Suhan Diana Gr E-041

Lucrare practică nr.1

Tema: Identificarea măsurilor de protecţie ale atmosferei. Legea privind protecţia aerului atmosferic

1. Identificarea măsurilor individuale cât şi generale de protecţie a atmosferei.

2. Proiectrarea măsurilor de protecție a mediului aerian în Republica Moldova.
3. Stabilirea punctelor – cheie ale Legii cu privire la protecţia mediului înconjurăror
Legii cu privire la protecţia aerului atmosferic.
Scopul: Studierea/identificarea măsurilor de protecție a resurselor atmosferei în scompul
îmbunătățirii sănătății populației.

Resurse: Literatura de specialitate, surse web, legis.md, mediu.gov.md, site-ul agenției de mediu.
Mersul lucrării

Măsuri individuale cât şi generale de protecţie a atmosferei.

Ţinînd cont de faptul că principalele surse artificiale de poluare a atmosferei sînt mijloacele de transport şi
ramurile industriale, precum termoenergetica, siderurgia, industria chimică şi petrochimică, cea a
materialelor de construcţie (îndeosebi industria cimentului), protecţia aerului atmosferic are ca scop
aplicarea unor măsuri de diminuare a emisiilor nocive, cu sistarea lor definitivă în perspectivă. Un rol
important în realizarea acestor acțiuni aparține legislației care reglementează problemele poluării aerului şi
implementarea unui sistem eficient de monitoring (supraveghere) a surselor de poluare şi a impactului lor
asupra mediului.

Cele mai eficiente măsuri aplicate în industrie sînt cele de prevenire a poluării, în special:

-construcţia coşurilor înalte (la centralele termoelectrice, cazangerii etc.), ce determină dispersarea
poluanţilor la înălţimi și reducerea concentraţiei acestora pe unitatea de suprafaţă poluată;
- dotarea întreprinderilor cu instalaţii ce reţin poluanţii (separatoare, precipitoare electrostatice, filtre,
scrubere (instalaţie tehnică utilizată la desulfurarea gazelor provenite din arderea combustibililor cu conţinut
mare de sulf, de exemplu, a cărbunelui de calitate inferioară sau a păcurii);
- înlocuirea combustibilului (de exemplu, înlocuirea cărbunelui cu gaze naturale la centralele
termoelectrice);
- utilizarea tehnologiilor moderne nepoluante (de exemplu, electrosiderurgia);
-amplasarea întreprinderilor la distanţe mari în raport cu zonele dens populate;
-amenajarea spaţiilor verzi în interiorul şi în jurul centrelor industriale;
- desfășurarea unor măsuri educative în rândul populaţiei.
În practica internaţională sînt cunoscute şi cazuri de reamplasare a întreprinderilor industriale din regiunile
puternic poluate. Ca exemple de aplicare a unor asemenea măsuri sînt oraşele Pittsburgh (SUA), Londra
(Marea Britanie), zona germană Ruhr, oraşul Hamburg etc., care au suportat transformări radicale cu efect
pozitiv, şi anume: a dispărut fenomenul de smog, s-a diminuat poluarea aerului, a crescut suprafaţa spaţiilor
verzi, iar în consecinţă – s-a ameliorat calitatea mediului. Mijloacele de transport, în special automobilele,
constituie o sursă semnificativă de impurificare a aerului atmosferic, emanînd cantităţi mari de hidrocarburi,
oxizi de carbon, oxizi de azot, precum şi de plumb.

În această direcţie au fost efectuate cercetări intense, experimente şi proiecte îndrăzneţe, cum ar fi:

- perfecţionarea motoarelor cu ardere internă, în scopul reducerii consumului de combustibil, inclusiv al

trecerii lor la combustibili mai puţin poluanţi (de exemplu, etanol, metan, hidrogen etc.);
- inventarea electromobilului sau a automobilelor-hibrid, care funcţionează atît cu combustibil tradiţional, cît
şi pe bază de energie electrică;
 Suhan Diana Gr E-041
- reglementarea traficului rutier în vederea evitării aglomeraţiilor de autovehicule, cum ar fi: şosele cu un
singur sens de circulație, limitarea circulaţiei în anumite ore ale zilei, construcţia drumurilor de ocolire a
localităţilor, interzicerea circulaţiei mijloacelor de transport de capacitate mare prin zonele locative şi cele
de agrement;
- amenajarea spaţiilor verzi în localităţi, în special în centrele urbane, pe marginea drumurilor etc., care
asimilează poluanţii emanați odată cu gazele de eşapament, reducînd totodată considerabil nivelul poluării
fonice.
Poluarea aerului atmosferic cu substanţe radioactive în urma unor accidente nucleare, experimente militare,
depozitării deşeurilor radioactive are un impact dezastruos şi de lungă durată, iar măsurile specifice de
ameliorare sînt costisitoare şi au o eficacitate redusă. De aceea, în asemenea cazuri cele mai indicate sînt
măsurile de prevenire a contaminării mediului cu aceste substanţe periculoase. Aerul, ca şi alte componente
ale mediului, are proprietatea de autoepurare. Autoepurarea aerului atmosferic este procesul prin care aerul
revine la compoziţia anterioară poluării pe cale naturală. Acest proces se realizează prin intermediul
curenţilor de aer, sedimentării şi precipitaţiilor. Autoepurarea prin curenţii de aer constă în deplasarea
poluanţilor odată cu acești curenţi, iar dispersarea lor în atmosferă reduce concentraţia de substanţe
periculoase. În acelaşi timp, aceste mase de aer se comportă ca orice aer poluat, cu consecinţe ce se produc
departe în raport cu sursa de poluare, depăşind uneori frontierele ţărilor în care se află această sursă. Rezultă
aşa-numita poluare transfrontalieră, specifică mai ales regiunii europene. Sedimentarea particulelor de praf
este posibilă în condiţii de calm atmosferic, cînd pulberile sau metalele grele (Pb, Cu, Zn etc.) ajung la sol,
în ape sau pe plante, cu consecinţele ce decurg de aici: poluarea solului, a apelor, scăderea intensităţii
fotosintezei etc. Precipitaţiile contribuie la autoepurarea aerului prin: antrenarea mecanică a poluanţilor,
dizolvarea şi combinarea acestora cu apa, din care rezultă uneori ploile acide. Oamenii au observat şi au
descris cu mult timp în urmă fenomenul autoepurării, considerînd că mediul (inclusiv cel aerian) poate
funcţiona ca un receptor. Domeniile de degradare a mediului nelimitat de emisii poluante rezultate din
activităţile umane. Însă efectul lor cumulativ şi consecinţele au demonstrat că limitele şi capacităţile de
autoepurare ale aerului au fost depăşite demult, mai ales în regiunile înalt industrializate. Anume în aceste
situaţii sunt necesare măsuri sigure de reducere a emisiilor prin metodele enumerate mai sus, deoarece
omenirea este afectată tot mai mult de creşterea morbidităţii şi mortalităţii. Aceste probleme pot fi
soluționate prin investiţii semnificative în tehnologii ecologice şi printr-o colaborare largă la nivel
internaţional.

Protecţia mediului aerian în Republica Moldova

Protecţia aerului constituie totalitatea măsurilor de diminuare a emisiilor de substanţe toxice pentru mediu şi
improprii aerului atmosferic. În conformitate cu legislaţia naţională în domeniul mediului, în Republica
Moldova se întreprind animite acţiuni de combatere a factorilor poluanţi. De fapt, ca urmare a crizei
economice s-a redus randamentul proceselor de producție, multe întreprinderi industriale şi-au sistat
activitatea, iar ca rezultat s-au redus şi emisiile de poluanţi proveniți din aceste surse. În prezent, cea mai
semnificativă este poluarea generată de exploatarea mijloacelor de transport.

În aceste condiții, autorităţile publice centrale, precum și cele locale, responsabile de mediu, implementează
mai multe măsuri menite să menţină şi să îmbunătăţească calitatea aerului, cum ar fi:

– îmbunătăţirea stării tehnice a parcului de automobile și a tehnicii agricole (bazate pe motoare cu ardere
internă);
– testarea tehnică anuală obligatorie a tuturor automobilelor şi a altor mijloace de transport;
– implementarea normativelor ecologice europene, care se verifică odată cu testarea tehnică, inclusiv la
trecerea punctelor vamale etc.;
– aplicarea restricţiilor la importul automobilelor cu un grad înalt de uzură;
 Suhan Diana Gr E-041
– inventarierea surselor de poluare, lucru realizat de Inspectoratul Ecologic de Stat;
– încurajarea economică şi financiară a întreprinzătorilor care folosesc surse de energie regenerabilă
(eoliană, solară, bioenergetică);
– instalarea dispozitivelor (filtrelor) de purificare a emisiilor (de exemplu, instalarea sacilor de captare a
pulberilor la Fabrica de ciment din Rezina);
– practicarea sistematică a salubrizării teritoriilor, a curăţării umede a străzilor şi a pieţelor;
– înverzirea teritoriilor, pentru fiecare localitate fiind proiectate spaţii verzi;
– educarea populaţiei în spirit ecologic (în şcoli, mass-media), inclusiv prin acţiuni publice, cum ar fi
manifestarea „O zi fără automobilul meu”;
– inventarierea şi întreţinerea corectă a încăperilor pentru stocarea pesticidelor;
– interzicerea arderii deşeurilor solide, a frunzelor, a miriştilor şi a paielor;
– crearea unui sistem centralizat şi a rampelor regionale de colectare a deşeurilor, instalarea tomberoanelor
speciale în localităţi.
Legea cu privire la protecţia mediului înconjurăror, art 55-57
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=311604
Art. 55. - Guvernul în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi vor elabora şi vor propune spre
aprobare Parlamentului standardele calităţii aerului.
[Art.55 modificat prin LP1539-XII din 25.02.98, MO44/21.05.98]
Art. 56. - În completarea articolului 9 organele de administrare în energetică, în industrie, agricultură, transport,
exploatarea spaţiului locativ în comun cu instituţiile de ramură de cercetare, autorităţile administraţiei publice locale
şi autorităţile pentru mediu şi pentru sănătate sînt obligate:
a) să elaboreze si să propună Guvernului spre aprobare limitele anuale de producere şi consum a energiei, limitele
anualle admisibile de emisii nocive în atmosfera din surse fixe şi mobile, şi nu permită depăşirea limitelor şi normelor
stabilite;
b) să creeze şi să asigure funcţionarea unui sistem de supraveghere a calităţii aerului pe întreg teritoriul republicii,
bazat pe standardele internaţionale;
c) să propună şi să ceară consumatorilor de energie implementarea de soluţii tehnice, care ar asigura reducerea
consumului de energie în toate domeniile de activitate, utilizarea de materie primă şi combustibil cu conţinut redus
de substanţe nocive;
d) să retehnologizeze activitățile de producere pentru a sista emisiile în atmosferă ale substanțelor care distrug
stratul de ozon, ale prafului și fibrelor de azbest, precum și pentru a reduce sau a sista emisiile substanțelor
periculoase din categoria poluanților organici persistenți și cea a metalelor grele, reglementate de tratatele
internaționale la care Republica Moldova este parte;
e) să supravegheze în permanenţă respectarea regimului de emisii nocive în atmosferă, să sancţioneze cu
promptitudine încălcările admise; în cazul unor condiţii meteorologice nefavorabile dispersiei poluanţilor în
atmosferă cu acumulări locale de substanţe toxice să dispună suspendarea temporară a activităţilor, care sînt supuse
de poluare a atmosferei.
Art. 57. - Agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, activitatea cărora este legată de surse de poluare
fixe sau mobile sînt obligaţi:
a) să doteze liniile tehnologice cu utilaje şi dispozitive de captare şi neutralizare a pulberilor şi gazelor nocive, să nu
încalce normativele concentraţiei substanţelor nocive în emisii supra limitelor legal admise;
b) să aplice măsurile necesare pentru a nu admite poluarea atmosferei cu pulberi sau substanţe volatile la
transportarea şi păstrarea deşeurilor de orice fel;
c) să creeze şi să întreţină spaţii verzi în jurul obiectivelor industriale, să sădească aliniamente de arbori şi arbuşti
în zonele limitrofe drumurilor pentru îmbunătăţirea calităţii aerului şi protecţiei fonice;
d) să asigure măsurile de izolare a surselor generatoare de zgomote şi vibraţii şi de protecţie fonică a populaţiei, să
nu admită depăşirea limitelor admise de zgomote şi vibraţii, radiaţii neionizante (elecromagnetică, infraroşie,
ultravioletă, laser).
 Suhan Diana Gr E-041

Legea cu privire la protecţia aerului atmosferic. art, 13-16 http://lex.justice.md/index.php?

action=view&view=doc&lang=1&id=312772
Articolul 13. Obligaţiile persoanelor fizice şi juridice
care desfăşoară activităţi de producţie
generatoare de emisii poluante
Persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi de producţie generatoare de emisii poluante în aerul atmosferic
sînt obligate:
a) să întreprindă acţiuni de ordin economico-organizatoric, tehnic şi de altă natură pentru a asigura îndeplinirea
condiţiilor şi reglementărilor autorizaţiilor de emisie, să respecte normele de protecţie a aerului;
b) să ia măsuri în scopul reducerii emisiilor de poluanţi;
c) să asigure menţinerea în bună stare, funcţionarea eficientă şi continuă şi controlul instalaţiilor, utilajelor şi
aparatelor pentru purificarea emisiilor;
d) să ţină evidenţa permanentă a compoziţiei, calităţii şi cantităţii emisiilor de poluanţi în atmosferă;
e) să creeze reţeaua de automonitorizare şi înregistrare automată a emisiilor de poluanţi în aerul atmosferic,
precum şi de folosire a unei metodologii unitare de culegere şi prelucrare primară a datelor, cu transmiterea lor
către subdiviziunile teritoriale de mediu;
f) să respecte principiul “cel care poluează - plăteşte” în limitele normelor stabilite, cu transferul taxelor respective
pentru emisiile de poluanţi către fondurile ecologice.
Articolul 14. Limitarea, suspendarea sau interzicerea emisiilor de poluanţi
(1) În cazul în care sînt depăşite CMA, Inspectoratul pentru Protecția Mediului este în drept să aplice sancţiuni în
limitele stabilite de Codul cu privire la contravenţiile administrative.
(2) În cazul în care sînt depăşite ELA, Inspectoratul pentru Protecția Mediuluipoate cere suspendarea activităţii
beneficiarului de resurse naturale în condiţiile Legii cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de
întreprinzător.

Articolul 15. Măsurile de protecţie a aerului atmospheric în situaţii excepţionale

Despre cazurile de depăşire a normativelor ELA de poluanţi, ca urmare a poluării excepţionale a aerului,
conducătorii întreprinderilor sînt obligaţi să informeze de îndată autorităţile care exercită controlul de stat în
domeniul protecţiei aerului atmosferic şi autorităţile administraţiei publice locale şi să ia măsurile corespunzătoare
pentru lichidarea cauzelor şi consecinţelor poluării aerului atmosferic în modul stabilit.

Articolul 16. Măsurile privind reducerea emisiilor de poluanţi, provocate de condiţiile meteorologice nefavorabile
Fiind avertizaţi despre o eventuală sporire a concentraţiei de poluanţi în aerul atmosferic, provocată de condiţii
meteorologice nefavorabile, agenţii economici care au normativele aprobate pentru ELA de poluanţi sînt obligaţi să
realizeze, în vederea reducerii emisiilor de poluanţi, măsuri coordonate cu autorităţile care exercită controlul de stat
în domeniul protecţiei aerului atmosferic
Concluzii:

Poluarea aerului este definită ca existenţa anumitor poluanţi în atmosferă, la niveluri care afectează în mod
negativ sănătatea umană, mediul și patrimoniul nostru cultural (clădiri, monumente și materiale). Ca urmare
a crizei economice s-a redus randamentul proceselor de producție, multe întreprinderi industriale şi-au sistat
activitatea, iar ca rezultat s-au redus şi emisiile de poluanţi proveniți din aceste surse. În prezent, cea mai
semnificativă este poluarea generată de exploatarea mijloacelor de transport.

În aceste condiții, autorităţile publice centrale, precum și cele locale, responsabile de mediu, implementează
mai multe măsuri menite să menţină şi să îmbunătăţească calitatea aerului.
Suhan Diana Gr E-041