Liceul Șt.O.

Iosif Rupea
Profil:Electro-mecanic

TEMA PROIECTULUI:
Mașini electrice

Profesor: Victor Matei

Clasa:XII- D
Elevă:Czink Zenobia-Hanna

1
 Cuprins

Capitolul I

Noțiuni generale despre mașini electrice…………………………………...4

1.1 Definiție. Simbol. Rolul mașini electrice………………………………..4

1.2 Principiul de funcționare …………………………………………………....5

1.3 Clasificarea mașini electrice……………………………………………….7

Capitolul II

Motoare de curent continuu………………………………………………..….10

2.1 Definiție…………………………………………………………………………..10

2.2 Părți componente ale motoarelor de curent continuu…………..10

2.3 Clasificarea motoarelor de curent continuu………………………..11

Capitolul III

Motoare de curent alternativ………………………………………………….13

3.1 Definiție……………………………………………………………………….….13

3.2 Clasificarea motoarelor de curent alternativ……………………...13

Capitolul IV

Motoarele pas cu pas…………………………………………………………...16

4.1 Definiție………………………………………………………………………….16

4.2 Caracterizarea motoarelor pas cu pas……………………………...16

4.3 Funcționarea motoarelor pas cu pas…………………………………16

2
Argument

3
Capitolul I . Noțiuni generale despre mașini electrice
O masină electrică (sau electromotor) este un dispozitiv electromecanic ce
transformă energia electrică în energie mecanică sau invers.

Dacă mașina electrică realizează transformarea energiei mecanice în energie

electromagnetică , pe care o transmite unui consumator electric, ea funționează în
regim de generator (ca generator electric).

Nu există diferențe de principiu semnificative între cele două tipuri de mașini

electrice, același dispozitiv putând îndeplini ambele roluri în situații și scheme de
conectare diferite.

Dacă transformarea de energie realizată este de sens invers,mașina electrică

funcționează în regim de motor (ca motor electric).

Mașinile electrice care transformă parametrii energiei electromagnetice au primit

denumirea de convertizoare electrice. Prin asemenea mașini se pot modifica valorile
curentului și tensiunii , frecvența acestora, numărul de faze sau chiar forma
curentului (continuu-alternativ sau invers).

În funcție de sensul pe care îl stabilim pentru fluxul de energie, mașinile

electrice pot funcționa atât ca generator, cât și ca motor electric, având astfel
proprietatea, enunțată de Lenz încă în 1834, de a fi reversibile.

Dacă mașina electrică primește atăt energie electromagnetică, căt și

energie mecanică, pe care le transfromă în căldură, prin efect Joule , ea
funcționează în regim de frînă.

G-generator WM -energie mecanică

M-motor WE -energie electromagnetică

C-convertizor PJM - pierderi inversibile de energie prin efect Joule

F-frână

Dacă curentul generatorului este nul, se spune că generatorul funcționează în

gol,iar dacă este diferit de 0 , se spune că funcționează în sarcină.

4
 Regimul de mers în gol al unui motor electric este caracterizat prin valoare nulă
a cuplului la arbore ; dacă acesta este diferit de 0 , motorul electric funcționează în
sarcină.

La mersul în gol, mașina electrică primește o putere pentru acoperirea

pierderilor care au loc în ea.

1.2 Principiul de funcționare

Majoritatea motoarelor electrice funcționează pe baza forțelor electromagnetice ce

acționează asupra unui conductor parcurs de curent electric aflat în câmp magnetic.

Principala modalitate de utilizare a motoarelor electrice o constituie acționarea

electrică, prin care are loc în mod efectiv conversia energiei electrice în energie
mecanică, cu sau fără controlul unor parametri electrici sau mecanici. Fiind
construite într-o gamă extinsă de puteri, motoarele electrice sunt folosite la foarte
multe aplicații: de la motoare pentru dispozitive electronice (hard disc, imprimantă)
până la acționări electrice de puteri foarte mari (pompe, locomotive, macarale).

Diferența dintre energia electrică consumată și cea mecanică utilă reprezintă

pierderile electrice și mecanice de energie, care se transformă, în mod ireversibil, în
căldură.

După numărul de motoare electrice și mașini de lucru acționate, se deosebesc:

- acționări electrice de grup, la care un grup de mașini (de exemplu mașinile-

unelte dintr-un atelier) sunt acționate, prin curele sau roți dințate de un singur
motor; nu se mai folosesc, fiind ineficiente;
- acționări electrice individuale, la care un singur motor acționează o singură
mașină de lucru;
- acționări electrice cu mai multe motoare, la care fiecare mecanism al mașinii
de lucru are motorul său, încât se poate realiza o automatizare complexă a
procesului de lucru.

5
Motorul electric:

Simbol
:

6
1.3 Clasificarea mașinilor electrice

După modul de transformare a energiei se disting:

a)mașini generatoare

b)mașini motoare

c)mașini convertizoare

După natura curentului ce străbate înfășurările, mașinile electrice se împart în:

1. mașini de curent continuu

2. mașini de curent alternativ.

Mărimile nominale impuse sunt următoarele:

pentru mașinile de curent continuu:

➢ tensiunea la bornele principale,U;

➢ puterea utilă,P;
➢ turația,n;
a) pentru motoarele asincrone:
❏ tensiunea la bornele principale,U;
❏ puterea utilă,P;
❏ frecvența tensiunii la bornele principale,f;

c)pentru mașinile sincrone:

೦ tensiunea la bornele principale,U;

೦ puterea utilă,P(la motoare);
೦ puterea aparentă S(la generatoare);
೦ frecvența tensiunii la bornele principale,f;
೦ factorul de putere,cos 1800 .

Pentru mașinile electrice speciale se adoptă ca mărimi nominale impuse cele

care rezultă din particularitățile lor de funcționare sau de utilizare , dându-se
prioritate celor enumerate mai sus.

Avându-se în vedere o serie de dificultăți practice de punere la punct a

funcționării mașinii , se iau în considerație , în realizarea regimului nominal, unele
abateri ale tensiunii sau turației nominale ,ale căror valori admisibile sunt precizate în
standarde.

Tensiunile nominale ale mașinilor electrice(generatoare și motoare de uz

general) au următoarele valori standardizate , conform tabelului :

7
Caracteristicile mecanice ale motoarelor electrice de acționare pot fi:

a)rigide, la care turația variază puțin când crește sarcina motorului (de exemplu la
motoarele asincrone sau de curent continuu cu excitație în derivație);

b)elastice (moi), la care turația scade mult cu creșterea cuplului rezistent la arbore
(de exemplu la motoarele de curent continuu cu excitație în serie);

c)absolut rigide (sincrone), la care turația nu variază cu încărcarea, fiind riguros

constantă dacă frecvența tensiunii de alimentare nu se modifică (la motoarele
sincrone).

Indiferent de tipul motorului, acesta este construit din două părți componente: stator
și rotor.

Statorul este partea fixă a motorului, în general exterioară, ce include carcasa,

bornele de alimentare, armătura feromagnetică statorică și înfășurarea statorică.

Rotorul este partea mobilă a motorului, plasată de obicei în interior. Este format
dintr-un ax și o armătură rotorică ce susține înfășurarea rotorică. Între stator și rotor
există o porțiune de aer numită întrefier ce permite mișcarea rotorului față de stator.
Grosimea întrefierului este un indicator important al performanțelor motorului.

8
 Motoarele electrice pot fi clasificate după tipul curentului electric ce le parcurge:
motoare de curent continuu și motoare de curent alternativ. În funcție de numărul
fazelor curentului cu care funcționează, motoarele electrice pot fi motoare
monofazate sau motoare polifazate (cu mai multe faze).

Capitolul II. Motoare de curent continuu

2.1 Motorul electric de curent continuu (cu perii) este un motor electric cu
comutație internă care este alimentat de la o sursă de curent continuu.

Motorul de curent continuu are pe stator polii magnetici şi bobinele polare

concentrate care creează câmpul magnetic de excitaţie. Pe axul motorului este situat
un colector ce schimbă sensul curentului prin înfăşurarea rotorică astfel încât câmpul
magnetic de excitaţie să exercite în permanenţă o forţă faţă de rotor.

2.2 Părți componente ale motoarelor de curent continuu

Indiferent de tipul motorului, acesta este construit din două părți componente:
stator și rotor.

Statorul este partea fixă a motorului, în general exterioară, ce include

carcasa, bornele de alimentare, armătura feromagnetică statorică și înfășurarea
statorică.

9
 Rotorul este partea mobilă a motorului, plasată de obicei în interior. Este
format dintr-un ax și o armătură rotorică ce susține înfășurarea rotorică. Între stator
și rotor există o porțiune de aer numită întrefier ce permite mișcarea rotorului față de
stator. Grosimea întrefierului este un indicator important al performanțelor motorului.

Simboluri motoarelor de curent continuu:

2.3 Clasificarea motoarelor de curent continuu

Motorul de curent continuu are pe stator polii magnetici și bobinele polare

concentrate care creează câmpul magnetic de excitație.

Motoarele de curent continuu pot fi clasificate în:

1.motor cu excitație independentă

2.motor cu excitație paralelă

3.motor cu excitație serie

4.motor cu excitație mixtă

Funcționeazăă pe baza unui curent ce nu-și schimbă sensul, curent continuu.

În funcție de modul de conectare al înfășurării de excitație, motoarele de curent
continuu se împart în patru categorii:

10
1.Cu excitație derivație

2.Cu excitație serie

3.Cu excitație mixtă

4.Cu excitație separată

Înfăşurarea rotorică parcursă de curent va avea una sau mai multe perechi de poli
magnetici echivalenţi. Rotorul se deplasează în câmpul magnetic de excitaţie până
când polii rotorici se aliniază în dreptul polilor statorici opuşi. În acelaşi moment,
colectorul schimbă sensul curenţilor rotorici astfel încât polaritatea rotorului se
inversează şi rotorul va continua deplasarea până la următoarea aliniere a polilor
magnetici.

Pentru acţionări electrice de puteri mici şi medii, sau pentru acţionări ce nu necesită
câmp magnetic de excitaţie variabil, în locul înfăşurărilor statorice se folosesc
magneţi permanenţi.

Turaţia motorului este proporţională cu tensiunea aplicată înfăşurării rotorice şi

invers proporţională cu câmpul magnetic de excitaţie. Turaţia se reglează prin
varierea tensiunii aplicată motorului până la valoarea nominală a tensiunii, iar turaţii
mai mari se obţin prin slăbirea câmpului de excitaţie. Ambele metode vizează o
tensiune variabilă ce poate fi obţinută folosind un generator de curent continuu (grup
Ward-Leonard), prin înserierea unor rezistoare în circuit sau cu ajutorul electronicii
de putere (redresoare comandate, choppere). Motor universal folosit la râşniţele de
cafea.

Cuplul dezvoltat de motor este direct proporţional cu curentul electric prin rotor şi cu
câmpul magnetic de excitaţie. Reglarea turaţiei prin slăbire de câmp se face, aşadar,
cu diminuare a cuplului dezvoltat de motor. La motoarele serie acelaşi curent
străbate înfăşurarea de excitaţie şi înfăşurarea rotorică. Din această consideraţie se
pot deduce două caracteristici ale motoarelor serie: pentru încărcări reduse ale
motorului, cuplul acestuia depinde de pătratul curentului electric absorbit; motorul nu
trebuie lăsat să funcţioneze în gol pentru că în acest caz valoarea intensităţii
curentului electric absorbit este foarte redusă şi implicit câmpul de excitaţie este
redus, ceea ce duce la ambalarea maşinii până la autodistrugere. Motoarele de
curent continuu cu excitaţie serie se folosesc în tracţiunea electrică urbană şi
feroviară (tramvaie, locomotive).

Schimbarea sensului de rotaţie se face fie prin schimbarea polarităţii tensiunii de

alimentare, fie prin schimbarea sensului câmpului magnetic de excitaţie. La motorul
serie, prin schimbarea polarităţii tensiunii de alimentare se realizează schimbarea
sensului ambelor mărimi şi sensul de rotaţie rămâne neschimbat. Aşadar, motorul
serie poate fi folosit şi la tensiune alternativă, unde polaritatea tensiunii se

11
inversează o dată în decursul unei perioade. Un astfel de motor se numeşte motor
universal şi se foloseşte în aplicaţii casnice de puteri mici şi viteze mari de rotaţie
(aspirator, mixer).

Capitolul III . Motoare de curent alternativ

3.1 Motorul electric de curent alternativ este un motor electric care funcționează
alimentat cu energie direct de la surse electrice de curent alternativ.

3.2 Clasificarea motoarelor de curent alternativ

1.Motoare sincrone

12
 2.Motoare asincrone:

-Motoare cu inele de contact ( rotorul bobinat)

-Motoare cu rotorul în scurtcircuit.

Tipuri speciale de motoare cu rotorul în scurtcircuit:

a)Motoare cu bare înalte

b)Motoare cu dublă colivie Dolivo-Dobrovolski

Motoarele de curent alternativ funcționează pe baza principiului câmpului

magnetic învârtitor.

Motorul asincron

Mașinile electrice asincrone sunt cele mai utilizate mașini în acționările cu mașini de
curent alternativ.

O caracteristica a mașinilor asincrone este faptul că viteza de rotație este puțin

diferită de viteza câmpului învârtitor, de unde și numele de asincrone.

Ele pot funcționa în regim de generator (mai puțin răspândit) sau de motor.

Motorul de inducție trifazat (sau motorul asincron trifazat) este cel mai folosit motor
electric în acționările electrice de puteri medii și mari. Statorul motorului de inducție
este format din armătura feromagnetică statorică pe care este plasată înfășurarea
trifazată statorică necesară producerii câmpului magnetic învârtitor. Rotorul este
format din armătura feromagnetică rotorică în care este plasată înfășurarea rotorică.

După tipul înfășurării rotorice, rotoarele pot fi de tipul:

1.rotor în colivie de veveriță

2.rotor bobinat

Motorul de inducție monofazat

În cazul în care sistemul trifazat de tensiuni nu este accesibil, cum este în

aplicațiile casnice, se poate folosi un motor de inducție monofazat. Curentul electric
monofazat nu poate produce câmp magnetic învârtitor ci produce câmp magnetic
pulsatoriu (fix în spațiu și variabil în timp).

Motorul sincron trifazat

Motorul sincron trifazat este o mașină electrică la care turația rotorului este egală cu
turația câmpului magnetic învârtitor indiferent de încărcarea motorului. Motoarele

13
sincrone se folosesc la acționări electrice de puteri mari și foarte mari de până la
zeci de MW.

Statorul motorului sincron este asemănător cu statorul motorului de inducție.

Metodele principale de pornire a motoarelor sincrone:

1.pornirea în asincron

2.pornirea la frecvență variabilă

3.pornirea cu motor auxiliar

Motorul sincron monofazat

Este realizat uzual ca motor sincron reactiv cu sau fără magneți permanenți pe
rotor. Asemănător motoarelor de inducție monofazate, motoarele sincrone
monofazate necesită un câmp magnetic învârtitor.

Simbolul:

Capitolul IV. Motoare pas cu pas

4.1 Motorul pas cu pas(MPP) este un motor de curent continuu fără perii, în care
rotația este divizată într-un anumit număr de pași, care rezultă din construcția
motorului.

14
4.2 Caracterizarea motoarelor pas cu pas

1. MPP cu magnet permanent

2. MPP hibrid

4.3 Funcționarea motoarelor pas cu pas

Motorul pas cu pas este compus dintr-un rotor și un stator. Statorul este o
componentă fixă, în schimb rotorul fixat pe arborele cu lagăre se rotește urmărind
câmpul magnetic rotativ creat în jurul statorului. Statorul – fabricat din oțel sau alt
metal – este un schelet pentru setul de electromagneți constând în bobinele fixate în
anumite locuri în jurul rotorului.

15