Circuitele S.A.E.

Un ansamblu S.A.E. are rolul de a realiza un flux de energiede la reţeaua electricã prin E.E.,
motor, transmisie, M.L. la procesul tehnologic şi un flux de comenzi conform cerinţelor procesului
tehnologic.
Deci S.A.E. cuprinde
- convertorul de energie electricã (dacã existã),
- aparatura de comandã pentru
- comutarea curentului în circuitele motorului electric,
- dispozitive pentru controlul vitezei, cursei sau altor parametri ai M.L.,
- elementele de protecţie a aparaturii electrice şi a M.L., acestea acţionând în cele din urmã asupra
dispozitivului de deconectare a motorului de la reţea.

Toate circuitele electrice ale unui S.A.E. pot fi împãrţite în patru grupe:

1.Circuitul principal (de forţã) strãbãtut de fluxul principal de energie al S.A.E. altfel zis, este vorba de
circuitul cuprins între reţeaua de alimentare şi motorul electric. În acest circuit se gãsesc şi releele de
protecţie prin intermediul cãrora se controleazã diferiţii parametri ai motorului electric.

2. Circuitul de excitaţie parcurs de curentul de excitaţie al maşinilor electrice de c.c. sau maşinilor
sincrone, precum şi curentul din circuitele bobinelor electromagneţilor frânelor electromagnetice.

3. Circuitul de comandã prin care se realizeazã transmiterea comenzilor de la dispozitivele de

comandã şi control (butoane, controler etc.) la aparatele(dispozitivele) de comutaţie şi reglaj din
cicuitele principal şi de excitaţie.

4. Circuite de semnalizare care transmit operatorului sau dispozitivului de înregistrare central

informaţii despre starea circuitelor principal, de excitaţie şi comandã sau valorilor unor parametri
importanţi ai motorului electric şimecanismului de lucru.

Dupã numãrul maşinilor de lucru deservite de un motor sau dupã numãrul de motoare ce deservesc un
agregat, acţionãrile electrice se împart în:
- sisteme de acţionare electricã complexă, când un motor electric acţioneazã ajutorul unuia sau mai
multor organe de transmisie mai multe maşini de lucru.În prezent se întâlnesc mai rar,deoarece au
randamente mecanice scãzute,(transmisia în general prin curele, cu pierderi mari de energie);
- sisteme de acţionare individualã, în care motorul electric acţioneazã o singurã maşinã de lucru,
cuplată la arborele M.L. direct sau prin transmisii mecanice;
- sisteme de acţionare multiplã, în care maşina de lucru este acţionatã de mai multe motoare electrice,
cuplate mecanic prin cuplaj rigid, diferenţial sau cu fricţiune, ori cuplate electric. Dacã între motoarele
electrice nu existã legãturi de interblocare, S.A.E. se numeşte independent, iar dacã mişcãrile
motoarelor se aflã într-o legãturã determinatã, realizatã mecanic sau electric, S.A.E. se numeşte
dependent.
Bazele dinamicii mecanismelor acţionate electric

Principalele elemente ale unei acţionări electrice pot fi reprezentate schematic în fig.12.1.1, în care:
I – reprezintă motorul electric de
acţionare;
I II III II – mecanismul executor;
III – masele totale de inerţie;
a – panou de aparate electrice;
a b b – post de comandă;

Fig.12.1.1

Motorul electric primeşte energia electrică şi este

comandat de partea pur electrică a acţionării (a şi b);

Piesele în mişcare ale agregatului mecanic înmagazinează şi cedează energie cinetică,

intervenind în legile mişcării prin inerţia lor. Pentru mărirea capacităţii de acumulare şi de cedare a
energiei cinetice, la unele acţionări electrice se adaugă o masă de inerţie suplimentară sub forma unui
volant.

*Cuplul motor
Cuplul sau momentul este o marimea fizica obtinuta prin inmultirea unei forte care
actioneaza asupra unui obiect si lungimea bratului acelei forte. Pentru ca lucrurile sa
fie si mai clare va vom da un exemplu simplu.

Sa presupunem ca vrem sa strangem piulita unui surub cu ajutorul unei chei. Daca
pe cheie vom apasa cu o forta de 10 N, iar lungimea cheii (bratul fortei) este de 10
cm atunci vom obtine un cuplu de strangere de 1 Nm.

Cuplul [Nm] = Forta [N] * Bratul fortei [m]

In urma acestei formule observam doua metode prin care putem mari cuplul de
strangere. Fie marim forta de apasare, fie bratul fortei, in cazul nostru lungimea
cheii.*

La stabilirea regimului de mişcare a agregatului mecanic intervin, in general trei cupluri

corespunzatoare elementelor I, II si III din fig. 12.1.1 :

- cuplul motor dezvoltat de motorul electric;

- cuplul rezistent dezvoltat de mecanismul executor;
- cuplul dinamic prin care masele de inertie se opun schimbarilor de viteza.
Suma algebrica a acestor trei cupluri trebuie sa fie totdeauna nula, adica se poate scrie relatia :

M – Mr – Md = 0,
 Cuplul motor al motoarelor electrice poate fi de mai multe feluri si anume:

a) Cuplul motor constant . In functionarea normala, motoarele electrice nu dezvolta cuplu

constant la arbore, adica independent de viteza si de pozitia relativa intre campul statoric
si campul rotoric. Totusi se admite uneori ca motorul dezvolta un cuplu constant (de
exemplu, in cazul unui sistem de comanda automata care mentine cuplul constant,
indifferent de variatiile altor parametri ).
b) Cuplul motor dependent de viteza unghiulara . La o mare parte din motoare cuplul variaza
in functie de viteza rotorului (la motoarele de c.c. si la cele asincrone cu sau fara colector).
La aceste motoare, ca sa existe cuplu motor este necesar sa existe o viteza relativa intre
infasurarea indusului si campul magnetic inductor (resultant) al masinii.
c) Cuplul motor dependent de unghi. Viteza de rotatie a motorului este constanta si
independenta de sarcina (cazul motoarelor sincrone; cuplul motor se produce datorita
decalarii polilor campului rotoric de polii campului statoric). Cuplul motor la arbore este
dependent de unghiul de decalaj dintre axa polilor campului rotoric si axa polilor de nume
contrar al campului magnetic invartitor statoric, vitezele de rotatie fiind aceleasi.

In ceea ce priveste variatia turatiei in functie de momentul cuplului motor, motoarele electrice
prezinta trei tipuri de caracteristici: caracteristica tip derivatie (curba 1 fig. 12.1.2),
caracteristica tip serie (curba 2) si caracteristica rigida (curbe 3).
Caracteristică tip derivaţie au motoarele de c.c. cu excitaţie în derivaţie, motoarelele
asincrone trifazate şi motoarele de c.a. cu colector; aceste motoare sunt indicate a fi utilizate
în cazul acţionărilor la care se cere o viteză aproximativ constantă în funcţie de sarcină şi nu
sunt indicate pentru acţionările unde se ivesc suprasarcini.
Caracteristică tip serie au motoarele serie de c.c.,
M[Nm]

motoarele serie de c.a. trifazat şi monofazat cu colector şi

motoarele cu repulsie. Aceste motoare sunt utilizate la
acţionările cu sarcini variabile (la maşinile de ridicat) şi la
3

acţionările unde se cere un cuplu mare de pornire pentru

Fig.12.1.2

accelerarea maselor (mecanisme de transport, tracţiune

1
n[rot/min]

electrică etc.).
Caracteristică rigidă au motoarele sincrone, la care
turaţia motorului nu variază cu sarcina motorului. Aceste
motoare sunt utilizate în acţionările la care turaţia trebuie
menţinută constantă, indiferent de sarcină.
Cuplul rezistent de la arborele motorului depinde de maşina de lucru antrenată. Cuplul
rezistent constant independent de turaţie se întălneşte la maşinile de ridicat şi la maşinile
unelte (strunguri, maşini de găurit, etc.). În acest caz puterea este proporţională cu turaţia:

M⋅π⋅n
P=M Ω=
30 [W], (12.1.1)
 P
5 1

3
4

b)
2
n

Fig.12.1.3
M
5
4
1
2

3
a)
n

Caracteristicile n(M) şi n(P) sunt reprezentate în fig.12.1.3 a şi b prin curba1.