1
Contaminarea
2
Descoperirea microbilor reprezintă un
moment epocal ca şi prepararea primului vaccin
antirabic.
Pentru aceasta descoperire socotim pe
Pasteur drept” părintele asepsiei”.
Microb,
în limba greaca, se numeşte ”sepsis”.
De la acest cuvânt deriva
Asepsie
care însemnă fara microb şi
Antisepsie care reprezintă metodele de
îndepărtare a microbiilor pătrunşi în plăgi sau pe
obiecte.
Dacă asepsia este o metoda de profilaxie
(prevenire), antisepsia este metoda curativa.
”Părintele antisepsiei” este Lister (1827-
1912).
Dezinfecţia (provine din cuvantul
francez ”disinfection”, reprezintă medode prin
care distugem microbii, formele lor vegetative şi
sporii acestora care pot sa produca infecţii
chirurgicale sau boli transmisibile.
3
Contaminarea chirurgicala poate fi:
-directă, prin tegumente, mâini murdare,
puroi, urină, fecale, etc.
-indirectă (mediată), din aer (aeroflora),
haine, instumente şi obiecte diverse.
ASEPSIA
Asepsia cuprinde metodele utilizate pentru
evitarea apariţiei microbilor în plăgi.
4
Spălarea pe mâini
de către chirurgi reprezintă o metoda de
asepsie obligatorie.
De asemenea echipamentul de protecție
chirugical şi al personalului din blocul operator,
compus din bonete, măști, halate şi mănuși sterile,
a cărei îmbrăcare necesită reguli stricte ce se vor
învăța în stagiile practice.
Asepsia câmpului operator prin badijonarea
tegumentelor din zona care va fi supusă operaţiei,
cu tinctură de iod sau substanţe antiseptice,
reprezintă o importantă măsură de asepsie,
îndepărtând microbii saprofiți existenți pe
tegumentul bolnavului şi care ar putea fi introduși
în plaga operatorie.
5
ANTISEPSIA- este o metodă curativă
6
INSTRUMENTE CHIRURGICALE UZUALE
1. Bisturie:
-sunt utilizate pentru incizia sau secționarea
țesuturilor
-se sterilizează și se păstrează cu lama protejată în
tifon sau vată
mâner de bisturiu
2. Cuţite de amputaţie:
cuţit Liston
7
3. Fierăstraie:
foarfeci chirurgicale
8
1. Pense cu dinţi (gheare):
pensă Mosquito
pensă Péan adevărată
pensă Péan (în cioc de raţă)
pensă Overholt-Barraya
9
pensă de pedicul renal (Guyon)
pensă Satinski
(clampă vasculară)
1. Pense autostatice:
pensă Chaput-Poirier
pensă Allis („în dinţi de şoarece”) pensă Babcock
10
2. Alte pense autostatice (de apucat colul uterin,
de coprostază, port-tampon):
3. Pense anatomice
11
Sunt folosite pt. prinderea și manevrarea
diferitelor țesuturi sau a materialelor textile
utilizate în pansarea plăgilor.
rac Backhaus-Roeder
rac Doyen
rac Backhaus
rac Jones
12
IV. Instrumente de depărtat ţesuturi (retractoare):
13
depărtător Kocher
depărtător Langenbeck
depărtător Volkmann
valvă supravezicală
2. Depărtătoare autostatice:
depărtător Gosset
depărtător Balfour
14
depărtător Finochietto
depărtător Percy
depărtător Kirschner
depărtător Weitlaner
depărtător Collin
V. Instrumente de sutură:
15
1. Portace:
2. Ace chirurgicale:
ac atraumatic
(cu fir insertizat)
ac rotund (intestinal)
ac triunghiular (Hagedorn)
ac Reverdin
ac Deschamps
VI. Varia:
benique
stilet butonat
17
chiuretă Bruns
periostotom
(răzuşă) costal
răzuşă Farabeuf
curetă Volkmann
18
VII. SONDE CHIRURGICALE
sondă Pezzer
sondă Malecot
19
sondă Tiemann
sondă Sengstaken-Blakemore
20
tub T (Kehr)
sondă Faucher
21
PREGĂTIREA PREOPERATORIE A
BOLNAVILOR
23
Se vor efectua cateva examene obligatorii și
anume:
- o radiografie a plămânilor, pentru a se depista o
eventuală boală pulmonară, necunoscută si
netratată în prealabil.
Cu aceasta ocazie se va controla aspectul global al
cordului si al aortei;
- se va executa o electrocardiogramă, în caz de
tulburări se va face tratamentul adecvat, iar
intervenția se va amâna, (în afara cazurilor de
extremă urgență), până când există indicii ca
funcționarea inimii s-a ameliorat
- pe toata perioada internării se măsoară
tensiunea arterială, se numără frecvența pulsului,
și se controlează temperatura;
- la bolnavii în vârstă se determină capacitatea
vitală respiratorie, pt ca la aceștia există o
rigiditate a cutiei toracice specifică vârstei și în
consecință vor avea nevoie de o oxigenare
suplimentară postoperatorie;
- asistenta medicală se va interesa despre scaunele
și micțiunile bolnavului, despre ritmul și aspectul
acestora și va semnala medicului orice tulburări;
24
-asistenta medicală va cerceta daca bolnavul nu
are vreo infecție respiratorie recentă, caz în care
intervenția chirurgicală trebuie amânată până la
ameliorare;
- examenul sumar de urină, ne va da informații
asupra stării de funcționare a rinichilor.
- examinarea sângelui (numărarea globulelor
roșii, a leucocitelor, hematocritul , hemoglobina,
timpul de coagulare,
timpii Quick si Howell,
determinarea glicemiei,
determinarea ureei sangvine).
În aceste cazuri orice rezultat patologic obținut
necesită investigații suplimentare ale elementelor
figurate ale sângelui
- tuturor persoanelor trecute de 50 ani si
suferinzilor hepatici li se fac probele hepatice
( GOT, GPT, etc)
- determinarea grupului sangvin și a factorului Rh.
- este foarte important să se cunoască și să se
testeze dacă bolnavul este alergic la unele
medicamente, pentru a evita întrebuințarea lor;
25
- greutatea corporala va fi controlată înainte și
după operație;
- femeile trebuiesc întrebate în legătura cu data
menstruației, nu este recomandat ca intervenția
chirurgicală să se efectueze în perioada
menstruației, atât din punct de vedere igienic cât
și datorită faptului că timpul de sângerare este
mai prelungit.
Toate datele rezultate din investigațiile de mai
sus vor fi notate în foaia de observație.
26
- Regimul alimentar: în preziua intervenției
bolnavul va lua numai masa de prânz și nu în
cantitate mare, pentru ca tractul digestiv să fie cât
mai liber, va avea grijă sa bea o cantitate normală
de lichide.
27
- efectuarea unei clisme(la indicația medicului)
pentru bolnavii operați pe tractul digestiv,
purgativele nu se recomandă decât în cazul unor
intervenții mari pe tubul digestiv, deoarece
sărăcesc organismul de lichide și săruri minerale.
- vor fi îndepărtate bijuteriile și proteza dentară.
- unghiile vor fi tăiate scurt , nu vor fi lăcuite ca să
se poata observa capilarele extremitaților.
- înainte de a fi duși în sala de operație li se va
institui o sondă vezicală.
- bolnavilor care au varice foarte mari și cărora li
se face o intervenție operatorie pe cavitatea
abdominală, este bine să li se aplice pe gamba si în
treimea inferioară a coapsei un bandaj elastic ușor
strâns, cu scopul de a se evita staza în aceste vene,
care ar contribui la reducerea masei sangvine
circulante, motiv de declanșare a unui șoc intra
sau postoperator.
Bandajul este util si pentru evitarea apariției de
tromboflebite postoperatorii.
Pregătirea preoperatorie specială pentru
fiecare caz în parte, se face la indicația chirurgului
care urmează a opera bolnavul.
28
Dupa plecarea bolnavului în sala de operație,
asistenta medicală va da dispoziții pentru
schimbarea lenjeriei de pat.
• INTERVENȚIA CHIRURGICALĂ
SALA DE OPERAȚIE
29
*Blocul operator are o componentă aseptică, în
care se desfășoară intervențiile sterile și o
componentă septică pentru intervențiile în plăgi
primar infectate.
ÎNGRIJIRILE POSTOPERATORII
30
Îngrijirile postoperatorii încep imediat după
intervenția chirurgicală și durează până la
vindecarea completă a bolnavului.
31
1. ÎNGRIJIRILE BOLNAVILOR OPERAȚI
CU ANESTEZIE GENERALĂ
32
3.Pregătirea 3.1.Se pregătesc: termometru,
materialului cronometru, aparat pt. TA, borcan pt.
pt. diureză
supravegherea 3.2. Se pregătește foaia de temperatură pt.
bolnavului terapie intensivă
33
B. Supravegherea și îngrijirile imediate
34
4.Supraveghere 4.1.Pulsul trebuie să fie regulat, rărindu-se
a pulsului în mod progresiv
Pulsul filiform este un semn de hemoragii,
sau de altă stare critică
5. 5.1.TA va fi controlată în mod ritmic
Supravegherea 5.2.Prăbușirea TA concomitent cu
TA reducerea tensiunii diferențiale însoțită de
accelerarea pulsului indică starea de șoc
provocată de hemoragie - se anunță medicul
36
peristaltismul intestinal și pt. reluarea
tranzitului
37
2. ÎNGRIJIRILE SPECIALE DUPĂ
RAHIANESTEZIE
38
ÎNGRIJIREA PLĂGII OPERATORII
39
- uneori, plaga operatorie evoluează bine 3-4 zile, după care
apar febra, durerea locală, cu stare de rau general,
indispoziție, inapetență, iar la examenul plăgii se constată
roşeață difuză şi tumefacție fluctuentă → sunt semne ale
unui abces parietal ce trebuie tratat corespunzator;
40
şi frisoane) → examinarea atentă a bolnavului va decela
sursa suferinței:
- abces post-injecțional,
- flebită de cateter,
- infecție urinară,
- pneumopatie acuta, etc..
b) Să fie absorbant
- Asigurați absorbția secrețiilor pentru a favoriza
cicatrizarea
- Folosiți comprese de tifon şi vată hidrofilă
c) Să fie protector
- Acoperiți plaga cu comprese sterile şi vată
- Asigurați-vă că dimensiunile compreselor depăşesc
marginile plăgii cu cel puțin 1-2 cm
- Dacă zona este expusă microbilor, protejați plaga cu un
strat mai gros de tifon şi vată
d) Să nu fie dureros
- Acționați cu blândețe şi răbdare
- Administrați un calmant la recomandarea medicului dacă
situația o cere
- Spălați plaga prin turnare şi absorbiți surplusul de lichid
şi secrețiile prin tamponare
- Nu fixați pansamentul prea strâns pentru a nu jena
circulația şi a nu produce durere
42
- Asigurați limitarea mişcărilor în acea zonă dacă există
indicații în acest sens
b) Tratarea plăgii
- Acționați în funcție de recomandarea medicului, de natura
şi evoluția plăgii;
43
- Spălați plaga cu un jet slab de soluție antiseptică dacă
prezintă secreții,
- Îndepărtați tubul de dren, îndepărtați firele şi ajutați
medicul dacă este o plagă recentă
- Aplicați medicamente conform prescripției medicale
d) Fixarea pansamentului :
- Alegeți o metodă de fixare adecvată a regiunii prin
înfăşare sau cu substanțe adezive
- Verificați pansamentul pentru a nu jena circulația de
întoarcere sau dacă asigură repausul în cazul în care este
limitată mişcarea
- Verificați dacă pansamentul jenează mişcarea
OBIECTIVE
• Favorizarea vindecării plăgii
• Prevenirea infecției
• Aprecierea procesului de vindecare
• Protecția plăgii împotriva factorilor mecanici
PREGĂTIREA MATERIALELOR
44
Se face în funcție de tipul de pansament (protector,
absorbant, compresiv, ocluziv, umed)
- Tava medicală/cărucior pentru tratamente, măsuță pentru
pansamente;
- Trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense
anatomice, foarfeci chirurgicale, stilete butonate, sonde
canelate;
- Comprese sterile
- Tuburi de dren sterile
- Mănuşi sterile
- Ochelari de protecție, mască
- Muşama, aleză
- Soluții antiseptice:
- pentru tegumente
- pentru plagă
- Soluții degresante: benzină iodată, eter
- Medicamente: pulberi, unguente
- Materiale pentru fixare: feşi de tifon, benzi adezive,
plasture adeziv , soluție adezivă, ace de siguranţă
- Tăviță renală
PREGATIREA PACIENTULUI
a) PSIHICĂ
- Informarea pacientul asupra necesității efectuării
pansamentului
- Explicarea modul de desfăşurarea al procedurii
- Obținerea consimțământului
b) FIZICĂ
45
- Poziționați pacientul în funcție de segmentul ce trebuie
pansat
- Alegeți poziția de decubit pentru a evita lipotimia
- Asigurați intimitatea pacientului dacă este cazul
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Alegeți materialele necesare în funcție de tipul
pansamentului
- Verificați prescripția medicală privind tratarea plăgii
- Evaluați starea pacientului pentru a stabili dacă
pansamentul se face la pat sau la sala de pansamente
- Puneți masca, acoperiți părul, spălați mâinile şi
dezinfectați-le cu alcool
- Îmbrăcați mănuşi sterile, luați din trusă 2 pense sterile
- Îndepărtați pansamentul vechi dacă este cazul, fără să
produceți durere. Dacă este lipit umeziți cu apă oxigenată
sau ser fiziologic; observați plaga
- Curățați tegumentul din jurul plăgii folosind tampoane
îmbibate în benzină sau eter pentru a efectua degresarea şi
apoi dezinfectați cu alcool sau tinctură de iod. Ştergerea se
va face de la plagă spre periferie schimbând des tampoanele
pentru a evita contaminarea
- Spălați plaga prin turnare pentru a nu produce durere,
folosind una din soluțiile dezinfectante recomandate
- Absorbiți secrețiile din plagă prin tamponare pentru a nu
produce durere
- Curățați din nou tegumentele din jurul plăgii folosind
tampon pentru o singură manevră şi ştergeți apoi cu un
tampon uscat
- Efectuați în continuare tratamentul plăgii în funcție de
natura şi evoluția acesteia, aplicând medicamente dacă sunt
recomandate;
46
- Acoperiți cu comprese de tifon sterile care să depăşească
marginea plăgii cu 1-2cm şi aplicați desupra un strat subțire
de vată dacă este necesar
- Fixați prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare
folosind un procedeu adaptat regiunii (circular, în spirală ,
în evantai, cu faşă răsfrântă, în spică)
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
- Aşezați pacientul în poziție comodă şi puneți regiunea
lezată în repaus
- Observați faciesul şi comportamentul la durere
- Observați aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul să
nu jeneze circulația
NOTAREA PROCEDURII
- Notați tipul de pansament, aspectul şi evoluția plăgii data,
ora
- Notați informațiile care trebuie transmise în legătură cu
pansamentele următoare
Tipuri de pansamente
1.PANSAMENTUL PROTECTOR
OBIECTIV
- Acoperirea unei plăgi care nu secretă, nu prezint tub de
dren (plagă operatorie, locul unei injecții sau puncții, locul
unde este montat un cateter venos) pentru a realiza protecție
față de mediul înconjurator
RECOMANDĂRI
- Puteți folosi materiale sintetice în locul compreselor mari
2.PANSAMENTUL ABSORBANT
OBIECTIV
- Acoperirea plăgilor drenate sau secretante cu un strat de
comprese şi un strat de vată
RECOMANDĂRI
48
- Respectați etapele de efectuare a pansamentului
- Supravegheați pacientul pentru a putea schimba
pansamentul mai ales dacă se îmbibă
- Dacă medicul montează tub de dren notați cantitatea de
lichid eliminată
3. PANSAMENTUL OCLUZIV
OBIECTIV
- Acoperirea cu comprese şi vată a plăgilor însoțite de
leziuni osoase peste care se aplică aparatul gipsat pentru
imobilizare
RECOMANDĂRI
- Pentru îngrijirea plăgii se poate face fereastră
4. PANSAMENTUL COMPRESIV
OBIECTIV
- Acoperirea unei plăgi sângerânde în scop hemostatic,
pentru imobilizarea unei articulații în caz de entorsă sau
pentru reducerea unei cavități superficiale după
puncționare
RECOMANDĂRI
- Respectați etapele de efectuare a pansamentului .
- Aplicați peste comprese un strat mai gros de vată astfel
încât să se acopere reliefurile osoase şi compresiunea să fie
repartizată uniform pe toată suprafaţa regiunii, să nu
împiedice circulația de întoarcere.
5. PANSAMENTUL UMED
OBIECTIV
- Diminuarea edemului inflamator
RECOMANDĂRI
- Aplicați comprese umede reci îmbibate în soluții
recomandate de medic (Rivanol, cloramină, etc.)
49
- Protejați cu o bucată de material plastic
- Fixaţi
- Reumeziți din timp în timp (maxim la 5-10 min) sau
schimbați compresele deoarecese încălzesc şi produc un
efect contrar.
OBIECTIV
Fixarea pansamentului în regiunile în care substanțele
adezive nu asigură această cerință (extremități, regiunea
capului, regiuni articulare).
- Fixarea pansamentelor pe regiuni supuse traumatismelor
în timpul unor accidente (mână, membru inferior)
- Efectuarea pansamentului compresiv
- Imobilizarea temporară în traumatismele membrelor
(entorse, luxații, fracturi)
PREGĂTIREA MATERIALELOR
- Feși de tifon de mărimi diferite (lățimi între 5 şi 25 cm,
lungimi între 2 şi 5m)
- Feşi elastice
- Foarfeci
- Ace de siguranță, plasă, leucoplast
PREGĂTIREA PACIENTULUI
- Procedura este efectuată de regulă după pansament
(pentru fixare) ceea ce presupune pregătirea prealabilă
- Continuați să comunicați cu pacientul pentru atingerea
obiectivului
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Alegeți feşile de dimensiuni corespunzătoare regiunii şi
scopului
50
- Alegeți tehnica de înfăşare în funcție de zonă
- Stați tot timpul cu fața la pacient
- Țineți faşa în mâna dreaptă între police şi celelalte patru
degete, iar cu mâna stângă prindeți capătul liber
- Trageți primele 4-5 tururi circulare la o distanță de 10-15
cm de plagă. După primul tur colțul liber al feşii aşezat oblic
se restrânge şi se acoperă cu al II-lea tur pentru a fi mai
bine fixată
- Continuați înfăşarea în funcție de regiune folosind o
modalitate adecvată circular , în spic, în evantai, în spirală
etc.
1. ÎNFĂŞAREA CIRCULARĂ
- Folosiți tehnica pentru regiuni cilindrice: cap, gât, torace,
abdomen, braţ, articulația pumnului
- La membre, începeți înfăşarea de la extremitate spre
rădăcină în sensul circulației de întoarcere (de la partea mai
subțire)
- Acoperiți pansamentul în întregime prin ture, suprapuse
- Fixați cu ac de siguranță, leucoplast sau prin nod la
distanță de plagă pentru a nu produce jenă
2. ÎNFĂŞAREA ÎN SPIRALĂ
- Folosiți tehnica pentru membre (gambă, antebraț ) regiuni
tronconice şi suprafeţe întinse
- Efectuați după turele circulare inițiale, ture oblice în aşa
fel încât tura următoare să acopere jumătate din cea
anterioară
- Răsturnați din când în când faşă pentru a asigura
apropierea de segment
3. ÎNFĂŞAREA ÎN EVANTAI
- Folosiți înfăşarea pentru articulații (cot, genunchi, călcâi)
- Începeți cu două ture circulare deasupra articulației
51
- Continuați cu ture oblice descendente în aşa fel încât faşa
să se suprapună la distanțe mai mici în plică şi mai mari în
partea expusă ajungând circular la nivelul liniei articulare
şi apoi oblice sub articulație
- Încheiați cu două ture circulare şi fixați cu ac de siguranță,
leucoplast
4. ÎNFĂŞAREA RĂSFRÂNTĂ
52
ÎNGRIJIREA STOMIILOR
53
- 4. Gastrostomie - crearea unei comunicări între stomac și
peretele abdominal print-o stomă creată chirurgical. Scopul
fiind nutriția pacientului.
56
1. 2. 3. 4.
|
Alterarea Tegumentele - îngrijeşte tegumentele din
integrităţii ' să fie curate, jurul fistulei prin curăţare,
tegumentelor integre, fără uscare, protejare cu cremă şi Pacientul prezintă
din jurul leziuni în aplicarea unui pansament uscat; tegumente integre, în
fistulei jurul fistulei. - învaţă pacientul să se jurul fistulei.
Cauza: îngrijească singur.
- iritaţie
produsă de
sucul gastric.
Manifestări:
- roşeaţă;
- ulceraţii.
Deshidratare
Cauza: Pacientul să-și -asigură Pacientul își menține
greutatea corporală
-intoleranță mențină echilibrul alimentația constantă, nu apar semne
de deshidratare.
digestivă hidroelectrolitic și pacientului :2-3
Manifestări: nutritiv zile alimentație
-scăderi în parenterală apoi
greutate alimentația
hidrică,
continuându-se cu
alimentație
semipăstoasă,
neflatulentă.
-asigură măsurile
pt.prevenirea
escarelor și a
complicațiilor
pulmonare
-educă familia
pacientului în
vederea preparării
hranei
Patologia esofagului
- regurgitația
Îngrijirea pacientului cu Hemoragie digestivă
superioară
Hemoragia digestivă superioară (H.D.S.) este sângerarea care are loc în esofag,
stomac, duoden și jejunul proximal, exteriorizându-se fie pe cale superioara prin
varsaturi( hematemeză), fie pe cale inferioara, prin scaun (melenă), fie ambele.
Exteriorizarea prin vărsaturi se face sub formă de sânge proaspat sau partial
digerat, "in zaț de cafea", iar exteriorizarea anala este cu sânge de culoare negră.
Plan de îngrijire
Circumstanțe de apariție:
1 2 3
4
- informează pacientul asupra
efectelor secundare ale
medicaţiei;
Anxietate Pacientul să fie - identifică împreună cu Pacientul este
echilibrat psihic pacientul cauzele anxietăţii; echilibrat psihic;
Cauze:
- necunoaşterea în...zile; abandonează
Să cunoască - pregăteşte psihic pacientul în fumatul şi alcoolul;
prognosticului regimul de viaţă vederea tuturor investigaţiilor şi cunoaşte regimul
bolii. pe care trebuie tratamentelor; de viaţă impus.
Manifestări: - să-l respecte.
îngrijorare, teamă - educă pacientul pentru
profilaxia secundară a bolii;
evitarea stresului', a alimentelor
iritante pentru stomac, renunţarea
la obiceiuri dăunătoare (alcool,
fumat).
Deficit de volum Pacientul să fie - supraveghează pulsul, Pacientul este echi-
lichidian echilibrat volemic tensiunea arterială, apetitul, librat nutriţional,
Cauze: şi nutriţional în semnele de deshidratare, scaunul nu prezintă semne
decurs de...zile. şi greutatea corporală; de deshidratare.
- vărsături;
- inapetenţă.
- pregăteşte pacientul
Manifestări:
- anemie; preoperator atunci când aceasta se
impune; i
- scădere
ponderală;
- face bilanţul zilnic între
- astenie.
lichidele ingerate şi cele eliminate
(ingesta - excreta);
- administrează pe cale
parenterală soluţiile perfuzabile
prescrise.
Plan de îngrijire
Circumstanțe de apariție:
- persoane cu vârste cuprinse între 24-45 ani
- etiologie neprecizată
- frecvent boală familială
-pregătește
pacientul
pt.intervenția
chirurgicală la
nevoie.
Circumstanțe de apariție:
-supraveghează
temperatura corporală,
pulsul și TA.
Cirsumstanțe de apariție:
EVISCERAȚIILE