Capitolul2 o PATRIMONIUL TURISTIC NATURAL 2l

?otenlialul turistic natural se include in sfera activitililor recreative, fie prin elemente concrete (relief, ape, vegeta-
-=- :auna), fie prin diferite insugiri ale unor componente (cele climatice, in special).
-:: general, potenfialul turistic natural formeazS,, prin componentele sale, iuportul material gi mediul ambiental al
r-r-:or activitllilor turistice, iar, prin insugirile educative, cognitive, estetice, curative si atractivitatea componentelor,
.= :,rnstituie in motivalii ce declanseazi deplasarea turistilor.
--:ractivitatea cadrului natural este datd de tr[slturile care individtahzeazd componentele acestuia 9i poate fi defi-
--:=. in principal, prin:
',-aloarea peisagistici a unitililor de relief existente in teritoriu;
i-arietatea deosebiti a tipurilor gi a formelor de relief;
uristice si -alitilile terapeutice, relaxante ale unor factori climatici, care se identifici prin tipurile de bioclimat;
ii. Acesta -alitatea, repartilia si densitatea elementelor componente ale hidrosferei;
sm. :iodiversitatea floristici gi faunistici - ce poate oferi elemente de cunoagtere gtiinlifici 9i ecologici, dar poate avea
.i. r'aloare estetici, cinegetici, piscicold etc.

RELIEF
....*t-.),
:1
qr cEol,ocrE
. Trepte qi forme de relief
lT! . Forme bizare de relief si
structuri geologice
r Monumente ale naturii

turis- .Temperatura aerului

NATURAOCROTITA
idici. I Rezervaf ii naturale, parcuri gi a apei . Precipitafii lichide
nafionale gi rezervafii . Stratul de zipadi
varea
ale biosferei
. Durata de strilucire a soarelui
nente . Bioclima
r fost
I pro-
ral;i turistic
), sub
e sta-
natural j . HIDROGRAFIA
neazd . Ape freatice si ape
. Fondul cinegetic. Fondul
:xtra-
piscicol . Specii faunistice
minerale. Riuri. Lacuri
igAn- naturale (inclusiv terapeutice)
ocrotite gi antropice . Marea Neagrd
a lor . Rezervafii naturale . Delta Dunirii (ape)

. Piduri de interes
social-recreativ

r.2.1. RELTEFUT $r GEOLOGTA

-
=--=:;1 reprezintS. elementul major in structura potenlialului turistic al oricirui teritoriu, el fiind suportul material
- -=.-s:rarii activitifilor turistice.
- turistici de sine std.td.toare, stimulAnd practicarea drumeliei, alpinismului,
se constituie atAt ca atracfie
=-=rl
recreerii, speoturismului g.a., cit gi ca suport pentru alte elemente de potenlial (hidrografie, flord,
_._ _--.t
 22 PATRIMONIUL TURISTIC

. dispunerea treptelor de relirt' montan, dealuri ;i podiguri, cArr

delti, litoral;

. complexitatea tipurile de relief, glaciar, rrrlcanic, carstic, eolian

.
!..::- *spectul general ol microformelor fu relieJ creste,vd.rfuri ascu
plate, rotunjite, piscuri, abrupturi, puncte de belvedere
: S.a.;

. prezenfaformelor bizare
de retief gi a structurilor geologice;

.R-EIIEFUI MONTAN

sitate de aspecte peisa_

relief (glaciar, vulcanic,
oneazd prin altitudine,
pitorescul abrupturilor gi adAncimea
r.
i . ltarea a numeroase tipuri de turism:
. Ofumetta:
. turismul auto;
. sporturile de iarni;
. alpinismul/turismul de escaladd; Cu o lungime de circi
. speoturismul. kilometri, Munfii Carpr
in func1ie de concentrarea gi valo zinti cel mai mare lan
mul montan romAnesc relevd prezen{ din Europa gi se intind
. munti cu un pote,nfial deosebit d riul a opt tiri: Austria, C
saje, cu o valoare turistici deose vacia, Polonia, Ungaria,
Cdlimani, CeahlIu, Romdnia gi Serbia. Ap:
l::..gi Figirag, parAng, Retezat, Jarcu_Muntele
Mic, Semenic, Bihor-Vlideasa);- 800 km din lungimea lor
'y!"ti.:y mare potential turistic, dar cu o varietate mai redusa a peisa- goard in Romi.nia, acopr
jelor (Munfii Oag, GutAi, din suprafala lirii noastrr
Jibleg, Ciucaq, Rariu_Giumaliu, Cipdqdnii,
Lotrului' Poiana Ruscii g'a'); Cel mai inalt varf dir
. atorat unui tip de relief specific, lul ca4ratic se gisegte in

fii piatra Craiului, Iezer, Higmag, gi are o altitudine de 2.65!

suti de metri mai mult d
' munri cu potenrial redus, cu altitudini scizute, forme monotone,
do-
firl Moldoveanu). El se
moale, grad ridicat de impidurire, accesibilitate Gerlachovsky.
redusi rrur"aii Almag,
Cozia, Zarand, Buzdu, Tarcdu, Codru_Moma
$.a. ).

r RELIEFUL GLACIAR
Form.ele de relief glaciar.cr.eate de ghefari: circuri, ydi,
morene, piscuri,
creste zimfate etc., se constituie in atraclii turistice pitoregti. peisajele glaci_
are sunt vizibile in toate sezoanele in munlii pi;;, caucaz.
Alpi, carpagi,
Himalaya. in Romdnia se impLae peisajul gt".iu,
mun{ii Rodnei, Fdgdrag, Retezat, parang. unei-e dintre
J.p"- ;prex din
p"ir";e nu sunt
cu ".ir,"
accesibile decdt turistilor experimentaij, obignuili
efortui fizic, atpinig_
tilor sau schiorilor de performanli.

Reliet glaciar in Munlii tr

 Capitolul2 o PATRIMONIUL TURISTIC NATURAL 23

r RI,LIEFUL VULCANIC
Relieful vulcanic se detageazi prin formele sale specifice, dar qi prin anu-
manifestiri postvulcanice (izvoare mineralizate, mofete - emisii de gaze
=::e oC,
--i, sub 100 alcituite din COz) ce insofesc acest relief gi sporesc atraclia
;r uristici. Relieful vulcanic se arati sub formd de platouri vulcanice, conuri
z'-;anice, cratere in care pot fi g[zduite lacuri pitoregti ce intregesc potenli-
r- atractiv al reliefului. La noi in !ari, forme de relief l-ulcanic bine pistrate
ie ,ntahesc in Munfii Cilimani - Gurghiu - Harghita - Ciomatu Mare,
::tul muntos Oag - Gutii - fibleg, Munlii Metaliferi. in Europa, cea mai Platoul vulcanic Gutki
:rezentativi este zona r,'ulcanici mediteraneeani Vezuviu si Etna.
O importanll turistici deosebiti prezintd coloanele de bazalt de la
Dctunata qi Detunata Goali din Munlii Metaliferi (ultima declaratl
bfnument al naturii), unde lavele bazaltice s-au solidificat sub forma unor
joane prismatice.

r RI,LIEFUL CARSTIC
De;i arealele calcaroase defin doar 2o/o din suprafala RomAniei, ele se
::.arca printr-un relief carsti'c de mare spectaculozitale, reprezentat prin
ti;ouri carstice de diferite dimensiuni ;i la altitudini diferite, doline, chei, Coloanele de bazalt de lq Detunata Goald

n seTt etc. in lara noastri, cele mai numeroase gi de mai mare atractivitate
ir:ee de relief carstic sunt in Mun[ii Bihor, Pidurea Craiului, Cernei,
-rjlei, Mehedinli, Piatra Craiului etc.
> Cheile sunt sectoare inguste ale vlilor ce traverseazi regiuni calcaroase,
i- ;are cauzl. auversanti abrupli. in Carpalii romAnegti au intrat in circui-
:i :uristic, fiind foarte cunoscute:
. Cheile Bicazului (in Munlii Higmaq) - care se impun prin inilfimea . Cea mailungi pegterl din RomAnia
lbarte mare si verticalitatea perefilor. Mlsoari circa 8 km, cu adAncimea este Pegtera Vintului din Munlii
albiei de peste 200 m gi chiar 300 m in anumite sectoare. Bihor, cu o lungime de peste 50 km.
. Cheile Cara;ului (in Munfii Aninei) - avAnd o lungime de 18 km, se . in Pegtera Rominegti din judelul
Timig se organizeazd. anual, in pe-
;onstituie, aldturi de Cheile Bicazului, intr-unul dintre cele mai fru-
rioada octombrie-noiembrie. un
rroase sectoare de chei din RomAnia. concert de muzici, foarte spectacu-
. Cheile Nerei (in Munlii Aninei) - se lntind pe 18 km lungime gi pre- los datoriti rezonanfelor pe care le
zinta sectoare de ingustare de 20-50 m, unde perelii cheii se inal1i cu capiti sunetele in aceasti pegteri.
ItlO-250 m. . Cel mai mare complex speolo-
gic din lume (avAnd cea mai mare
. Cheile Mini;ului - din partea centrald a Munlilor Aninei, misoari lungime totali a galeriilor) este
-{ km, au un prim sector foarte ingust gi silbatic 9i altul ceva mai larg, Mammoth Cave System (591 km),
dar cu un peisaj deosebit de atractiv. un mare complex subteran, situat
in partea de est a SUA (in statul
> Psterile sunt adevirate ,,palate" subterape care pot concura adesea cu
Kentucky).
Ei-tia templelor create de mAna omului. Sunt forme carstice foarte ciutate . Cea mai adinci pegteri din lume
.e
=risti, datoriti atractivitilii determinate de forma deosebiti a golului (misuratS. de la intrarea ei cea mai
srer-an, dimensiunile sale, de prezenla speleotermelor, a depozitelor de inalti pini la punctul siu cel mai
g = iLtbsili, de prezenla unor picturi rupestre. adinc) este Pegtera Voronya din
kterile de mare interes turistic au fost amenajate in acest scop prin Georgia (2191 m). Aceasta este qi
Ese.atii de iluminat, cabluri de suslinere gi poteci marcate. in pegterile prima pegteri din lume explorati la
qrr'roase, accesul turigtilor este limitat doar la anumite portiuni, pentru a o adincime mai mare de 2 km.
. Pegtera cu stalactita cea mai lungi
-rtF .n conservare frumuselea formelor create intr-o perioadi indelungatl
(o coloani calcaroasi lungi de
.E:r.P. 59,4 m) este Cueva de Nerja, situati
i-rninia dispune de un important potenfial speologic. Cu cele peste in sudul Spaniei, in apropiere de ora-
l.:.:u de pesteri, lara noastrd se situeazd., in prezent (in urma dezmem- gul Malaga.
ri--: Iugoslaviei), pe locul doi dupl Franfa. O parte a pesterilor noastre
 24 PATRIMONIUL TURISTIC

everate complexe carstice subterane, cu rauri

gi cas_
Mehedinfi, Cetdlile ponorului _ M. Bihor, Vilntului _
Comarnic - M. Aninei etc.), cu sisteme dezvoltate
pe
mai multe nivele, cu minerarizafii rare etc. cele
mai numeroase pegteri din
lara no Apuseni.
Cele e glob igi datoreazi,interesul turistic
nu numai
dimens ve, SUA), ci gi anumitor particularitifi:

'Pegtera Postojna din Slovenia este renumiti prin frumusetea gi mirefia . Stalactitele sunt forma{iuni ce
formelor, dar gi datoritd modulu de amenaiare
turistici. din tavanul pegterilor,
. O valoare gtiinlifici gi estetici ,,pr!uri" formafi din calcit, care
nasc in urma picuririi necontenite
care cantoneaza cantiti{i mari d
apei din tavan. Lungimea lor var
din Mun(ii Bihor, care prin volu
de la ciliva centimetri Ia 5-7 m.
cea mai mare din sud_estul Eu
diametrul de la cdliva milimetri
Bihor unde, la o anumitd ord. a z
in acest caz se numesc ,,stalact
sunt puternic reflectate de masa macaroane" - pdni la I-2 m.
orutrrtt'
. Stalagmitele se sprijini pe ,,podeaua
. pegterii gi pot fi considerate ,,replici
) ale stalactitelor, care se inalti
re locurile unde apa prelinsi pe stalac_
prin colorit, dar si prin finele titi cade pe plangeu.
Franfa. in RomXnia se remarci
de la Pescari, din Defileul Du . Prin unirea stalactitelor cu
ld rogie, in numi.r de circa 400. mitele se nasc coloanele cepol
brddufi; Cuciulat din podigul So adevirate ,,pIduri'i
rupestre din !arl, realizate in ace
. Draperiile rezulti in urmaprelingerii
Altamira sau Lascaux; pegtera A
apei incircate cu carbonafi pe perelii
pegterii, generind in timp depuneri
'o categorie aparte de pegteri sunt acelea care
conservi urme
rii omului preistoric - pe;tera Ciur-Izbucdin Munfii pad; ale rocui- sub forma unor suprafefe vdlurite.
craiurui,
cioclovina din Munfii Sureanu sau vestigii . Gururile sunt mici bazinete, ase_
paleontologice (scherete
de urgi de pegteri). in cazul pegterilor: pe;tera
tJr;iror de-rachigcdu minitoare unor cuiburi care se
Pe;tera Zmeilor de la Onceasa (M. Bihor). 9i
formeazd. pe plangeele sililor sau
culoarelor subterane, fiind formate
o parte dintre pegterire Romdniei constituie
unicate pe plan nali- din mici baraje de diferite forme,
onal, fi
sPeologice: uneori dispuse in trepte, unde se pot
Pegtera Scirigoara aduna apele rezultate prin prelingere
(M. Bih
(M. Bih ' or)' Urgilor - generAnd lacuri minuscule.

Cetdlile Ponorului
Pe;tera Scdri;oara
Pe;tera Ur;ilor
 Capitolul2 o PATRIMONIUL TURISTIC NATURAL 25

Pegtera Postojna
Este o pegter[ din Slovenia, amplasati in comuna Postojna. Este consideratl
una dintre cele mai mari grote europene. Este cea mai vizitati peEterd din Europa,
cu peste 700.000 de turiqti anual, amenajati turistic din 1818. Din 1872 s-a instalat
un trenule! care duce turigtii circa 2 km, iar din 1884 este electrificati. Are aproxi-
mativ 20 de kilometri de salerii. Potrivit unui vizitator, turul pesterii dureazi doud
:,:e qi jumitate, timp in care se strlbat 5,2 km de galerii: 2 km ii poli stribate cu minitrenul, un kilometru mergi pe jos 9i ai
-,cazia si vezi Muntele Mare, Peqterile Frumoase gi Sala de Concerte. La intoarcere, poli vizita inci doi kilometri din peqter[,
rergAnd cu trenul.
Peqtera conline o varietate de speleoteme, dispuse intr-o mare diversitate de culori gi forme. Tuburile qi stalactitele sunt
:ele mai mici, iar cele mai mari sunt stalagmitele qi calcitele. Ele au o vechime de aproximativ 500.000 de ani, deoarece se for-
:eazi extrem de incet: 0,1 mm in zece ani, poate I mm. Reprezentativi ca incipere este Sala de Concerte, care se intinde pe
.:roximativ 3000 de metri pltrali gi are o inlllime de circa 40 de metri. Aceasta poate adiposti in jur de 10.000 de persoane.
:coul dureazi aici aproximativ 6 secunde, in timpul concertelor care sunt organizate in aceasti incipere.

Marea ciuddlenie din aceastl peqteri este reprezentati de peEtele-om,

specie ce poate trii pAni la 100 de ani, este orb, se hri:neqte cu microorga-
nisme qi respirl prin branhii externe. Peqtii-om sunt o specie foarte rari,
de aceea sunt protejali in mod deosebit. Pentru vizitatori, sunt depuEi
pentru o perioadd de doul luni intr-un bazin special, alituri de alte spe-
cii. Dupl doui luni, sunt inlocuili cu alli pegti-om. Fauna ins[ cuprinde
qi alte forme de viald: de la creveli, miriapode, greieri de pegteri, la olmii
sa;u_ Proteus Anguinus, o reptild acvatici rari, cu pielea aseminitoare celei

umane, semitransparenti, ochi atrofiali gi branhii exterioare. Tot aici pot

fi vizuli olmii albi gi negri, primii expuqi, urmitorii nu. Peqtera are trei
galerii celebre: cea roqie, cea alb[ gi galeria spaghetti.
Sursa: Globe Guide

r DEFILEE
Defileele sunt sectoare de vii inguste 9i addnci, mai ample decAt cheile, intinse pe distanle mai mari, in care tra-
rerseazi succesiuni de roci dure. in lungul lor s-au creat cii de circulafie prin care se concentreazi fluxuri turistice
nportante. Ca gi cheile, pot avea aspect silbatic, de aceea fiind ciutate de turigti.
\Iajoritatea fluviilor mari ale lumii gi-au creat defilee la trecerea prin sectoare montane:
- pe rAurile Maranon giUcayali (afluen1i ai Amazonului), in Munlii Anzi;
- pe Chang liang, in China;
- pe fluviile africane: NiI, Congo, Zambezi;
- in Asia, pe Indus, Mekong.
^
ln Carpalii romAnegti se impun in peisajul montan, prin frumuselea 9i mirelia 1or, urmitoarele defilee:
. DefiIeul Dundrii - reprezinte cea mai mare vale transversall din Carpali, desftqurAndu-se pe circa 144 km, intre
Baziaq gi Gura Viii;
. Defileul OItuIui de Ia Turnu Ro;u - Cozia, care in sens larg se desfhgoard pe 58 km, fiind cel de-al doilea defileu, ca
marime, dupi Defileul Dunirii;
. Dfileul liului, caraclerizat printr-o ,,s[lb[ticie" rar intAlnitl, unul dintre cele mai impunltoare defilee din Romdnia,
:are se desftqoari intre Livezeni Ei Bumbegti |iu, pe circa 33 km;
- Defileele Muregului:
- Defileul Toplisa-Deda - rn culoar transversal de 44 km, sipat de Mureq intre Munfii Cilimani Ei Munlii Gurghiu,
in roci vulcanice;
- DefileulOrd$tiei;
- intre Deva gi Lipova se contureazi un culoar de tip defileu, unde Muregul a sculptat cAteva defilee ce nu depdgesc
8-9 km, in alternanli cu sectoare de llrgiri puternice.
. Defileul Cernei, flancat in vest de Munlii Cernei 9i Godeanu, iar in est de Muntii Mehedinli;
. Defileul Crigului Repede (40 km), la contactul Munlilor P[durea Craiului - Vlldeasa qi respectiv Meseg.
26 PATRIMONIUL TURISTIC

r CANIOANE
sunt porliuni ale viilor sculptate in platouri cu structuri
-canioanele
tabulari. In versanlii lor existi o mare varietate de microforme de relief

coloane, ciuperci). Regiunea canionului beneficiazd de o amenajare turis- Grand Canyon din Phtoul Colorado, SUA
tici de exceplie.
r ABRUPTURILE, CRESTELE PISCURILE
$I
Abrupturile, crestele gi piscurile constituie elemente de discontinuitate
evidente in peisaj, care impresioneazl.turistul prin spectaculozitatea gi mi-
refia lor. Atractivitatea lor creste proporfional iu diGrenla de nivel, pe care
aceste elemente o inregistreazi..
sunt remarcabile abrupturile Pietrei craiului, Bucegilor, ceahldului,
Pietrei Mari, Domogledului,.Rardului, Zdganului etc. valorificarea lor, in
prezent, se realizeaz| prin ,,contemplare" de la distanli sau prin practicarea
alpinismului. Sfinxul romlnesc din Munfii
crestele gi piscurile se constituie in adevlrate puncte de belvedere asupra Bucegi are aceeagi inilgime cu
regiunilor inconjuritoare. Sfinxul din Gizeh. Acesta e unul
dintre argumentele celor care suslin
cd Sfinxul nu este o crea(ie a for-
lelor naturii, fiind sculptat de om
gi infefl$and o zeitate din trecutul
muntoase cu o zoni alpini tipicr - cu cildiri si creste impozante in Bucegi, indepirtat.
Piatra Craiului, Retezat, Apuseni, Fdgdra;, Cheile Bicazului.

r VERSANTII DESPADURITI

r FORME BIZARE DE RELIEF $I STRUCTURI GEOLOGICE ]

 Capitolul2 o PATRIMONIUL TURISTIC NATURAL 27

-\1-re fenomene geologice inedite care starnesc interes sau care sunt folo-

, ,,Focurile Vii" de la Andreiagu, ju-

delul Vrancea, constituie un feno-
men unic in Europa; are loc din
cauza emanaliilor de gaze naturale
din sol, gaze care se aprind in
urma frecdrii cu solul. Este cel mai
extins cAmp cufliciri, inil{imea lor
ajungAnd pdni la 50 de cm. Local-
I .\IONUMENTE ALE NATURII nicii spun cI flicirile danseazi in
timpul cutremurelor pAni la 2 metri
deasupra pimAntului!
. ,lulcanii noroiosi" sunt localizali in
Subcarpalii de Curburi, in localita-
cu tea Berca, jud. Buzdu, fiind formali
utrul din cauza erupliilor de gaze din pL-
n mdnt, care antreneazd, spre suprafali
Ior-
- =^a- etc. nimol gi api. Cunosculi in zoni sub
denumirea de pAcle, lrrlcanii noro-
iogi au aceeaqi structuri ca gi vulca-
NELIEFUL DEALURILOR $I PODI$URILOR nii adevirali, in interiorul lor pro-
ducAndu-se procese similare. Altfel
Dealurile podigurile se inscriu cu un potenlial turistic al reliefului mai
gi
spus, avem de-a face cu nigte vulcani
Erc5t, reprezentat prin aspecte peisagistice legate, mai ales, de alternan[a in miniaturi, la care conurile nu de-
.u--:rilor cu depresiunile qi viile. pigesc 5-6 m inillime, iar adAnci-
-- real interes turistic prezintdunele fenomene gi structuri geologice ca: mea de la care este aruncati spre
' -Focurile vii" de la Andreiagu de |os (jud. Vrancea); suprafa!5.,,Iava" este mult mai mici.
' -\-ulcanii noroiosi" de la Pdclele Mari gi pAclele Mici (jud. Buziu); . ,,Trovan(ii" reprezintd un fenomen
' -Blocurile de calcar" de la Bidila (jud. Buziu); geologic ce se manifestS. prin forme
sferoide de nisip cimentat, care au
' -Trovantii" de la Costegti (jud. Vdlcea); aplrut in urma unor activititi
' --\luntele de sare" de la Slinic (jud. prahova), RApa Rogie (jud. Alba). mice puternice. Ceea ce face ca aceg-
seis-

loate acestea sunt declarate monumente ale naturii.

ti trovan{i si fie unici gi misterioqi
este ci. se reproduc in contact cu apa.
Dupi ploi puternice, pietrele cresc
incepAnd cu 6-8 milimetri pAnl la
6-10 metri.

Vulcanii noroio;i, Berca Muntele de Sare, Sldnic Trovanlii de Ia Coste;ti

28 PATRIMONIUL TURISTIC

RELIEFUL DE CAMPIE
pulin valorificat in prezent' Se remarc6:
s 9i
Plduri de foioase;
cu oglinzi de aP[' maluri abruPte);

RELIEFUL LITORAL

ratorie) etc.
peratorie)
Plaja litoralutui romdnesceste fie.adrp':tlllll,l:',1.t:l:'::::::'"':;:l"ii::::"?"',"i"iliT'.Til?*h*$?::::
,",:;{'{"::tr#:i:-T::f';::;ffi ;ii."q.:t{:*j*"::::i,::it"?.'#,"H"",:':n::i:':l;1""H::i,Tff;
largi deschidere, in restul lltorarurul' rPre "::".";:'^'_:-^"";;;i;;.-
r r
doar pe coastele estice ale Italiei)' fapt ce d,rce la expunerea ei la soare
orientare pr"domiturr"t'J,u;it'**lteintahite
in tot cursul zilei de var6 (chiar peste l0 ore/zi
i).
';i:,'""J:,".1'#:i:#:il:fi:tF:'J#li',io'n."Try,:*i:::,:::?::*:1T:t::nffiTf.]?T::;il,"."n,T-
,,Ji?iff:?:?"':..,"1;ii;:ftltiil:rJil'ii:.{i1,:i:;Tniu:*,i:l;*::l:,n',1'f*::,xrii:J:?i,llll'l,i
Lalimeapralero:i
:',T::ili:,ffi;,','niXn::lliilTiil:"ifJii1"J;ill"',1ffi;.'"q-*1ki:1'l;*.f,:,lf
;l1ffi intre 400 qi 500 m iJ#;;;iTJ;sft
:iazi i?i':;ilii!ffi ql recfirrtruu\I'"1""pa1a;i-1::lfl:3i9*'i:*lJ1?:il;;
la Mamara
cu valuri mici' favorizeazi biile de
Panta submersi domoall a platformei
cont ff?la."i"Ju;iEi;;"pr,
"i.,
mare, mersul Ei jocurile in aPl'

RELIEFUL DELTAIC
protejate sau a pescurturu
marilor fluvii sunt locuri pentru practicarea excursiilor in ariile naturale Pescuitulu
Delt
Deltele ale lumii se numira:
sportiv in ariile permise. Printre cele mai i-pttJ""* ,delte
gi vAnatului (vietnam), Delta Ronului (Fran!a), Delta Gangelu
vorgli (Rusia), Delta Dunlrii (Romdnial,'p.ii" r'r.kongului
(tndia), Delta Nilului (EgiPt)' -
din Europa, iar specialiEtii
Delta Dunirii este'u ?i,.," deltl ca mirime
suslinclrimAnegicelmaibineconservata.Structuraspaliuluideltaicqi
sa turistici este datl de:
--.
atractivitatea
(10,6%), care consti-
dens[ de bra1e, garle, canale, lacuri gi belli
"1.r." Dunlrii, dar qi locuri pentru
tuie cii de acces qi d";ir.utulie in Delta
V;
duri de toate tiPurile (16,60/o),
si ape (67,2o/o);
nisip fin, mai ales in sectoarele
' riqor-Portila;
,ntrnu, Delta Dundrii
. origina p de la Caraorman (cele mai inalte dune
din tar u Lttt" 9i siriturile' cu o vegetafie rari'
sau chiar liPsite de vegetalie'

MONUMENTE ALE NATURII

zoneteprotejate de interes nalional ;1 monum1l,: 1: l1ll.""::*:'"*u"'#il'::fiil';,:"rTikiJ:;,11;111i
n"',,:il1.,l|"i:$:,i:,:il:!::ifi:il'di",'*T'T:i1,y*t:T,''T1i::;:#,i'i'li"li,'ii:',ffifl;*l*:
o'T,*ll":-T"i:ii"'-",:::T;i:::i:,':'J:":T:'.',fi:J::l
::T#iii:?':ffiiliilffi;;;:'':ffi;;;;;;;aetere
."*p""9"t" a1P:i:'r:'rylil1.11T:T':::li"3illi';.'ji"iii]li;
:ili:".:JH'.' *j:i;il;:;.'":;'#;;;;
ix';::,'.':J,tT;;:?T,1?j::.1::'?iH:h;i.:"ff*':i;!'";,"#,"::tu:l:*J:?ln*|:.','"':z::,f;*i;i,
hi;. F1'1''';ill".lf ::,1'-:i:''":':::,,'.1:"::,:l'Ti':
il:";?:'T"'f'X:f
nate iJ::?ff"Ili'ffi';'."';;;
cercetarll 9trrntln gi parcuri naturale. De aseme
in :;"rio;u aie uiiteiei, parcuri na[ionale
de interes nalional, care sunt categorisite
I
 Capitolul2 . PATRIMONIUL TURISTIC NATURAL

s-au legiferat 827 de rezervalii naturale gi monumente ale

ldmice, zoologice, forestiere, geologice-geomorfologice, paleon-
rirte rispindite in toate regiunile lirii, dar mai ales in Carpafi.
fue acestea au fost incluse in lista Natiunilor Unite ca parcuri
$ rezervafii echivalente sau in cadrul Programului internalio-
- Biosferil intre care Rezervatia Biosferei Delta Dunirii, Parcul
klrzat, Parcul National Pietrosu Rodnei. Printre cele mai re-
pentru activitatea de turism intern gi internalional, se pot r :.::t:)-.
! .::tr."
Nalional Retezat, Rezervafia Biosferei Delta Dunirii, Parcul ir. :

Rodnei, rezervaliile Cetifile Ponorului, Complexul carstic :

Capra-neagra
Muntele Domogled, mlagtina Tinovul Mare de la Poiana Stampei
Dornei) etc., toate localizate in zone turistice importante.
& rezervafiile naturale, mai sunt ocrotite ca monumente ale naturii qi o serie de arbori izolati sau in mici
ispunde este gorunul lui Horea de la Jebea, animale (capra neagri), formafiuni gi fenomene geologice (Detunata
peuticd, nestinse), pegteri frumos concrelionate (Pe;tera Ur;ilor de la Chigciu), chei carstice (Cheile Corcoaia)
de mare interes turistic.
fie
rineascl
:rea ei la

nd
o resursi ce poate contribui la dezvoltarea turismului sau, din contri, poate deveni un factor limitativ al
de plaje
bristice din zona de destinatie.
ilimea

TEAZa temPeratura
aerului gi a
- bioclim5.
aPel;

,in
..liti
:iil"
, a pesc .J
ie Clima
contribuie
umiri: la crearea
)elta arnbiantei favorabile
cilitorieiqi constituie - durata
o condifie de bazi de strllucire
-rqinul pentru practicarea a soarelui;
precipitafiilor
unor forme de
lidride;
turism, prin:

JJ
s$
:'dli
;iiri'
,i$ii'
,il-1-

' li!!is'
ii::s'
- stratul
de zApadit;

AERULUI SI A APEI
este elementul climatic care manifeste cea mai mare influenll asupra activitifilor turistice, respectiv

favorabile pentru petrecerea timpului liber in naturi sunt cele din zona temperati, in special in lu-
ructiv vari toamni. Ei

ristice
scezute din timpul iernii sunt favorabile acumulirii zlpezii si, prin urmare, practicirii sporturilor
schimb, unele sporturi, cum ar fi: inotul, surfingul, scufundatul, sunt specifice perioadei calde. Pentru
rcctive.
ejat, fiind
aerului gi a apei la malul mlrii trebuie s[ fie peste 20"C.
extreme, pozitive sau negative, sunt nefavorabile activitifllor turistice. Acestea pot apirea vara, cand
aturale
sau iarna, prin aparilia gerurilor persistente, sub -20'C.
b. De