Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
*la numărător scrieți toate cifrele (dar fără virgulă); *la numitor scrieți 1 urmat de
atâtea zerouri câte cifre se găsesc după virgulă:
*la numărător scrieți toate cifrele(fără virgulă) și scădeți cifrele aflate înaintea
perioadei; *la numitor scrieți atâția de 9 câte cifre aveți în perioadă:
*PERIOADA- număr sau grup de numere care se repetă la infinit sau de „x ori”
C) Transformarea fracțiilor zecimale periodice mixte:
EXERCIȚII REZOLVATE:
0 9 9
Operatii cu fractii zecimale
Adunarea:
Scriem cele două fracții una sub alta, astfel încât partea întreagă să fie sub partea întreagă,
virgula sub virgulă, zecimile sub zecimi, sutimile sub sutimi, etc... apoi efectuăm
adunarea ca și la numere naturale, iar la rezultat coborâm virgula sub virgulele
termenilor. Astfel încât:
Scăderea:
Dacă descăzutul (numărul din care scădem) are mai puține zecimale decât scăzătorul,
atunci adăugăm la final zerouri, până avem același număr de zecimale. Avem voie să
facem acest lucru pentru că zerourile finale nu modifică valoarea fracției. De exemplu
fracția 2,35 se poate scrie 2,350 sau 2,3500. Exemple cu scăderi de fracții zecimale:
Înmulțirea:
Pentru a înmulți două fracții zecimale finite se înmulțesc cele două numere fără a ține
seamă de virgulă, iar la rezultat se despart prin virgulă, de la dreapta spre stânga, atâtea
zecimale câte au cele două fracții împreună.
Exemple:
;
La înmulțirea unei fracții zecimale cu o putere a lui 10, se mută virgula spre
dreapta peste atâtea cifre cât este exponentul (puterea) lui 10. Dacă nu sunt
zecimale suficiente se completează cu zero.
Exemple: 2,576 · 10 = 25,76
3,4125 · 102 = 341,25
47,32 · 103 = 47320
Împărțirea:
Împărțirea unei fracții zecimale la un număr natural se face împărțind mai întâi partea
întreagă la numărul natural, se scrie virgula la rezultat, apoi se continuă împărțirea în mod
obișnuit, ca și la numere naturale; lângă ultimul rest se mai adaugă zero și se continuă
până obținem restul zero.
Exemplu:
Pentru a împărți două fracții zecimale, vom înmulți atât deîmpărțitul, cât și împărțitorul
cu 10 sau 100 sau 1000 (etc.), astfel încât împărțitorul să devină număr natural, apoi se
aplică algoritmul din paragraful anterior (împărțirea la un număr natural).
Exemple:
7,5:0,5 = 75:5 = 15 (am înmulțit ambele numere cu 10, pentru că 0,5 are o singură
zecimală și prin înmulțire cu 10 devine număr natural)
3,278:0,2 = 32,78:2 = 16,39 (am înmulțit ambele numere cu 10, pentru că 0,2 are o
singură zecimală și prin înmulțire cu 10 devine număr natural)
9,54:0,18 = 954:18 = 53 (am înmulțit ambele numere cu 100, pentru că 0,18 are
două zecimale)
Unitati de masura pentru lungime. Transformari. Perimetre
Unități de măsură pentru lungime
NOTAȚII:
kilometrul=km
hectometrul=hm
decametrul=dam
metrul=m
decimetrul=dm
centimetrul=cm
milimetrul=mm
TRANSFORMĂRI:
Așadar:
1 km=10 hm=100 dam=1000 m
1 hm=10 dam=100 m EXEMPLE Transformări:
1 dam=10 m 3,5 dam =3,5·10=35 m.
1 m=10 dm=100 cm=1000 mm 1700 cm =1700:100=17 m.
6,29 hm =6,29·100=629 m.
1 dm=10 cm=100 mm
1 cm=10 mm
PERIMETRE
P=AB+BC+CA
P=4·l
P=2·L+2·l=2·(L+l)
P=2·(7+3)=2·10=20 cm.
Unități de măsură pentru lichide:
Fiecare unitate de măsură este de 10 ori mai mare decât unitatea aflată pe o treaptă mai
jos și de 10 ori mai mică decât unitatea aflată pe o treaptă mai sus.
Pentru a transforma o unitate de măsură mai mare într-o unitate mai mică vom
face înmulțirea.
Dacă unitățile de măsură sunt succesive, adică sunt situate una după cealaltă,
atunci se înmulțește cu 10 sau se împarte la 10.
6 hl = ? cl
Observăm pe scara unităților de măsură unde sunt situate cele două unități –
hectolitrul și centilitrul. Ele se află la o distanță de patru trepte una de cealaltă,
hectolitrul fiind unitatea mai mare.
Prin urmare, vom înmulți cu 10 x 10 x 10 x 10, adică vom înmulți de 4 ori cu 10,
pentru că sunt patru trepte distanță între ele. De fapt, înmulțim cu 10 000.
Un număr prim este un număr natural, mai mare decât 1 care este divizibil doar cu 1 și
cu el însuși.
Divizibil = numarul intreg care se imparte, care se divide exact (rest=0 ) la alt numar.
Exemplu: numarul 6 se imparte exact la 2, deci numarul 6 este divizibil, se poate divide
Divizor = numarul intreg prin care se imparte exact (rest=0) alt numar intreg. Exemplu:
numarul 3 imparte exact numarul 6, deci 3 este divizorul lui 6 .
6 : 3 = 2 rest 0
NR. CE ESTE DIVIZIBIL DIVIZOR
Multiplu = numarul intreg divizibil cu un numar intreg dat. Exemplu: numarul 6 este
divizibil cu 3, dar si cu 2. Deci numarul 6 este multiplul lui 3, dar si a lui 2. Alt exemplu:
numarul 7 este divizibil numai cu 1, deci 7 este multiplul lui 1.
Multiplu comun = produsul rezultat din inmultirea unui numar intreg cu alt numar intreg
dat. Exemplu: numarul 6 este produsul rezultat din inmultirea lui 3 cu 2. Deci numarul 6
este multiplul comun al numerelor 3 si 2.
Cel mai mare divizor comun (cmmdc) = numarul cel mai mare care imparte exact
(rest=0) unul sau mai multe numere intregi. Se afla prin inmultirea divizorilor comuni cu
puterea cea mai mica.
Cel mai mic multiplu comun (cmmmc) = numarul cel mai mic care se imparte exact
(rest=0) la unul sau mai multe numere intregi. Se afla prin inmultirea divizorilor cu
puterea cea mai mare.
Reguli care se aplica in practica
Divizibil cu 2 = Un Divizibil cu 3 = Un numarul Divizibil cu 5 = Un numarul intreg este
numarul intreg este intreg este divizibil cu 3 sau acel divizibil cu 5 sau acel numar intreg are
divizibil cu 2 sau numar intreg are ca divizor pe 3, ca divizor pe 5, daca acel numar
acel numar intreg daca acel numar are suma cifelor are ultima cifra pe 0 sau pe 5.
are ca divizor pe 2, lui care se imparte exact la 3. Exemplu: 180; 180 : 5 = 36; deci 180
daca acel numar are Exemplu: 171; suma cifrelor lui este divizibil cu 5, sau il are ca divizor pe
ultima cifra pe 0 ,2, 171 ( 1+7+1=9; 9:3=3) se 5.
4, 6, 8. Exemplu: imparte la 3, deci 171 este Alt exemplu : 185; 185 : 5 = 37, deci 185
1754 este divizil cu divizibil cu 3 sau il are ca este divizibil cu 5 sau numarul 185 il are
2: 1754:2=877. divizor pe 3. ca divizor pe 5 .
EXEMPLE: Se se afle cel mai mare divizor comun, cmmdc, al numerelor 180 si 336
336 = 1 x 24 x 3 x 7
Cel mai mare divizor comun, cmmdc, al numerelor 180 si 336 este produsul divizorilor
comuni la puterea ce mai mica:
336 = 1 x 24 x 3 x 7 este încercuit sunt nr. cu puterea cea mai mică
336 = 1 x 24 x 3 x 7
FORMULE PROBABILITĂȚI
~ PROCENTAJE MATEMATICĂ ~
DEFINIȚIE PROBABILITATE:
De exemplu:
1. Într-o urnă sunt 7 bile albe, 3 bile roșii și 10 bile negre. Dacă se extrage la întâmplare o
bilă, care este probabilitatea ca aceasta să fie neagră?
Rezolvare:
Trebuie să aplicăm formula de mai sus.
Identificăm numărul cazurilor favorabile=10 (sunt 10 bile negre).
Identificăm numărul cazurilor posibile(ADICĂ numărul TOTAL de bile)
=7+3+10 =20.
Aplicăm formula:
2. Într-o pungă sunt: 4 bile albe, 6 bile albastre şi 2 bile galbene. Dacă scoatem o bilă din
pungă, la întâmplare, care este probabilitatea de a extrage:
Aplicăm formula:
b) o bilă verde;
Rezolvare:
Identificăm numărul cazurilor favorabile=0 (în pungă nu există bile verzi).
Identificăm numărul cazurilor posibile(ADICĂ numărul TOTAL de bile) =4+6+2
=12.
Aplicăm formula:
Rezolvare:
Identificăm numărul cazurilor favorabile=2+6=8 (bile galbene+bile albastre).
Identificăm numărul cazurilor posibile(ADICĂ numărul TOTAL de bile) =4+6+2
=12.
Aplicăm formula:
Rezolvare:
Identificăm numărul cazurilor favorabile=4+6=10 (bile albe+bile albastre).
Identificăm numărul cazurilor posibile(ADICĂ numărul TOTAL de bile) =4+6+2
=12.
Aplicăm formula:
Mezii și extremii
Proportie: Egalitatea a două rapoarte se numește proporție.
Dacă rapoartele și au aceeași valoare, ele formează proporția = , iar numerele
a,b,c,d se numesc termenii proporției.
Termenii a si d se numesc extremi, iar termenii b si c se numesc mezi.
Exemple:
SAU
an = a1 x a2 x.... an Exemplu: 24 = 2 x 2 x 2 x 2 = 16
de n ori de 4 ori
Să înmulțim numerele 53 și 52. Pe 53 îl scriem ca 5 înmulțit cu el însuși de 3 ori, pentru că
exponentul este 3, iar pe 52 îl scriem ca 5 înmulțit cu el însuși de două ori, pentru că
exponentul este 2. Avem astfel un produs în care 5 este înmulțit cu el însuși de 5 ori,
adică 55.
Înseamnă că pentru numerele naturale a, m și n (alese astfel încât să evităm cazul 00, care
nu este definit) avem regula pentru înmulțirea de puteri cu aceeași bază:
Exemple:
Când avem de împărțit două puteri, scriem baza comună la rezultat și scădem exponenții.
Înseamnă că exponentul deîmpărțitului trebuie să fie mai mare sau egal cu exponentul
împărțitorului. Împărțirea la 0 nu are sens; trebuie să avem grijă să nu ajungem la o astfel
de împărțire, deci baza comună trebuie să fie diferită de 0.
Exemple:
Atunci când avem de ridicat o putere la o altă putere, scriem baza și înmulțim exponenții:
Exemple:
Când avem un produs ridicat la o putere, ridicăm fiecare factor la puterea respectivă și
înmulțim puterile obținute. Invers, dacă avem un produs de puteri cu același exponent,
înmulțim bazele, iar la rezultat scriem exponentul comun.
Exemple:
5. Puterea de forma amn:
Când avem o putere de forma amn, calculăm mai întâi exponentul mn, apoi continuăm
restul calculelor din exercițiu.
Exemple: