I o n Băieşu

Suferindă
în d oi
Parcul Cişmigiu — cu desăvîrşire pus - E A : în fiecare seară. V i n deoarece...
t i u . Pe una d i n alei apare o femeie ; aleea E L : Vă rog să continuaţi. Vă rog din suflet.
este întunecată şi paşii scîrţîie într-un chip E A (se întoarce spre el în proporţie de două-
dure ros . Se aşază pe una d i n bănci, îşi în- zeci şi cinci de grade) : Iertaţi-mă. Pot să-mi
crucişează mâinile pe p i e p t şi oftează. Exact permit să am încredere în dumneavoastră ?
peste u n m i n u t , pe aceeaşi alee apare u n E L : Iertaţi-mă, doamnă, că fac această a f i r - bărbat.
Bărbatul se apropie de banoa pe maţie, dar eu sînt un om de mare încredere.
care se află fe meia şi întreabă pe u n to n cu I n sensul că enorm de multă lume are încre-
desăvîrşire firesc. dere în mine. N u n u m a i c a r a c t e r u l meu i n -
tegru, dar şi figura mea deschisă inspiră tu -
E L : N u vă supăraţi : pot să mă aşez lîngă turor o m a r e încredere. U n e o r i , persoane
dumneavoastră ? necunoscute mă opresc pe stradă, mi se c o n -
E A ( u i m i t o r de firesc) : De s ig u r . fesează c i n c i minute, apoi pleacă mai de-
E L (îşi încrucişează mîinile pe p i e p t ) : Ală- parte, împăcate sufleteşte.
turi este o bancă complet liberă şi aţi putea E A : A t u n c i , domnule, aş v r e a să vă măr-
să mă întrebaţi de ce nu mă aşez pe acea turisesc cu toată sinceritatea de ce vin în
bancă. M a i mult, pro babil că în acest Ciş- fiecare seară în Cişmigiu. De mult simţeam
m igiu , în această noapte de revelion, toate nevoia acută de a face o astfel de mărtu-
băncile sînt libere şi aţi putea tot atît de r i s i r e , dar n i m e n i nu m i - a inspirat atît de
bine să mă întrebaţi de ce nu mă aşez pe multă încredere c a dumneavoastră.
una dintre ele. E L : Doamnă, îngăduiţi-mi să vă ascult cu
foarte multă atenţie.
E A ( întorcîndu- se spre el cu circa zece grade
şi răs punzîndu- i peste umăr) : Vă rog să mă E A : Mulţumesc. A t u n c i să vă spun de ce
credeţi, dar n i c i p r i n cap nu m i - a trecut să v i n în fiecare seară în Cişmigiu. P e n t r u asta
vă pun o astfel de întrebare. N i c i p r i n cap a m să vă cer însă permisiunea de a face o
nu m i - a trecut. scurtă incursiune în copilăria mea.
E L : Vă mulţumesc şi vă rog să mă iertaţi, E L (întorcîndu-se spre femeie în proporţie
dar mi s- a întîmplat nu o dată ca, cerînd de c i r c a douăzeci şi cinci de grade) : l e r t a -
voie c u i v a să stau alături pe bancă, să mi ţi-mă că vă întrerup şi vă promit că n-o să
se pună o astfel de întrebare : „De ce, d o m - m a i fac acest gest i n c a l i f i c a b i l , căci nimic
nule, nu te aşezi pe o altă bancă, din mo- nu e mai neplăcut pentru cineva care se con-
ment ce există atîtea bănci libere ? " Alţii nu fesează decît să fie întrerupt, i ar eu nu am
zic n i m i c , dar, după ce te aşezi alături de acest obicei ; totuşi, am să vă întreb daca
ei, se ridică ostentativ şi se aşază pe altă este vorba despre o copilărie nefericită.
bancă, ceea ce este, de fapt, egal cu un re- E A : D a , domnule, aţi intuit perfect. Este
fuz. V i s- a întîmplat şi dumneavoastră aşa vorba despre o copilărie nefericită. E r a m ne-
ceva ? fericită, nu pentru că n-aş fi fost iubită de
E A : De s ig u r . părinţii mei, pentru că eram iubită, ci pen-
E L : Veniţi des în parc ? tru că sufeream de o boală îngrozitoare.

49
www.cimec.ro
 Criticii cei mai apropiaţi..

E L : îngrozitoare ? îmi spunea : „Bagă-te pe sub pielea lui u n -

E A : D a , acesta este cuvîntul. O boală care c h i - t u , bagă-te pe sub pielea lui u n c h i - t u ,
m i - a pricinuit c h i n u r i imense şi suferinţe hagă-te pe s u b . . . " Dumneavoastră credeţi
fără seamăn. oare că e simplu să te bagi pe sub pielea
E L : Doamnă, nu trebuie să vă jenaţi de c u i v a l a modul p r o p r i u ? Aţi încercat v r e o -
mine. Spuneţi-mi totul fără nici un ocoliş. dată ?
E A : D a , am să vă spun totul fără n i c i un E L : N u .
ocoliş. Sufeream de următoarea chestiune, E A : D a r vă puteţi cel puţin im a gin a ce d u -
domnule : l u a m l u c r u r i l e la modul propriu. reros este să te bagi la modul p r o p r i u pe
E L (îngrozit) : L a modul p r o p r i u ? ! sub pielea c u i v a ? Altă dată, m a m a m i - a
E A : D a , la modul p r o p r i u . N u ştiu dacă vă spus să mă vîr în sufletul c u i v a . A m stat
imaginaţi. E r a ceva cumplit. I n sensul că... nopţi întregi şi m - am gîndit cum să fac a s t a ,
E L : Iertaţi-mă că vă întrerup. E v o r b a de deoarece îmi iubeam foarte mult m a m a şi nu
ceva ereditar ? v o ia m să o refuz. Fiţi sincer şi spuneţi-mi :
E A : D a , în sensul că şi b u n i c u l , şi bunica, credeţi că e s im p lu să te vîri în sufletul
şi m a m a , şi tata, şi u n c h i u l l u a u l u c r u r i l e la c u i v a l a modul propriu ?
modul p r o p r i u . E L : N u , nu e deloc s i m p l u .
E L : Totuşi... E A : Totuşi, spuneţi-mi cum aţi fi procedat
E A : A m să vă explic. B o a l a se manifesta dumneavoastră în locul meu. Cu m aţi fi i n -
în sensul că nu înţelegeam metaforele. N u le trat, de pildă, dumneavoastră, la modul p r o -
r e a l i z a m . Să vă dau un exemplu. M a m a îmi p r i u , în sufletul c u i v a ?
spunea : „Ia trage-1 pe frate-tău de limbă şi E L ( întorcîndu- se spre femeie cu încă două- află
ce măgării a mai făcut azi, măgarul", zeci şi c i n c i de grade) : C r e d că a i c i l u c r u - i a r
eu îl apucam, într-adevăr, cu degetul de rile se complică puţin şi îmi cer pur şi simplu limbă şi
trăgeam. Do a m n e , şi ce scandal scuze pentru ceea ce am să spun mai de- ieşea ! Do a m n
e , ce s c a n d a l ieşea ! D u m n e a - parte, în sensul că problema se pune niţel voastră să fi fost în
locul lui şi să vă fi tras şi din punct de vedere filozofic. Adică, mai cineva de limbă...
întîi trebuie să te întrebi, vrînd-nevrînd, ce
E L : Ev i d e n t . . . este sufletul.
E A : S a u, altă dată, mama m i - a spus să mă E A : E v i d e n t . A s t a m- am întrebat şi eu : ce
vîr pe sub pielea c u i v a , nu ştiu de ce, pro- este sufletul ? Dumneavoastră ştiţi ce e su-
babil că avea ea vreun interes, dar zilnic fletul ?

50 www.cimec.ro
 Bine ras, bine dispus... pentru scrisul cel de toate zilele

E L : Doamnă, ca să fiu sincer, nu. N u pen- împliniţi. E r a în noaptea de revelion. ArA

t r u că nu m i - a m pus întrebarea, ci pentru că fugit şi am venit a i c i , în p a r c , şi m- am pregătirea
mea teoretică n u - m i îngăduie. C u - aşezat pe această bancă.
noştinţele mele filozofice, în c i u d a faptului E L : C h i a r pe asta ?
că posed o fire realmente meditativă, sînt E A : E x a c t pe asta. N u după mult timp, a
d e - a dreptul d e r i z o r i i . C a să fiu sincer pînă venit un bărbat care m i - a cerut permisiunea
l a capăt, şi vă rog să nu mi- o luaţi în nume să se aşeze lîngă mine. I - a m răspuns : „Vă
de rău, eu nu sînt încă în c l a r nici cu i n - r o g " . I a r el s- a aşezat. E r a un bărbat c a r e - m i
finitul. inspira foarte multă încredere. I - a m spus că
E A : I n f i n i t u l ?! I n privinţa i n f i n i t u l u i , cred sufăr de o boală groaznică şi i- am explicat
că l u c r u r i l e sînt simple. pe l a r g despre ce fel de boală groaznică este
E L : N u , nu vă grăbiţi să spuneţi aşa ceva. vorba. E l m i - a promis că mă vindecă, a
N u sînt deloc simple. E u pentru asta m- am precizat că este la curent cu această boală şi
dus odată să consult un filozof. că are l e a c u l ei. Fireşte, m- am căsătorit cu
E A : E r a un filozof de stat sau p a r t i c u l a r ? el pentru ca tratamentul să fie cît mai
E L : Particul ar. eficace.
E A : Şi ? E L : Şi v- a vindecat ?
E L : M i - a luat b a n i i şi m i - a spus : „Duce- E A : D a.
ţi-vă, faceţi-vă was s e r m ann- u l şi reveniţi EL:Cum?
peste trei l u n i " . E A : Si m p l u . M i - a interzis să mai vorbesc la E
A : Ce l puţin v - a dat o recipisă ? figurat. N - a m mai vorbit la figurat şi m- am
E L : Bineînţeles. D a r v- am întrerupt şi-mi vindecat. V o r b e a m tot timpul la modul p r o -
pare realmente foarte rău. Vă rog, conti- p r i u . D a r vă întreb acum pe dumneavoastră:
nuaţi. oare aceea a mai fost viaţă ? Cu m să tră-
E A : Cu m spuneam, copilăria mea a fost r a - ieşti fără să vorbeşti cu soţul tău măcar o
tată din cauza acestei boli groaznice. M a m a dată pe săptămînă la figurat ? Ce este oare
a început să mă urască, tata a început să viaţa fără metafore ? Fără posibilitatea de
mă urască, iar eu, la vîrsta adolescenţei, am a transfigura ce v a , un obiect, o întîmplare
fugit de-acasă. A v e a m şaptesprezece ani ne- sau o stare de l u c r u r i , fără putinţa de a
împliniţi, dar arătam ca de şaptesprezece ani decanta o idee, punînd în ea flacăra m i r a -

www.cimec.ro 51
 culoasă a figuraţiei ? în sfîrşit... Pe scurt, l u cr u r i l e la modul p r o p r i u ; am încercat şi
în cele din urmă, după o discuţie care s- a a m reuşit să o vindec, dar n e - a m despărţit
petrecut c h i a r în acest p a r c şi pe această într-o seară de revelion, tot pe această bancă,
bancă, n e - a m despărţit. M i - a spus cu o voce îmi pare foarte rău. P e n t r u că m i - e r a dragă.
tristă, tristă, tristă : „Du-te, şi dacă va fi M i - e r a dragă c h i a r şi b o a l a ei.
ca z u l , să te întorci pe această bancă în seara E A : Şi fostul meu soţ suferea de boala
de revelion, ca atunci cînd n e - a m cunoscut..." exemplelor. în sensul că se lua tot timpul
O , şi ce d r a g îmi e ra , ce d r a g îmi era... după exemple. A p o i începuse să facă toate
E L : Doamnă, dacă aţi şti cît de zguduit l u cr u r i l e pe jumătate, ceea ce era groaznic
sînt de tot ce mi-aţi spus, dacă aţi şti cît de enervant. D a r m i - e r a d r a g . N i c i pînă
sînt de zguduit ! Dacă nu mi-aţi l u a - o în a cu m nu ştiu de ce a trebuit să ne despărţim.
nume de rău, aş spune că sînt şi uimit, dar
mă reţin. E u ştiu ce înseamnă o suferinţă, ( O r a 24. în oraş, toate ceasurile în stare de
ce înseamnă o boală, şi vă înţeleg. Doamne, funcţiune anunţă m o m e n t u l cu solemnitate.
cum vă mai înţeleg ! Bărbatul şi femeia se întorc u n u l spre celă-
E A : Şi dumneavoastră, domnule, aţi suferit l a l t în proporţie de o sută de grade.)
de o boală ? E L : L a mulţi ani !
E L : A m să fiu sincer pînă la capăt şi am E A : L a mulţi ani, domnule, şi vă rog să mă
să răspund : da. De o boală asemănătoare iertaţi dacă v- am plictisit cu povestea vieţii
cu a dumneavoastră. B o a l a mea consta în mele.
aceea, doamnă, că mă l u a m după exemple. E L : Doamnă, şi eu vă rog să mă iertaţi
N u ştiu de unde mă căptuşisem cu această dacă v- am plictisit cu povestea vieţii mele.
boală, pentru că m a m a mea nu se lua după E A : De mult nu am întîlnit un om care
exemple, tatăl meu nu se lua după exemple, să-mi inspire atîta încredere şi care să mă
bunicul meu — nu, bunica mea — nu. D i - asculte cu atîta atenţie. N u m a i fostul meu
mineaţa, cum mă sculam, nici nu apucam soţ îmi in s p ir a atîta încredere şi mă asculta
să beau ce a i u l , că şi fugeam la fereastră. cu atîta atemie.
Mă uitam după exemple. L a teatru, la fel... E L : Doamnă, aş v r e a , înainte de a ne des-
L a cinematograf, la fel... Toată ziua căutam părţi, să vă urez noapte bună şi să vă în-
exemple. M a i ales pe stradă, căci, probabil treb dacă nu doriţi, eventual, să ne căsăto-
ştiţi, străzile sînt pline de exemple. Deşi de r i m . Mă gîndesc că atît ca r a ct e r u l , cît şi
atîtea ori m- am j u r a t , de atîtea ori. .. N u felul meu de a fi... în plus, aş încerca să vă
puteam să fac absolut nimic dacă nu aveam vindec de boala de care suferiţi.
un exemplu. C a să mănînc, trebuia să am E A : Do m n u l e , îmi pare foarte rău că nu-1
un exemplu ; ca să strănut, trebuia să am mai pot aştepta pe fostul meu soţ, care mi- a
un exemplu, ca să zîmbesc, trebuia să am un promis acum un an că va veni în noaptea
exemplu, ca să dorm, trebuia să am un exem- aceasta a i c i , dar am să accept propunerea
plu ; ca să privesc, trebuia să am un exem- dumneavoastră. Fo s t u l meu soţ ar suferi dacă
p l u ; ca să a d m ir , trebuia să am un exem- şti cv nu-1 m a i aştept. ^Varsă o lacrimă.;
p l u ; ca să interpretez, trebuia să am un E r a un om minunat. Realmente minunat.
exemplu ; ca să minimalizez, trebuia să am E L (solemn) : Doamnă, vă felicit cu ocazia
un exemplu ; ca să... A p o i , boala s- a co m - căsătoriei dumneavoastră cu mine. Noapte
plicat. A m început să fac toate l u c r u r i l e pe bună. întrucît ora este întîrziată, eu mă duc
jumătate : mîncam pe jumătate, beam pe j u - mătate,
să mă cu l c. Ne vedem mîine seară, tot a i c i ,
gîndeam pe jumătate, iubeam pe j u - pentru perfectarea ultimelor amănunte în ve -
mătate, mergeam pe jumătate, dormeam pe derea căsătoriei.
jumătate, v i s a m pe jumătate, glumeam pe
jumătate, clipeam pe jumătate, zîmbeam pe E A : Desigur, domnule. Noapte bună.
jumătate, rîdeam pe jumătate, fl u ier a m pe (Bărbatul pleacă şi disp are pe o alee. Peste
jumătate, sforăiam pe jumătate, a d m i r a m pe cîteva m i n u t e apare a l t bărbat, care este
jumătate, interpretam pe jumătate, înţele- i d e n t i c cu cel care a plecat. Acesta este gră-
geam pe jumătate, şi aşa mai departe. M - a u b i t şi a g i t a t . )
dus la un doctor şi doctorul mi- a spus că E L : D r a g a mea, iartă-mă că am întîrziat.
boala nu are leac şi că există perspectiva să Ţi-am promis că voi fi aici în noaptea de
a j u n g într-o bună zi să fac toate l u cr u r i l e revelion, dar am întîrziat.
pe sfert. A t u n c i , bineînţeles, părinţii m- au E A : D r a g u l meu, iartă-mă dar ai întîrziat.
alungat de acasă, de frică să n u- i contami- C h i a r adineaori m- am recăsătorit cu un băr-
nez cu boala mea pe fraţii mei şi pe surorile bat care m i - a inspirat foarte multă încre-
mele, care u r m a u cu toţii o şcoală de a m - dere, îmi pare foarte rău.
bliopi. A m venit în p a r c u l acesta, pe banca E L : N u - i nimic, draga mea. Ne întîlnim la
aceasta, şi am cunoscut o tînără femeie cu revelionul viitor. A t u n c i n- am să mai întîrzii.
care m- am căsătorit. E r a un c n minunat. Noapte bună, d r a ga mea.
f

Suferea însă de o boală, în sensul că lua E A : Noapte bună, dragul meu.

www.cimec.ro