ALIMENTATIA SĂNĂTOASĂ.

Elevi: Nita Hermina, Chirca Steliana, cls. a V-a

Prof. coordonator: Maria Mitroi
Scoala cu cls. I-VIII Nr. 4 Rosiori de Vede, Judetul
Teleorman
DEFINIRE TERMEN

 ALIMENT – orice produs natural sau

preparat care furnizează organismului
substanţe hrănitoare.
COMPOZIŢIA ALIMENTELOR
 În alimentele pe care le consumam se găsesc substanţe hrănitoare.
 Aceste substanţe pot fi organice sau anorganice .
COMPOZITIA ALIMENTELOR :
• SUBSTANTE ANORGANICE
 Apa;
 Săruri minerale
 Vitamine

• SUBSTANTE ORGANICE
 Glucide
 Lipide
 Proteine.

• Indiferent de zona geografică şi de mâncărurile specifice acelei zone,

aceste substanţe nu pot lipsii din hrana omului.
VALOAREA NUTRITIVA A ALIMENTELOR

1. FRUCTELE SI LEGUMELE

 In compoziţia fructelor şi legumelor intră în primul rând apa, în

proporţie de 80-90% şi glucidele, care sunt foarte folositoare
pentru organism.
 Mai conţin acizi organici şi vitamine, în special cele
hidrosolubile de genul vitaminei C, B1 şi B2.
 In cantităţi puţin mai reduse se găsesc şi vitaminele
liposolubile, acestea aflându-se mai ales în fructele
oleaginoase ca de exemplu : migdalele, nucile şi maslinele.
 Alte fructe ca lămâia, portocalele, mandarinele, migdalele,
nucile, caisele şi morcovul, au cantităţi reprezentative de
vitamina A.
RATIA ALIMENTARA
 Pentru menţinerea sănătăţii copilulul şi pentru creşterea
capacităşii sale de muncă fizică şi intelectuală este important ca
alimentaţia zilnică, denumită raţie alimentară să cuprindă toate
cele trei principii alimentare de bază – proteine, glucide şi lipide ,
dar şi vitamine, săruri minerale, fibre celulozice şi apă în cantităţi
suficiente şi într-un anume raport între ele.
 Din alimentele ce intră zilnic în compoziţia raţiei alimentare
organismul reţine şi foloseşte numai un anumit procent, restul
fiind eliminat.
 Acest procent din alimente, necesar organismului pentru
menţinerea vieţii şi capacităţii de muncă poartă denumirea de
factor nutritiv sau trofina.
 În măsura în care un aliment este mai bogat în factori nutritivi, în
aceeaşi măsură este mai folositor şi mai preţios pentru organism.
 GRUPE DE ALIMENTE

 Cereale şi produse de panificaţie;

 Legume;
 Fructe;
 Uleiuri vegetale;
 Grăsimi animale
 Lapte şi produse lactate;
 Carne şi preparate din carne;
 Apa. Băuturile racoritoare şi alcoolice
PIRAMIDA ALIMENTELOR

Cum se citeşte
piramida? 
 La baza piramidei se află
alimentele recomandate
în cea mai mare cantitate.

 Cu cât un aliment este

mai sus plasat în
piramidă, cu atât mai rar
trebuie consumat în
alimentaţie.
LEGUME
 CARTOFI
 ARDEI GRAS
 GOGOSARI
 VARZA
 CONOPIDA
 ROSII
 RIDICHI
 CEAPA
 FASOLE
 SALATA
 PATRUNJEL
ALTE LEGUME
VARZA
 Virtutile terapeutice ale verzei - acest aliment atit
de comun pentru noi - sint cunoscute inca din
antichitate. Calitatile sale sint de necontestat,
astfel ca varza poate fi folosita cu succes in
prevenirea si tratarea unui numar extrem de mare
de boli, ea fiind o adevarata farmacie naturala. Ea
este bogata in special in provitamina A, vitaminele
C si E si in fibre, elemente care asigura sanatatea
celulelor.
CARTOF

 Cartoful reprezinta un aliment de baza in

alimentatia de zi cu zi, bogat in
substante nutritive cum ar fi: proteinele,
aminoacizii, glucidele, vitamina C, acidul
folic, fibre si fier, cartoful se dovedeste
un aliment ce nu ar trebuii sa lipseasca
dupa mesele noastre.
ARDEI

 Ardeiul este considerat cea mai veche

planta cultivată în America – s-au găsite
seminţe de acum 5000 de ani. Provine
din Peru. Alături de porumb, fasole şi
dovleac a fost unul dintre legumele de
bază ale Americii Precolumbiene
CONOPIDA

 100g de conopidă  – 21 kcal

Conţine potasiu, magneziu, calciu,
mangan, fier, cupru, zinc, fluor, caroten,
vitaminele C, K, B1, B2, B6. Această
legumă este recomandată pentru
prevenirea bolilor de cancer.
ROSIA
 Rosiile sunt bogate in vitaminele A si C
si fibre, si sunt fara colesterol. O rosie de
marime medie (148 de grame, sau 5 oz)
se lauda cu doar 35 de calorii. ba mai
mult, cercetari medicale recente
sugereaza ca prin consumul de licopene
- substanta ce face rosiile rosii - se poate
preveni cancerul
RIDICHIE

 Calitati nutritionale (100g):

Proteine% 0,6
Lipide% 0,1
Glucide% 3,8
Calorii/100gr 19
 Ridichea (Brassica rapa), este o leguma
cultivata in regiunile temperate pentru
radacina ei suculenta si bulboasa.
CEAPA VERDE
 Pentru a obtine ceapa verde (stufat) în primavara, se
planteaza toamna târziu sau primavara cât mai de
timpuriu arpagic mare cu diametrul de peste 20 mm
sau chiar bulbi mici de ceapa de 20-30 gr la 15-20 cm
între rânduri si 5-10 cm pe rând.
Daca plantarea se face din toamna este bine sa se
aseze peste cultura un strat de gunoi paios de grajd
sau frunze, pentru a feri bulbii de înghet. Acest strat se
aduna cu grebla în primavara.
Recoltarea se poate începe din luna aprilie când
frunzele au lungimea de 30-35 cm.
PREPARATE CU LEGUME
Conserve pentru iarna
FRUCTE

1. Fructe
autohtone:
 Mere
 Pere
 Prune
 Piersici
 Struguri
 Pepeni
 Capsuni
 Cirese
„Un măr pe zi ţine doctorul departe“
 Marul
 Plasat sub protectia Pomonei, zeita abundentei,
marul era des cultivat in livezile din antichitate.
Marul a avut de-a lungul istoriei mai multe
sensuri, fiind considerat un mijloc al cunoasterii,
Arbore al vietii sau al Stiintei binelui sau raului:
marul Discordiei, atribuit lui Paris, merele de aur
din Gradina Hesperidelor, marul mincat de Adam
si Eva etc. In afara de aceasta, marul ca fruct a
fost considerat un aliment-medicament, devenind
un punct de referinta in alimentatia dietetica. Este
tonic, racoritor, antiseptic intestinal, depurativ
sanguin si este indicat in astenii, surmenaj,
reumatism, artritism, stari febrile, insomnii,
nervozitate, cefalee.
 100 de grame de mere contin:
 • Calorii: 51;
 • Glucide: 12 g;
 • Indice glicemic: 38;
 • Fibre: 2 g;
 • Vitamina C: 5 mg;
 • Magneziu: 12 mg.
Para

 Parul este originar probabil din partea de nord a Indiei. In China,

floarea sa alba era considerata simbol de doliu si al caracterului
efemer al existentei. Desi a existat mult timp in stare salbatica,
fructele sale raminind putin comestibile, romanii din timpul lui
Pliniu cunosteau peste 40 de varietati de par. Fructul este
depurativ, laxativ, remineralizant si nutritiv, fiind indicat in anemii,
surmenaj, TBC.
 100 de grame de fruct contin:
 • Calorii: 55;
 • Glucide: 13 g;
 • Indice glicemic: 37;
 • Fibre: 2,3 g;
 • Vitamina C; 3 mg;
 • Magneziu: 7 mg.
Caisa
 Caisa
 Caisul a fost cunoscut in China inca de acum 5.000 de ani. Dupa ce a traversat
India si Persia, el a ajuns pe malul Mediteranei. Fructul sau foarte nutritiv,
racoritor, astringent (in stare proaspata), laxativ (in stare uscata) il recomanda in
anemii, astenii, insomnii, convalescente, diaree sau constipatie.
 100 de grame de caise proaspete contin:
 • Calorii: 44;
 • Glucide: 10g;
 • Indice glicemic: 31;
 • Fibre: 2,1 g;
 • Vitamina C: 7 mg.
 100 de grame de caise uscate contin:
 • Calorii: 27;
 • Glucide: 63 g;
 • Fibre: 3 g;
 • Vitamina C: 2,5 mg.
 Banana
 Banana
 Bananierul este o planta erbacee, lipsita de trunchi
lemons, ale carui tulpini dispar dupa perioada de
formare a fructelor. Iata de ce Buddha a facut din
bananier simbolul fragilitatii lucrurilor. Inteleptul
meditind asupra caracterului trecator al lucrurilor,
infatisat la poalele unui bananier, reprezinta una din
temele clasice ale picturii chineze. Bananierul a existat
in acelasi timp, din cele mai vechi timpuri, si in America,
incasii considerindu-l un arbore productiv. Bogat in
amidon, acesta este un aliment tipic pentru tarile
tropicale.
 100 de grame de fruct contin:
 • Calorii: 83;
 • Glucide: 19 g;
 • Indice glicemic: 54;
 • Fibre: 3,4 g;
 • Vitamina C: 10 mg.
Ananasul
Descoperit de Cristofor Columb in Antile, deliciosul ananas a ajuns in
Europa abia in secolul al XVI-lea. Aici el si-a cistigat repede adepti, fiind
cultivat ulterior in sere.
 100 de grame de ananas proaspat contin:
 • Calorii: 52;
 • Glucide: 12 g;
 • Indice glicemic: 66;
 • Fibre: 1,2 g;
 • Vitamina C: 25 mg.
 100 de grame de ananas din compot contin:
 • Calorii: 83;
 • Glucide: 20 g;
 • Fibre: 3 g;
 • Vitamina C: 15mg;
 • Vitamina E: 3,2 mg.
Lamaia
 Se presupune ca lamiiul este originar din India, din partea de
nord a acesteia. De aici, el a ajuns in China, catre 1900 i.Hr.,
pentru a reveni apoi in Persia. In jurul anilor 900, lamiiul a ajuns
pe coastele Mediteranei, fiind cultivat mai ales in Spania si
Portugalia. Fructul este racoritor, tonic al sistemului nervos
central, diuretic, antiscorbutic, remineralizant, depurativ. Este
indicat in anemii, astenii, TBC, demineralizari, crestere,
convalescenta, reumatisme, ateroscleroza, precum si astm,
bronsita, gripa, cefalee.
 100 de grame de fruct contin:
 • Calorii: 32;
 • Glucide: 8 g;
 • Fibre: 1 g;
 • Vitamina C: 80 mg.
Mandarina
 Originar din China, mandarinul a fost sacralizat la
Pekin. Aici, fiii cerului i-au acordat omagiul cuvenit,
inainte ca el sa ia drumul matasii si sa ajunga in
Europa, pe coastele Mediteranei. Ca proprietati,
mandarina este comparabila cu portocala, dar contine
mai putine minerale. Fructul este energetic si
inlesneste evacuarea intestinala.
 100 de grame de fruct contin:
 • Calorii: 47;
 • Glucide: 11 g;
 • Fibre: 1,9 g;
 • Vitamina C: 30 mg;
 • Calciu: 33 mg.
Piersica
 Piersicul in floare era celebrat in China si Japonia, fiind
un simbol al innoirii si al fecunditatii. Sarbatorile tinute
in Japonia in cinstea florilor de piersic (Momo) adauga
la aceasta si notiunea de puritate si fidelitate. Piersicul
a traversat apoi India si Persia, pentru a ajunge la
romani, care l-au primit cu bratele deschise.
 100 de grame de fruct contin:
 • Calorii: 50;
 • Glucide: 12 g;
 • Indice glicemic: 42;
 • Fibre: 1,4;
 • Vitamina C: 8 mg;
 • Magneziu: 8 mg.
Portocala
 Originar din China, portocalul a urmat ca si
mandarinul drumul matasii. Ulterior, el a ajuns
pe coastele Mediteranei, facind parte, alaturi de
maslini, din peisajul mediteranean. Portocalele
sint unele din cele mai bune fructe de iarna,
suplinind carentele vitaminice. Portocala este
remineralizanta, antiinfectioasa, digestiva,
diuretica si laxativa. Este indicata in
convalescente, anemii, anorexii, demineralizari
si prevenirea bolilor infectioase.
 100 de grame de fruct contin:
 • Calorii: 39;
 • Glucide: 8,5 g;
 • Indice glicemic: 44;
 • Fibre: 2 g;
 • Vitamina C; 50 mg;
 • Magneziu: 13 mg.
Pruna
 In pictura Extremului Orient, prunul este in primul rind
un simbol al primaverii, dar in acelasi timp, inflorind la
sfirsitul acesteia, el indica reinnoirea, tineretea care se
afla pe punctul de a se manifesta. In Japonia, prunul
apare printre plantele purtatoare de noroc. Fructele
prunului sint energetice, diuretice, laxative, fiind
indicate in astenii, anemii, surmenaj, ateroscleroza.
 100 de grame de fruct contin:
 • Calorii: 52;
 • Glucide: 12 g;
 • Fibre: 2,5;
 • Vitamina C: 3 mg;
 • Magneziu: 8 mg.
Smochina
 Smochinele sint unele din fructele cele mai cunoscute in vechime. In Egipt, smochinul avea
un sens initiatic, fructele fiind degustate de preoti, inainte de ceremonii. Ele mai erau utilizate
in terapeutica. Pliniu, spre exemplu, recomanda smochinele, afirmind ca ele sint hrana
atletilor. Smochinele sint tonifiante, nutritive, diuretice si laxative, fiind recomandate in astenii,
stari acute, inflamatii urinare si pulmonare. Ele se recomanda copiilor, adolescentilor,
convalescentilor, batrinilor si sportivilor.
 100 de grame de smochine proaspete contin:
 • Calorii: 54;
 • Glucide: 12 g;
 • Fibre: 2,5;
 • Potasiu: 250 mg;
 • Calciu: 42 mg;
 • Magneziu: 20 mg.
 100 de grame de smochine uscate contin:
 • Calorii: 27;
 • Glucide: 62 g;
 • Fibre: 18,5;
 • Potasiu: 983 mg;
 • Magneziu: 70 mg.
Strugurele
 Vita-de-vie trecea, in regiunile din jurul vechiului Israel, drept un arbore sacru fiind,
alaturi de maslin, unul dintre arborii mesianici.
 Textele evanghelice fac din vie un simbol al impatiei cerului, al carui rod este
Euharistia.
 Strugurele de masa, alb sau negru, este un fruct excelent, ornind mesele de mii
de ani. Este diuretic, remineralizant, energetic, stimulant si decongestionant
hepatic, fiind recomandat in anemii, convalescente, remineralizare, dispepsii,
dermatoze, intoxicatii.
 100 de grame de struguri proaspeti contin:
 • Calorii: 73;
 • Glucide: 16 g;
 • Indice glicemic: 46.
 100 de grame de struguri uscati contin:
 • Indice glicemic: 64;
 • Fibre: 0,9 g;
 • Vitamina C: 4 mg;
 • Magneziu: 7 mg.
Curmala
 Curmala
 Fructe ale palmierului, curmalele sint cunoscute din cele mai
vechi timpuri. In Sumer, Mesopotamia, curmalul era considerat
un arbore sacru. In Biblie, el este simbolul celui drept, daruit cu
binecuvintarea cerului. In Egipt, curmalele faceau parte din
alimentatia cotidiana, iar arborele a servit la sculptarea coloanelor
ce simbolizau stilpii pe care se sprijinea lumea. Valoarea
energetica si savoarea deosebita au facut din curmale un aliment
si un medicament in acelasi timp (ele previn imbatrinirea, iar dupa
unele date sint anticanceroase).
 100 de game de curmale contin:
 • Calorii: 30;
 • Glucide: 73 g;
 • Fibre: 8,7 g;
 • Magneziu: 59 mg.
Grepfrutul
 Grepfrutul
 Originar din Asia, el s-a cultivat vreme indelungata in India si
Japonia, dupa care a ajuns in Florida. Fructul de grepfrut este
aperitiv, tonic, depurativ, digestiv, fiind indicat in anorexii,
dispepsii, insuficienta biliara, afectiuni febrile si pulmonare.
 100 de grame de fruct contin:
 • Calorii: 43;
 • Glucide: 10 g;
 • Indice glicemic: 25;
 • Fibre: 0,6;
 • Vitamina C: 40 mg;
 • Magneziu: 10 mg.
Kiwi

 Kiwi (numele sau adevarat fiind actinidia) este un fruct

originar din China. Bogat in vitamina C, el protejeaza
organismul contra multor maladii. Este un excelent
fruct de iarna.
 100 de grame de fruct contin:
 • Calorii: 57;
 • Indice glicemic: 53;
 • Fibre: 1,5 g;
 • Vitamina C: 94 mg;
 • Magneziu: 27 mg.
PachetuL SanatoS
 2. Fructe exotice:
 Kiwi
 Portocale
 Banane
 Ananas
PREPARATE CU FRUCTE
 DE LA FRUCTE … LA PREPARATE
ALTE PREPARATE CU FRUCTE
 DULCIURI
DULCIURICU
CUFRUCTE
FRUCTE
APA SI BAUTURILE NEALCOOLICE

 BAUTURI DIN
FRUCTE
Conservarea legumelor si fructelor
 Congelarea - metoda de îngheţare rapidă a fructelor, legumelor şi cărnii pentru a
le conserva aspectul şi valoarea nutritivă.
 Pentru păstrarea culorii naturale, unele fructe ca piersicile, caisele se congelează
în zahăr sau sirop, ele se vor consuma în primele 6 ore de la decongelare.
Altele ca: fragi, capşuni, trebuie supuse unei decongelări lente, la loc răcoros şi
consumate imediat.
 Legumele congelate se vor pregăti înainte de decongelarea totala, de exemplu:
fasolea congelată trebuie pusă direct în apa fiartă.
 Uscarea sau deshidratarea ca metodă de conservare a legumelor şi fructelor
necesita mărunţirea prealabilă a acestora, uneori opărirea şi apoi uscarea în
cuptor, ceea ce le sărăceşte în vitamine şi săruri minerale, pierd şi 90% din
greutate.
 Păstrate în săculeţe de pânză sau borcane cu capac, fructele uscate aduc
varietate în meniurile pentru iarnă; ex: compoturi.
 Fierberea şi Sterilizarea - alte metode de conservare a legumelor şi fructelor
pentru obţinerea dulceţurilor, gemurilor, peltelelor şi a compoturilor.
 Murarea legumelor si fructelor.
 Sararea legumelor si carnii.
 Afumarea preparatelor din carne, peste si branzeturi.
Cosuri cu fructe
CosuletuL CastigatoR
Elevi premiati