Mihaela Georgescu Anvelopa2 27022021

DETERMINAREA PERFORMANTEI TERMO-
ENERGETICE A ANVELOPEI TERMICE A

CLADIRILOR CONFORM
Mc 001 REVIZUITA – 2020 SI C107-2005
SOLUTII DE TERMOIZOLARE A
ELEMENTELOR DE CLADIRE
Conf.dr.ing. Mihaela Georgescu © COPYRIGHT OAER 2020
PARTEA 1B continuare
© COPYRIGHT OAER 2020

– CONTEXT
– ELEMENTE DE CLADIRE SI PARAMETRI TERMOENERGETICI ASOCIATI
– REZISTENTE TERMICE CORECTATE. METODE DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA
REZISTENTELOR TERMICE SI TRANSMITANTELOR TERMICE; PUNTI TERMICE SI INFLUENTA
ACESTORA ASUPRA REZISTENTELOR TERMICE UNIDIMENSIONALE.
– CALCULUL ELEMENTELOR VITRATE
– EVITAREA RISCULUI DE CONDENS SUPERFICIAL SI INTERSTITIAL
– CERINTE MINIME DE PERFORMANTA TERMICA SI ENERGETICA
– PERMEABILITATEA LA AER A UNEI CLADIRI
– DETALII DE TERMOIZOLARE A DIVERSELOR TIPURI DE ELEMENTE DE CLADIRE (PERETI

EXTERIORI, TERASE, ACOPERISURI INCLINATE, FERESTRE, PLACA PE SOL, PLANSEU PESTE
SUBSOL)

EVITAREA RISCULUI DE
CONDENS SUPERFICIAL
EVITAREA RISCULUI DE CONDENS
SUPERFICIAL
Vaporii de apă din interiorul spaţiilor închise, rezultaţi in

principal din exploatarea clădirilor şi datorita rezolvării
incorecte a detaliilor de construcţie cu punti termice sunt
factori care favorizează apariţia fenomenului de condens
superficial.
SUPERFICIAL
Funcţiunea de locuire implică degajarea unor importante cantităţi de vapori

din respiraţie, prepararea hranei şi activităţi menajere.
Producţia de vapori în interiorul unei locuinţe ocupate de 3 persoane poate
fi caracterizată prin următoarele valori :
• producţia maximă seara – 1800 g/h
• producţia minimă în orele de somn – 130 g/h
• producţia zilnică medie 340 g/h
SUPERFICIAL
Cantitatea de vapori produsă de un individ prin expiraţia aerului umed

şi prin transpiraţie depinde de efortul fizic şi de temperatura ambianţei:
în repaos degajarea de vapori este de ordinul a 50 g/h şi poate să ajungă
la 1000g/h în cazul unui efort fizic intens.
Un fenomen neplăcut, cu efecte dăunătoare asupra sănătăţii oamenilor,
este apariţia mucegaiului.
Contrar credinţei încetăţenite, nu este necesar să apară condensul pe o
suprafaţă pentru a se dezvolta mucegaiul. Este suficient ca umiditatea
relativă locală, corespunzătoare acelei suprafeţe să se menţină un timp
relativ îndelungat, câteva săptămâni, la valori mai mari de 80 %.
SUPERFICIAL
Pentru clădiri de locuit, în condiţiile unei temperaturi

interioare de calcul θi = +20 °C şi a unei umidităţi relative
a aerului umed interior φ = 60%, temperatura punctului
de rouă este θr = 12°C.
SUPERFICIAL
Temperaturile superficiale se limitează inferior astfel încât să nu apară fenomenul de

condens pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie:
θsi,min ≥ θr, [oC]
θr, este temperatura punctului de rouă.
Pentru clădiri de locuit, în condiţiile unei temperaturi interioare de calcul θi = +20 °C

şi a unei umidităţi relative a aerului umed interior φ = 60%, temperatura punctului de
rouă este θr = 12°C.
Temperatura superficială medie, aferentă suprafeţei
interioare a unui element de construcţie având o rezistenţă
termică specifică corectată R' , se poate determina cu
relaţia:
(θi - θe)
θsi m = θi - --------------- [oC]
hi . R'
TEMPERATURA PUNCTULUI DE ROUĂ PENTRU DIFERITE
TEMPERATURI ŞI UMIDITĂŢI RELATIVE ALE AERULUI INTERIOR
[oC] – CONFORM ANEXA B DIN C107-2005/3 –
Umiditatea Temperatura aerului interior, θi în oC

relativă a aerului
12 14 16 18 20 22
ϕi %
100 +12,0 +14,0 +16,0 +18,0 +20,0 +22,0
95 +11,2 +13,2 +15,2 +17,2 +19,2 +21,2
90 +10,4 +12,4 +14,3 +16,3 +18,3 +20,3
85 +9,6 +11,5 +13,5 +15,4 +17,4 +19,4
80 +8,7 +10,6 +12,5 +14,5 +16,5 +18,4
75 +7,7 +9,7 +11,6 +13,5 +15,4 +17,4
70 +6,7 +8,6 +10,5 +12,4 +14,4 +16,3
65 +5,7 +7,5 +9,4 +11,3 +13,2 +15,1
60 +4,5 +6,4 +8,2 +10,1 +12,0 +13,9
55 +3,2 +5,1 +7,0 +8,8 +10,7 +12,5
50 +1,9 +3,7 +5,6 +7,4 +9,3 +11,1
45 +0,4 +2,3 +4,1 +5,9 +7,7 +9,5
40 -1,0 +0,6 +2,4 +4,2 +6,0 +7,8
35 -2,6 -1,1 +0,5 +2,3 +4,1 +5,9
30 -4,5 -2,9 -1,3 +0,2 +1,9 +3,6
25 -6,6 -5,0 -3,5 -2,0 -0,5 +1,1
SUPERFICIAL
Umiditatea relativă, ϕ, este o caracteristică definită prin raportul :
υ
⋅ 100
υs
reprezintă gradul de încărcare a aerului cu vapori de apă în raport de
situaţia limită „de saturaţie”.
SUPERFICIAL
Umiditatea absolută, ν, în g/m3, indică masa vaporilor de apă

conţinuţi în unitatea de volum de aer;
pentru o anumită temperatură „θ”, umiditatea absolută a unui

volum de aer nu poate depăşi o anumită valoare υs, care este definită
ca umiditate de saturaţie, în g/m3; fiind o funcţie de temperatură,
umiditatea de saturaţie se va nota cu : υ θ
s
SUPERFICIAL
In Higrotermica clădirilor, pentru temperatura θ cuprinsa in

domeniul [-300C … +400C], umiditatea relativă se exprimă ca
raport al presiunilor vaporilor de apă.
υ p [%]
ϕ= θ
⋅ 100 ≈ θ
.100
unde: υs ps
p = presiunea parţială a vaporilor de apă, în Pa, reprezintă
presiunea pe care ar avea-o vaporii de apă conţinuţi într-un m3
de aer, dacă ar ocupa numai ei acest volum ;
ps = presiunea de saturaţie a vaporilor de apă, în Pa,
reprezintă presiunea vaporilor de apă dintr-un volum de aer
care şi-a atins umiditatea de saturaţie.

SUPERFICIAL
Valorile ps(θ) se calculează cu relaţiile:

pentru θ ≥ 0
17,269 xθ
θ 237,3 + θ
p = 610,5 e
s
pentru θ < 0
21,875xθ
pθs = 610,5 e 265,5 + θ
In normativul privind calculul transferului de masă prin

elementele de construcţie (C107/6), valorile ps(θ) sunt date in
tabelul B1.
Diagrama ps(θ) este o funcţie crescătoare de θ şi are alura din figura de
mai jos.
Temperatura punctului de rouă este temperatura până la care trebuie
răcit volumul de aer, având o umiditate şi o temperatura dată, pentru a-
şi atinge nivelul de saturaţie.
SUPERFICIAL
Exemplu:
Se cere să se determine θr pentru următoarele condiţii de climat
interior:
θi= +200C; ϕi = 60 %
θi
Pentru θi= +200C, gasim ca p s = 2340 Pa
ϕi = pi pi = ϕ i ⋅ p 20 60
⋅ 100  s = ⋅ 2340 = 1404 Pa.
p θs i 100 100
Conform graficului de mai sus, saturaţia se obţine pentru

temperatura de 120C, deci temperatura punctului de roua
este: θr = 120C.
Temperatura punctului de roua, θr este funcţie crescătoare de variabilele θi şi ϕi
Exemplu:
pentru θi = +200C,
rezulta θr = 9,30C dacă ϕi = 50 % şi θr = 14,350C dacă ϕi = 70 %
pentru ϕi = 60 %
rezulta θr = +7,30C dacă θi = +15 0C si θr = +120C dacă θi = +20 %
SUPERFICIAL
Fenomenul de condens superficial apare instantaneu pe orice suprafaţă

a cărei temperatură scade sub valoarea punctului de rouă. Pe de altă
parte, mucegaiul se poate dezvolta pe orice suprafaţă a cărei umiditate
relativă depăşeşte 80% un interval mai mare de timp (câteva
săptămâni) .
In esenţă, cele două fenomene sunt determinate de :

– cantitatea de vapori de apă din aer (concentraţia cvi);
– temperatura suprafeţelor, θsi.
SUPERFICIAL
Concentraţia vaporilor de apă din aer poate fi stabilită cu

relaţia: 0,825 ⋅ D s
c vi = c ve +
n⋅V
 cvi, cve reprezintă concentraţiile medii de vapori din aerul

interior şi exterior (kg vap/kg aer);
 Ds, debitul mediu al surselor interioare de vapori(kg vap/oră);
 V, volumul spaţiului ventilat (m3);
 n, rata ventilării (volume pe oră, h-1).
GRADUL DE IZOLARE
Factor de temperatură superficială

θi
θsi
θsi − θe
f R si =
θi − θ e
θe
© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 26

EVALUAREA RASPUNSULUI LA FACTORII
DE RISC
Factorul temperaturii superficiale,

introdus de Energy Agency (IEA), poate fi
exprimat in functie de o anumita valoare a
rezistentei termice R, deci reflecta nivelul
de izolare termica prin raportul
diferentelor de temperaturi:
θsi - θe)/(θ
fRsi = (θ θi - θe) = (R - Rsi)/R
EVALUAREA RASPUNSULUI LA FACTORII
DE RISC
In regim termic stationar densitatea de flux termic ce traverseaza

un perete plan, paralel supus unei diferente de temperatura se
exprima:
q = U(θ θi - θe) = (θθi - θsi)/Rsi care se poate scrie:
θi - θsi = U(θθi - θe) Rsi
θi - θsi = U Rsi θi - U Rsi θe
Se scade din ambii membrii θe si se regrupeaza termenii:
θi - θe = θsi - θe + U Rsi θi - U Rsi θe
θi - θe = θsi - θe + U Rsi (θ θi - θe) , se imparte cu (θ
θ i - θ e) :
1 = (θθsi - θe) / (θ
θi - θe) + U Rsi
1 = fRsi + U Rsi fRsi = 1 - U Rsi = (R - Rsi)/R
VALOAREA CRITICĂ A UMIDITĂŢII
()
RELATIVE INTERIOARE
Pe baza factorului de temperatura poate fi stabilita valoarea

critica a umiditatii relative interioare care semnaleaza:
riscul de condens :
riscul de mucegai :
Riscul de condens superficial pentru diferite valori ale umiditatii relative,
factorului de temperatura si temperaturii exterioare
RISCUL DE CONDENS PENTRU CLĂDIRI
EXISTENTE SAU ÎN FAZA DE PROIECT
Riscul de condens pentru diferite scenarii de utilizare şi valori
ale temperaturii exterioare:
 la valori scăzute ale umidităţii relative interioare ϕi=45%,
suprafeţele cu fRsi = 0.55, pentru o temperatură exterioară
θe = -5°C devin vulnerabile;
 Pentru fRsi = 0.70, condensul poate să apară doar pentru o
temperatură exterioară mai scăzută decât θe = -25°C;
 pentru valori mai ridicate ale umidităţii relative ϕi = 60%, pe
suprafaţa cu fRsi = 0.5 poate să apară condens la temperatura
exterioară de θe =+5°C, iar pentru fRsi = 0.82 la θe = -25°C.
VALORI MINIME ADMISIBILE ALE FACTORILOR
DE TEMPERATURĂ
- valorile minime admisibile ale factorilor de temperatură fRsi -
pentru valorile minime ale temperaturii exterioare medii
lunare caracteristice unor localităţi reprezentative diferitelor
zone climatice;
- temperatura suprafeţei interioare - valoarea minimă
admisibilă de evitare a riscului de condens, pentru θi=20°C şi
ϕi= 60%: 12 °C
- temperatura suprafeţei interioare - valoarea minimă
admisibilă pentru evitarea riscului de producere şi dezvoltare
a mucegaiului:15 °C
Valorile minime admisibile ale factorului de temperatură pentru localităţi
situate în diferite zone climatice
Factorul temperaturii
Nr. Localitatea Temperatura superficiale minim admisibil
crt. exterioară fRsi, min
medie lunară
minimă Pentru Pentru
evitarea evitarea
mucegaiului condensului
superficial
1 Constanţa +1.4 0.677 0.569
2 Timişoara 0.0 0.700 0.600
3 Bucuresti -1.2 0.716 0.622
4 Cluj Napoca -1.4 0.719 0.626
5 Iaşi -2.1 0.728 0.638
6 Suceava -2.8 0.736 0.649
7 Braşov -3.3 0.742 0.656
8 Miercurea Ciuc - 6.2 0.770 0.694
VALORI CRITICE (MINIME ADMISIBILE)
ALE FACTORULUI DE TEMPERATURĂ
In Romania:
 pentru a evita apariţia mucegaiului:
fRsi = 0,77 (0,80)
 pentru evitarea riscului de condens:
fRsi = 0,70
Valorile normate în diferite ţări ale Europei:
– Franţa: fRsi,crit = 0,52 pentru θi=18ºC, θe=0ºC, ϕ i=80%
– Germania: fRsi,crit = 0,70 pentru θi =20ºC, θe=-5ºC,
ϕ i=80 %
– Elveţia: fRsi,crit > 0,75
– Finlanda: fRsi,crit = 0,97 pentru pardoseli, fRsi,crit = 0,87
pentru pereţi.
ANALIZA RISCULUI DE CONDENS LA O
CLĂDIRE EXISTENTĂ
 Clădiri din panouri mari prefabricate cu

pereţi exteriori din panouri tristrat.
 Zonele expuse riscului de condens şi
mucegai sunt cele corespunzătoare punţilor
termice.
 Se consideră condiţii normale de exploatare.
Factorii de temperatură
corespunzători punţilor
termice la o clădire din
panouri mari
prefabricate
Factorul de temperatura
 In situaţia în care clădirea nu este izolată suplimentar

toate valorile factorului de temperatură sunt
inferioare valorii fRsi = 0,80, cele mai mici
constatându-se la puntea termică formată la
intersecţia peretelui exterior cu acoperişul terasă,
pentru situaţia în care clădirea nu este izolată
suplimentar (fRsi=0,589).
 Aplicarea unei termoizolaţii suplimentare, chiar de
grosime minimă (5 cm) conduce la ameliorarea
situaţiei, în sensul evitării riscului de condens şi
mucegai.
Riscul de condens superficial este determinat

de un complex de factori care tin de:
– caracteristicile constructive (nivelul de izolare),
– climatul exterior,
– modul de utilizare caracterizat prin producţia de
vapori,
– rata ventilării,
– temperatura interioară,
Studiul parametric efectuat demonstrează

influenţa accentuată a:
 ratei de ventilare la care se adaugă

 producţia de vapori determinată de gradul de
ocupare şi modul de utilizare.
 Criteriul de evaluare a riscului de condens superficial şi al

mucegaiului este factorul temperaturii superficiale care
reflectă nivelul de izolare în diferite zone ale anvelopei.
 Pentru o proiectare corectă a clădirilor noi şi a soluţiilor
de reabilitare termoenergetică a celor existente, din acest
punct de vedere, este necesar ca valoarea factorului de
temperatură superficială să nu prezinte valori mai mici de
0.80 în nici un punct al anvelopei.
 In aceeasi măsură este necesară cunoasterea si

respectarea regulilor de exploatare corectă sub
aspectul ventilării şi al producţiei de vapori.
 Introducerea unor sisteme de ventilare naturală
controlată (grile higroreglabile) contribuie esenţial la
asigurarea condiţiilor de microclimat interior
caracteristice unei utilizări normale.
EVITAREA RISCULUI DE
CONDENS INTERSTITIAL
In sezonul rece, concentraţia şi presiunea vaporilor de
apă din interiorul spaţiilor închise sunt mai mari
decât cele din aerul exterior.
Această diferenţă produce o tendinţă de migrare spre

exterior a vaporilor de apă din aerul interior, ca
urmare aceştia încearcă să traverseze elementele de
anvelopă.
Mecanismele de migrare sunt foarte complexe şi, din

acest motiv, foarte greu de modelat matematic chiar şi
pentru sisteme fizice foarte simple.
Cazul, aproape teoretic, care permite o modelare relativ simplă,
este acela al elementelor monostrat sau din straturi paralele
realizate din materiale nehigroscopice, deci care nu absorb şi
fixează umiditatea sub formă de vapori în momentul când ajung în
contact cu aceasta.
Prin astfel de materiale, transferul vaporilor de apă se face exclusiv
prin fenomenul de difuzie gazoasă, fără deplasare de aer.
In raport cu acest fenomen, se poate vorbi de o permeabilitate la
vapori a materialelor, similară conductivităţii termice a acestora.
Rezistenţa la permeabilitate la vapori a elementelor omogene se determină cu
relaţia:
Rv =d .μD M (m/s)
în care:
d grosimea elementului, în m;
μD, factorul rezistenţei la permeabilitate la vapori, caracteristic fiecărui material
(ca şi coeficientul de conductivitate termică, coeficientul de asimilare termică etc.);
este o mărime adimensională;
M, coeficient de difuzie a vaporilor de apă în aer exprimat în s-1.
Rezistenţa la permeabilitate la vapori a elementelor compuse din mai multe

straturi se determină cu relaţia:
Rv = Rv1 + Rv2 +…….Rvn = Σdk.μDk M
In cazul materialelor nehigroscopice, permeabilitatea la vapori nu
este influenţată de umiditatea mediului în care se găsesc.
In cazul materialelor higroscopice, permeabilitatea la vapori este
variabilă, şi anume creşte odată cu creşterea umidităţii mediului (în
special pentru valori ale lui ϕ mai mari de 85 %).
Deci, în cazul acestor materiale, în mod foarte aproximativ, se poate
avea în vedere o permeabilitate la vapori asociată condiţiilor „de
lucru” celor mai probabile şi mai de durată. Intr-o asemenea
accepţie, unele materiale higroscopice pot fi asimilate, într-o primă
aproximatie, cu materiale nehigroscopice.
În timpul traversării unui element de anvelopă, o parte din vaporii de apă
condensează.
In cazul elementelor de anvelopă, cele două medii, între care are loc transferul de
vapori de apă, au temperaturi diferite; ca urmare, simultan cu transferul de vapori
are loc un transfer de căldură în acelaşi sens.
Este vorba de un fenomen complex denumit termodifuzia vaporilor de apă.
Modelul operaţional de investigare, prin calcul, a comportării elementelor de

anvelopă la transferul simultan de căldură şi vapori de apă (la termodifuzie) are la
bază o serie de ipoteze simplificatoare şi se referă numai la elemente de tip placă
plană monostrat sau cu structură stratificată.
EVITAREA RISCULUI DE CONDENS INTERSTITIAL
Comportarea elementelor de construcţie perimetrale la difuzia vaporilor de apă se

evaluează pe baza prevederilor din:
 C107/6-2002: Normativ general privind calculul transferului de masă prin

elementele de construcţie (B. C. nr. 14/2002)
 EN ISO 13788: Hygrothermal performance of building components and building
elements – Internal surface temperature to avoid critical surface humidity and
interstitial condensation – Calculation methods (SR EN ISO 13788)
 Programul de calcul in regim dinamic cu metoda de calcul orara - WUFI
CONDITII
Modelul Glaser, grafo-analitic, pentru studiul posibilității condensării vaporilor

de apă în structura unui element
Ipoteze:
 transferului higrotermic staționar, unidirecțional
 materiale cu higroscopicitate mică
Pe acest model se bazează METODELE DIN:

 C107/6-2002 (calcul sezonier pentru perioada rece când are loc o acumulare de umiditate și
pentru perioada caldă când aceasta se evaporă),
 SR EN ISO 13788 (calcul lunar, dacă se cunosc temperaturile medii și umiditățile relative lunare
CONDITII
Se trasează, la aceeași scară, diagramele de variație ale presiunilor parțiale

(efective) și de saturație a vaporilor de apă, în grosimea elementului.
Se alege, fie scara grosimilor straturilor d, fie cea a rezistențelor la permeabilitate

Rv.
În primul caz, pentru elementele multistrat, presiunea parțială este o succesiune de

variații liniare, iar în al doilea caz are o variație liniară cu aceeași pantă pe toată
grosimea elementului
 Presiunea parţială a vaporilor în interiorul elementului variază linear
în cadrul fiecărui strat, în regim termic şi de umiditate staţionar.
 Reprezentarea grafică a diagramei presiunilor parţiale poate fi

realizată în două moduri :
– prin reprezentarea elementului la scara grosimilor, diagrama presiunilor
parţiale fiind o linie frântă, cu pante diferite în limitele fiecărui strat;
– prin reprezentarea elementului la scara rezistenţelor la permeabilitate la vapori
(a grosimilor echivalente), diagrama presiunilor parţiale fiind o dreaptă
CONDITII
Comportarea unui element de constructie perimetral la

difuzia vaporilor de apă este considerata
corespunzatoare daca nu exista pericolul acumularii
progresive, de la an la an, a umiditatii in interiorul
elementelor de constructie care alcatuiesc anvelopa
cladirilor
CONDITII
Cantitatea de apă provenită din

condensarea vaporilor în masa elementului
de construcţie în perioada rece a anului
(mw), este mai mică decât cantitatea de apă
care s-ar putea evapora în perioada caldă a
anului (mv):
mw ≤ mv [kg/m2]
CONDITII
Creşterea umidităţii relative masice (Δw), la

sfârşitul perioadei de condens interior, nu
depăşeşte valoarea maximă admisibilă
(Δwadm):
Δw = < Δwadm [%]
CONCLUZII CU PRIVIRE LA UMIDITATE
 In cazul izolatiei exterioare, dezvoltarea mucegaiului la interior nu apare, de

obicei.
 In cazul izolatiei interioare, pentru evitarea mucegaiului trebuie facute calcule

atente pe detalii de imbinare si trebuie, dupa caz, prevazuta termoizolatie pe
elementele de constructie adiacente si pe glaful ferestrei pentru ridicarea
temperaturii superficiale.
Racirea unui perete prin aplicarea
termoizolatiei la interior

EXEMPLE DE PUNTI TERMICE IN CAZUL
TERMOIZOLARII PRIN INTERIOR

Solutii

Programul WUFI

Studiu transfer de căldură şi umiditate
Compania Saint-Gobain Rigips®a iniţiat un studiu pentru analizarea
comportării pereţilor termoizolaţi la interior, din punct de vedere al
transferului termic şi de umiditate.
Autor: conf.dr.arh. Radu Pană,
Consultant:conf.dr.ing. Mihaela Georgescu,
(Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” Bucureşti)
Studiul a fost realizat cu următoarele produse software:
• THERM, software de simulare element finit -câmpuri plane de temperaturi
(Berkeley National Laboratory, USA)
• WUFI, software de simulare transfer de căldură şi umiditate în regim dinamic
(Fraunhofer Institut, Germania)
AnTherm, http://www.kornicki.de/antherm/index.htm
Argos, http://www.zub-kassel.de/software/argos
Bisco, www.physibel.be
Bistra, www.physibel.be
Champs-bes, http://beesl.syr.edu//champs.htm
David32, http://www.gadbyggnadsfysik.se
Delphin, http://bauklimatik-dresden.de/delphin/index.php
Flixo, http://www.infomind.ch/bph/en/services/
FramePlus, http://www.enermodal.com/
HAMLab, http://sts.bwk.tue.nl/hamlab/
Heat2, http://www.buildingphysics.com/index-filer/heat2.htm
Heat3, http://www.buildingphysics.com/index-filer/Page691.htm
KOBRA v3.0w, www.cstc.be/go/kobra (French) or www.wtcb.be/go/kobra (Dutch)
KOBRU86, www.physibel.be
Sectra, www.physibel.be
RadTherm, http://www.thermoanalytics.com/products/radtherm/
Solido, www.physibel.be
TAS ambiens, http://www.edsl.net/
Therm, http://windows.lbl.gov/software/therm/therm.html
CERINTE MINIME DE PERFORMANTA TERMICA SI
ENERGETICA

Ordin 2641/2017

CERINȚE MINIME DE PERFORMANȚĂ TERMICĂ ȘI ENERGETICĂ LA NIVELUL ANVELOPEI
Ordin 2641/2017
Clădiri rezidenţiale noi
• pe elementele de clădire care fac parte din anvelopa clădirii, unde cerinţa minimă este
rezistenţa termică corectată minimă pentru fiecare element de clădire al clădirii,
R’min [m2K/W], respectiv transmitanţa termică corectată maximă a acestora, U’max
[W/(m2K)];
R’m ≥ R’min pentru fiecare element de clădire, respectiv, U’ ≤ U'max [W/(m2K)],
• pe ansamblul clădirii, unde cerințele minime sunt:

- coeficientul global de izolare termică, G [W/(m3K)] ; G ≤ GN [W/m3K]
- consumul anual specific maxim de energie primară pentru încălzirea clădirii.
qan ≤ qan,max, unde:
qan,max= 153 kWh/m2an pentru clădiri cu regim de înălţime supraterană < P+4E
qan,max= 117 kWh/m2an pentru pentru cladiri cu regim de înălţime supraterană
≥ P+4E.
Consumul anual specific maxim
al energiei primare din surse
neregenerabile pentru
Clădire rezidenţială
incalzirea cladirii
qan,max [kWh/m²an]
Clădiri rezidențiale cu regim de

153
înălţime suprateran < P + 4
Clădiri rezidențiale cu regim de
înălţime suprateran ≥ P + 4
117

Rezistenţe termice corectate NORMATE la cladiri rezidentiale noi
ELEMENT DE ANVELOPĂ R'min [m2K/W] U'max [W/m2K]
Pereţi exteriori (exclusiv suprafeţele vitrate, inclusiv pereţii adiacenţi

1,80 0,56
rosturilor deschise)
Tâmplărie exterioară 0,77 1,30
Planşee peste ultimul nivel, sub terase sau poduri
5,00 0,20
Planşee peste subsoluri neîncălzite şi pivniţe 2,90 0,35
Pereţi adiacenţi rosturilor închise 1,10 0,90
Planşee care delimitează clădirea la partea inferioară, de exterior (la
bowindouri, ganguri de trecere, ş.a.) 4,50 0,22
Plăci pe sol (peste cota terenului sistematizat - CTS)

4,50 0,22
Plăci la partea inferioară a demisolurilor sau a subsolurilor încălzite
4,80 0,21
(sub CTS)
Pereţi exteriori, sub CTS, la demisolurile sau la subsolurile încălzite
2,90 0,35
Ordin 2641/2017
Clădiri nerezidenţiale noi
rezistenţa termică corectată minimă pentru fiecare element al clădirii,
[W/(m2K)];

 coeficientul global de izolare termică, G1 [W/(m3K)] ; G1 ≤ G1ref
 consumul anual specific maxim de energie primară pentru încălzirea clădirii;
qan ≤ qan,max

Consumul anual specific maxim al
energiei primare din surse
Clădire nerezidenţială neregenerabile pentru incalzirea cladirii
qan,max [kWh/m²an]
Clădire de birouri 60
Spațiu comercial 101
Clădire de învățământ 123
Clădire pentru sănătate 149
Clădire pentru turism*) 81

Mc001/2021

Mc001/2021
Toate clădirile noi, pentru care recepția la terminarea lucrărilor se
efectuează în baza autorizației de construire emise începând cu 31
decembrie 2020, vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape
egal cu zero (nZEB).
Cerințele specifice clădirilor nZEB sunt stabilite în funcție de categoria

clădirii și de zona climatică. Sunt precizate valorile maxim admise pentru
consumul de energie primară exprimat în kWh/m2,an și pentru emisiile
de CO2 exprimate în kg/m2,an. Contribuția din surse regenerabile în
consumul de energie primară livrată clădirii este exprimată în % din
energia primară totală.

Mc001/2021
Pentru clădirile noi (nZEB)/ansamblurile de clădiri noi (nZEB), se va întocmi
un studiu privind respectarea cerințelor minime de performanță energetică
precum și fezabilitatea din punct de vedere tehnic, economic și al mediului
înconjurător a utilizării sistemelor alternative de înaltă eficiență pentru a
stabili cea mai bună soluție tehnico-economică de furnizare din surse
regenerabile a minim 30% din consumul de energie primară. Studiul cu
privire la posibilitatea utilizării sistemelor alternative poate fi efectuat pentru
o clădire sau pentru grupuri de clădiri similare din aceeași localitate. Pentru
sistemele centralizate de încălzire și răcire, studiul poate fi efectuat pentru
toate clădirile racordate la același sistem.

Mc001/2021
Se va acorda atenție următoarelor aspecte:
• conformarea arhitecturala, orientarea in sit, vecinatati, radiatii solare…..
• prevederea straturilor termoizolante continuu pe conturul anvelopei clădirilor,
• asigurarea unor detalii de îmbinare a elementelor care alcătuiesc anvelopa termică
astfel încât influența punților termice cuantificată prin transmitanțele termice liniare și
punctuale să fie atenuate (valoarea medie a transmitanței termice liniare ψmed < 0,15
W/(m.K),
• montarea corespunzătoare în peretele opac a tâmplăriei exterioare performante,
• minimizarea infiltraţiilor (scurgerilor de aer) prin zonele de neetanşeitate ale clădirii,
respectiv prevederea unui strat continuu de etanșare la aer.
• prevederea sistemelor de ventilare cu recuperarea căldurii cu eficiența nominală ≥ 75%
și consumul specific electric ≤ 0,50 Wh/m³ iar la clădirile nerezidențiale noi (nZEB) se
impune introducerea sistemelor de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii.

- Geometria și orientarea clădirii - geometria mai compactă poate să asigure un nivel de
performanță energetică mai ridicat prin minimizarea suprafeței de transfer termic;
aceasta este identificată prin raportul suprafaţă exterioară a anvelopei pe volum interior
total al clădirii (A/V). Un nivel de compactitate avantajos este A/V≤0.7 m2/m3. În cazul
unei geometrii mai puțin compacte performanța energetică poate fi compensată prin
creșterea nivelului de izolare termică a elementelor opace/transparente;
- Strategii de iluminat și soluţii de umbrire - La proiectarea anvelopei clădirii se recomandă
crearea unei strategii de iluminare pentru a se asigura un control adecvat al nivelului de
lumină naturală cât și a aportului solar de căldură mai ales pe faţada sudică și vestică.
Funcţiunile clădirii care au nevoie de un nivel de iluminare mare se recomandă a fi
dispuse pe faţada sudică iar spațiile cu un nivel de iluminare mai scăzut pe faţada opusă.
Suprafaţa vitrată dispusă pe faţada sudică trebuie să asigure un raport optim suprafaţă
vitrată-suprafaţa opacă, respectiv suprafaţa vitrată să fie în proporţie de 25-35%.
- Strategii de ventilare naturală - Eficienţa ventilării naturale depinde de o serie de
factori: amplasamentul clădirii, împrejurimile clădirii, microclimat, geometria clădirii,
dimensiunile ferestrelor, nivelul de zgomot exterior etc. Utilizarea răcirii nocturne
prin ventilare naturală în timpul verii este indicată atunci când temperaturile aerului
exterior sunt cu cel puțin 5K mai scăzute decât temperaturile interioare.
- Materialele utilizate - Pentru a cuantifica impactul materialelor utilizate se
recomanda folosirea de materiale cu declaratii de mediu (environmental product
declaration EPD)
- Soluţii constructive pentru anvelopa clădirii - o abordare corectă a proiectării
soluţiilor constructive pentru anvelopa clădirii va prioritiza soluțiile ce permit
minimizarea consumurilor energetice și în același timp creșterea sau menținerea
confortului interior acustic, vizual si al calitatii aerului adecvat funcţiunii clădirii

Mc001/2021
Clădiri rezidenţiale noi
[W/(m2K)];
• valorile limită maxim admise ale consumului total de energie primară (din surse
regenerabile și neregenerabile) – conform tabel 2.10a
• valorile limită maxim admise ale emisiilor echivalente de CO2 – conform tabel 2.10a
• energia primară totală consumată să fie produsă în proporție de minim 30%, cu
energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la
fața locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de km față de coordonatele GPS ale
clădirii.
Rezistenţe termice corectate NORMATE la cladiri rezidentiale noi, Mc001/2021

4,00 0,25
6,67 0,15

5,00 0,20
5,30 0,19
(sub CTS)
3,40 0,29
FACTOR SOLAR OPTIM g > 0,5 (vitrajele care nu sunt expuse la radiația
solară directă, indiferent de zona climatică.)
reprezinta fracția din energia solară incidentă, care trece prin elementul
vitrat.
Sunt considerate expuse la radiatia solara directa vitrajele care au
orientarea cuprinsă în unghiul AOB indicat cu albastru
Factor solar, g - elemente vitrate – cladiri rezidentiale - valori

recomandate
Orientare elemente Zona climatică
vitrate
I II III IV V
Expuse la radiatia 0,30 ÷ 0,33 ÷ 0,37 ÷ 0,43 ÷ >

solara directa 0,37 0,43 0,47 0,50 0,50

Stabilitatea termica a elementelor de constructie
(coeficienti de amortizare, defazaj, stabilitate)
ELEMENTUL DE CONSTRUCTIE VALORI MINIME
υT ε Φi
- ore -
Zona opaca a peretilor exteriori 15 8 5
Planseul peste Sub terase 25 10 6

ultimul nivel
(parte opaca) Sub poduri 10 8 3
Stabilitatea termica a incaperilor

Amplitudinea de oscilatie a iarna ATi ≤ 1oC
temperaturii interioare
Mc001/2021
Clădiri nerezidenţiale noi
[W/(m2K)];
• valorile limită maxim admise ale consumului total de energie primară (din surse
regenerabile și neregenerabile) – conform tabel 2.10a
• valorile limită maxim admise ale emisiilor echivalente de CO2 – conform tabel 2.10a
• energia primară totală consumată să fie produsă în proporție de minim 30%, cu
energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la
fața locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de km față de coordonatele GPS ale
clădirii.
Rezistenţe termice corectate NORMATE la cladiri nerezidentiale noi, Mc001/2021

3,00 0,33
6,00 0,17

5,00 0,20
5,30 0,19
(sub CTS)
3,40 0,29
FACTOR SOLAR OPTIM g > 0,5 (în cazul în care există sisteme de umbrire exterioare,
cu ajutorul cărora se poate controla cantitatea de energie solară incidentă pe vitraj
sau vitrajele nu sunt expuse la radiatia solara directa)
reprezinta fracția din energia solară incidentă, care trece prin elementul vitrat.
La cladiri nerezidentiale pentru vitrajele expuse la radiatia solara directa se

recomanda (Saint-Gobain Glass) cuprinsă în unghiul AOB indicat cu albastru
Factor solar, g - elemente vitrate cladiri nerezidentiale – valori
recomandate
Orientare elemente Zona climatică

vitrate
I II III IV V
Expuse la radiatia 0,18 ÷ 0,21 ÷ 0,24 ÷ 0,27 ÷ >

solara directa 0,35 0,38 0,40 0,43 0,30

Conform prevederilor legii privind performanța energetică a clădirilor, la
clădirile existente la care se execută lucrări de renovare
majoră/aprofundată, performanța energetică a acestora sau a unităților de
clădire care fac obiectul renovării trebuie îmbunătățită, pentru a satisface
cerințele stabilite în metodologie, în măsura în care acest lucru este posibil
din punct de vedere tehnic, funcțional și economic, conform raportului de
audit energetic.
În cazul renovării majore/aprofundate a clădirilor, pot fi montate și sisteme

alternative de înaltă eficiență de producere a energiei, în măsura în care
prin auditul energetic al clădirii se stabilește că acest lucru este fezabil din
punct de vedere tehnic, funcțional și economic.
Cerinţe minime de performanță energetică pentru clădiri existente renovate
Clădiri rezidenţiale
La renovarea/renovarea majoră din punct de vedere energetic a clădirilor rezidenţiale existente, este
obligatorie îndeplinirea cumulativă a condițiilor:
• pe elementele de construcție care fac parte din anvelopa clădirii: R’m ≥ R’min pentru fiecare element de
clădire, respectiv, U’ ≤ U'max [W/(m2K)],
• pe ansamblul clădirii
a. valorile limită maxim admise ale consumului total de energie primară (din surse regenerabile și
neregenerabile) – conform tabel 2.10b;
b. valorile limită maxim admise ale emisiilor echivalente de CO2 – conform tabel 2.10b;
c. energia primară totală consumată de clădirea renovată să fie produsă în proporție de minimum
10%, din surse regenerabile, la fața locului sau în apropiere, dacă este fezabil din punct de vedere
tehnic și economic.
Pentru clădirile rezidenţiale pentru care nu se pot realiza cerințele minime pentru unul sau mai multe
elemente ale clădirii, R’m ≥ R’min, de exemplu la calcanele învecinate cu alte clădiri sau când se consideră că
trebuie păstrate fațade cu valoare arhitecturală, este obligatorie îndeplinirea condiţiei pe ansamblul cladirii
Rezistenţe termice corectate NORMATE la cladiri rezidentiale renovate, Mc001/2021

3,00 0,33
5,00 0,20

4,50 0,22
4,80 0,21
(sub CTS)
2,90 0,35
Cerinţe minime de performanță energetică pentru clădiri existente renovate
Clădiri nerezidenţiale
La renovarea/renovarea majoră din punct de vedere energetic a clădirilor rezidenţiale existente, este
obligatorie îndeplinirea cumulativă a condițiilor:
• pe elementele de construcție care fac parte din anvelopa clădirii: R’m ≥ R’min pentru fiecare element de
clădire, respectiv, U’ ≤ U'max [W/(m2K)],
• pe ansamblul clădirii
a. valorile limită maxim admise ale consumului total de energie primară (din surse regenerabile și
neregenerabile) – conform tabel 2.10b;
b. valorile limită maxim admise ale emisiilor echivalente de CO2 – conform tabel 2.10b;
c. energia primară totală consumată de clădirea renovată să fie produsă în proporție de minimum
10%, din surse regenerabile, la fața locului sau în apropiere, dacă este fezabil din punct de vedere
tehnic și economic.
Pentru clădirile nerezidenţiale pentru care nu se pot realiza cerințele minime pentru unul sau mai multe
elemente ale clădirii, R’m ≥ R’min, de exemplu la calcanele învecinate cu alte clădiri sau când se consideră că
trebuie păstrate fațade cu valoare arhitecturală, este obligatorie îndeplinirea condiţiei pe ansamblul cladirii
Rezistenţe termice corectate NORMATE la cladiri nerezidentiale renovate, Mc001/2021

3,00 0,33
5,00 0,20

4,50 0,22
4,80 0,21
(sub CTS)
2,90 0,35
CERINTE MINIME DE CONFORT HIGROTERMIC
a. diferenţa maximă de temperatură admisă între temperatura interioară și temperatura medie a suprafeţei
interioare - Δθi max pentru considerente de confort higrotermic. Pentru partea opacă a clădirii, valorile
normate Δθi max sunt prezentate în Tabelul VI din Partea 3 - Normativ privind calculul performanţelor
termoenergetice ale elementelor de construcţie ale clădirilor, indicativ C 107/3 pentru diverse destinaţii și
funcţiuni specifice. La elementele de clădire ale încăperilor în care staţionarea oamenilor este de scurtă
durată (de exemplu casa scării, holurile de intrare în clădirile de locuit, ş.a.) valorile Δ θi max se măresc cu 1 K.
b. rezistenţa termică corectată a elementului de clădire, calculată cu luarea în consideraţie a influenţei tuturor
punţilor termice asupra acestuia, calculată pentru fiecare încăpere, să fie mai mare decât valoarea de control
R’nec – rezistenţa termică necesară din considerente igienico-sanitare, calculata conform art. 13.1 din Partea 3
- Normativ privind calculul performanţelor termoenergetice ale elementelor de construcţie ale clădirilor,
indicativ C 107/3;
c. temperatura superficială minimă θsi min pentru evitarea riscului de condens superficial pe suprafaţa interioară
a elementelor de construcţie care alcătuiesc anvelopa clădirilor, pentru care trebuie respectată condiţia θsi,min
> θr [oC], unde valorile temperaturilor superficiale medii θsi min se limitează indirect prin normarea
indicatorilor globali de confort termic, precum și a indicatorilor specifici disconfortului local; fRsi > fRsi, critic
(0,80)
Aprecierea riscului de condens superficial în zona punţilor termice
Factorului de temperatură, fRsi. - indicator al nivelului de izolare termică, poate fi calculat în orice punct al
anvelopei, inclusiv în zona de rezistenţă termică minimă din dreptul punţii termice.
În aceste condiţii, fiecare tip de punte poate fi caracterizată prin valoarea coeficientului ψ şi a factorului de
temperatură, fRsi.
Factorul de temperatură superficială, fRsi , este definit cu relația:

ࣂ࢙࢏ିࣂࢋ ࡾିࡾ࢙࢏
= =
ࢌࡾ࢙࢏ ࣂ࢏ିࣂࢋ ࡾ
Astfel, cu ajutorul acestui factor, se apreciază ca nu există risc de condens superficial dacă:
fRsi > fRsi ,critic

Pentru o valoare ϕi impusă şi pentru diferite valori ale temperaturii aerului exterior θe, se poate afla
care este valoarea fRsi min, astfel încât să nu existe risc de condens superficial. De exemplu, pentru θe
= - 15 oC şi ϕi = 60%, rezultă că trebuie ca fRsi > 0,78 pentru evitarea riscului de condens superficial.
Utilizarea factorului de temperatura superficială pentru verificarea riscului de condens a fost

introdusă în SR EN ISO 13788. În România: Criteriul de evaluare a riscului de condens superficial şi al
mucegaiului este factorul temperaturii superficiale care reflectă nivelul de izolare în diferite zone ale
anvelopei.
pentru a evita apariţia mucegaiului: fRsi > 0,77 (0,80)

pentru evitarea riscului de condens: fRsi > 0,70
Pentru o proiectare corectă a clădirilor noi şi a soluţiilor de reabilitare termoenergetică a celor

existente, din acest punct de vedere, este necesar ca valoarea factorului de temperatură superficială
să nu prezinte valori mai mici de 0.80 în nici un punct al anvelopei.

CLADIRI REZIDENTIALE
Conform C107-2005
Debit minim de aer proaspat – numar minim de schimburi de aer 0,5 1/h in sezonul de
incalzire
∆θmax cf. tabel
CLADIRI NEREZIDENTIALE
Conform I5
Debit de aer proaspat cf. tabele
Permeabilitate la aer a elementelor de inchidere astfel incat rata de ventilare suplimentara in
raport cu rata de ventilare specifica sa nu fie mai mare, in medie, de 0,2 1/h.
Cerinţele minime privind asigurarea calităţii aerului interior prin ventilare trebuie respectate
în funcţie de destinaţia încăperii, tipul surselor de poluare și activitatea care se desfăşoară în
încăpere
Nivel CO2 pentru diferite categorii de calitate a aerului interior cf. tabele
ETANSEITATE/PERMEABILITATE
Este obligatorie încercarea de performanță conform SR EN ISO 9972. Performanțele

minime de etanșeitate/permeabilitate la aer a anvelopei clădirii trebuie să respecte
următoarele cerințe:
• clădiri cu ventilare naturală (exclusiv efectul deschiderilor de ventilare

controlată/reglabile): n50 < 3,0 sch/h la 50 Pa sau q50 < 3,0 m³/(h.m²),
• clădiri cu ventilare mecanică: n50 < 1,5 sch/h la 50 Pa sau q50 < 1,5 m³/(h.m²).
• nZEB: n50<1,0 sch/h la 50 Pa sau q50<1,0m³/(h.m²).
• cerințele se aplică la toate clădirile.
Pentru clădirile la care n50 < 1,5 sch/h la 50 Pa sau q50 < 1,5 m³/(h.m²), este obligatorie
prevederea de sisteme de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii.

Parametrii energetici și de mediu adaptabili clădirilor noi se definesc în
raport cu cerințele minime actuale impuse clădirilor noi și cu restricțiile
climatice și tehnologice zonale. Definirea clădirii cu consum energetic
aproape de zero reprezintă rezultanta respectării a două componente care
condiționează performanța energetică a unei clădiri, după cum urmează:
- configurația arhitecturală a clădirii cu respectarea principiilor Dezvoltării
Durabile și în special cu minimizarea impactului asupra mediului natural,
inclusiv asupra microclimatului zonal;
- asigurarea necesarului de utilități energetice, în special din rețele
districtuale urbane/zonale cu condiția ca eficiența energetică a acestora
să fie compatibilă cu performanța energetică a clădirilor noi de tip nZEB
Tabel 2.10a. Valorile limită maxim admise ale consumului total de energie primară (din surse regenerabile și
neregenerabile) şi ale emisiilor echivalente de CO2 pentru clădirile nZEB
Clădiri destinate Clădiri de locuit
Clădiri de birouri Clădiri de locuit colective
învățământului individuale
Zona
Orizont Energie prim. Emisii echiv Energie prim. Emisii echiv Energie prim. Emisii echiv Energie prim. Emisii echiv
climatică
TOTALĂ CO2 TOTALĂ CO2 TOTALĂ CO2 TOTALĂ CO2
2 2 2 2 2 2 2 2
[kWh/m ,an] [kg/m ,an] [kWh/m ,an] [kg/m ,an] [kWh/m ,an] [kg/m ,an] [kWh/m ,an] [kg/m ,an]
I 31-Dec-20 83.0 13.8 57.0 9.0 89.0 13.9 110.0 17.0
II 31-Dec-20 86.0 14.1 62.0 9.7 93.0 14.4 119.0 18.3
III 31-Dec-20 86.0 13.8 66.0 10.1 95.0 14.5 125.0 18.9
IV 31-Dec-20 87.0 13.7 71.0 10.8 98.0 14.7 134.0 20.0
V 31-Dec-20 88.6 13.7 76.4 11.5 101.2 15.0 141.2 20.9
Clădiri destinate Clădiri destinate Clădiri destinate

Spații comerciale
sistemului sanitar turismului activităților sportive
Zona
climatică
2 2 2 2 2 2 2 2
I 31-Dec-20 143.0 22.7 82.0 12.7 103.0 16.1 87.0 14.0
II 31-Dec-20 150.0 23.5 86.0 13.2 114.0 17.6 93.0 14.8
III 31-Dec-20 153.0 23.6 89.0 13.6 123.0 18.7 96.0 15.0
IV 31-Dec-20 158.0 24.0 91.9 13.9 134.0 20.1 101.0 15.5
V 31-Dec-20 163.0 24.4 95.7 14.3 145.1 21.5 105.2 15.9

Tabel 2.10b. Valorile limită maxim admise ale consumului total de energie primară (din surse regenerabile și
neregenerabile) şi ale emisiilor echivalente de CO2 pentru renovarea clădirilor existente
Clădiri destinate Clădiri de locuit
Clădiri de birouri Clădiri de locuit colective
învățământului individuale
Zona
climatică
2 2 2 2 2 2 2 2
I 31-Dec-20 91.0 19.5 61.0 12.4 95.0 19.3 117.0 23.4
II 31-Dec-20 93.0 19.7 66.0 13.3 99.0 19.8 126.0 27.8
III 31-Dec-20 93.0 19.3 70.0 13.9 101.0 19.9 130.0 25.3
IV 31-Dec-20 92.0 18.7 75.2 14.8 103.0 20.0 139.0 26.7
V 31-Dec-20 93.9 18.7 79.5 15.5 106.4 20.4 146.5 27.8
Clădiri destinate Clădiri destinate Clădiri destinate

Spații comerciale
sistemului sanitar turismului activităților sportive
Zona
climatică
2 2 2 2 2 2 2 2
I 31-Dec-20 153.0 31.4 87.0 17.4 111.0 22.5 95.0 19.8
II 31-Dec-20 159.0 32.3 91.0 18.1 121.0 24.2 100.0 20.6
III 31-Dec-20 161.0 32.1 93.0 18.3 129.0 25.4 103.0 20.8
IV 31-Dec-20 165.0 32.4 97.3 18.9 141.0 27.3 107.0 21.3
V 31-Dec-20 170.3 32.9 100.7 19.4 151.3 29.0 111.4 21.8

ETANSEITATEA LA AER
• Scurgerile de aer prin anvelopa termică pot crea curenți de aer
reci inconfortabili în timpul sezonului de încălzire sau fluxuri
neplăcute de aer cald în timpul verii în clădirile climatizate.
• În afară de efectul deranjant al acestora în cazul expunerii
directe a oamenilor la aceste fluxuri de aer, in/exfiltrarea poate
contribui, de asemenea, la temperaturi interioare globale
inconfortabile când clădirea nu este climatizată (supraîncălzirea
în timpul verii în clădiri fără climatizare și/sau temperaturi
scăzute în timpul iernii în clădiri neîncălzite).
• Aerul umed care pătrunde prin anvelopă (din ambele direcții)
poate (în funcție de climă și de alți factori de influență) să ducă
la creşterea în amploare a fenomenului de condensare interioară
și la alte probleme conexe.
102
ETANSEITATEA LA AER
• Scurgerea necontrolată a aerului prin anvelopă poate, de
asemenea, să interfereze puternic cu ventilarea igienică controlată,
determinând ca obiectivele de calitate a aerului interior (CAI) ale
sistemului de ventilare să nu fie îndeplinite în practică.
• Această problemă este uneori considerată un motiv suficient
pentru a impune o cerință cantitativă de etanșeitate la aer, în
combinație cu dovada sistematică a conformității prin testarea
obligatorie a etanșeității la fiecare proiect de construcție nou.
• În cele din urmă, in/exfiltrarea constituie un termen în bilanţurile
energetice termice pentru încălzire și răcire care poate fi
semnificativ în cazul în care etanșeitatea globală la aer este
scăzută. În funcție de climă, poate fi destul de eficient din punct de
vedere al costurilor, chiar din această perspectivă, să se acorde
atenția cuvenită evitării scurgerilor de aer. 103
TERMINOLOGIE
• n50 numar de schimburi de aer pe ora, la 50 Pa diferenta de
presiune
• qE50 permeabilitate la aer a unei cladiri = masura cantitativa a
debitului volumic de aer prin fiecare metru patrat de anvelopa a
cladirii masurata la 50 Pa diferenta de presiune pozitiva sau
negative
qE50 = V50/Ae
(unde V50 este debitul volumic de aer prin usa suflanta la 50 Pa
in m3/h si Ae aria interioara a anvelopei cladirii in m2
• q50 scurgeri de aer [m3/(hm2)]
104
Permeabilitate la aer – debitul de aer prin
neetanșeități care traversează anvelopa
clădirii împărțit la aria totală a anvelopei.
Indicatorii de performanță pentru permeabilitatea la aer a clădirii,

determinați conform SR EN ISO 9972 sunt:
• numărul de schimburi de aer la o diferenţă de presiune de 50
Pa, n50 [1/h] (valori indicative pentru clădirile rezidențiale
ventilate natural în tabelul 2.13a),
• permeabilitatea la aer a anvelopei clădirii la 50 Pa, q50 [m³/h/m²],
• curba de scurgeri de aer, definită prin exponentul de presiune
pentru scurgerile de aer, n [-], și de un coeficient de scurgeri de
aer, CL [m³/h/Pan].
105
Anvelopa etansa
• Etanseitatea la aer a anvelopei cladirii se realizeaza cu un strat
etans care impiedica transmiterea aerului din sau spre interior
care se pozitioneaza spre partea calda jucand si rol de bariera
contra vaporilor. Are rol esential la cladirile termoizolate.
• Se reduce infiltratia aerului rece care conduce la formarea de
curenti reci si la cresterea sarcinii termice de incalzire.
• Protejeaza impotriva exfiltratiilor de aer interior cald si umed
care pot patrunde in interiorul peretelui provocand deteriorari.
• Stratul rezistent la vant impiedica intrarea aerului exterior prin
stratul termoizolant si se pozitioneaza la exterior. 106
PERMEABILITATEA LA AER
• Parametrul fizic care descrie permeabilitatea (etanșeitatea) la aer a
unei clădiri este rata de infiltrații sau număr de schimburi de aer pe
ora, notată cu na (h-1), reprezentând debitul de aer infiltrat raportat la
volumul util al clădirii, la o diferență de presiune dată. In calculele de
certificare energetica se va folosi valoarea acestui parametru, na,
corespunzătoare unei acțiuni medii a vântului; aceasta se
materializează printr-o diferență de presiune exterior-interior medie
anuala de 4Pa (presiune mai mare la exteriorul clădirii).
• Principalii parametri care influențează permeabilitatea la aer a clădirii

sunt diferența de presiune exterior-interior și starea de degradare a
tâmplăriei exterioare a clădirii. Alți parametri precum expunerea
clădirii la acțiunea vântului si adăpostirea clădirii față de acțiunea
vântului au o influență asupra diferenței de presiune exterior-interior.
107
PERMEABILITATEA LA AER
• Pentru determinarea permeabilității la aer a unei clădiri se

pot folosi metode experimentale (metoda presurizării – SR
EN ISO 9972) sau se estimează această performanță în
funcție de principalii factori ce influențează permeabilitatea
la aer a clădirii.
• Pentru clădirile prevăzute cu ventilare mecanică dublu flux

(sistem echilibrat) este obligatorie determinarea
permeabilității la aer a clădirii prin metoda presurizării – SR
EN ISO 9972.
108
SUPRAFETE ETANSE, ETANSARE
SISTEMATICA
• Etansarea se face la nivelul suprafetelor, imbinarilor,

strapungerilor.
• Materiale etanse:
• Betonul
• Tencuiala interioara la constructii masive
• Placi dure de lemn compozit la constructii usoare
• Folii,membranele la constructii usoare
• Incercarea etanseitatii cladirii prin test de etanseitate cu
usa suflanta
109
• qE50 = V50 (debit de aer prin ventilator)/Ea (suprafata
exterioara)
• n50 = V50 (debit de aer prin ventilator)/Vn50 (volum net de

aer)
110
Numarul de schimburi de aer pe ora,
cf SR EN ISO 13789
• Dacă se cunoaşte numărul de schimburi de aer pe oră la 50 Pa, n50,
sau aria echivalentă de scurgere, Al, poate fi estimat numărul
convenţional de schimburi de aer pe oră, n, prin una dintre
următoarele relaţii empirice
n50 Al
n= or n =
20 10 × Vu
n numarul de schimburi de aer

n50 numarul de schimburi de aer la 50 Pa. in 1/h
Al aria echivalenta de scurgere, in cm2 111
Vu volumul de aer din spatiul neclimatizat

Este obligatorie încercarea de performanță conform SR EN ISO 9972. Performanțele

minime de etanșeitate/permeabilitate la aer a anvelopei clădirii trebuie să respecte
următoarele cerințe:
• clădiri cu ventilare naturală (exclusiv efectul deschiderilor de ventilare

controlată/reglabile): n50 < 3,0 sch/h la 50 Pa sau q50 < 3,0 m³/(h.m²),
• clădiri cu ventilare mecanică: n50 < 1,5 sch/h la 50 Pa sau q50 < 1,5 m³/(h.m²).
• nZEB: n50<1,0 sch/h la 50 Pa sau q50<1,0m³/(h.m²).
• cerințele se aplică la toate clădirile.
Pentru clădirile la care n50 < 1,5 sch/h la 50 Pa sau q50 < 1,5 m³/(h.m²), este obligatorie
prevederea de sisteme de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii.
113
Ψa ≤ 0,01 W/(mK)

Mihaela Georgescu Anvelopa2 27022021

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mihaela Georgescu Anvelopa2 27022021

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DETERMINAREA PERFORMANTEI TERMO-

ENERGETICE A ANVELOPEI TERMICE A

© COPYRIGHT OAER 2020

– DETALII DE TERMOIZOLARE A DIVERSELOR TIPURI DE ELEMENTE DE CLADIRE (PERETI

© COPYRIGHT OAER 2020

Vaporii de apă din interiorul spaţiilor închise, rezultaţi in

Funcţiunea de locuire implică degajarea unor importante cantităţi de vapori

Cantitatea de vapori produsă de un individ prin expiraţia aerului umed

Pentru clădiri de locuit, în condiţiile unei temperaturi

Temperaturile superficiale se limitează inferior astfel încât să nu apară fenomenul de

θsi,min ≥ θr, [oC]

θr, este temperatura punctului de rouă.

Pentru clădiri de locuit, în condiţiile unei temperaturi interioare de calcul θi = +20 °C

Umiditatea Temperatura aerului interior, θi în oC

Umiditatea relativă, ϕ, este o caracteristică definită prin raportul :

Umiditatea absolută, ν, în g/m3, indică masa vaporilor de apă

pentru o anumită temperatură „θ”, umiditatea absolută a unui

In Higrotermica clădirilor, pentru temperatura θ cuprinsa in

Valorile ps(θ) se calculează cu relaţiile:

pθs = 610,5 e 265,5 + θ

In normativul privind calculul transferului de masă prin

Conform graficului de mai sus, saturaţia se obţine pentru

Fenomenul de condens superficial apare instantaneu pe orice suprafaţă

In esenţă, cele două fenomene sunt determinate de :

Concentraţia vaporilor de apă din aer poate fi stabilită cu

 cvi, cve reprezintă concentraţiile medii de vapori din aerul

Factor de temperatură superficială

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 26

Factorul temperaturii superficiale,

In regim termic stationar densitatea de flux termic ce traverseaza

Pe baza factorului de temperatura poate fi stabilita valoarea

 Clădiri din panouri mari prefabricate cu

 In situaţia în care clădirea nu este izolată suplimentar

Riscul de condens superficial este determinat

Studiul parametric efectuat demonstrează

 ratei de ventilare la care se adaugă

 Criteriul de evaluare a riscului de condens superficial şi al

 In aceeasi măsură este necesară cunoasterea si

Această diferenţă produce o tendinţă de migrare spre

Mecanismele de migrare sunt foarte complexe şi, din

Rezistenţa la permeabilitate la vapori a elementelor compuse din mai multe

Modelul operaţional de investigare, prin calcul, a comportării elementelor de

Comportarea elementelor de construcţie perimetrale la difuzia vaporilor de apă se

 C107/6-2002: Normativ general privind calculul transferului de masă prin

Modelul Glaser, grafo-analitic, pentru studiul posibilității condensării vaporilor

Pe acest model se bazează METODELE DIN:

Se trasează, la aceeași scară, diagramele de variație ale presiunilor parțiale

Se alege, fie scara grosimilor straturilor d, fie cea a rezistențelor la permeabilitate

În primul caz, pentru elementele multistrat, presiunea parțială este o succesiune de

 Reprezentarea grafică a diagramei presiunilor parţiale poate fi

Comportarea unui element de constructie perimetral la

Cantitatea de apă provenită din

Creşterea umidităţii relative masice (Δw), la

 In cazul izolatiei exterioare, dezvoltarea mucegaiului la interior nu apare, de

 In cazul izolatiei interioare, pentru evitarea mucegaiului trebuie facute calcule

© COPYRIGHT OAER 2020

© COPYRIGHT OAER 2020

© COPYRIGHT OAER 2020

© COPYRIGHT OAER 2020

© COPYRIGHT OAER 2020

© COPYRIGHT OAER 2020

• pe ansamblul clădirii, unde cerințele minime sunt:

Clădiri rezidențiale cu regim de

© COPYRIGHT OAER 2020