Unele considerațiuni legate de sănătatea mintală și

psihosociale în timpul erupției COVID-19

12 martie 2020

În ianuarie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat erupția unei noi boli
coronavirus drept o situație de urgență pentru sănătatea publică, care suscită preocupări la nivel
internațional. OMS a menționat că există un risc înalt de răspândire a bolii coronavirusului 2019
(COVID-19) în alte țări din întreaga lume. În martie 2020, OMS a evaluat că COVID-19 poate fi
caracterizat ca o pandemie.

OMS și autoritățile de sănătate publică din întreaga lume acționează pentru a controla focarul de
COVID-19. Totuși, această perioadă de criză generează stres în rândul populației. Aceste
considerațiuni legate de sănătatea mintală au fost elaborate de Departamentul de Sănătate
Mintală și Consum de Substanțe al OMS, fiind concepute ca mesaje destinate diferitor grupuri
pentru a susține bunăstarea psihică și psihosocială în timpul focarului de COVID-19.

Populația generala

1. COVID-19 a afectat deja și poate continua să afecteze oameni din multe țări, în multe zone
geografice. Nu-l atribuiți niciunei etnii sau naționalități. Fiți empatici cu toți cei afectați, în și din
orice țară. Persoanele afectate de Covid-19 nu au făcut nimic rău și merită sprijinul, compasiunea
și bunătatea noastră.

2. Vorbind despre persoanele care au contractat boala, nu folosiți termeni de genul „cazuri COVID-
19”, „victime”, „familii COVID-19” sau „bolnavi”. Acestea sunt „persoane care au COVID-19”,
„persoane care sunt tratate de COVID-19”, „persoane care se recuperează în urma COVID-19”, iar
după recuperarea de la COVID-19 viața lor va continua la locul de muncă, în familie, alături de cei
dragi. Este important să separăm persoană de identitatea definită de COVID-19 pentru a reduce
stigmatizarea.

3. Minimizați vizionarea, citirea sau ascultarea știrilor care vă fac să vă simțiți anxioși sau stresați;
căutați informații doar din surse de încredere și, în special, cu scopul de a lua măsuri practice,
pentru a vă face planuri și pentru a vă proteja pe voi și pe cei dragi. Căutați informații actualizate la
anumite ore, o dată sau de două ori pe zi. Un flux brusc și aproape constant de reportaje despre un
focar de boală îl poate face pe oricine să se simtă îngrijorat. Luați în considerație faptele; nu
zvonurile și dezinformarea. Colectați informații la intervale regulate, de pe portalul web al OMS și
platformele autorităților locale din domeniul sănătății pentru a putea deosebi faptele de zvonuri.
Faptele pot ajuta la reducerea fricilor.

1
4. Protejați-vă și susțineți-i pe cei din jurul vostru. Faptul de a ajuta altor persoane în momentele
dificile poate fi benefic atât pentru persoana care primește sprijin, cât și pentru cea care acordă
ajutor. De exemplu, telefonați vecinii sau persoanele din comunitatea dvs. care ar putea avea
nevoie de ajutor suplimentar. Lucrând împreună ca o comunitate, putem crea solidaritate în
abordarea Covid-19 împreună.

5. Găsiți oportunități de a amplifica istoriile pozitive și pline de speranță și imaginile pozitive ale
localnicilor care au trecut prin COVID-19. De exemplu, istoriile oamenilor care s-au recuperat sau care
au susținut o persoană dragă și sunt dispuși să-și împărtășească experiența.

6. Onorați îngrijitorii și lucrătorii din domeniul sănătății, care lucrează cu persoanele afectate
de COVID-19 în comunitatea dvs. Recunoașteți rolul pe care îl au în a salva vieți și a-i menține
în siguranță pe cei dragi vouă.

Lucrătorii din domeniul sănătății

7. Este posibil ca lucrătorii medicali să aibă un sentiment de presiune, la fel ca și dumneavoastră și

mulți dintre colegii dumneavoastră care lucrează în domeniul sănătății. Este destul de normal să te
simți astfel în situația actuală. Stresul și sentimentele asociate acestuia nu înseamnă defel că nu vă
puteți face lucrul sau că sunteți slabi. În aceste timpuri, gestionarea propriei sănătăți mintale și a
bunăstării psihosociale este la fel de importantă, precum și gestionarea sănătății fizice.

8. Aveți grijă de voi în aceste momente. Încercați și utilizați strategii utile de coping, cum ar fi asigurarea
odihnei și pauzelor suficiente în orele de lucru sau între schimburi, mâncați suficient și sănătos,
practicați activități fizice și rămâneți în contact cu familia și prietenii. Evitați sa folosiți strategii
ineficiente de coping, cum ar fi tutunul, alcoolul sau alte droguri. Pe termen lung, acestea pot agrava
bunăstarea dvs. psihică și fizică. Acesta este un scenariu unic și fără precedent pentru mulți lucrători, în
special dacă nu au mai fost implicați în intervenții similare. Chiar și așa, strategiile care v-au ajutat în
trecut pentru a gestiona momentele de stres vă pot ajuta și acum. Cel mai probabil, știți cum să vă
eliberați de stres și nu trebuie să ezitați să vă păstrați bunăstarea psihologică. Acesta nu este un sprint;
este un maraton.

9. Unii lucrători din domeniul sănătății s-ar putea confrunta, din păcate, cu o evitare din partea
familiei sau comunității din cauza stigmei sau a fricii acestora. Acest lucru poate face și mai dificilă
o situație care deja este o provocare. Dacă este posibil, păstrați conexiunea cu cei dragi, inclusiv
prin metode digitale, ca modalitate de a menține contactul. Adresați-vă colegilor, managerului sau
altor persoane de încredere pentru suport social - colegii dvs. ar putea trece prin experiențe
similare.

10. Folosiți modalități clare de a transmite mesaje persoanelor cu dizabilități intelectuale,

cognitive și psihosociale. Dacă sunteți șef de echipă sau manager al unei instituții medicale,
utilizați și forme de comunicare care nu se bazează doar pe informații scrise.

10. Învățați cum să oferiți suport persoanelor afectate de COVID-19 și cum să conectați aceste
persoane cu resursele disponibile. Acest lucru este deosebit de important pentru cei care
necesită suport de sănătate mintală și psihosocial. Stigma asociată cu problemele de sănătate
mintală poate provoca reticență în solicitarea ajutorului atât pentru COVID-19, cât si pentru
stările de sănătate mintala. Ghidul mhGAP pentru intervenții umanitare include indicații clinice
pentru a face față stărilor prioritare de sănătate mintală și este destinat pentru a fi utilizat de
lucrătorii din asistența medicală generală.

Liderii de echipă sau managerii instituțiilor medicale

12. Protejând întregul personal împotriva stresului cronic și a sănătății mintale precare în timpul
acestor intervenții, veți asigura o capacitate mai bună de îndeplinire a rolurilor. Rețineți că
situația actuală nu va dispărea peste noapte și că trebuie să vă axați pe asigurarea pe termen mai
lung a capacității profesionale, nu pe intervenții repetate la crize pe termen scurt.

13. Asigurați-vă că întregul personal beneficiază de o comunicare de bună calitate și de informații

actualizate exacte. Efectuați o rotație a angajaților de la funcțiile cu nivel mai înalt de stres la
funcții cu nivel mai redus de stres. Formați parteneriate dintre angajații cu mai puțină experiență și
colegi mai experimentați. Sistemul de amiciție ajută la acordarea suportului, la monitorizarea
stresului și la consolidarea procedurilor de siguranță. Asigurați-vă că personalul de outreach intră
în comunitate în perechi. Inițiați, încurajați și monitorizați pauzele în lucru. Implementați programe
flexibile pentru angajații care sunt direct afectați sau au un membru al familiei afectat de un
eveniment stresant. Asigurați-vă că construiți la timp circumstanțele necesare pentru ca colegii să-
și acorde sprijin social reciproc.

14. Dacă sunteți șef de echipă sau manager într-o instituție de sănătate, facilitați accesul și
asigurați-vă că personalul cunoaște unde pot fi accesate servicii de sănătate mintală și de suport
psihosocial. Managerii și liderii de echipă se confruntă, de asemenea, cu aceiași factori de stres, ca
și personalul lor, precum și cu o potențială presiune suplimentară legată de nivelul de
responsabilitate al rolului lor. Este important ca măsurile și strategiile de mai sus să existe atât
pentru angajați, cât și pentru manageri și ca managerii să poată fi un model de rol în implementarea
strategiilor de auto-îngrijire în vederea atenuării stresului.

15. Orientați echipa de intervenție, inclusiv nursele, șoferii de ambulanță, voluntarii,

identificatorii de cazuri, profesorii, liderii și lucrătorii comunitari din zonele de carantină cum să
ofere suport emoțional și practic de bază persoanelor afectate, utilizând instrumentele de prim
ajutor psihologic.

16. Gestionați plângerile urgente de sănătate mintală și neurologice (de exemplu, delir, psihoză,
anxietate sau depresie severă) în cadrul serviciilor de urgență sau de îngrijiri medicale generale.
Poate fi necesar de a trimite în aceste locații personal instruit și calificat corespunzător, atunci când
permite timpul, și ar trebui să fie sporite capacitățile personalului din asistența medicală generală în
domeniul sănătății mintale și suportului psihosocial (vedeți Ghidul mhGAP pentru intervenții
umanitare).

17. Asigurați disponibilitatea medicamentelor psihotrope generice esențiale, la toate nivelurile

asistenței medicale. Persoanele care trăiesc cu stări cronice de sănătate mintală sau convulsii
epileptice vor avea nevoie de acces continuu la medicamentele necesare și trebuie evitată
întreruperea bruscă.

3
Prestatorii de îngrijiri pentru copii

18. Ajutați-le copiilor să găsească modalități pozitive de a-și exprima așa sentimente, precum frica
și tristețea. Fiecare copil are propriul mod de a-și exprima emoțiile. Uneori, implicarea într-o
activitate creativă, cum ar fi jocul și desenul, poate facilita acest proces. Copiii se simt ușurați, dacă
își pot exprima și comunica sentimentele într-un mediu sigur și de susținere.

19. Mențineți copiii aproape de părinți și familie, dacă acest mediu este considerat sigur pentru
copil, și evitați să separați, pe cât este posibil, copiii de îngrijitorii lor. Dacă un copil trebuie să fie
separat de îngrijitorul său primar, asigurați-vă că sunt oferite îngrijiri alternative adecvate și că un
asistent social, sau o persoană cu rol echivalent, va urmări în mod regulat copilul. În plus, asigurați-
vă că în perioadele de separare se mențin contactele regulate cu părinții și îngrijitorii, de exemplu,
prin apeluri telefonice sau apeluri video programate de două ori pe zi sau alte modalități de
comunicare adaptate vârstei (așa ca mediile de socializare, în dependență de vârsta copilului).

20. Mențineți rutinele familiale în viața cotidiană pe cât este posibil sau creați noi rutine, în
special dacă copiii trebuie să stea acasă. Organizați activități captivante pentru copii, adecvate
vârstei, inclusiv activități de învățare. Pe cât posibil, încurajați copiii să continue să se joace și să
socializeze cu alții, chiar dacă acest lucru are loc în cadrul familiei, atunci când li se recomandă
restricționarea contactelor sociale.

21. În perioadele de stres și criză, este firesc ca copiii să necesite mai multă afecțiune și să
fie mai solicitanți față de părinți. Discutați cu copiii dvs. despre COVID-19, într-un mod
onest și adecvat vârstei. Dacă copiii dvs. au anumite preocupări, abordându-le împreună
ați putea atenua anxietatea.

Copiii vor urmări comportamentele și emoțiile adulților pentru a vedea cum să-și
gestioneze propriile emoții în perioadele dificile. Sfaturi suplimentare sunt disponibile aici.

Adulții vârstnici, prestatorii de îngrijiri și persoanele cu stări de sănătate de bază

22. Adulții vârstnici, în special cei izolați și cei cu declin cognitiv/demență, pot deveni mai
anxioși, supărați, stresați, agitați și retrași în timpul erupției bolii/carantinei. Oferiți suport
practic și emoțional prin intermediul rețelelor informale (familiilor) și specialiștilor din domeniul
sănătății.

23. Informați-i despre fapte simple care reflectă ce se întâmplă și dați informații clare despre
modalitățile de reducere a riscului de infecție, utilizând cuvinte pe care le pot înțelege persoanele în
vârstă cu / fără deficiențe cognitive. Repetați informațiile ori de câte ori este necesar. Instrucțiunile
trebuie comunicate într-un mod clar, concis, respectuos și cu răbdare. De asemenea, poate fi util ca
informațiile să fie afișate în scris sau în imagini. Implicați familiile lor și alte rețele de suport în
transmiterea informațiilor și în a-i ajuta să practice măsuri de prevenire (de exemplu, spălarea
mâinilor, etc.).
24. Dacă aveți o stare de sănătate de bază, asigurați-vă că aveți acces la medicamentele pe care
le utilizați în prezent. Activați contactele dvs. sociale pentru a vă oferi asistență, în caz de
necesitate.

25. Fiți pregătiți și informați-vă din timp unde și cum puteți obține ajutor practic, în caz de
necesitate, cum ar fi apelarea unui taxi, comandarea alimentelor cu livrare și solicitarea ajutorului
medical. Asigurați-vă că aveți rezerve pentru până la 2 săptămâni din toate medicamentele pe care
le puteți necesita în mod curent.

26. Învățați exerciții fizice simple zilnice care pot fi făcute acasă, în carantină sau izolare pentru a
menține mobilitatea și a reduce plictiseala.

27. Păstrați rutinele și programele obișnuite cât mai mult timp sau ajutați la crearea altor noi
rutine într-un mediu nou, inclusiv exercițiile fizice regulate, curățarea, activitățile zilnice, cântatul,
pictura sau alte activități. Ajutați-le altora, prin suport de la egal-la-egal, verificare din partea
vecinilor și îngrijirea copiilor personalului medical restricționat în spitale, care luptă împotriva
COVID-19, atunci când este sigur de a o face, în conformitate cu recomandările anterioare.
Mențineți contacte regulate cu cei dragi (de exemplu, prin telefon sau alte modalități de acces).

Persoanele izolate

28. Rămâneți conectați și mențineți-vă rețelele sociale. Chiar dacă sunteți în izolare, încercați pe cât
este posibil să vă păstrați rutinele zilnice personale sau să creați noi rutine. Dacă autoritățile
medicale au recomandat limitarea contactelor sociale fizice pentru a controla focarul, puteți
rămâne conectați prin poșta electronică, mediile de socializare, conferințe video și telefon.

29. În perioadele de stres, acordați atenție propriilor necesități și sentimente. Implicați-vă în

activități sănătoase, care vă aduc plăcere și pe care le considerați relaxante. Faceți exerciții fizice
în mod regulat, mențineți rutine regulate de somn și mâncați alimente sănătoase. Gândiți în
perspectivă. Agențiile de sănătate publică și experții din toate țările lucrează asupra focarului
pentru a asigura disponibilitatea celor mai bune îngrijiri pentru cei afectați.

30. Un flux aproape constant de reportaje despre focar îl poate determina pe oricine să se simtă
alarmat sau deprimat. Căutați informații actualizate și îndrumări practice la anumite ore ale zilei
de la profesioniștii din domeniul sănătății și pe site-ul OMS și evitați să ascultați sau să urmăriți
zvonurile care vă fac să vă simțiți inconfortabil.
Informați-vă

Aflați cele mai recente informații ale OMS privind răspândirea COVID-19:
https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019/situation-reports/

Sfaturi și îndrumări din partea OMS cu privire la COVID-19

https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019
https://www.epi-win.com/

Abordarea stigmatizării sociale:

https://www.epi-win.com/sites/epiwin/files/content/attachments/2020-02-
24/COVID19%20Stigma%20Guide%2024022020_1.pdf

Notă informativă privind abordarea aspectelor legate de sănătatea mintală și a celor psihosociale ale
COVID-19

https://interagencystandingcommittee.org/iasc-reference-group-mental-health-and-psychosocial-
support-emergency-settings/briefing-note-about