1

IX
III. RELIEFUL TERESTRU
4. TIPURI GENETICE DE RELIEF
F. RELIEFUL STRUCTURAL

Este influenţat de structura geologică (modul de aşezare a stratelor de roci). Se disting

mai multe tipuri de relief structural:

a. Relieful dezvoltat pe structuri faliate

Este generat de prezenţa unor falii (rupturi ale scoarţei). În lungul acestor falii,
datorită mişcărilor tectonice, unele blocuri ale scoarţei sunt înălţate, iar altele sunt coborâte.
Blocurile înălţate sunt denumite horsturi, fiind transformate, de regulă, în masive
montane (Carpaţii Merdionali, Munţii Rodnei).
Blocurile coborâte capătă aspectul unor depresiuni alungite sau culoare tectonice
numite grabene (Marele Graben Est-African cu lacurile Victoria, Tanganyka, Malawi etc.; Marea
Moartă, Culoarul Timiş-Cerna).

b. Relieful dezvoltat pe structuri cutate

Este format pe strate ondulate, specifice zonelor montane:

- stratele cutate convex – anticlinale – corespund culmilor montane;
- stratele cutate concav - sinclinale – corespund văilor şi depresiunilor.

Inversiuni de relief:
- sinclinale suspendate: Bucegi, Rarău, Ceahlău.
- văi de anticlinal: formate în depresiuni numite butoniere.

c. Relieful dezvoltat pe structuri monoclinale

Este influenţat de prezenţa unor strate uşor înclinate, într-o singură direcţie (de exemplu,
Podişul Moldovei, înclinat pe direcţia NV – SE). Prezenţa unor roci mai dure impune apariţia, pe
alocuri, a unor platouri structurale (de exemplu, platoul structural Repedea) sau a unor cueste
(culmi asimetrice, cu un versant mai abrupt şi altul mai lin: de exemplu, Coasta Iaşilor).
În funcţie de adaptarea la acest tip de structură, se deosebesc trei tipuri de văi:
- văi consecvente: orientate în direcţia înclinării stratelor (majoritatea; exemple: Prut,
Siret, Jijia etc.);
 2
IX
III. RELIEFUL TERESTRU
4. TIPURI GENETICE DE RELIEF
- văi subsecvente: orientate perpendicular pe direcţia înclinării stratelor (cursul inferior
al Bahluiului);
- văi obsecvente: orientate invers faţă de direcţia înclinării stratelor (Nicolina).

d. Relieful dezvoltat pe structuri orizontale (tabulare)

Este caracteristic câmpiilor şi podişurilor, fiind predominante platourile structurale,

netede sau uşor ondulate. Când adâncimea văilor, care separă aceste platouri, depăşeşte 1000 m,
văile se numesc canioane (de exemplu, Marele Canion Colorado).

G. RELIEFUL PETROGRAFIC

Este influenţat de proprietăţile rocilor pe care se dezvoltă (duritate, permeabilitate,

solubilitate etc.) în raport cu eroziunea.

a. Relieful carstic

Este relieful modelat în calcar (rocă dură faţă de eroziunea mecanică, însă solubilă în
prezenţa apei încărcate cu CO2). Se disting forme de relief carstic endogen (de adâncime) şi
exogen (de suprafaţă).
- relieful carstic endogen: cuprinde diaclaze (crăpături) care se pot lărgi până la
stadiul de peşteri (exemplu, Peştera Mamutului din M. Appalachi– 253 km). În
interiorul peşterilor apar numeroase microforme carstice cum ar fi stalactite (ţurţuri
de calcar dispuşi pe tavanul peşterii), stalagmite (ţurţuri de calcar dispuşi pe podeaua
peşterii), draperii (generate prin unirea stalactitelor şi stalagmitelor) etc.;
- relieful carstic exogen: cuprinde platouri carstice ( Karst – Slovenia, peste 400
kmp), abrupturi, văi în chei (Cheile Bicazului), stânci (Pietrele Doamnei –Rarău),
depresiuni carstice (doline, polii, uvale), lapiezuri (şanţuri înguste), văi seci
(sohodoluri) etc.

b. Relieful dezvoltat pe conglomerate (pietrişuri cimentate)

Se distinge printr-o eroziune diferenţiată în funcţie de duritatea cimentării stratelor,

rezultând aspecte ruiniforme cum ar fi abrupturi (abruptul Bucegilor) şi forme bizare (coloane,
sfincşi, babe, ciuperci etc.).
 3
IX
III. RELIEFUL TERESTRU
4. TIPURI GENETICE DE RELIEF

c. Relieful format pe argile

Este caracterizat prin prezenţa interfluviilor uşor ondulate separate de văi largi şi prin
frecvenţa unor fenomene cum ar fi alunecările de teren şi pluviodenudarea.

Fort Chambray, insula Gozo, Malta