Craniu

Scheletul capului este reprezentat de craniu, format din neurocraniu (cutia

craniana) si viscerocraniu (oasele fetei). Neurocraniul este alcatuit din patru oase
perechi (parietale, temporale) si patru oase neperechi (frontal, occipital, etmoid si
sfenoid). Oasele viscerocranilui sunt in numar de 14 din care doar doua sunt
neperechi (mandibula si vomerul), iar restul sunt perechi (maxilare, nazale,
lacrimale, zigomatice, palatine, cornete nazale inferioare).
Craniul se poate descrie din mai multe incidente: superioara, inferioara,
posterioara, anterioara, laterala si endobaza.
Neurocraniului i se descrie o parte superioara numita calota craniana si una
inferioara numita baza craniului. Calota craniana este formata din oasele paritale,
scuama frontalului si scuama occipitalului. Intre aceste oase se gasesc suturi:
 Sutura sagitala – intre oasele paritale
 Sutura coronala – intre scuama frontalului si cele 2 parietale
 Sutura lambdoida – intre scuama occipitalului si oasele parietale
La nou-nascut osificarea nu este completa, iar la intersectia dintre aceste suturi
se delimiteaza spatii membranoase numite fontanele:
 Fontanela anterioara situata la jonctiunea dintre sutura coronala si
sagitala
 Fontanela posterioara situata la intersectia suturilor sagitala si lambdoida
Exobaza (vederea inferioara)
Delimitata anterior de dintii frontali de pe maxilar, posterior de linia nucala
superioara, lateral de dintii laterali de pe maxilar, de arcul zigomatic si de procesul
mastoid.
Partea posterioara a exobazei corespunde neurocraniului iar cea anterioara
viscerocraniului.
La nivelul neurocraniului, la formarea exobazei participa: fata inferioara a
osului occipital si fetele inferioare ale scuamei, partii pietroase si mastoidiene ale
osului temporal.
La nivelul occipitalului se descriu urmatoarele elemente:
  Protuberanta occipitala externa
 Creasta occipitala externa – intre protuberanta occipitala externa si gaura
occipitala mare
 Linia nucala superioara – de o parte si de alta a protuberantei occipitale
externe
 Gaura occipitala mare
 Condilii occipitali – anterior si lateral de gaura occipitala mare
 Fosa condilara – posterior de condili
Dinspre lateral si posterior spre anterior si medial pe exobaza se observa
urmatoarele elemente:
 Procesul mastoid – reprezinta baza partii pietroase a temporalului
 Incizura mastoidiana – situata medial de procesul mastoidian
 Procesul stiloid – o proeminenta osoasa alungita situata anterior si medial de
procesul mastoid
 Gaura stilomastoidiana – situata intre radacina procesului stiloid si partea
anterioara a incizurii mastoidiene
 Gaura jugulara – formata prin alaturarea incizurilor jugulare ale celor doua
oase si este impartita intr-o parte laterala mai larga, prin care trece vena
jugulara interna si o parte mediala mai ingusta, prin care trec nervii IX, X si
XI
 Orificiul extern al canalului carotic – situat anterior de gaura jugulara, prin
acest orificiu se patrunde in canalul carotic care contine artera carotida
interna
 Gaura rupta – situata la varful stancii temporalului
Aripa mare a osului sfenoid are patru fete: cerebrala, orbitala, temporala si
infratemporala. La limita dintre corp si aripa mare a sfenoidului exista orificii
vizibile pe exobaza:
 Gaura ovala – prin care trece nervul mandibular
 Gaura spinoasa – posterior de gaura ovala
La limita dintre neurocraniu si viscerocraniu se observa choanele ce reprezinta
orificiile de comunicare dintre fosele nazale si nazofaringe.
 Palatul dur apartine viscerocraniului si este delimita anterior si lateral de
procesele alveolare ale oaselor maxilare, care prezinta alveolele dentare despartite
prin septuri interalveolare. Palatul dur prezinta urmatoarele orificii:
 Gaura palatina mare – inconjurata de gaurile palatine mici si sunt situate in
unghiul postero-lateral al palatului dur
 Gaura incisiva – situata la extremitatea anterioara a suturii palatine mediane

Endobaza (aspectul inferior al bazei craniului)

Impartita in 3 fose intracraniene: anterioara, mijlocie, posterioara. Limita
dintre fosele craniene anterioara si mijlocie este reprezentata de aripa mica a osului
sfenoid. Fosa craniana posterioara este separata de cea mijlocie de marginea
superioara a stancii temporalului.
La nivelul fosei craniene anterioare se descriu, pe linia mediana, dinspre
anterior spre posterior, urmatoarele elemente:
 Gaura oarba (foramen cecum) – inconstanta
 Crista galli – partea superioara a lamei verticale a osului etmoid
 Santul chiasmatic – se continua lateral cu canalele optice
Fosa craniana mijlocie este formata din corpul sfenoidului, aripa mare a
sfenoidului, scuama temporalului si stanca temporalului. Pe linia mediana, dinspre
anterior spre posterior descriem urmatoarele:
 Saua turceasca – contine fosa hipofizara unde este adapostita hipofiza
 Santul carotic – situat pe fata laterala a corpului sfenoidului
Intre corpul sfenoidului si aripile lui se gasesc urmatoarele orificii dinspre
anterior spre posterior:
 Gaura rotunda – n. maxilar
 Gaura ovala – n. mandibular
 Gaura spinoasa – a. meningee medie si n. madibular
Fosa craniana posterioara este formata de osul occipital, stanca temporalului
si procesul mastoid. La nivelul acestei fose se descriu:
 Gaura occipitala mare – prezinta pe aceasta fata un sant numit clivus
  Protuberanta occipitala interna – situata la un nivel inferior fata de
protuberanta occipitala externa
 Creasta occipitala interna – o proeminenta mediana situata intre gaura
occipitala mare si protuberanta occipitala interna
 Gaura jugulara
 Santul sinusului pietros inferior – situat pe marginea inferioara a fetei
posterioare a stancii temporalului
 Porul acustic intern – orificiu situat la jumatatea fetei posterioare a stancii
temporalului; se continua cu meatul acustic intern

Verederea laterala
La nivelul fetei laterale a craniului se descriu fosele temporala,
infratemporala si pterigopalatina.
Fosa temporala este delimitata astfel:
 Superior – de linia temporala care incepe la nivelul procesului zigomatic,
intersecteza sutura coronala si ajunge la nivelul parietalului unde se bifurca
intr-o linie temporala superioara si una inferioara
 Inferior – delimitata de arcul zigomatic
Peretele medial al fosei temporale este format din scuama temporalului,
portiunea temporala a scuamei frontalului, aripa mare a osului sfenoid, limitata de
creasta infratemporala.
La nivelul fosei temporale se afla o sutura in forma literei “H” formata la
intersectia suturilor coronala, sfeno-parietala, sfeno-scuamoasa, scuamoasa si
sfeno-frontala.
Inferior de prelungirea posterioara a procesului zigomatic se afla orificiul
acustic extern, ce se continua cu meatul acustic extern. Superior si posterior de
porul acustic extern se gaseste spina suprameatum.
Comunicarile fosei temporale: cu fosa infratemporala inferior, cu orbita prin
fisura orbitala inferioara.
Fosa infratemporala este delimitata astfel:
 Anterior – tuberozitatea maxilarului
  Superior – fata infratemporala a osului sfenoid
 Medial – lama laterala a procesului pterigoid
 Lateral – procesul coronoid al mandibulei
La nivelul fosei infratemporale se observa urmatoarele elemente:
 Gaura ovala – la baza aripii mari a sfenoidului
 Gaura spinoasa – situata in spina sfenoidului
 Orificiul Vesale – medial de gaura ovala
Comunicarile fosei infratemporale:
 Superior – fosa temporala
 Anterior – orbita – prin fisura orbitala
 Postero-superior – cu fosa craniana mijlocie
 Medial – cu fosa pterigopalatina

Vederea anterioara
Fata anterioara a craniului este formata inferior de oasele viscerocraniului si
superior de scuama frontalului. Prezinta urmatoarele elemente:
 Tuberozitatile frontale – proeminente mai rotunjite iesite in relief ale
scuamei frontalului
 Arcurile supraorbitale – la nivelul lor se afla incizurile supraorbitale
 Arcul infraorbital – inferior de acesta se afla incizura infraorbitala
 Fosa canina – o depresiune situata inferior de gaura infraorbitala
 Apertura piriforma – reprezinta deschiderea anterioara a foselor nazale
osoase

Orbita
Orbitele sunt doua cavitati simetrice care adapostesc globul ocular impreuna
cu anexele sale. Orbita are forma de piramida patrulatera cu axul lung spre
posterior si medial. Ei ii putem descrie: o baza, un varf care este incomplet si patru
pereti (lateral, medial, superior si inferior).
 Peretele superior (tavanul) este alcatuit anterior de lama orbitala a osului
frontal, iar posterior de aripa mica a sfenoidului. In unghiul posterior al acestui
perete se afla canalul optic, iar in unghiul antero-lateral se afla fosa lacrimala.
Peretele lateral este format in partea anterioara de fata orbitala a osului
zigomatic iar in partea posterioara de fata orbitala a aripei mari a sfenoidului.
Peretele inferior (podeaua) este triunghiular, format de fata orbitala a osului
maxilar, fata orbitala a osului zigomatic si de o mica parte a osului palatin.
Peretele medial al orbitei este format in cea mai mare parte de lama orbitala
a etmoidului. La formarea lui mai participa si osul lacrimal impreuna cu procesul
frontal al maxilarului.

Mandibula

Mandibula este un os mobil, situat in partea anterioara si inferioara a

viscerocraniului. Este alcatuita dintr-un corp si doua ramuri. Corpul mandibulei
prezinta o fata externa si una interna. Partea inferioara a corpului se numeste baza
madibulei, iar partea superioara se numeste partea alveolara (aici fiind fixate
radacinile dintilor).
Elemente ale fetei externe a mandibulei:
 Protuberanta mentoniera – situata anterior si median
 Tuberculii mentali – lateral de protuberanta mentoniera
 Gaurile mentale – situate lateral si posterior de tuberculii mentali
Pe fata interna a mandibulei se gasesc 2 fose pentru glandele salivare, separate
intre ele de catre linia miohiodiana.
 Fosa sublinguala – superior de linia miohiodiana
 Fosa submandibulara – inferior de linia miohiodiana
Ramurile mandibulei au forma patrulatera si traiect ascendent. Intre corpul si
ramul mandibulei se gaseste unghiul mandibulei, care prezinta pe fata externa
tuberozitatea maseterina pentru insertia muschiului maseter.
 Partea superioara a ramurii mandibulei prezinta doua prelungiri: una posterioara
(condilul mandibulei) si una anterioara (proces coronoid), intre cele doua aflandu-
se incizura mandibulei.