•Particularitatile pietei

turistice
•Cererea turistica
•Determinantii cererii
turistice
PIATA TURISTICA reprezinta locul de
confruntare al ofertei turistice (materializata
in producţia specifica) cu cererea turistica
(expresia trebuinţelor, dorinţelor şi aspiraţiilor
turiştilor);

- este parte integranta a pieţei serviciilor (în

particular) şi a pieţei globale (în general);
complexitate, dată de componentele
produsului turistic (bunuri şi servicii,
elemente tangibile şi intangibile);

opacitate, dată de elementele intangibile

ale produsului
Opacitatea pieţei turistice este datorată
parţial:
 insuficienţei definiri a cerinţelor de către turişti;
 „invizibilităţii” ofertei;
 dificultăţii de sintetizare a informaţiilor primite;
 experienţelor anterioare

Alte caracteristici importante ale pieţei

turistice sunt reprezentate de:
 hipersensibilitatea acesteia la variaţiile mediului
(elasticitatea şi dinamismul);
 mobilitate;
 concentrarea (în timp şi spaţiu).

Piata bunurilor materiale Piata turistica
Locul de productie poate fi diferit de Productia si consumul coincid in
locul de consum al bunurilor spatiu si timp

Bunurile sunt produse si apoi Turistul se deplaseaza spre locul de

consumate consum
Bunurile pot fi livrate la locul de
consum
Locul de formare al cererii pentru Locul de formare al cererii turistice
bunuri poate fi acelas cu locul de difera de locul de consum
consum
Oferta de bunuri materiale destinate Oferta turistica poate fi mai mare
vanzarii poate fi cel mult egala cu sau cel putin egala cu productia
productia turistica
Procesul productiv al bunurilor Produsul turistic poate fi o
materiale inglobeaza atat materie combinatie de elemente materiale si
prima cat si tehnologie si know-how imteriale
Existenta si inregistrarae stocurilor Serviciile nu sunt stocabile, deci
de bunuri materiale productia turistica va fii intodeauna
egala cu consumul
4 determinanţi, având la bază teoriile comerţului
internaţional, explică poziţionarea ţărilor în
comerţul internaţional cu servicii turistice:
 teoria dotărilor factoriale
OFERTĂ
 teoria costurilor comparative
 teoria avantajului absolut
 teoria cererii CERERE
Aceşti patru determinanţi explică distribuţia fluxurilor turistice
internaţionale, precum şi tendinţele acestora.
 Cererea turistica:

 reprezinta ansamblul persoanelor care isi

manifesta dorinta de a se deplasa periodic si
temporar in afara resedintei proprii pentru alte
motive decat acela de a presta o activitate
remunerata.

 Cererea turistica se formeaza la locul de

resedinta al turistului pe care il numim bazinul
cererii caracterizat prin diferite trasaturi etnice,
economice, sociale si politice ale teritoriului
national.
 cererea turistica diferentiata in functie de:
 tipologia socio-profesionala a clientului;
 forma de turism;
 caracteristicile tehnice ale voiajului efectuat;
 sursele financiare disponibile;
 motivatiile de consum turistic.

 cererea turistica - grad de spontaneitate mai mare decat

cererea de marfuri.

 cererea turistica - sustinuta de motivatia turistica (profund

personala si subiectiva).
 cererea turistica este:
 dinamica;
 diversa piata opaca
 eterogena
 cu o sezonalitate accentuata
 Importul de turism survine, in principiu, in
urmatoarele situatii:

 turismul importat completează oferta internă similară,

adresându-se cererii interne ce rămâne neacoperită;

 condiţiile din ţara importatoare nu sunt corespunzătoare

pentru producerea eficientă a ofertei necesare satisfacerii
cererii interne

 cererea internă este interesată de un tip de turism

complementar şi diferit faţă de cel disponibil pe piaţa
internă;

 oferta internă, caracterizată prin calitate şi preţuri ridicate,

este exportată, iar pentru satisfacerea cererii interne se
apelează la importul de turism.
 forma de materializare a cererii;

 include totalitatea cheltuielilor efectuate de

cererea turistica pentru achizitionarea unor servicii
si bunuri legate de motivatia turistica. Consumul
turistic se realizeaza in cadrul bazinului ofertei
implicand deplasarea

 Se realizeaza in mai multe etape:

 Inainte de deplasare
 In timplul deplasarii
 La locul de destinatie
 Cosul de consum turistic este alcatuit din:
 cazare;
 restauratie (detine intre 40% si 50% din totalul
consumului);
 transport, agrement si alte consumuri specifice (30%-
50%);
 alte cheltuieli.

 Consumul turistic manifesta o puternica concentrare in

timp , spatiu si in motivatie.

Transforma cererea in consum efectiv.

 Teoria cererii stă la baza explicării dezvoltării şi intensităţii
circulaţiei turistice internaţionale
 Teoria cererii a fost fromulată de Linder (1961)
 Nouă teorie a comerţului internaţional - bazată pe cererea
internă sau cererea reprezentativă
 Specializarea internaţională a unei ţări - existenţa unei cereri
turistice interne suficient de mari şi de puternic motivate încât
să creeze condiţiile existenţei unei industrii turistice adecvate
 Concluzii:
- dezvoltarea turismului internaţional este rezultatul condiţiilor
create de cererea internă
- o altă explicaţie a schimburilor internaţionale este cererea
pentru elemente de ofertă diferite - “a demand for difference”
Cererea explică nu numai cauza specializării în turism, dar şi
intensitatea aesteia.
Factorii endogeni care
genereaza cererea turistica
sunt:

1. MOTIVATIA
2. VENITUL
3. TIMPUL LIBER
 Stimuli
interni

Necesitate
specifica

Stimuli
externi
Motivatie Venituri
de consum disponibile

1. Etapa transformarii motivatiei

in reactii.
Timp liber
2.Etapa transformarii demersului
comercial in consum.

Act de consum
 Kotler – 3 stadii în apariţia nevoii:
 stimuli externi sau interni ce determină predispoziţia
spre o anumită clasă de produse
 nevoile vor putea fi satisfăcute prin achiziţionarea
unui anumit produs din acea clasă
 nevoile identificate activează dorinţele
Stimuli -> nevoi -> dorinţe -> motivaţii
Din perspectiva operatorilor din turism, înţelegerea
nevoilor satisfăcute prin consum turistic nu este
suficientă pentru dezvoltarea imaginii produsului
turistic şi a atributelor destinaţiei turistice.
Satisfacerea dorinţelor este un factor mai
important pentru procesul decizional. Cea mai
bună metodă pentru înţelegera dorinţelor este
examinarea motivaţiilor (în calitate de dorinţe
exprimate).
 Ierarhia nevoilor - Maslow

Self-
actualization
needs

Esteem needs

Belongingness
needs
Safety needs

Physiological needs
Oamenii călătoresc (Dann, 1977) pentru că sunt:
- activaţi ca urmare a acţiunii unor factori interni (push factors)
- atraşi ca urmare a manifestării unor factori externi, dependenţi de
caracteristicile destinaţiei (pull factors)
În mod tradiţional, factorii de activare explică dorinţa de a
pleca în vacanţă, în timp ce factorii de atractivitate explică
alegerea destinaţiei.
Factorii de activare:
- motivaţii socio-psihologice
- explică dorinţa de a pleca în vacanţă
- acţiunea lor – se referă la orice destinaţie de pe piaţa turistică
Factorii de atractivitate:
- motivaţii determinate de o anumită destinaţie
- explică alegerea unei destinaţii
- acţiunea lor – se referă la o anumită destinaţie de pe piaţa turistică
1. Motivatia de evadare- din mediul de resedinta,
considerat a fi generator de stres (cel mai mare segment
de piata).

2. Motivatia de relaxare- recuperare fizica sub forma

turismului de sanatate (oferta specializata);

3. Motivatia ludica: necesitatea intoarcerii spre copilarie,

perioada lipsita de griji. Calatoriile spre parcurile de
distractie sau participarea la anumite jocuri. (oferta
compllexa, parcuri tematice).

4. Motivatia familiala-necesitatea de intarire a legaturilor

intre membrii familiei (Motivatia etnica- ex romanii care
stau in Spania si se intorc in Romania);
5. -Mentinerea sau cresterea prestigiului social vizitarea
anumitor destinatii turistice care demonstreaza statutul
social (Londra, New-York, Paris)

6. Interactiune sociala:- calatorii cu cei care au in comun

hobby-uri;

7. Oportunitate sexuala (turism tolerat)

8. Motivatie educationala:
9. Autoregasire- turism religios
10. Activitate onirica: destinatii la care au visat de mult
timp
11. Achizitionarea de bunuri (shopping tourism)
Middleton Crompton

 De afaceri
 Fiziologice
 Culturale/psihologice/educaţi
onale
 Sociale/de comunicare
interpersonală şi etice
 Recreative/de divertisment
 Religioase
 De evadare
 De auto-regăsire
 De relaxare, recuperare
 Menţinerea sau creşterea
prestigiului social
 Ludică
 Familială
 Interacţiune socială
 Oportunitate sexuală
 Economică – achiziţionarea de
bunuri
 Activare onirică
 Educaţională
 Venit = sursa de finantare a oricarui consum

 Repartitia venitului national si formarea veniturilor

individuale definesc locul consumului turistic in consumul
total.

 Venit total individ= venit satisfacere nevoi vitale + venit

satisfacere alte nevoi create de individ (turism).

 Structura consumului individual este strans legata de

structura societatii, grad de dezvoltare economica,
mentalitate etc

 Tari bogate: ritmul cresterii cererii turistice este mai mare

decat ritmul de crestere a veniturilor individuale.
 VENITUL
 venitul - cererea de turism internaţional 
 venitul  nu va determina  cererii
 preţurile  nu vor determina  cererii
 preţurile  –  rapidă a cererii
Cererea turistică:
 Elastică la creşterea veniturilor & inelastică la creşterea
preţurilor
 ECV > 1 ECP < 1
 Ineastică la scăderea veniturilor & elastică la scăderea
preţurilor
 Esv < 1 Esp > 1
 Corelaţia venituri (discreţionare) – cheltuieli
turistice
 Et = f(Ydis) = f [ ( Ya) - ( Eb), S ]
 Ya = f( Y-T )
 Eb = f(P1....n, I)
 Ct = cheltuieli turistice
 Ydis = venit discreţionar
 Ya = venit disponibil
 Eb = cheltuieli pentru bunuri şi activităţi consumate în afara timpului
liber
 S = economisiri
 Y = venit brut
 T = taxe
 P1...n = preţurile produselor şi serviciilor consumate în afara timpului
liber
 I = rata dobânzii
 Concluzie: variaţiile cererii turistice nu pot fi anticipate numai pe baza
dinamicii factorilor ecoomici
CAUZE MODIFICARE TIMP LIBER:

 Cresterea duratei de viata

 Scaderea timpului de munca manifestata in 4 diresctii
(reducerea duratei zilnice de lucru, reducerea duratei
saptamanale de lucru, reducerea numarului de saptamani
de lucru, flexibilitatea programului de munca)
 Dezvoltarea progresului tehnic
 Cresterea duratei de scolarizare
 Cresterea demografica, satisfacerea revendicarilor sociale
 Cresterea calitatii vietii
 Consumul turistic coexista sau poate intra in competitie
cu alte activitati de timp liber (cultura, sport, recreere
etc)
 Modalitati de percepere a timpului liber(Zuzanek &
Manell):

 De alternativa- individul trebuie sa decida daca

munceste mai mult pentru a avea venituri mai mari sau va
munci mai putin pentru a avea TL mai mult
 De compensare: TL este privit ca o compensare a
dezavantajelor si a eforturilor generate de timpul de
munca
 De intrepatrundere:

 De neutralitate: munca este perceputa individual fata de

TL. TL este perceput in functie de motivatiile si
caracteristicile fiecarui individ.
1. Costruri-preturi

2. Distanta

3. Cursul de schimb

4. Modificarile demograficeilor

5. Progresul tehnic

6. Factorii politici

7. Turismul durabil si mediul

8. Protectia sanatatii

9. Dezvoltarea resurselor umane

10. Comportamentul consumatorilor

11. Diversificarea produselor si concurenta

preţurile relative ale produselor turistice:

 Elasticitate încrucişată – reacţia cererii pentru un produs la

modificarea cererii preţului unui alt produs

 produse concurente sau substituibile – semn pozitiv

 produse complementare – semn negativ

 Preţul produselor turistice în comparaţie cu preţul altor

produse

 Rata inflaţiei şi cursul de schimb

 Diferentele intre lungimile sejurului
niveleaza diferentele intrepreturile fob

 Nivelareapreturilor fob intre doua destinatii

turistice diferite se poate obtine si prin
diferentierea calitatii

 Pretul ofertei turistice se modifica si

cuprinde pretul parcurgerii distantei intre
cele doua repere.
 Cererea turistică – influenţată de următorii factori:
 gravitaţia – stimulează călătoriile, atrăgând turiştii spre o
anumită destinaţie
 fricţiunea – îngreunează deplasarea
 inerţia de pronire – împiedică declanşarea mişcării,
independent de distanţă
 inerţia de mişcare – reduce efectul fricţiunii
 distanţa marginală – stimulează călătoria peste un anumit
punct
 forţa centrifugă – atracţia destinaţiilor periferice
Erorile de estimare a distanţei cognitive – percepţii false
utilizate în procesul decizional:
 Supraestimarea distanţei – costuri ridicate, călătorii
lungi, risc crescut – potenţial de a angaja călătoria
scăzut
 Subestimarea distanţei:
 iniţial creşte atractivitatea destinaţiei, precum şi potenţialul
de a angaja călătoria.
 Conduce la aşteptări/anticipări nerealiste - insatisfacţie
Relaţia distanţă & dorinţa de călătorie
Ct = f( F, O, Da) + f( R)
Dc = f [ ] = f [(p, t, 1/v, 1/,1/ )+ f(P)]
TD = f(Ct, Dc)
Accessibility = Da + Dc + P
 Ct = costul transportului  p = preţul
 F = costul carburantului  t = timpul destinat transportului
 O = alte costuri, inclusiv  v = viteza
administrative   = confort, efort scăzut
 R = rata profitului companiilor de   = agrement
transport  TD = cererea de transport
 Da = distanţa obiectivă
 P = permeabilitate
 Dc = distanţa subiectivă
  = mijlocul de trasport
CURSUL DE SCHIMB:
 Variatia cursului valutar determina aparitaia riscului valutar
datorat diferentei intre momentele de decontare

 Aprecierea valutei tarii exportatoare determina micsorarea

numarului de turisti si orientarea lor catre alte destinatii

MODIFICARILE DEMOGRAFICE
 Populatia= izvor pentru cererea turistica
 Tarile in curs de dezvoltare: intre cresterea demografica si
consumul turistic exista o relatie inversa.
 Factorul demografic isi manifesta incidenta asupra turismului,
stimulandu-l in acele regiuni in care exista conditii: materiale,
sociale si culturale
Studiu realizat asupra turistilor din Canada si Statele Unite ale Americii
cu privire la motivatia de calatorie in functie de segmentele de varsta:


 Grupul tanar (youth market) (18-35 ani, fara copii mai mici de 20 de ani acasa),
20%, au venituri mai mici decat media, energie puternica si dorinta de a calatori,
spirit de aventura, utilizeaza internetul ca modalitate de rezervare (iubesc
sporturile extreme)


 Grupul de familie(family market)(cu copii mai mici de 20 de ani acasa), 33%,

educatie si venituei peste medie, sunt putin predispusi sa exectueze calatorii sau
excurii de scurat durata, marea majoritate a cheltuielilor de vacanta sunt destinate
activitatiilor recuperative.
 Grupul matur (matur market) (36-65)- fara copii, 32%, relativ bine educati,
predispusi la activitati de expluatare in timpul vacantelor, iubesc calatoriile in
natura si cele destinate culturalizarii


 Grupul varsnicilor (senior market), peste 65 de ani, fara copii acasa, 15%, venituri si
educatie sub medie, nu vad vacanta ca pe o oportunitate de relaxare, sunt dispusi
sa faca calatorii de expluatare, sa angajeze ghizi, se informeaza si apleleaza la
pliante turistce, deci apeleaza la servicii cu valoare adaugata.
URBANIZAREA
 Cu cat gradul de urbanizare este mai ridicat , si aglomerarile
urbane sunt mai dense, cu atat creste in mod absolut volumul
cererii turistice.
 Locuitorii centrelor urbane au tendinta de a se indrepta spre
zone mai putin poluate si urbanizate, prefera destinatiile din
tarile in curs de dezvoltare.
COMPORTAMENT CONSUMATOR
PROGRESUL TEHNIC
 Dubla actiune asupra cererii turistice:
 Dezvoltarea progresului tehnic a condus la cresterea cererii turistice
(trenuri de mare viteza, servicii hoteliere de inalta calitate)
 Progresul tehnic poate reprezenta un factor negativ in calea
turismului traditional( exemplu aparitaia bookingului online a condus
la falimentarea agentiilor de turism ).
TURISMUL DURABIL SI MEDIUL
 Turism durabil= capacitatea unei destinatii traditionale de a-si
mentine competitivitatea in raport cu noile destinatii, de a
atrage noi vizitatori, de a-si pastra caracterul original, unic si
de a nu prejudicia mediul ambiant
 Ecoturismul si turismul ecologic
 PROTECTIA SANATATII
 Factorii cheie care determina riscul din punvct de vedere al sanatatii
la care este expus turistul:
 Destinatia
 Durata si sezonul calatoriei
 Scopul calatoriei
 Standarde de acomodare si de igiena
 Comportamentul calatorului
 Specificatii cu privire la sanatatea calatorului
FACTORUL POLITIC (Harta risc politic)