestata prin reducerea modulului
dinamic G si cresterea fractiunii de amortizare D corespunzator nivelului
de deformatii indus de actiunea seismica in teren.

19
 1
Vutecic G/Gmax IP=200

0.8

Vutecic G/Gmax IP=0

Vutecic G/Gmax IP=100

0.6 Vutecic G/Gmax IP=200

G/Gmax

Gravel Seed G/Gmax

Gravel Seed G/Gmax

Sun G/Gmax PI=80+

0.4 Sand Seed lower bound G/Gmax

Sand Seed average G/Gmax

APARAREA CIVILA 47

0.2 APARAREA CIVILA 22

APARAREA CIVILA 35

APARAREA CIVILA 17

0
0.0001 0.001 0.01 0.1 1 10
Single amplitude shear strain, ()sa(%)

35
Vutecic h (%) IP=0
IP 0

30 Vutecic h (%) IP=15

ng ratio h (%)

Vutecic h (%) IP=30

Vutecic h (%) IP=50

25
Vutecic h (%) IP=100

Vutecic h (%) IP=200

20
Hysteretic dampin

Sun h(%) lower bound

Sun h(%) average Sand Seed upper bound h(%)

15
Sand Seed lower bound h(%)

Sand Seed upper bound h(%)

10 Vutecic h (%) IP=200
D17

0
0.0001 0.001 0.01 0.1 1
20 10
Single amplitude shear strain, ()sa(%)
4. Instrumentarea seismică a clădirilor

In zonele seismice pentru care valoarea acceleraţiei de proiectare

ag≥0,24g, clădirile având inălţimea peste 50 m sau mai mult de 16 etaje sau
având o suprafaţa desfăşurată de peste 7500m2, vor fi instrumentate cu
un sistem de achiziţie digital si minim trei (trei) senzori triaxiali pentru
acceleraţie.

Această instrumentare minimală va fi amplasată astfel:

1 senzor pe planşeul ultimului etaj cât mai aproape de centrul clădirii,
1 senzor care monitorizează mişcarea terenului şi opţional
1 senzor amplasat în foraj de adâncime sau în altă poziţie în interiorul clădirii.

Instrumentele vor fi amplasate astfel încât accesul la aparate să fie posibil

în orice moment
moment. Instrumentarea,
Instrumentarea întreţinerea şi exploatarea este finanţată
de proprietarul clădirii. Inregistrările obţinute în timpul cutremurelor puternice
vor fi puse la dispoziţia autoritatilor abilitate si a instituţiilor de specialitate.

21
 American procedure for building instrumentation

1. In seismic zones where EPA= 0.4 g (for T=475 yr. !)

- every building >=10 stories (regardless the floor area);
- every building
b ildi 6 stories
i in
i height
h i h withi h a floor
fl area over 5500 m2,
shall be provided with not less than three approved recording accelerograph (in the
basement, midportition and near the top of the building).

2. All owners of existing structures selected by the jurisdiction authorities

shall provide accessible space for the installation of appropriate recording instruments.

3. Data shall be the property of the jurisdiction but copies of records shall be
made available to the public.

Excerpt from:
1997 UBC Vol. 2 Appendix Chapter 16, Division II page 2-400

22
23
 14th &15th
TVR-Cladirea Redactiei
Cladire beton armat
14 etaje, construita
inainte de 1977

20th

B1

Free field
borehole

BRD, Societe Generale

Cladire din beton armat
B3
19 etaje, construita 2002
24