Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
IX
III. RELIEFUL TERESTRU
4. TIPURI GENETICE DE RELIEF
F. RELIEFUL STRUCTURAL
Este generat de prezenţa unor falii (rupturi ale scoarţei). În lungul acestor falii,
datorită mişcărilor tectonice, unele blocuri ale scoarţei sunt înălţate, iar altele sunt coborâte.
Blocurile înălţate sunt denumite horsturi, fiind transformate, de regulă, în masive
montane (Carpaţii Merdionali, Munţii Rodnei).
Blocurile coborâte capătă aspectul unor depresiuni alungite sau culoare tectonice
numite grabene (Marele Graben Est-African cu lacurile Victoria, Tanganyka, Malawi etc.; Marea
Moartă, Culoarul Timiş-Cerna).
Inversiuni de relief:
- sinclinale suspendate: Bucegi, Rarău, Ceahlău.
- văi de anticlinal: formate în depresiuni numite butoniere.
Este influenţat de prezenţa unor strate uşor înclinate, într-o singură direcţie (de exemplu,
Podişul Moldovei, înclinat pe direcţia NV – SE). Prezenţa unor roci mai dure impune apariţia, pe
alocuri, a unor platouri structurale (de exemplu, platoul structural Repedea) sau a unor cueste
(culmi asimetrice, cu un versant mai abrupt şi altul mai lin: de exemplu, Coasta Iaşilor).
În funcţie de adaptarea la acest tip de structură, se deosebesc trei tipuri de văi:
- văi consecvente: orientate în direcţia înclinării stratelor (majoritatea; exemple: Prut,
Siret, Jijia etc.);
2
IX
III. RELIEFUL TERESTRU
4. TIPURI GENETICE DE RELIEF
- văi subsecvente: orientate perpendicular pe direcţia înclinării stratelor (cursul inferior
al Bahluiului);
- văi obsecvente: orientate invers faţă de direcţia înclinării stratelor (Nicolina).
G. RELIEFUL PETROGRAFIC
a. Relieful carstic
Este relieful modelat în calcar (rocă dură faţă de eroziunea mecanică, însă solubilă în
prezenţa apei încărcate cu CO2). Se disting forme de relief carstic endogen (de adâncime) şi
exogen (de suprafaţă).
- relieful carstic endogen: cuprinde diaclaze (crăpături) care se pot lărgi până la
stadiul de peşteri (exemplu, Peştera Mamutului din M. Appalachi– 253 km). În
interiorul peşterilor apar numeroase microforme carstice cum ar fi stalactite (ţurţuri
de calcar dispuşi pe tavanul peşterii), stalagmite (ţurţuri de calcar dispuşi pe podeaua
peşterii), draperii (generate prin unirea stalactitelor şi stalagmitelor) etc.;
- relieful carstic exogen: cuprinde platouri carstice ( Karst – Slovenia, peste 400
kmp), abrupturi, văi în chei (Cheile Bicazului), stânci (Pietrele Doamnei –Rarău),
depresiuni carstice (doline, polii, uvale), lapiezuri (şanţuri înguste), văi seci
(sohodoluri) etc.
Este caracterizat prin prezenţa interfluviilor uşor ondulate separate de văi largi şi prin
frecvenţa unor fenomene cum ar fi alunecările de teren şi pluviodenudarea.