NURSING IN CHIRURGIE

Profilaxia infecțiilor chirurgicale

Infecţiile chirurgicale reprezintă reacţiile

organismului faţă de pătrunderea de germeni şi
multiplicarea lor.

Ele se datoresc contaminării cu germeni

proveniţi din mediul extern sau cu germeni
saprofiţi aflaţi pe tegumente, mucoase, căi
respiratorii, căi urinare, şi cavităţi naturale (nas,
gât, urechi, gura).

Termenul de infecţie provine din cuvântul

latin “inficere”, care înseamnă a murdări.

Pătrunderea germenilor în organism poarta

numele de inoculare.
Porţile de intrare cele mai frecvente pentru
microbi sunt:
- tegumentele,
- căile respiratorii şi
- aparatul digestiv.

1
 Contaminarea

reprezintă prezenţa germenilor vii în

organism şi precede apariţia semnelor
(manifestărilor) de infecţie.

Incubaţia reprezintă timpul scurs de la

momentul inoculării şi până la apariţia primelor
semene de boala.
Microbii au caractere variate de virulenţă,
de toxicitate şi condiţii de viaţa aerobă sau
anaerobă.

Infecţiile chirurgicale se deosebesc de

infecţiile din bolile interne şi din bolile contagioase
prin faptul ca ele impun un tratament chirurgical.
Manifestările locale, la locul de pătrundere
a microbilor poartă numele de inflamaţie.
Cauzele acestora au fost confuze, până în
anul 1878, când Louis Pasteur prezintă în fața
Academiei de Chirurgie din Paris, microbii.
Este de remarcat faptul ca Pasteur nu a fost
chirurg, nici medic, ci a fost chimist şi biolog.

2
 Descoperirea microbilor reprezintă un
moment epocal ca şi prepararea primului vaccin
antirabic.
Pentru aceasta descoperire socotim pe
Pasteur drept” părintele asepsiei”.

Până atunci, deşi infecţiile existau, ele erau

atribuite altor cauze.

Microb,
în limba greaca, se numeşte ”sepsis”.
De la acest cuvânt deriva
Asepsie
care însemnă fara microb şi
Antisepsie care reprezintă metodele de
îndepărtare a microbiilor pătrunşi în plăgi sau pe
obiecte.
Dacă asepsia este o metoda de profilaxie
(prevenire), antisepsia este metoda curativa.
”Părintele antisepsiei” este Lister (1827-
1912).
Dezinfecţia (provine din cuvantul
francez ”disinfection”, reprezintă medode prin
care distugem microbii, formele lor vegetative şi
sporii acestora care pot sa produca infecţii
chirurgicale sau boli transmisibile.

3
 Contaminarea chirurgicala poate fi:
-directă, prin tegumente, mâini murdare,
puroi, urină, fecale, etc.
-indirectă (mediată), din aer (aeroflora),
haine, instumente şi obiecte diverse.

ASEPSIA
Asepsia cuprinde metodele utilizate pentru
evitarea apariţiei microbilor în plăgi.

Este o metoda de prevenire a infecţiilor.

Metoda principala de asepsie şi cea mai
perfectă care realizează distrugerea microbilor, a
formelor sporuale microbiene, a ciupercilor şi
virusurilor, poarta numele de sterilizare.
Metodele de sterilizare sunt de trei feluri,
după sursa folosită:
A. Metode fizice:
-prin caldura
-prin iradiere
B. Metode chimice:
-formolizarea
-sterilizarea
C. Metode biologice:
-sulfamide
-antibiotice

4
 Spălarea pe mâini
de către chirurgi reprezintă o metoda de
asepsie obligatorie.
De asemenea echipamentul de protecție
chirugical şi al personalului din blocul operator,
compus din bonete, măști, halate şi mănuși sterile,
a cărei îmbrăcare necesită reguli stricte ce se vor
învăța în stagiile practice.
Asepsia câmpului operator prin badijonarea
tegumentelor din zona care va fi supusă operaţiei,
cu tinctură de iod sau substanţe antiseptice,
reprezintă o importantă măsură de asepsie,
îndepărtând microbii saprofiți existenți pe
tegumentul bolnavului şi care ar putea fi introduși
în plaga operatorie.

Filtrul sau sala de pregătire preoperatorie

are de asemenea un rol deosebit de important în
prevenirea pătrunderii de germeni în blocul
operator.
Germenii pot patrunde în blocul operator
prin intermediul încălțămintei.
Aceasta impune purtarea unor papuci sau
botine de pânză sterile pentru cei care pătrund în
blocul operator.

5
 ANTISEPSIA- este o metodă curativă

Pentru realizarea asepsiei şi antisepsiei se

folosesc substanţele numite antiseptice. Aceste
substanţe trebuie sa indeplinească următoarele
condiţii:
• să distrugă germenii şi porii lor;
• să împiedice multiplicarea lor;
• să menajeze ţesuturile bolnavului.

Substanţele antiseptice se împart în două

categorii:
-substanţe antiseptice citofilactice, care
menajează ţesuturile
-substanţe antiseptice citocaustice, care o
dată cu microbii distrug şi ţesuturile pe care au
fost aplicate.

Marile dezavantaje ale multor antiseptice

este ca ele nu distrug numai germenii patogeni, ci
dăunează și țesuturilor, prin absorbția lor la
nivelul plăgii, pot să dea intoxicații grave.

6
INSTRUMENTE CHIRURGICALE UZUALE

I. Instrumente pentru tăiat ţesuturi:

1. Bisturie:
-sunt utilizate pentru incizia sau secționarea
țesuturilor
-se sterilizează și se păstrează cu lama protejată în
tifon sau vată

mâner de bisturiu

lame de bisturiu de unică folosinţă

bisturiu cu lamă fixă (Péan)

2. Cuţite de amputaţie:

cuţit Liston

7
3. Fierăstraie:

fierăstrău Gigli (mâner şi sârmă)

fierăstrău Charrière

4. Foarfeci: (curbe, drepte, cu vârfuri ascuțite sau

boante, diferite lungimi, etc.):

-se folosesc pt.tăierea țesuturilor sau a

materialelor de sutură chirurgicală
foarfecă Metzenbaum

foarfeci chirurgicale

8
1. Pense cu dinţi (gheare):

pensă Kocher dreaptă, curbă pensă Mickulicz (de histerectomie)

pensă Mosquito
pensă Péan adevărată
pensă Péan (în cioc de raţă)

(pentru pensarea vaselor fine)

pensă Overholt-Barraya

pensă buldog (Dieffenbach)

9
 pensă de pedicul renal (Guyon)
pensă Satinski
(clampă vasculară)

Altele: pensă Halsted (între pensa Péan şi pensa

Mosquito), pensă port tampon

III. Pense pentru apucat şi prezentat ţesuturi:

1. Pense autostatice:

pensă Forester (en coeur) pensă în T

pensă Lovelace

pensă Chaput-Poirier
pensă Allis („în dinţi de şoarece”) pensă Babcock

10
2. Alte pense autostatice (de apucat colul uterin,
de coprostază, port-tampon):

pensă Museux (de col)

pensa de coprostază Peyer
(clampa intestinală)

pensa porttampon (de

servit)

Altele: pensă Tierbald (pentru colul uterin, etc.).

3. Pense anatomice

pensă anatomică fără dinţi

pensă anatomică cu dinţi („chirurgicală”)
(„anatomică”)

11
Sunt folosite pt. prinderea și manevrarea
diferitelor țesuturi sau a materialelor textile
utilizate în pansarea plăgilor.

4. Pense de fixat câmpuri sterile

(„raci”sau ”cărăbuș”)

rac Backhaus-Roeder

rac Doyen

rac Backhaus
rac Jones

Se folosesc pt. fixarea la piele a câmpurilor de

operație sterile, cu scopul de a delimita câmpul
operator.

12
IV. Instrumente de depărtat ţesuturi (retractoare):

1. Instrumente manevrate de chirurg:

Se folosesc pt. îndepărtarea țesuturilor, organelor

și a creea un câmp operator suficient de larg și pt.
a proteja unele țesuturi în timpul intervenției
chirurgicale.

valvă abdominală Kelly depărtătoare Farabeuf

valve vaginale specul vaginal

valvă abdominală Doyen

specul anal Trélat

13
depărtător Kocher
 depărtător Langenbeck

depărtător Volkmann
valvă supravezicală

2. Depărtătoare autostatice:

depărtător Gosset

depărtător Balfour

14
 depărtător Finochietto
depărtător Percy

depărtător Kirschner

depărtător Weitlaner
depărtător Collin

Altele: depărtător Dartigues, depărtător

Hrynkschak (în chirurgia urologică), etc..

V. Instrumente de sutură:
15
1. Portace:

portac Mathieu portac pensă Mayo-Hégar

2. Ace chirurgicale:
ac atraumatic
(cu fir insertizat)

ac rotund (intestinal)
ac triunghiular (Hagedorn)

ac Reverdin
ac Deschamps

3. Agrafe şi aplicator de agrafe:

16
 agrafe Michel (copci)

aplicator de agrafe Michel

Agrafele se utilizează pentru apropierea

marginilor plăgii.

VI. Varia:

benique

stilet butonat

sondă canelată sondă metalică uretrală feminină

dilatator de col Hégar

pensă de os (Liston)

17
 chiuretă Bruns
periostotom
(răzuşă) costal

răzuşă Farabeuf
curetă Volkmann

pensă de calculi Desjardins

apăsător de limbă
(à baise langue)

18
VII. SONDE CHIRURGICALE

Sunt sonde pentru

* aspiraţie nazo-gastrică (Faucher),

* uretro-vezicale (Folley, Tiemann,
Nelaton, etc.),
* pentru hemostază varicelor esofagiene
(Sengstaken-Blakemore),
* pentru tubaj duodenal (Einhorn),
* pentru aducerea diferitelor stome
(digestive, urinare) la piele (Pezzer,
Malecot),
* pentru drenaj biliar extern (Kehr),
* pentru ajutarea evacuării gazelor colo-
rectale (tub de gaze = o sondă Nelaton mai
groasă), etc..

sondă Pezzer

sondă Malecot

19
 sondă Tiemann
sondă Sengstaken-Blakemore

sondă Folley (cu o cale, cu 2 căi)

20
 tub T (Kehr)

sondă Faucher

21
 PREGĂTIREA PREOPERATORIE A
BOLNAVILOR

• Primirea bolnavilor în secție.

De felul cum este primit bolnavul în secția de

spital și cum este pregătit pentru operație pot
depinde, în mare măsura, reușita intervenției
chirurgicale și evoluția postoperatorie.
O primire caldă, atentă, un zâmbet care să
arate încă de la început bolnavului că are în
personalul spitalului prieteni care se vor ocupa de
sănătatea lui și ca aceștia vor face tot ce trebuie
pentru ca el sa iasă din spital sănătos, sunt de un
deosebit folos pentru risipirea stării de anxietate,
pe care, mai estompat sau mai evident o au toți cei
care se internează.
Asistenta medicala va avea grijă să amplaseze
bolnavul nou internat în saloane cu convalescenți
care nu au avut complicații postoperatorii,
optimiști, care nu au nevoie de tratamente speciale,
multiple în timpul nopții și care au un somn liniștit.
22
De asemenea asistenta medicală are un rol
important în pregătirea psihică a pacientului,
pentru operație. Pentru bolnavii aduși de urgență
atitudinea trebuie să fie adecvată cazului respectiv.

Pregătiri și teste preoperatorii

In funcție de specialitățile chirurgicale, de

particularitățile diferitelor boli, ale vârstei,
sexului etc., examinările preoperatorii pot varia
de la caz la caz.
În plus, în afara examinărilor specifice fiecărui
caz, care se fac pentru stabilirea diagnosticului,
trebuie să se țină seama că actul chirurgical și cel
anestezic produc unele modificări organismului
operat, modificări ale caror particularități le
putem sesiza în mare măsura datorită examenelor
efectuate.
Printr-un tratament adecvat pre-intra-și
postoperator, se pot remedia aceste modificări,
astfel că organismul să suporte bine operația.

23
 Se vor efectua cateva examene obligatorii și
anume:
- o radiografie a plămânilor, pentru a se depista o
eventuală boală pulmonară, necunoscută si
netratată în prealabil.
Cu aceasta ocazie se va controla aspectul global al
cordului si al aortei;
- se va executa o electrocardiogramă, în caz de
tulburări se va face tratamentul adecvat, iar
intervenția se va amâna, (în afara cazurilor de
extremă urgență), până când există indicii ca
funcționarea inimii s-a ameliorat
- pe toata perioada internării se măsoară
tensiunea arterială, se numără frecvența pulsului,
și se controlează temperatura;
- la bolnavii în vârstă se determină capacitatea
vitală respiratorie, pt ca la aceștia există o
rigiditate a cutiei toracice specifică vârstei și în
consecință vor avea nevoie de o oxigenare
suplimentară postoperatorie;
- asistenta medicală se va interesa despre scaunele
și micțiunile bolnavului, despre ritmul și aspectul
acestora și va semnala medicului orice tulburări;
24
-asistenta medicală va cerceta daca bolnavul nu
are vreo infecție respiratorie recentă, caz în care
intervenția chirurgicală trebuie amânată până la
ameliorare;
- examenul sumar de urină, ne va da informații
asupra stării de funcționare a rinichilor.
- examinarea sângelui (numărarea globulelor
roșii, a leucocitelor, hematocritul , hemoglobina,
timpul de coagulare,
timpii Quick si Howell,
determinarea glicemiei,
determinarea ureei sangvine).
În aceste cazuri orice rezultat patologic obținut
necesită investigații suplimentare ale elementelor
figurate ale sângelui
- tuturor persoanelor trecute de 50 ani si
suferinzilor hepatici li se fac probele hepatice
( GOT, GPT, etc)
- determinarea grupului sangvin și a factorului Rh.
- este foarte important să se cunoască și să se
testeze dacă bolnavul este alergic la unele
medicamente, pentru a evita întrebuințarea lor;
25
- greutatea corporala va fi controlată înainte și
după operație;
- femeile trebuiesc întrebate în legătura cu data
menstruației, nu este recomandat ca intervenția
chirurgicală să se efectueze în perioada
menstruației, atât din punct de vedere igienic cât
și datorită faptului că timpul de sângerare este
mai prelungit.
Toate datele rezultate din investigațiile de mai
sus vor fi notate în foaia de observație.

• Ingrijirile din preziua operației

- Exista medicamente care necesită administrarea

corectă inclusiv în preziua intervenției și după caz
chiar înainte și în timpul intervenției;
- Pentru asigurarea unui somn bun și înlăturarea
stării de anxietate preoperatorie, asistenta
medicală, la indicația medicului, îi va da
bolnavului, înainte de culcare un hipnotic ușor.

26
- Regimul alimentar: în preziua intervenției
bolnavul va lua numai masa de prânz și nu în
cantitate mare, pentru ca tractul digestiv să fie cât
mai liber, va avea grijă sa bea o cantitate normală
de lichide.

- Pregătirea tegumentului: asistenta medicală va

examina foarte atent tot corpul bonavului și în
cazul în care va observa o infecție cutanată va
semnala aceasta medicului, care va amâna
intervenția pâna la vindecarea completă a infecției.
Daca pielea este integră, bolnavul va face duș,
dacă nu este capabil singur, va fi ajutat de
asistenta medicală, care îi va face o toaletă
completă. Daca operația urmează pe sau în
apropierea unei zone cu pilozitate, părul va fi ras
pe o suprafată foarte larga (10-15 cm) față de
limitele inciziei.

• Ingrijirile din ziua operației

Pregătirea preoperatorie constă din :

27
- efectuarea unei clisme(la indicația medicului)
pentru bolnavii operați pe tractul digestiv,
purgativele nu se recomandă decât în cazul unor
intervenții mari pe tubul digestiv, deoarece
sărăcesc organismul de lichide și săruri minerale.
- vor fi îndepărtate bijuteriile și proteza dentară.
- unghiile vor fi tăiate scurt , nu vor fi lăcuite ca să
se poata observa capilarele extremitaților.
- înainte de a fi duși în sala de operație li se va
institui o sondă vezicală.
- bolnavilor care au varice foarte mari și cărora li
se face o intervenție operatorie pe cavitatea
abdominală, este bine să li se aplice pe gamba si în
treimea inferioară a coapsei un bandaj elastic ușor
strâns, cu scopul de a se evita staza în aceste vene,
care ar contribui la reducerea masei sangvine
circulante, motiv de declanșare a unui șoc intra
sau postoperator.
Bandajul este util si pentru evitarea apariției de
tromboflebite postoperatorii.
Pregătirea preoperatorie specială pentru
fiecare caz în parte, se face la indicația chirurgului
care urmează a opera bolnavul.
28
 Dupa plecarea bolnavului în sala de operație,
asistenta medicală va da dispoziții pentru
schimbarea lenjeriei de pat.

• INTERVENȚIA CHIRURGICALĂ

Operația inseamnă o intervenție în interiorul

organismului viu(cu riscul unei infectii).
Organizarea spațiului operator se face după
norme speciale de igienă, în vederea micșorarii
riscului de infecție.

SALA DE OPERAȚIE

29
 *Blocul operator are o componentă aseptică, în
care se desfășoară intervențiile sterile și o
componentă septică pentru intervențiile în plăgi
primar infectate.

Camerele filtru pentru personal și pacienți au

drept scop prevenirea introducerii de germeni în
sala de operație.

Fiecare bloc operator este prevăzut cu o sală

pentru spălare și cu o încăpere pentru anestezie,
unde se pregătește anestezia și unde pacientul este
adus după operație.

ÎNGRIJIRILE POSTOPERATORII

30
 Îngrijirile postoperatorii încep imediat după
intervenția chirurgicală și durează până la
vindecarea completă a bolnavului.

Îngrijirile postoperatorii se acordă în funcție

de natura intervenției, de complicațiile care au
survenit intraoperator, de felul anesteziei și
starea generală a bolnavului.

Scop: îngrijirile postoperatorii se acordă

pentru restabilirea fucțiilor organismului,
asigurarea cicatrizării normale a plăgii și
prevenirea complicațiilor.
După intervenția chirurgicală bolnavul poate fi
transferat la:
- serviciul de terapie intensivă;
- sala de trezire;
- în patul său.

31
 1. ÎNGRIJIRILE BOLNAVILOR OPERAȚI
CU ANESTEZIE GENERALĂ

A. Îngrijirile acordate până la instalarea

bolnavului la pat

Etape de Timpi de execuție

execuție
1.Pregătirea 1.1.Se aerisește încăperea.
camerei (se 1.2.Se schimbă patul cu lenjerie curată și
efectuează în se plasează astfel încât operatul să poată fi
timpul îngrijit din toate părțile
intervenției) 1.3. Se protejează patul cu o aleză
1.4. Se încălzește patul dacă este cazul
1.5.Se controlează temperatura camerei și
se menține la 18-20*C
1.6.Se atenuează lumina
2.Pregătirea 2.1. Se pregătesc materialele pt. perfuzii
materialelor în 2.2. Se verifică sursa de Oxigen
vederea 2.3. Se pregătesc aspiratorul și sondele
reanimării 2.4. Se pregătește materialul pentru
postoperatorii tratamentul medicamentos
2.5. Se pregătesc recipientele necesare, cu
suporturi , pt. aspirație, drenaj pleural

32
3.Pregătirea 3.1.Se pregătesc: termometru,
materialului cronometru, aparat pt. TA, borcan pt.
pt. diureză
supravegherea 3.2. Se pregătește foaia de temperatură pt.
bolnavului terapie intensivă

4.Transportul 4.1. Căruciorul se acoperă cu pătură,

bolnavului cearceaf, aleză
operat 4.2. Bolnavul este așezat în poziție decubit
dorsal cu capul într-o parte
4.3. Se acoperă bolnavul pentru a nu răci
4.4. Transportul se efectuează cu blândețe
4.5. Se supraveghează pulsul la carotidă,
eventula vărsătură, apariția cianozei
4.6. Se supraveghează perfuzia și
drenurile
5.Instalarea 5.1. Până la trezire , bolnavul este așezat
bolnavului în decubit dorsal, cu capul într-o parte ,
operat la pat sau în decubit lateral
5.2. Dacă perfuzia se continuă se
supraveghează ritmul perfuziei

33
 B. Supravegherea și îngrijirile imediate

Bolnavul operat sub anestezie generală

trebuie supravegheat cu toată atenția până la
apariția reflexelor, până la revenirea completă
a stării de conștiență, cât și în orele care
urmează.
De altfel transportul din sala de operație se
execută după revenirea acestor reflexe.

1.Supraveghere 1.1. Apariția palorii însoțite de transpirații

a faciesului reci și răcirea extremităților indică starea
de șoc
1.2. Apariția cianozei, chiar redusă, indică
insuficiența respiratorie sau circulatorie;
se administrează oxigen pe sondă,
endonazal
2.Supraveghere 2.1. La trezire poate să prezinte o stare de
a agitație, atenție să nu își smulgă drenurile,
comportamentu perfuzia, să nu se ridice din pat , va fi
lui imobilizat dacă este nevoie.
3.Supraveghere 3.1.Respirația trebuie să fie ritmică, de
a respirației amplitudine normală
3.2.Jena respiratorie trădează încărcarea
bronșică cu mucozități(se aspiră);căderea
limbii; inundarea căilor respiratorii cu
vomismente( se previne prin poziția
bolnavului).

34
4.Supraveghere 4.1.Pulsul trebuie să fie regulat, rărindu-se
a pulsului în mod progresiv
Pulsul filiform este un semn de hemoragii,
sau de altă stare critică
5. 5.1.TA va fi controlată în mod ritmic
Supravegherea 5.2.Prăbușirea TA concomitent cu
TA reducerea tensiunii diferențiale însoțită de
accelerarea pulsului indică starea de șoc
provocată de hemoragie - se anunță medicul

6.Supraveghere 6.1.Pansamentul trebuie să rămână uscat,

a pansamentului să nu se îmbibe cu sânge sau serozitate
7.Schimbarea 7.1.După trezire se așează în poziție
poziției semișezândă
bolnavului
8.Îngrijirea 8.1.Pt. a umidifica mucoasa bucală se șterge
mucoasei bucale
cu tampoane umezite în soluții diluate de
bicarbonat de Na; acid boric, permanganat
de potasiu; se ung buzele cu vaselină
9.Prevenirea 9.1.Se efectuează frecții cu alcool la nivelul
escarelor regiunii dorsale și a călcâielor,se evită
umezeala, se schimbă des poziția
10. Evacuarea 10.1.Se stimulează micțiunea:spontan pe
vezicii aplicarea pe regiunea pubiană a unei
buiote(daca nu este contraindicat), lasând
apa de la robinet să curgă, sau prin
introducerea bazinetului încălzit sub
bolnav, sau prin sondaj vezical
11.Asigurarea 11.1.Seara se administrează un hipnotic
somnului ușor

C. Supravegherea și îngrijirile ulterioare

35
1.Supravegherea 1.1.Temperatura se măsoară
funcțiilor vitale și dimineața și seara
vegetative 1.2. Pulsul și TA se urmăresc cu
atenție
1.3. Se urmărește diureza și se
stabilește bilanțul hidric
2. Îngrijiri igienice 2.1. Va fi efectuată toaleta bolnavului
în fiecare zi,
2.2. Se reface patul de mai multe ori
pe zi, schimbând lenjeria de câte ori
este nevoie
3.Prevenirea escarelor 3.1. Se efectuează frecții, masaj în
regiunile expuse, pudraj, în afara
menținerii igienei tegumentelor
3.2. Schimbarea de poziție
4.Exerciții respiratorii 4.1. Se efectuează exerciții de
gimnastică respiratorie
4.2. Bolnavul va fi pus să umfle un
balon
4.3. Bolnavul va tuși și va elimina
sputa pt. a evita încărcarea bronșică
5.Mobilizarea 5.1. Prima mobilizare va avea loc în
bolnavului prima zi pt. a prevenii flebita
5.2. Dacă bolnavul nu poate fi ridicat
va fi efectuată gimnastica la pat
6. Tubul de gaze 6.1. Pentru a combate meteorismul
care se accentuează în noaptea primei
zile de la intervenția chirurgicală va fi
introdus tubul de gaze lubrefiat, timp
de o oră
7.Clisma cu apă 7.1. Se efectuează dimineața în a doua
sărată( la indicație) zi de la interv. chirurgicală, pt a mării

36
 peristaltismul intestinal și pt. reluarea
tranzitului

8. Alimentația 8.1. În prima zi operatul va ține o

dietă hidrică cu ceai neindulcit
8.2. După evacuarea spontană a
gazelor , bolnavul va primi ceaiuri
îndulcite , citronade, supă de legume
strecurată, lapte
8.3. dupa apariția primului scaun în
alimentație se pot introduce
compoturile și carnea albă
8.4. Din ziua a 6-a sau a 7-a poate fi
reluată alimentația normală

9.Supravegherea 9.1. Supravegherea apariției primului

tranzitului intestinal scaun aproximativ în ziua a 4-a
9.2. Întârzierea apariției primului
scaun poate fi datorată unei ocluzii
intestinale

10.1. În ziua a 6-a sau 7-a se scot firele

10. Scoaterea firelor

37
 2. ÎNGRIJIRILE SPECIALE DUPĂ
RAHIANESTEZIE

1. Transportul 1.1. Se efectuează în poziție

2. Instalarea operatului la
pat
3.Supravegherea
funcțiilor vitale și
vegetative
4.Supravegherea
micțiunii
5. Revenirea sensibilității
6. Depistarea incidentelor
orizontală
2.1.Bolnavul va fi instalat in
pozitie orizontală, cel puțin 24 ore,
fără pernă
3.1. Pulsul poate fi ușor
bradicardic
3.2.TA poate fi ușor scăzută
datorită vasodilatației periferice
prin paralizia nervilor motorii
4.1.Micțiunea poate apărea
spontan stimulată cu mijloacele
descrise la punctul B.
5.1.Sensibilitatea în membrele
inferioare reapare treptat de la
radăcină spre extremități
5.2.Se notează ora reapariției
sensibilității în haluce
6.1.Dacă apare cefaleea se
combate prin aplicare pungii cu
gheață, sau a compreselor reci pe
cap
6.2.Apariția grețurilor, redorii
cefei, trebuie anunțate medicului.

38
 ÎNGRIJIREA PLĂGII OPERATORII

Complicații imediate sau precoce de tip hemoragic

sau supurativ → pot fi decelate numai printr-o
supraveghere atentă şi continuă a plăgii;

- senzația de presiune dureroasă rapid progresivă la nivelul

plăgii, cu pansament îmbibat sero-hematic sau pătat cu
sânge (în seara operației la contravizită) → inspecție a
plăgii operatorii;

- daca bombează sau este echimotică, iar printre firele de

sutura se prelinge sânge → hematom, consecința a unei
hemostaze deficitare → evacuarea hematomului,
hemostaza chirurgicală şi resuturarea plăgii în condiții de
asepsie perfectă;

- o plaga operatorie care evolueaza normal poate fi lăsată

dupa 48 ore fără pansament, infectarea ei de la exterior ne
mai fiind posibilă (în primele 48 ore se recomandă să nu se
umble la un pansament curat, pentru a permite
constituirea barierei de fibrină) → supraveghere mai
uşoară, cu sesizare din timp a diverselor complicații
(seroame, abcese parietale, etc.);

39
- uneori, plaga operatorie evoluează bine 3-4 zile, după care
apar febra, durerea locală, cu stare de rau general,
indispoziție, inapetență, iar la examenul plăgii se constată
roşeață difuză şi tumefacție fluctuentă → sunt semne ale
unui abces parietal ce trebuie tratat corespunzator;

- alteori, la 24-48 de ore de la intervenție → alterare bruscă

a stării generale (facies palid, puls frecvent, TA scazută), cu
senzație de tensiune la nivelul plăgii şi de pansament prea
strans → apariție a unei gangrene a peretelui abdominal
sau toracic (risc vital);

- examinarea plăgii constată edem difuz, tegumente

marmorate şi crepitații; → evoluție spre
- şoc toxico-septic,
- insuficiență hepato-renală,
- perturbări hemodinamice majore;

- tratament efectuat de o echipă mixtă chirurg-anestezist →

deschidere a plăgii cu debridare largă şi excizie a
tesuturilor necrozate, drenaj larg şi lavaj cu apa oxigenată,
antibioticoterapie masivă şi susținerea funcțiilor vitale;

- posibile complicatii care nu au legatură cu intervenția

propriu-zisă (situații în care plaga operatorie evoluează
normal, bolnavul are toleranță digestivă şi tranzit
intestinal, dar starea generala se alterează, prezinta febră

40
 şi frisoane) → examinarea atentă a bolnavului va decela
sursa suferinței:
- abces post-injecțional,
- flebită de cateter,
- infecție urinară,
- pneumopatie acuta, etc..

- existența tuburilor de dren (conditiile unui drenaj corect:

direct, decliv, eficient) → aprecierea, după cantitatea şi
aspectul drenajului, dacă intervenția chirurgicală
evoluează normal sau a apărut o complicație;

- tuburile de dren nu vor fi lăsate în pansament, ci vor fi

racordate la pungi colectoare → protejare a plăgii
operatorii şi a bolnavului (se evită senzația neplacută a
pansamentului umed tot timpul) + posibilitatea de
urmărire a cantității şi aspectului secrețiilor care drenează
(experiența personală permite aprecierea abaterilor de la
normal);

- suprimarea firelor sau agrafelor (în cazul plăgilor

postoperatorii cu evolutie necomplicată): la 5-7 zile dupa
intervenții mici (apendicectomii, herniorafii, etc.), la 10-12
zile în cazul marilor laparotomii.

Externarea bolnavului se va face când plaga operatorie este

cicatrizată, cu firele scoase şi se află în afara complicațiilor
post-operatorii imediate sau precoce.
41
 APLICAREA PANSAMENTELOR

RESPECTAȚ I CONDIȚIILE UNUI BUN PANSAMENT

a) Să fie făcut în condiții aseptice

- Folosiți materiale de protecție şi instrumente sterile
- Spălați şi dezinfectați mâinile, îmbrăcați mănuşi sterile
- Serviți materialele folosind pense
- Nu introduceți în casoletă sau în trusa de instrumente
pensa cu care ați lucrat în plagă
- Nu folosiți aceleaşi instrumente la alți pacienți

b) Să fie absorbant
- Asigurați absorbția secrețiilor pentru a favoriza
cicatrizarea
- Folosiți comprese de tifon şi vată hidrofilă

c) Să fie protector
- Acoperiți plaga cu comprese sterile şi vată
- Asigurați-vă că dimensiunile compreselor depăşesc
marginile plăgii cu cel puțin 1-2 cm
- Dacă zona este expusă microbilor, protejați plaga cu un
strat mai gros de tifon şi vată

d) Să nu fie dureros
- Acționați cu blândețe şi răbdare
- Administrați un calmant la recomandarea medicului dacă
situația o cere
- Spălați plaga prin turnare şi absorbiți surplusul de lichid
şi secrețiile prin tamponare
- Nu fixați pansamentul prea strâns pentru a nu jena
circulația şi a nu produce durere

42
- Asigurați limitarea mişcărilor în acea zonă dacă există
indicații în acest sens

e) Să fie schimbat la timp

- Verificați indicația medicală cu privire la schimbarea
pansamentului;
- Schimbați cât mai rar pansamentul la plăgile chirurgicale
atunci când se menține curat şi uscat;
- În cazul plăgilor secretante schimbați pansamentul ori de
câte ori este nevoie;
- Anunțați medicul şi controlați plaga dacă pacientul acuză
durere sau prezintă febră fără altă cauză, schimbați
pansamentul cu această ocazie.

RESPECTAȚI TIMPII PANSAMENTULUI

a) Crearea câmpului operator

- Degresarea tegumentelor din jurul plăgii pentru a
îndepărta urmele de adeziv de la pansament sau sebumul,
folosind eter sau benzină iodată
- Îndepărtați compresele de la pansamentul vechi cu
blândețe, umezindu-le cu soluție antiseptică dacă sunt lipite
- Dezinfectați tegumentul cu o soluție antiseptică (începând
dinspre plagă spre periferie, schimbați frecvent tamponul)

b) Tratarea plăgii
- Acționați în funcție de recomandarea medicului, de natura
şi evoluția plăgii;

43
- Spălați plaga cu un jet slab de soluție antiseptică dacă
prezintă secreții,
- Îndepărtați tubul de dren, îndepărtați firele şi ajutați
medicul dacă este o plagă recentă
- Aplicați medicamente conform prescripției medicale

c) Acoperirea (protecția plăgii)

- Aplicați comprese sterile care să depăşească marginile
plăgii cu 1-2 cm
- Nu aplicați un strat prea gros de tifon pentru a asigura o
bun capilaritate
- La plăgile care secretă, acoperiți compresele cu strat nu
prea gros de vată pentru a nu permite, stagnarea secrețiilor
în contact cu tegumentul favorizând iritația şi macerarea

d) Fixarea pansamentului :
- Alegeți o metodă de fixare adecvată a regiunii prin
înfăşare sau cu substanțe adezive
- Verificați pansamentul pentru a nu jena circulația de
întoarcere sau dacă asigură repausul în cazul în care este
limitată mişcarea
- Verificați dacă pansamentul jenează mişcarea

OBIECTIVE
• Favorizarea vindecării plăgii
• Prevenirea infecției
• Aprecierea procesului de vindecare
• Protecția plăgii împotriva factorilor mecanici

PREGĂTIREA MATERIALELOR
44
Se face în funcție de tipul de pansament (protector,
absorbant, compresiv, ocluziv, umed)
- Tava medicală/cărucior pentru tratamente, măsuță pentru
pansamente;
- Trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense
anatomice, foarfeci chirurgicale, stilete butonate, sonde
canelate;
- Comprese sterile
- Tuburi de dren sterile
- Mănuşi sterile
- Ochelari de protecție, mască
- Muşama, aleză
- Soluții antiseptice:
- pentru tegumente
- pentru plagă
- Soluții degresante: benzină iodată, eter
- Medicamente: pulberi, unguente
- Materiale pentru fixare: feşi de tifon, benzi adezive,
plasture adeziv , soluție adezivă, ace de siguranţă
- Tăviță renală

PREGATIREA PACIENTULUI

a) PSIHICĂ
- Informarea pacientul asupra necesității efectuării
pansamentului
- Explicarea modul de desfăşurarea al procedurii
- Obținerea consimțământului
b) FIZICĂ
45
- Poziționați pacientul în funcție de segmentul ce trebuie
pansat
- Alegeți poziția de decubit pentru a evita lipotimia
- Asigurați intimitatea pacientului dacă este cazul

EFECTUAREA PROCEDURII:
- Alegeți materialele necesare în funcție de tipul
pansamentului
- Verificați prescripția medicală privind tratarea plăgii
- Evaluați starea pacientului pentru a stabili dacă
pansamentul se face la pat sau la sala de pansamente
- Puneți masca, acoperiți părul, spălați mâinile şi
dezinfectați-le cu alcool
- Îmbrăcați mănuşi sterile, luați din trusă 2 pense sterile
- Îndepărtați pansamentul vechi dacă este cazul, fără să
produceți durere. Dacă este lipit umeziți cu apă oxigenată
sau ser fiziologic; observați plaga
- Curățați tegumentul din jurul plăgii folosind tampoane
îmbibate în benzină sau eter pentru a efectua degresarea şi
apoi dezinfectați cu alcool sau tinctură de iod. Ştergerea se
va face de la plagă spre periferie schimbând des tampoanele
pentru a evita contaminarea
- Spălați plaga prin turnare pentru a nu produce durere,
folosind una din soluțiile dezinfectante recomandate
- Absorbiți secrețiile din plagă prin tamponare pentru a nu
produce durere
- Curățați din nou tegumentele din jurul plăgii folosind
tampon pentru o singură manevră şi ştergeți apoi cu un
tampon uscat
- Efectuați în continuare tratamentul plăgii în funcție de
natura şi evoluția acesteia, aplicând medicamente dacă sunt
recomandate;

46
- Acoperiți cu comprese de tifon sterile care să depăşească
marginea plăgii cu 1-2cm şi aplicați desupra un strat subțire
de vată dacă este necesar
- Fixați prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare
folosind un procedeu adaptat regiunii (circular, în spirală ,
în evantai, cu faşă răsfrântă, în spică)

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
- Aşezați pacientul în poziție comodă şi puneți regiunea
lezată în repaus
- Observați faciesul şi comportamentul la durere
- Observați aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul să
nu jeneze circulația

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

- Colectați deşeurile cu potențial infecțios (comprese,
mănuşi, tuburi de dren, feşi) în recipiente speciale
- Curățați instrumentele şi pregătiți-le pentru sterilizare
- Spălați mâinile cu mănuși
- Dezbrăcați mănuşile
- Spălați mâinile

NOTAREA PROCEDURII
- Notați tipul de pansament, aspectul şi evoluția plăgii data,
ora
- Notați informațiile care trebuie transmise în legătură cu
pansamentele următoare

EVALUAREA EFICACITĂȚII PROCEDURII,

REZULTATE AŞTEPTATE/DORITE:
-Pacientul nu acuză durere ;
- Pansamentul este bine fixat şi curat;
- Plaga este în curs de vindecare
47
REZULTATE NEDORITE / CE FACEȚI?
- Pacientul acuză durere, tegumentele sunt roşii, edemațiate,
plaga cu secreții ;
- Anunțați medicul şi efectuați îngrijirile recomandate
- Tegumentele îşi schimbă culoarea, pot apare furnicături
- Pansamentul este prea strâns. Refaceți bandajul
- Pansamentul se umezeşte din cauza secrețiilor
- Aplicați un strat protector şi absorbant de vată
- Montați tub de dren la recomandarea medicului sau sub
supravegherea acestuia
- Schimbați pansamentul de câte ori este nevoie

Tipuri de pansamente

1.PANSAMENTUL PROTECTOR
OBIECTIV
- Acoperirea unei plăgi care nu secretă, nu prezint tub de
dren (plagă operatorie, locul unei injecții sau puncții, locul
unde este montat un cateter venos) pentru a realiza protecție
față de mediul înconjurator
RECOMANDĂRI
- Puteți folosi materiale sintetice în locul compreselor mari

2.PANSAMENTUL ABSORBANT
OBIECTIV
- Acoperirea plăgilor drenate sau secretante cu un strat de
comprese şi un strat de vată
RECOMANDĂRI
48
- Respectați etapele de efectuare a pansamentului
- Supravegheați pacientul pentru a putea schimba
pansamentul mai ales dacă se îmbibă
- Dacă medicul montează tub de dren notați cantitatea de
lichid eliminată

3. PANSAMENTUL OCLUZIV
OBIECTIV
- Acoperirea cu comprese şi vată a plăgilor însoțite de
leziuni osoase peste care se aplică aparatul gipsat pentru
imobilizare
RECOMANDĂRI
- Pentru îngrijirea plăgii se poate face fereastră

4. PANSAMENTUL COMPRESIV
OBIECTIV
- Acoperirea unei plăgi sângerânde în scop hemostatic,
pentru imobilizarea unei articulații în caz de entorsă sau
pentru reducerea unei cavități superficiale după
puncționare
RECOMANDĂRI
- Respectați etapele de efectuare a pansamentului .
- Aplicați peste comprese un strat mai gros de vată astfel
încât să se acopere reliefurile osoase şi compresiunea să fie
repartizată uniform pe toată suprafaţa regiunii, să nu
împiedice circulația de întoarcere.

5. PANSAMENTUL UMED
OBIECTIV
- Diminuarea edemului inflamator
RECOMANDĂRI
- Aplicați comprese umede reci îmbibate în soluții
recomandate de medic (Rivanol, cloramină, etc.)
49
- Protejați cu o bucată de material plastic
- Fixaţi
- Reumeziți din timp în timp (maxim la 5-10 min) sau
schimbați compresele deoarecese încălzesc şi produc un
efect contrar.

BANDAJE. FIXAREA PANSAMENTULUI PRIN

ÎNFĂŞARE (BANDAJAREA)

OBIECTIV
Fixarea pansamentului în regiunile în care substanțele
adezive nu asigură această cerință (extremități, regiunea
capului, regiuni articulare).
- Fixarea pansamentelor pe regiuni supuse traumatismelor
în timpul unor accidente (mână, membru inferior)
- Efectuarea pansamentului compresiv
- Imobilizarea temporară în traumatismele membrelor
(entorse, luxații, fracturi)
PREGĂTIREA MATERIALELOR
- Feși de tifon de mărimi diferite (lățimi între 5 şi 25 cm,
lungimi între 2 şi 5m)
- Feşi elastice
- Foarfeci
- Ace de siguranță, plasă, leucoplast
PREGĂTIREA PACIENTULUI
- Procedura este efectuată de regulă după pansament
(pentru fixare) ceea ce presupune pregătirea prealabilă
- Continuați să comunicați cu pacientul pentru atingerea
obiectivului
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Alegeți feşile de dimensiuni corespunzătoare regiunii şi
scopului
50
- Alegeți tehnica de înfăşare în funcție de zonă
- Stați tot timpul cu fața la pacient
- Țineți faşa în mâna dreaptă între police şi celelalte patru
degete, iar cu mâna stângă prindeți capătul liber
- Trageți primele 4-5 tururi circulare la o distanță de 10-15
cm de plagă. După primul tur colțul liber al feşii aşezat oblic
se restrânge şi se acoperă cu al II-lea tur pentru a fi mai
bine fixată
- Continuați înfăşarea în funcție de regiune folosind o
modalitate adecvată circular , în spic, în evantai, în spirală
etc.
1. ÎNFĂŞAREA CIRCULARĂ
- Folosiți tehnica pentru regiuni cilindrice: cap, gât, torace,
abdomen, braţ, articulația pumnului
- La membre, începeți înfăşarea de la extremitate spre
rădăcină în sensul circulației de întoarcere (de la partea mai
subțire)
- Acoperiți pansamentul în întregime prin ture, suprapuse
- Fixați cu ac de siguranță, leucoplast sau prin nod la
distanță de plagă pentru a nu produce jenă
2. ÎNFĂŞAREA ÎN SPIRALĂ
- Folosiți tehnica pentru membre (gambă, antebraț ) regiuni
tronconice şi suprafeţe întinse
- Efectuați după turele circulare inițiale, ture oblice în aşa
fel încât tura următoare să acopere jumătate din cea
anterioară
- Răsturnați din când în când faşă pentru a asigura
apropierea de segment
3. ÎNFĂŞAREA ÎN EVANTAI
- Folosiți înfăşarea pentru articulații (cot, genunchi, călcâi)
- Începeți cu două ture circulare deasupra articulației
51
- Continuați cu ture oblice descendente în aşa fel încât faşa
să se suprapună la distanțe mai mici în plică şi mai mari în
partea expusă ajungând circular la nivelul liniei articulare
şi apoi oblice sub articulație
- Încheiați cu două ture circulare şi fixați cu ac de siguranță,
leucoplast
4. ÎNFĂŞAREA RĂSFRÂNTĂ

- Folosiți tehnica pentru membre (gambă , antebraț , regiuni

tronconice şi suprafețe întinse) pentru a asigura o mai bună
etanşare
- Începeți cu 2 ture circulare
- Continuați oblic în sus până pe fața anterioară a
segmentului unde fixați faşa cu policele sau cu ajutorul altei
persoane, o răsfrângeți şi continuați în jos încojurând
segmentul pe fața posterioară acoperind 1 din tura
anterioară
- Continuați cu tura oblic pe fața anterioară şi repetați
manevra de răsfrângere a feşii şi de acoperire a feței
posterioare până când pansamentul este fixat
- Încheiați prin ture circulare
- Fixați capătul liber cu ac de siguranță sau leucoplast
5. ÎNFĂŞAREA ÎN SPICĂ
- Folosiți pentru regiuni articulare: scapulo-humerală,
inghino-abdominală, cot, picior, pumn
- Începeți de regulă deasupra articulației prin ture circulare
- Treceți faşa dedesuptul articulației, în formă de "8"
înconjurând zona vecină acoperind tura precedentă
jumătate sau două tururi
- Terminați prin ture circulare
- Fixați capătul liber

52
 ÎNGRIJIREA STOMIILOR

Stomă - vine de la cuvântul grecesc ”stoma”, care

înseamnă gură sau gaură.
Stomie - înseamnă crearea printr-o intervenție
chirurgicală a unei deschizături (stomă) prin care se
realizeză o comunicare între un organ cavitar și tegument,
sau realizarea unei noi deschideri între două formațiuni.
Anus artificial - orificiu intestinal artificial creat printr-o
intervenție chirurgicală, în vederea eliminării conținutului
intestinal
In funcție de locul stomei se folosesc mai multe denumiri și
anume:
- 1. Ileostomie - deschiderea și fixarea intestinului subțire
printr-o intervenție chirurgicală la nivelul pielii peretelui
abdominal (stoma este la nivelul ileonului)
- 2. Colostomie - deschiderea și fixarea colonului, printr-o
intervenție chirurgicală la nivelul pielii peretelui abdominal.
Poate fi temporară sau definitivă.
Stoma poate fi la nivelul colonului ascendent,transvers sau
descendent.
- 3. Urostomie :- nefrostomie - ceearea operatorie a unei
comunicări între rinichi și piele printr-o sondă
- ureterostomie - aducerea ureterului la piele
printr-o stomă
- cistostomie - aducerea vezicii urinare la piele
printr-o stomă (poate fi temporară sau definitivă)
- uretrostomie - aducerea uretrei la pielea
perineală printr-o stomă

53
- 4. Gastrostomie - crearea unei comunicări între stomac și
peretele abdominal print-o stomă creată chirurgical. Scopul
fiind nutriția pacientului.

Echipamentul necesar îngrijirii stomelor

- măsuță sau tavă pentru materiale

- un vas cu apă caldă
- fașă sau prosoape de hârtie
- aparat colector - există o mare varietate de aparate
colectoare sau pungi. Alegerea tipului de material colector
se face în funcție de mai multe criterii: tipul stomei,
localizarea, gradul de autonomie, activitățile pacientului,
timpul pe care îl are pacientul la dispoziție pt îngrijirile sale,
etc.
- foarfeci
- cană de măsurat conținutul
- mănuși nesterile
- cremă de barieră pt. protejarea pielii din jurul stomei
- recipient pt. material murdar

Conduita asistentei în practica de îngrijire

În primele zile din perioada post-operatorie asistenta:

- pansează rana abdominală
- din prima zi după operație ajută pacientul să se ridice
- în a 2-a a 3-a zi după operație, chirurgul verifică
permeabilitatea stomei, acuma se elimină un scaun păstos,
mirositor.
- protejează patul cu mușama și aleză
- asigură intimitatea pacientului, îl ajută să adopte o poziție
confortabilă
- îl incurajează să participe la îngrijire
54
- îmbracă mănuși
- așează un prosop de hârtie sau o fașă în jurul stomei pt a
proteja zona înconjurătoare de scurgeri sau revărsări
- golește aparatul colector și la nevoie măsoară conținutul
- îndepărtează aparatul
- spală pielea din jurul stomei cu apă caldă și săpun neutru,
săpunul obișnuit poate irita pielea
- observă aspectul și culoarea stomei și a pielii dimprejur
- aplică o cremă protectoare, pe care apoi o îndepărtează
- fixează aparatul nou pregătit astfel încât să nu prezinte nici
o scurgere în jurul stomei
*Îngrijirea stomei nu este o practică sterilă, trebuie însă
menținute standarde ridicate de curățenie.
*Îngrijirea stomei trebuie coordonată cu dușul și baia ori
de câte ori este posibil.
*Majoritatea pungilor sunt rezistente și permit băile și
dușul. pacientul trebuie învățat să-și protejeze pielea
împotriva iritării și infecțiilor.
*Conținutul pungii de la stomă trebuie golit la toaletă.
*Pungile murdărite trebuie tratate ca și gunoi.

Plan de îngrijire pacientul cu Gastrostomie

Gastrostomia este crearea unei legături directe între cavitatea
gastrică şi mediul extern prin intermediul unei sonde
55
 Scopul: alimentarea pacientului, care necesită, timp îndelungat
alimentaţie pe cale artificială (stricturi esofagiene)

1.DIAGNOSTIC 2.OBIECTIVE 3.INTERVENȚIILE 4.EVALUARE

DE NURSING ASISTENTEI

Alimentaţie Pacientul să fie Alimentează

-
pacientul:
pregăteşte bulionul
Pacientul este echilibrat
nutriţional, greutatea
inadecvată: echilibrat alimentar din amestecuri de corporală se menţine
Deficit nutritional alimente cu valoare calorică constantă.
Manifestări: - mare, cu conținut în
vitamine, ușor de
scădere în digerat(lapte, zahăr, supă
greutate. strecurată,unt, ou crud,
sucuri de fructe, cacao,
zeamă de compot
-reguli de preparare:-
amestec omogen,lichid cu
temperatura de 37gradeC
-administrează bulionul
alimentar prin intermediul
sondei cu ajutorul seringii
Guyon, cantitatea la o masă
fiind de 500ml.,injectarea
se face lent și se închide
sonda după injectarea
alimentelor
-educă pacientul pt. a-și
pregăti singur alimentele și
să se alimenteze la
domiciliu.

Anxietate Pacientul să fie -menajează psihicul Pacientul are capacitatea

Cauza: - echilibrat pacientului prin asigurarea de a se îngrijii.Pacientul
neliniştea în psihic unui mediu de intimitate acceptă infirmitatea sa.
legătură cu starea atunci când se aplică
sa. tehnicile de nursing;
-implică familia în
Manifestări: - îngrijirea pacientului
depresie psihică

56
 1. 2. 3. 4.
|
Alterarea Tegumentele - îngrijeşte tegumentele din
integrităţii ' să fie curate, jurul fistulei prin curăţare,
tegumentelor integre, fără uscare, protejare cu cremă şi Pacientul prezintă
din jurul leziuni în aplicarea unui pansament uscat; tegumente integre, în
fistulei jurul fistulei. - învaţă pacientul să se jurul fistulei.
Cauza: îngrijească singur.
- iritaţie
produsă de
sucul gastric.
Manifestări:
- roşeaţă;
- ulceraţii.

Riscul alterării Familia să fie - poartă discuţii cu familia şi o

dinamicii implicată în antrenează în îngrijirea
familiale îngrijirea pacientului. Familia ajută pacientul
Cauza: pacientului. în îngrijire devenind
- modifica suportul său moral.
rea schemei
corporale.
Manifestări:
- izolare;
- singurătate.

„Plan de îngrijire - ghid"

Pacientul cu colostomie
Colostomia reprezintă orificiul de evacuare a materiilor fecale creat pe cale
chirurgicală,
după o intervenţie pe colon

DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚIILE EVALUARE

DE NURSING ASISTENTEI

Perturbarea Pacientul să se -menajează Pacientul se adaptează la

imaginii de sine adapteze la noua psihicul
lui formă bolnavului, noua sa situație, cunoaște
Cauza: corporală asigurând
-neadaptarea la intimitate în cum să se autoîngrijească
schimbarea timpul manevrelor
schemei corporale de îngrijire
Manifestări: - identifică cu
pacientul influența
-izolare modificării
schemei corporale
asupra vieții
sociale și
profesionale

Deshidratare
Cauza: Pacientul să-și -asigură Pacientul își menține
greutatea corporală
-intoleranță mențină echilibrul alimentația constantă, nu apar semne
de deshidratare.
digestivă hidroelectrolitic și pacientului :2-3
Manifestări: nutritiv zile alimentație
-scăderi în parenterală apoi
greutate alimentația
hidrică,
continuându-se cu
alimentație
semipăstoasă,
neflatulentă.
-asigură măsurile
pt.prevenirea
escarelor și a
complicațiilor
pulmonare
-educă familia
pacientului în
vederea preparării
hranei

Risc de infecții -Să se vindece - Pansează plaga Plaga chirurgicală

plaga chirurgicală
Cauza: fără complicații, chirurgicală vindecată
pacientul să știe
- scăderea să folosească - Supraveghează
aparatul de fixare
rezistenței la nivelul drenajul
colostomiei pt.
organismului colectarea - Îngrijește
materiilr fecale. colostomia
a) Primele zile
pansament gros
absorbant; pt
menținerea
umidității
intestinului; se
aplică comprese
îmbibate în ser
fiziologic
b) după reluarea
alimentației
naturale, se aplică
pansamentul gros
absorbant care se
schimbă frecvent;
 curăță
tegumentele din
jur cu ser
fiziologic, se
protejează cu
pomadă.
c) adaptarea
aparatului de
colectare a
materiilor fecale
pt. a putea creea
independență
pacientului
Riscul alterării Familia să fie - Educă familia pt. Familia se implică în
dinamicii implicată în
familiare îngrijirea a creea îngrijirea pacientului și
pacientului pacientului un este suportul său moral
Cauza:
-modificarea mediu de liniște și
schemei corporale încredere

Patologia esofagului

Esofagul - este un organ muscular cu rol în deglutiție

- este un organ profund inabordabil examenului fizic, informațiile

provin numai din anamneză și examenele paraclinice

Semne și simptome ale patologiei esofagiene:

-disfagia- dificultate în deglutiția alimentelor cu senzația de oprire a bolului

alimentar undeva în traiectul esofagului

- durere cu variantele de pirozis și durere toracică anterioară

- regurgitația
 Îngrijirea pacientului cu Hemoragie digestivă
superioară

Hemoragia digestivă superioară (H.D.S.) este sângerarea care are loc în esofag,
stomac, duoden și jejunul proximal, exteriorizându-se fie pe cale superioara prin
varsaturi( hematemeză), fie pe cale inferioara, prin scaun (melenă), fie ambele.
Exteriorizarea prin vărsaturi se face sub formă de sânge proaspat sau partial
digerat, "in zaț de cafea", iar exteriorizarea anala este cu sânge de culoare negră.

Este o urgență medico-chirurgicală

Plan de îngrijire

Diagnostic de Obiective Intervențiile asistentei Evaluare

nursing

Pacientul să - evaluează gravitatea Pacientul prezintă

Deficit de hemoragiei la locul
fie echilibrat accidentului prin scaun cu aspect
volum lichidian
Cauze: volemic și măsurarea pulsului, normal, nu prezintă
- pierderi hidroelectrolit tensiunea arterială; vărsături, anemia este
anormale de -
lichide ic în zilele - transportă imediat corectată
- hematemeză; următoare pacientul la spital;
- melenă -
- transpiraţie. - colectează produsele
Manifestări: eliminate: scaun,
- sete; vărsături, apreciind
- astenie; cantitatea şi aspectul;
- ameţeli; -
- paloarea - asigură repausul
- digestiv prin alimentaţia
- tegumente pe cale naturală până la
lor; oprirea hemoragiei;
- anemie. - aplică măsurile de
hemostază: pungă cu
 gheaţă pungă cu gheaţă în
regiunea epigastrică,
administrează medicaţia
hemostatică, administrea-
ză soluţii hemostatice pe
cale orală cu cubuleţe de
gheaţă;
-
- asigură echilibrul
hidroelectrolitic şi corec-
tează anemia prin
soluţiile prescrise de
medic (ser fiziologic,
soluţie Ringer, sânge
integral, plasmă);
-
- alimentează pacientul
pe cale naturală după
oprirea hemoragiei
ziua I. 20-30 ml/h ceai,
lapte rece;
ziua II. se creşte
cantitatea de lapte şi
ceai;
ziua III, piure, griş cu
lapte;
ziua IV. budincă, cremă de
lapte;
ziua V. se adaugă legume
fierte, ou fiert moale

Să diminueze - explică pacientului Pacientul cunoasște

Anxietate anxietatea. factorii declanşatori ai
Pacientul să hemoragiei; modul de viață ce
Cauze:
- necunoaşterea cunoască - îl învaţă să păstreze trebuie respecta pt. a
prognosticului boala sa şi repausul fizic şi psihic; preveni un nou
bolii. măsurile de - favorizează un climat de
episod hemoragic
Manifestări: prevenire a linişte şi securitate.
- nelinişte; complica-
agitaţie ţiilor

Pacientul să - asigură repausul la pat Pacientul este echili-

brat circulator,
Risc de aibă respiraţia în decubit dorsal, după hodro- electrolitic şi
complicaţii şi circulaţia caz, poziţie psihic.
Cauze: restabilite, să Trendelenburg;
- dezechilibrul fie corectată - repausul se menţine
hidro- anemia în cca 3 zile după oprirea
electrolitic; hemoragiei;
- anemia decurs -
Manifestări: de ...zile. - monitorizarea pulsului,
- alterarea T.A. respiraţie la
circulaţiei: intervalele stabilite în
tahicardie, funcţie de gravitatea
hipotensiune cazului (30-60 min).
arterială, -
colaps; - recoltează sânge pentru
- stare de şoc. examene de laborator în
vederea aprecierii anemiei
şi şocului hemoragic;
-
- pregăteşte sonda
Blackmoore pentru a fi
introdusă când hemoragia
nu se opreşte după
administrarea medicaţiei
hemostatice;
-
pregăteşte preoperator
pacientul, la indicaţia
medicului

Pacientul - ajută pacientul în Pacientul se

Lipsa autonom în satisfacerea nevoilor îngrijește în mod
autonomiei in
asigurarea igienice ale organismului, autonom
îngrijirile îngrijirilor pt a-i conserva energia;
personale
personale
Cauze: în...zile - deserveşte bolnavul la
- anemie; pat cu bazinet şi urinar;
- astenie; îl ajută să se alimenteze.
Manifestări:
- incapacitatea
de a-şi acorda
îngrijiri
igienice, de a se
alimenta, de a
se deplasa.

Patologia stomacului și intestinului subțire

 Îngrijirea pacientului cu boală ulceroasă

Boala ulceroasă este o ulcerație pe stomac, pe porțiunea inferioară a esofagului,

sau pe duoden.Boala interesează întregul organism.Ulcerația este favorizată de
secreția gastrică crescută de HCl și aproape întotdeauna de infecția locală cu
Helicobacter pylori.Este cea mai frecventă boală digestivă, fiind corelată cu
condițiile geografice (zone industrializate) și condițiile de stres.Localizarea
ulcerului pe duoden este mai frecventă decât localizarea gastrică.

Circumstanțe de apariție:

- persoane cu orar neregulat de alimentație, exces de condimente, alcool și tutun

- persoane cu teren ereditar

- persoane cu stres fizic si psihic

- persoane cu tratamente cronice cu aspirină, corticoizi, antiinflamatoare

nesteroidiene

- frecvența mai mare la bărbați

- incidența maximă la persoanele cu vârsta între 55-60 ani, pentru localizarea

gastrică a ulcerului.
 Pan de îngrijire Îngrijirea pacientului cu boală
ulceroasă

Diagnostic de Obiective Intervențiile asistentei Evaluare

nursing
Disconfort Pacientul să aibă o - asigură repausul fizic şi psihic al Durerile
abdominal stare de confort pacientului (12 -14 ore pe zi repaus diminuează,
fizic să se poată la pat, repaus obligatoriu post- perioadele de
Cauze: alimenta în decurs prandial) în perioada dureroasă; acalmie se
de...zile. prelungesc;
-alterarea - asigură dieta de protecţie Pacientul
integrităţii gastrică, individualizată în funcţie respectă dieta
mucoasei gastrice; de fazele evolutive ale bolii; prescrisă
alimentaţia este repartizată în 5-7
mese pe zi.
Alimente permise: laptele dulce,
Manifestări: făinoasele fierte în lapte, ou fiert
- durere moale sau sub formă de ochi
epigastrică care românesc, carne de viţel sau de
apare la 1-2 ore pasăre (fiartă sau ia grătar), pâine
după mese sau veche de o zi, supe de zarzavat,
nocturn; legume sub formă de pireuri,
- pirozis: sufleuri, biscuiţi, prăjituri de casă,
- foame fructe coapte
dureroasă Alimente interzise: lapte bătut,
iaurt, carne grasă, legume tari
(varză, castraveţi), pâine neagră,
cafea, ciocolată, supe de carne,
sosuri cu prăjeli, alimente reci sau
fierbinți, conserve, condimente
-pregătește pacientul pt.explorări
funcționale și îl îngrijește după
examinare
- administrează medicația prescrisă
de medic: antiacidă, alcalizantă,
antisecretoare, sedativă.

1 2 3
4
- informează pacientul asupra
efectelor secundare ale
medicaţiei;
 Anxietate Pacientul să fie - identifică împreună cu Pacientul este
echilibrat psihic pacientul cauzele anxietăţii; echilibrat psihic;
Cauze:
- necunoaşterea în...zile; abandonează
Să cunoască - pregăteşte psihic pacientul în fumatul şi alcoolul;
prognosticului regimul de viaţă vederea tuturor investigaţiilor şi cunoaşte regimul
bolii. pe care trebuie tratamentelor; de viaţă impus.
Manifestări: - să-l respecte.
îngrijorare, teamă - educă pacientul pentru
profilaxia secundară a bolii;
evitarea stresului', a alimentelor
iritante pentru stomac, renunţarea
la obiceiuri dăunătoare (alcool,
fumat).
Deficit de volum Pacientul să fie - supraveghează pulsul, Pacientul este echi-
lichidian echilibrat volemic tensiunea arterială, apetitul, librat nutriţional,
Cauze: şi nutriţional în semnele de deshidratare, scaunul nu prezintă semne
decurs de...zile. şi greutatea corporală; de deshidratare.
- vărsături;
- inapetenţă.
- pregăteşte pacientul
Manifestări:
- anemie; preoperator atunci când aceasta se
impune; i
- scădere
ponderală;
- face bilanţul zilnic între
- astenie.
lichidele ingerate şi cele eliminate
(ingesta - excreta);
- administrează pe cale
parenterală soluţiile perfuzabile
prescrise.

Îngrijirea pacientului cu Enterocolită

Enterocolitele sunt inflamații simultane ale mucoasei intestinului

subțire și colonului.Enterocolita infecțioasă este o inflamție a mucoasei
cauzată de o bacterie, de un virus sau de un parazit.Contaminarea se
fcae prin ingestia alimentelor infectate,sau prin transmiterea între
indivizi.

Plan de îngrijire

DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚIILE EVALUARE

DE NURSING ASISTENTEI
Deshidratare Pacientul să-şi -psihic asigură repausul fizic şi
al pacientului; Pacientul este
Cauze: recapete echilibrat
echilibrul hidric - menţine igiena hidroelectrolitic
- vărsături; şi nutriţional tegumentelor, a lenjeriei; ; este apetent.
- scaune în...zile
subţiri (lichide) Pacientul să - reechilibrează
5-10-30/zi. aibă o hidroelectrolitic pacientul
Manifestări: alimentaţie prin regim hidric 24-48 ore
- adinamie; completă în cca (apă şi zeamă de orez);
- sete; 10 zile.
- oligurie; -apoi regim alimentar de
- hipotensiune tranziţie; orez fiert în apă,
arterială; brânză de vaci, carne fiartă,
ou fiert moale; după 8-10 zile
se poate introduce laptele şi
mezelurile;
- supraveghează scaunul,
- colaps;
frecvenţa, consistenţa;
- tahicardie.
- supraveghează
manifestările de deshidratare:
aspectul tegumentelor,
diureza, pulsul, T.A.,
comportamentul pacientului;
- recoltează produsele pentru
examen bacteriologic
(coprocultură).
- supraveghează durerile
Disconfort Să diminueze abdominale şi caracteristicile Durerile
abdominal greţurile şi lor; abdominale s-au
durerile redus.
Cauza: abdominale - recomandă pacientului
- procesul în...zile. . poziţia antalgică' de
inflamator diminuare a durerilor;
intestinal. -Să prezinte
Manifestări: stare de comfort - administrează tratamentul
- dureri fizic antispastic.
abdominale
difuze sau colici
abdominale;
- greţuri
- tenesme
rectale.

Hipertermie - administrează tratamentul

infecţios recomandat de Pacientul este
afebril.
Cauza:
- procesul
Pacientul va medic;
infecţios. avea -
- măsoară temperatura
Manifestări: temperatura corpului şi notează în foaia de
- temperatura corpului între temperatură.
peste 37 grade 36 şi 37 grade C
C. în...zile

Riscul - respectă măsurile de

Pacientul Să Nu prevenire infecţiilor a Nu se
răspândirii in devină Sursă De nosocomiale. înregistrează
fecţiei infecţie pentru răspândirea
alte persoane procesului
infecţios.

Patologia intestinului gros

 Îngrijirea pacientului cu rectocolită ulcero-hemoragică

Rectocolita hemoragică este reprezentată de existența unor leziuni

cu caracter ulcerativ purulent localizate în regiunea rectosigmoidiană,
dar în 30% din cazuri poate cuprinde colonul în întregime. Boala
evoluează în pusee, cu perioade de liniște relativă.Îngrijirea
intraspitalicească se asigură în timpul puseelor acute.

Circumstanțe de apariție:
- persoane cu vârste cuprinse între 24-45 ani
- etiologie neprecizată
- frecvent boală familială

Plan de îngrijire Rectocolita ulcero-hemoragică

Diagnostic de Obiective Intervențiile Evaluare
nursing asistentei
Disconfort Pacientul să nu - asigură repausul
abdominal prezinte dureri la pat fizic şi psihic Durerile
abdominale în perioadele abdominale,
Cauza: în...zile evolutive; tenesmele rectale
- procesul diminuează.
inflamator Pacientul să - administrează
intestinal. prezinte stare de medicaţia prescrisă Perioadele de
Manifestări: remisiune se
dureri bine fizic și psihic (antiinflamatoare,
- antiinfecţioasă, prelungesc
abdominale; simptomatică) şi
- dureri după urmăreşte efectele
defecaţie medicaţiei;
jenă permanentă
ano- rectală pregăteşte pacientul
pentru examenul
endoscopic şi
radiologie şi îl
îngrijeşte după
examinare.
 Pacientul este
Deshidratare Pacientul să -asigură
echilibrat
prezinte alimentaţia: regim
Cauze: hidroelectrolitic şi
eliminări hidric în primele
- scaune diareice nutriţional.
intestinale zile ale fazelor
frecvente (de la scurte, apoi supe de Prezintă scaun
normale în...
3-20/24 h) cu zarzavat îmbogăţite normal
săptămâni
mucus, sânge şi cu griş şi orez,
puroi. Pacientul să fie brânză de vaci, ouă
echilibrat moi, carne fiartă,
Manifestări:
hidroelectrolitic. piure de morcov.
- astenie
- paloare - Regimul este
- anemie sodat. Regim
- scădere hipercaloric, în caz
ponderală de denutriţie, în
perioadele de
linişte;
- supraveghează
scaunul pacientului
și caracteristicile lui
Anxietate
-furnizează
Să diminueze Pacientul este
Cauze: pacientului
anxietatea echilibrat psihic
- incertitudinea cunoştinţele
faţă de pacientului, să i se necesare despre
prognosticul atragă atenţia asu- boală, despre
bolii. pra normelor de tratamentul de
Manifestări: viaţă pe care întreţinere şi despre
- îngrijorare; trebuie să le alimentaţia pe care
- insomnie; respecte. trebuie să o
- iritabilitate respecte.
-psihotropia este
foarte utilă pt. a
diminua anxietatea
pacientului

Risc de alterare a Pacientul să

stării generale prezinte perioade -supraveghează Nu au apărut
de acalmie cât pulsul, T.A. şi le complicații,
Cauze: mai lungi, să nu
prezinte notează grafic semne de
- hemoragii manifestări deshidratare
- perforaţii ale caracteristice
colonului. complicaţiilor -recoltează produse
în vederea
Manifestări: examenelor de
- deshidratare;
laborator
alterarea
circulaţiei şi -supraveghează
respiraţiei; manifestările de
-caşexie deshidratare(aspect
ul tegumentelor și al
mucoaselor, TA,
pulsul, diureza) și
anunță medicul
dacă constată
semnele de
deshidratare

-pregătește
pacientul
pt.intervenția
chirurgicală la
nevoie.

Patologia chirurgicală a ficatului și căilor biliare

Îngrijirea pacientului cu ciroză hepatică

Ciroza hepatică este o suferință cronică a ficatului, cu evoluție progresivă,

caracterizată prin dezorganizarea arhitecturii hepatice, țesutul conjunctiv
structurându-se în benzi de scleroză. Hepatitele acute cu virus B și C pot
determina hepatite cronice, care apoi degenerează în ciroză hepatică.

Circumstanțe de apariție:

- persoane cu hepatită virală tip B ,C sau D în antecedente

- persoane consumatoare de alcool

- persoane cu tulburări metabolice( diabet zaharat, supra și sub-alimentație)

- persoane tratate cu medicație hepatotoxică

- suferinzi ai unor obstrucții cu infecții în teritoriul căilor biliare, care determină

proliferarea țesutului conjunctiv

- femeile la menopauză, tinerii , cauzele fiin necunoscute.

 Plan de îngrijire Îngrijirea pacientului cu ciroză
hepatică

Dg.de nursing Obiective Intervențiile asistentei Evaluare

Disconfort Pacientul să - asigură repausul la pat 16-18 Pacientul prezintă

abdominal prezinte stare de ore pe zi în decubit dorsal sau în stare staţionară
confort fizic, să se poziţia adoptată de pacientul cu clinică, diureza
Cauza: amelioreze starea ascită masivă, care să-i creşte, greutatea
generală în... zile faciliteze respiraţia; corporală scade.
- procesul
inflamator
hepatic; - administrează tratamentul
Manifestări: cortizonic, diuretic,
- fatigabilitate hepatoprotector, lipotrop;
;
- anxietate; - pregăteşte pacientul şi
- inapetenţă; materialele pentru puncţia
- greţuri; abdominală evacuatoare (dacă
- balonare, este cazul).
postpran- dială;
- mărimea în
volum a
abdomenului.
Deficit de Pacientul să nu - recoltează sângele, urina, Pacientul nu
volum de lichid prezinte pentru examenele de laborator; prezintă
hemoragii. manifestări
Cauze: - supraveghează scaunul, hemoragice.
- epistaxis; urina (cantitativ şi culoare),
- gingivoragii; icterul tegumentar, greutatea
- metroragii; corporală şi le notează în foaia
- melenă; de temperatură;
- hematemeză.
Manifestări: - supraveghează
- alterarea comportamentul pacientului;
circulaţiei şi sesizând semnele de agravare a
respiraţiei stării sale;
- hidratează oral pacientul
când nu varsă și pe cale
parenterală în celelalte situații,
cu soluțiii glucozate, tamponate
cu insulină
- alimentează cu produse
lactate, zarzavaturi, fructe
fierte, coapte, supe, piureuri
(desodate)
 - educă pacientul și
antrenează familia pentru a
respecta alimentația și normele Familia este
Lipsa de viață impuse în funcție de implicată în
autonomiei în stadiul bolii. îngrijirea
Pacientul să pacientului ,și
îngrijirile atingă un grad cunoaște măsurile
personale maximun grad de îngrijire.
-reduce la maxim efortul fizic al
Cauze: maxim de pacientului prin desrvirea la pat,
autonomie ăn pt. ai conserva energia
-slăbiciune funcție de stadiul -menține igiena tegumentară, a
-epuizare bolii, familia să lenjeriei, a cavității bucale
fie implicată în (când pacientul prezintă
Manifestări: gingivoragii, gust amar)
îngrijire
-incapacitatea de
a se spăla și
îmbrăca,de a
merge la tualetă.

Risc de alterare -să se mențină

a integrității integritatea - respectă normele de prevenire Pacientul prezintă
a infecțiilor nosocomiale tegumente integre
tegumentelor tegumentelor
- supraveghează edemele,
Cauza: măsoară greutatea corporală
-pruritul -supraveghează icterul
-edemele -administrează medicație
calmantă a pruritului
Manifestări:
-leziuni de
grataj
 Plan de îngrijire Ingrijirea pacientului cu
Colecistita acuta

Colecistita acută este o inflamație acută a vezicii biliare. De cele mai

multe ori apar pe fondul unei litiaze subiacente, al unei colecistite cronice
preexistente sau sunt secundare unor septicemii sau bacteriemii.

Diagnostic de Obiective Intervențiile asistentei Evaluare

nursing
Disconfort
abdominal Pacientul să nu - administrează Pacientul
Cauza: prezinte dureri în medicația analgezică prezintă stare
- procesul următoarele ore antispastică de bine și
inflamator recomandată de medic confort
Manifestări:
- dureri în
hipocondrul drept, -asigură repausul fizic și
cu iradiere în psihic
umărul drept;
- greţuri;
- vărsături -pregătește pacientul pt.
biliare;
- icter examenul radiologic al
căilor biliare, după
cedarea fenomenelor
acute
Hipertermie Pacientul să aibă foloseşte mijloacele Pacientul
Cauza: temperatura antiinflamatoare este afebril
- procesul
corporală de 36-37 nemedicamentoase
inflamator grade C
Manifestări: -administrează
- temperatura 39-
40°C medicația
- frison
antiinfecțioasă

-supraveghează
temperatura corporală,
pulsul și TA.

- recoltează produse pt.

examene de laborator
(VSH, HL)
Anxietate creează un climat de Pacientul are
Să se amelioreze
Cauza: anxietatea. încredere empatică o stare de
- necunoaşterea bine
prognosticului - pregăteşte fizic
pacientul pentru
bolii investigaţii.
 Plan de îngrijire Îngrijirea pacienților cu
Calculoza biliară
Calculoza biliară este o afectiune ce constă în prezența calculilor in
vezica biliară. Calculii biliari sunt depozite solide care se formează in
vezica biliară sau căile biliare atunci când substantele din bilă, cum ar
fi colesterolul si bilirubina, cristalizează.

Pacienții pot prezenta de la un singur calcul biliar până la cateva

sute. Calculii biliari pot fi mici sau pot ajunge la dimensiunea unei
mingi de golf. Majoritatea calculilor biliari sunt mai mici de 2 cm.

Riscul de aparitie a calculilor biliari crește odata cu vîrsta. Incidența

litiazei biliare crește cu 1 -3% pe an. Peste 70 ani, între 10 si 15% din
barbați sunt afectati, comparativ cu 25 -30% femei. La copii prezența
calculilor este asociată cu anomalii congenitale, malformații biliare sau
afectiuni. Litiaza biliară este mai frecventă la femei decât la bărbați.
Explicația poate consta în faptul că hormonii estrogeni determină
creșterea secreției de colesterol, iar progesteronul favorizează staza
biliară.

Dg de nursing Obiective Intervențiile asistentei Evaluare

- asigură repausul la pat pe
Durere acută Să diminueze perioada colicii biliare: Durerile au
durerile cedat; pacientul
Cauza: colicative şi - aplică pungă cu gheaţă în nu prezintă
vărsăturile în... regiunea hipocondrului drept; vărsături, nu
- procesul ore sunt semne de
patologic. - asigură hidratarea şi deshidratare.
Manifestări: alimentarea în funcţie de
- durere perioada evolutivă;
colicativă în - 24 ore regim hidric şi apoi
hipocondrul se îmbogăţeşte treptat cu supe
drept cu iradiere de zarzavat, piureuri;
în umărul drept;
- greţuri; - administrează medicația
- vărsături. antialgică
Anxietate
Cauza: - Să se - aplică metodele de Pacientul
necunoaşterea amelioreze diminuare a durerii cunoaște
mijloacelor de anxietatea în nemedicamentoase măsurile de
diminuare a
durerii. câteva ore prevenire a
- educă pacientul privind
regimul alimentar şi de apariției
viaţă pe care să-l respecte colicii
după diminuarea colicii (să
evite maioneza, smântână,
carnea grasă).
Risc de Pacientul să - administrează tratamentul Pacientul nu
hipertermie
prezinte cu antibiotice este febril
Cauza: temperatura
- secundară
infecţiei. corporală în
Manifestări: limite normale
-creșterea
temperaturii
peste 37 grade
C
Riscul alterării supraveghează
respiraţia, Nu au
-
circulaţiei şi Pacientul să temperatura,
respiraţiei fie echilibrat pulsul,TA ,la intervale de intervenit
circulator şi timp egale;
Cauza: respirator. complicații
- supraveghează eliminările
- complicaţiile
bolii. pe toate căile, făcând zilnic
- Manifestări: bilanţul
- paloare;
- tahicardie;
- hipotensiune
arterială;
- transpiraţii.
 Patologia chirurgicală a pancreasului

Îngrijirea pacientului cu pancreatită acută

Pancreatita acută reprezintă inflamația acută a

pancreasului.Enzimele eliberate interstițial provoacă autolezarea
pancreasului.Evoluția este variabilă și inițial dificil de prevăzut. Forma
acută catarală survine în cursul bolilor infecțioase. Cea mai severă
formă este forma hemoragică necrotică, care este deseori letală.

Cirsumstanțe de apariție:

- persoane cu afecțiuni ale căilor biliare în special calculi biliari

- alcolici

- persoane care prezintă infecții

- persoane cu traumatisme pancreatice

pacienți tratați cu glucocorticoizi

 Plan de îngrijire Îngrijirea pacientului cu
pancreatită acută

Diagnostic de Obiective Intervențiile asistentei Evaluare

nursing
_____________ Să se - asigură repausul la
Disconfort pat în poziţie decubit Pacientul nu
amelioreze dorsal; prezintă dureri,
abdominal este echilibrat
durerile - aplică punga cu hidroelectrolitic,
Cauza: abdominale, gheaţă în regiunea epi- se ameliorează
ga starea generală.
- procesul să nu - administrează
inflamator.
Manifestări: prezinte tratamentul prescris
anti- algic, sedativ
dureri vărsături, să antiinflamator,
supraombilical fie echilibrat antihemoragic,
e violente, antienzimatic;
apărute brusc; hidro-
- asigură repausul
imobilitate cu electrolit digestiv;
iradiere în... zile - 4-5 zile regim 0
dorsală şi (alimentaţie
restroster- parenterală);
nală; - în zilele următoare:
vărsături 400-500 ml/24 h, ceai,
supă strecurată;
alimentare, regimul se îmbogăţeşte
biliare şi treptat;
hemoragice; - recoltează sângele şi
urina pentru examenele
meteorism de laborator;
abdominal
- educă pacientul
pentru profilaxia
secundară a bolii; să
combată obezitatea,
alcoolismul, prânzurile
copioase şi să-şi trateze
corect toate infecţiile
- pregătește
preoperator pacientul
când se impune
tratamentul chirurgical

Alterare a Pacientul să - supraveghează scaunul Pacientul are

eliminării prezinte şi notează în foaia de tranzit intestinal
scaun temperatură. prezent.
intestinale normal -
cantitativ şi
calitativ.
Manifestări:
- retenţie de
fecale şi gaze.
 EVENTRAȚIILE
Eventrațiile reprezintă ieșiri de organe abdominale, sub piele, prin
zone slăbite, ale peretelui abdominal. Ele sunt dobândite.

Eventrațiile sunt, de două feluri:

posttraumatice: accidente, contuzii sau plăgi abdominale (corn de bou,
cutit) ;
postoperatorii, avand o frecvență, de 2%, din totalul laparotomiilor.
Cauzele sunt, de două feluri:
cauze care țin de bolnav;
cauze care țin de tehnica operaţiei.
Cauzele care țin de bolnav sunt:
vârsta, sarcinile multiple, obezitatea, diabetul, anemia, hipoproteinemia,
cancerul;
bronșite cronice, constipație rebelă, retenția urinară; acestea cresc
presiunea intraabdominala;
afecţiunile neurologice, hemiplegia;
eforturi deosebite.
Cauzele care țin de operaţii:
inciziile mari, intersecțiile de mai multe incizii şi operaţiile repetate, pe
abdomen;
drenaje, făcute prin plaga operatorie şi care nu respectă vascularizația
şi enervația;
materialele de sutură şi infecţiile postoperatorii, care, duc, la eliminarea
firelor;
ileusul postoperator şi vărsăturile.
Semnele eventrațiilor sunt:
asimetria peretelui abdominal;
tumefacția care se reduce parțial datorită aderențelor sacului şi
conținutului;
durerea la efort şi constipația, prin aderențe între intestinele, din sacul
de eventrație;
din anamneza, reţinem numarul operaţiilor, supurațiile postoperatorii şi
eventuale, afecţiuni asociate care favorizeaza apariţia eventratiilor;
diastazul este frecvent asociat, el constă, în indepărtarea mușchilor
drepți abdominali, datorită slăbirii consistenței liniei albe.
Tratamentul eventrațiilor este chirurgical. Operaţia nu se face, mai
înainte de sase luni. Se asteapta vindecarea granuloamelor de fir,
fistulelor şi dermitelor.
Operaţia constă în incizii eleptice, cu dermolipectomie. Refacerea
peretelui abdominal se poate face în două moduri:
prin procedee anatomice, adica strat cu strat;
prin procedee care folosesc plastii: cutanate, plase, fascii.

EVISCERAȚIILE

Evisceratiile se caracterizeaza prin ieșirea conținutului abdominal, prin

piele, la vedere.
Ele pot fi:
-posttraumatice: harakiri, distrugeri ale peretelui abdominal;
-postoperatorii.
Evisceratiile postoperatorii sunt, de două feluri:
-precoce, cand se produc, în primele 3-5 zile, de la operaţie şi care se
însoțesc de șocul peritoneal, grav;
-tardive sau fixate, care apar, după 8-10 zile, precedate de supurații.
Semnele evescerațiilor sunt locale şi generale:
-locale: anse sau epiploon care ies, la exterior, prin piele;
-generale, semnele de șoc: traumatic, peritoneal, hemoragic şi care, se
însoțesc de tulburări respiratorii şi cardiovasculare.
Tratamentul este profilactic, avand la bază:
-tonificarea peretelui abdominal, înainte de operaţie;
-tratamentul unor boli cauzale: diabet, anemie, tuse, etc. ;
-incizii şi suturi corecte, care să respecte vascularizația şi inervația;
-înfașarea peretului abdominal, după operaţie, la bolnavii predispuși să
facă eviscerații.
Bibliografie:

F. Udma ” Proceduri de nursing” Ex ponto Constanța 2007

G. Balta ”Tehnici de îngrijire generală a bolnavilor” Editura Didactică
și Pedagogică, București,1983.

Karl Heinz Kristel ”Îngrijirea bolnavului” Editura All București 1998

L. Titircă ”Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții

medicali” Editura Viața Românească București 1997.

L. Titircă ”Îngrijiri speciale acordate pacienților de către asistenții

medicali” Editura Viața Medicală Românescă București 2006.

L. Titircă ”Ghid de Nursing” Editura Viața Medicală Românească

București 2001
M. Mihăilescu ”Chirurgie pentru cadre medii” Editura Medicală
București 1991