1.caiet Sarcini Retele Pe-Hd

CAIET DE SARCINI
REȚELE DE APĂ EXECUTATE

CU CONDUCTE DIN PE - HD
DANCIU VICTOR LUCRĂRI DE ÎNFIINȚARE GOSPODĂRIE DE APĂ, Pr. nr. 20.02/2020

P.F.A. CONDUCTĂ ALIMENTARE ȘI REFULARE APĂ POTABILĂ ȘI Faza: P.Th.
C.U.I. 33231869 ÎNLOCUIRE ȚEAVĂ METALICĂ CU ȚEAVĂ DIN PEHD, ÎN SAT CAIETE DE
O.R.C. F18/315/2014 BRĂDET, COMUNA MĂTĂSARI, JUDEȚUL GORJ SARCINI
1. GENERALITĂȚI
Prezentul caiet de sarcini cuprinde condițiile tehnice de execuție și montare a lucrărilor

de retele de aductiune si de distributie a apei realizate cu tubulatura din PE - HD, calitatea
MARIUS- Semnat digital de
MARIUS-
IRINEL IRINEL
Caracteristicile cele mai importante ale materiei prime PE - HDRASOVEA

destinatăRASOVEANU
fabricării
Data: 2020.07.22
tuburilor și fitingurilor sunt următoarele: NU 14:44:39+03'00'
- densitatea:
- indice de fluiditate MFI 1900C/50N:
- tensiunea de alungire elastică:
- alungirea la rupere: materialelor puse în operă, normative și standarde ce trebuiesc

respectate precum și prevederi de siguranta si sanatate in
munca, masuri de aparare impotriva
0
incendiilor, probe verificări, prescripții de 127 - 131 C;
întreținere, exploatare și condițiile de recepție 0,14 mm/m.K;
a lucrărilor. 0,43 W/m.K;
> 1013 Q.
1.1. DATE TEHNICE GENERALE
1.1.1. Caracteristicile generale ale materialului

> 0,93 g/cm3; 0,4 - 1,3 g/10 min;
22 N/mm2 (viteza de încărcare
125 mm/min);
> 600 % ( viteza de încărcare
125 mm/min);
- modulul de alungire de fluaj la pliere: 1200 N/mm 2;
- temperatura de fuziune:
- coeficientul de dilatare termică:
- conductibilitate termică la 200C:
- rezistența electrică superficială:
Din punct de vedere chimic, polietilena de înaltă densitate este un material termoplast
parțial cristalin, rezultând din fracționarea și cracarea benzinei de distilare primară.
1
1.1.2. Domenii de utilizare
Tuburile și fitingurile din PE - HD au o gamă largă de utilizare:

- rețele de distribuție apă potabilă;
- rețele de irigație;
- rețele subterane antiincendiu;
- linii de transport a lichidelor:
- alimentare;
- industriale;
- rețele de distribuție gaze;
- rețele de canalizare;
- instalații de tratare a apelor;
- sisteme de drenaj, etc.

1.1.3. Avantajele folosirii tubulaturii din PE - HD
Dintre avantajele folosirii tubulaturii din PE - HD se pot enumera următoarele:

- rezistența optimă la stress - cracking cu fiabilitate mare în timp a conductelor sub
presiune;
- excelenta rezistență chimică;
- protecție ridicată la raze ultraviolete garantată de folosirea materiilor prime aditivate
la origine cu negru de fum;
- siguranța totala și într-o plajă largă a normativelor de atoxicitate naționale și
internaționale;
- insensibilitate la fenomenele de coroziune electrochimică;
- mare flexibilitate;
- caracteristici hidraulice optime care se mențin constante in timp;
- rugozitate foarte scăzută;
- siguranța și simplitatea sistemelor de îmbinare;
- înalta productivitate la montare;
- durata mare de viață;
- o buna rezistență la șocuri și agresiuni mecanice externe.
2. STANDARDE ȘI NORMATIVE DE REFERINȚĂ
La execuția și montarea lucrărilor se vor respecta următoarele:

- GP - 043/99 - Ghid privind proiectarea, execuția și exploatarea sistemelor de
alimentare cu apă și canalizare utilizând conducte din PVC, polietilenă și polipropilenă;
- NP 133-2013 - Normativ privind proiectarea, execuția și exploatarea sistemelor de
alimentare cu apă și canalizare a localităților;
- C16-1984 - Normativ pentru executarea lucrărilor de construcții pe timp friguros;
- P7-2000 - Normativ privind proiectarea și executarea construcțiilor fundate pe
pământuri sensibile la umezire;
- SR 8591-1997 - Rețele edilitare subterane. Condiții de amplasare;
- SR 4163/3 - 1996 - Alimentări cu apă. Rețele de distribuție. Prescripții de execuție și
exploatare;
- STAS 6002 - 1988 - Cămine pentru branșamente de apă;
- STAS 9570/1 - 1989 - Marcarea și repararea rețelelor de conducte și cabluri în
localități;
- STAS 9824/5 - 1975 - Măsurători terestre. Trasarea pe teren a rețelelor de
conducte, canale și cabluri;
- EN 805 - 1992 - Sisteme și componente pentru conducte de transport a apei în afara
clădirilor;
2
- ISO/TR 7474 - Țevi și accesorii din polietilenă de înaltă densitate. Rezistența
chimică față de lichidele care urmează a fi transportate;
- DIN 8075 - Țevi PE - HD. Cerințe generale de calitate. Teste;
- ISO 1167 - Tuburi din plastic pentru distribuirea lichidelor. Determinarea rezistenței
la presiune internă;
- UNI 7611 + FA1 - Tuburi din PE - HD pentru conducte de lichide sub presiune.
Tipuri, dimensiuni, accesorii;
- UNI 7612 - Racorduri din PE - HD pentru conducte de lichide sub presiune. Tipuri,
dimensiuni, accesorii;
- UNI 7615 - Tuburi din PE - HD pentru conducte de presiune și metode de probă;
- STAS 1180 - 1980 - Armături industriale. Robinet cu sertar. Condiții tehnice speciale
de calitate;

- STAS 9526 - 1980 - Armături industriale din fontă și oțel. Robinet cu sertar. Lungimi
de construcție;
- STAS 1733 - 1989 - Garnituri nemetalice pentru suprafețe de etanșare plane, Pn
2,5...Pn 40. Dimensiuni;
- STAS 3498 - 1987 - Plăci din azbest cu cauciuc pentru garnituri. Plăci de marsit;
- *** - Manuale și cărți tehnice ale producătorilor;
- Legea 319/2006 a sigurantei si sanatatii in munca și Normele metodologice de
aplicare;
- H.G. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in
munca de catre lucratori a echipamentelor de munca;
- H.G. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele
temporare sau mobile;
- H.G. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de
sanatate la locul de munca;
- H.G. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de
munca;
- H.G. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea
de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;
- *** - Norme specifice de securitate a muncii pentru alimentări cu apă ale localităților
și pentru nevoi tehnologice - captare, transport, distribuție (MMPS nr. 387/1995);
- *** - Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări geotehnice de excavații,
fundații, terasamente, nivelări și consolidări de teren (MMPS);
- *** - Norme specifice de securitate a muncii pentru excavații și construcții subterane
(MMPS);
- *** - Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin
purtare și cu mijloace mecanice și depozitarea materialelor (MMPS);
- P118-1999 - Normativ de siguranță la foc a construcțiilor;
- Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor;
- C 300 -1994 - Normativ de prevenire a incendiilor pe durata executării lucrărilor de
construcții și instalații aferente acestora;
- C 56-02 - Normativ pentru verificarea calității și recepția lucrărilor de instalații
aferente constructiilor;
- Legea 10/1995 - Legea privind calitatea în construcții cu modificările și completările
ulterioare;
- H.G. 343/2017 pentru modificarea H.G. 273/1994 - Regulament de recepție a
lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora.
3
3. MOSTRE ȘI TESTĂRI
Lista încercărilor și verificărilor pentru tubulatura din PE - HD sunt înscrise în următorul

tabel:
Documente de
Nr. Incercarea/ Condiția tehnică referință pentru
crt. verificarea încercare
0 1 2 3
Indicele de fluiditate la cald
Granula ± 20 % față de Tub ± 20 % față de
Determinarea valoarea dată de fabricant valoarea dată de NFT 51 - 016
1 indicelui de fabricant SR ISO 1133 SR
fluiditate la cald ISO 4440/1,2
4
0 1 2 3
NFT 51 - 063
Determinarea SR ISO 1183
2
masei volumice > 930 kg/m 3
SR ISO 1872
SR ISO 4451
3 Determinarea > 20 min NFT 54 - 075 SR
stabilității termice ISO/TR 10837
Determinarea
NFT 51 - 142 ISO
4 dispersiei negrului Nota: < 3
11420
de fum
Determinarea
NFT 51 - 140 SR
5 conținutului 2,0 + 2,5 %
ISO 6964
negrului de fum
NFT 54 - 063
Determinarea
ANEXA C
6 conținutului de < 350 mg/kg NFT 54 - 065
material volatil
ANEXA D ISO
4437 ANEXA A
Determinare:
A. Condiție: < 15 mm/zi A. NFT 54 - 077
A. fisuri în mediu
7
tensio - activ
B. 165 h/80 C
0
B. ISO 13479
B. fisuri lente
Determinarea NFT 54 - 047
8 contracției la <3% SR ISO 2506
cald EN 743
20 C
0
PE 80 > 1 h/12,0 MPa
Determinarea PE 100 > 100 h/12,4 MPa
NFT 54 - 025
9
rezistenței la PE 80 > 170h/4,0 MPa SR ISO 1167
presiune PE 100 > 170h/5,5 MPa NFEN 921
interioară 80 C
0
PE 80 1000 h/4,0 MPa

PE 100 1000 h/5,0 MPa
Determinarea PE 80 CT> 15 MPa NFT 54 - 074
1 rezistenței la PE 100 CT> 19 MPa STAS 6642
0 tracțiune și a PE 80 s> 15 % SR ISO 1798
alungirii la
PE 100 s> 500 % ISO 6259/1,3
rupere
NFT 90 - 035
1
Determinare gust Nota: < 3 NFT 54 - 063
1
organoleptic ANEXA E
Determinarea
1 etanșeității, cu
Fara scapari (etans) NFT 54 - 065
2 manometru
diferențial
NFT 54 - 063
NFT 54 - 065
Determinare
1 NFT 54 - 072 ISO
caracteristici Tabele dimensionale norma produs
3 4427
dimensionale
SR ISO 4065 DIN
8074
NFT 54 - 063
NFT 54 - 065
Determinare
1 NFT 54 - 072 ISO
calificativ aspect, Calificative corespunzatoare
4 4427
marcaj, reperaj
SR ISO 4065 DIN
8074
5
4. MATERIALE ȘI PRODUSE
Toate materialele și produsele folosite vor fi însoțite de certificate de calitate și

garanție, declarație de conformitate, agremente tehnice si avize sanitare.
4.1. Sorto-tipo-dimensiuni
Clasificare:
- în funcție de sortiment:
- țevi (tuburi);
- fitinguri și accesorii.
- în funcție de tip:
- tuburi din PE 80 (Pn 2,5; 4; 6; 10; 12,5; 16 bar);
- tuburi din PE 100 (Pn 4; 6; 10; 12,5; 16 bar);
- fitinguri și accesorii din PE:
- pentru îmbinare prin electrofuziune;
- pentru îmbinare prin termofuziune;
- pentru îmbinare mecanică.
Caracteristica dimensională de referință, pe baza căreia se aleg tuburile și racordurile
din PE - HD, este diametrul exterior al tronsonului tubular (cotat ca diametru nominal).
Corespunzător unui anumit diametru exterior de tub, producătorii oferă piese cu diferite
grosimi de perete grupate în serii tipo-dimensionale. Elementul dimensional de referință în
cadrul unei serii unitare este raportul dimensional standard (SDR) exprimat prin relația:
Diametrul nominal (val. medie)

SDR = -------------------------------------------------------
Grosimea de perete (val. minimă)
Acest raport este constant pentru scara unitară în cauză.

Într-un cadru nelimitativ, valorile medii uzuale ale acestui raport sunt:
SDR = 7,5; 9; 11; 14; 17 (17,6); 21; 26 (27,6); 33; 41.
Gama uzuală de diametre este cuprinsă între 16 mm și 630 mm, putând ajunge până
la diametre de 1600 mm, cu clase de presiune în intervalul 2,5 - 16 bar.
4.2. Caracteristici tehnice si chimice
Caracteristicile tehnice tipice ce trebuie să le respecte tubulatura din PE - HD sunt

înscrise în tabelul următor:
U.M. Valori
Caracteristici
Standarde, metode
0 1 2 3
Caracteristici fizice
Masa volumică standard, la 230C ISO R 1183 ASTM D Kg/m3 954
1505
Indice de fluiditate cu 2,16 kg (MI2,16) DIN 53735I g/10 min < 0,15
Indice de fluiditate cu 5 kg (MI5) ISO 1133 g/10 min 0,45
ASTM D 1238
6
0 11 2 I 3
Caracteristici mecanice
Rezistența la tracțiune, la 230C

- la 50 mm/min DIN 53455 MPa 24
- la 100 mm/min Test special nr. 4 Mpa 25
Rezistența la rupere, la 230C

- la 50 mm/min ISO R 527 MPa 35
- la 100 mm/min Test special nr. 2 Mpa 36
Alungirea la rupere, la 230C
- la 50 mm/min % >600
- la 100 mm/min % >600
Modul de elasticitate la tracțiune la ISO R 527 MPa
1200
230C
Duritatea SHORE, la 00C DIN 53505 64
200C ASTM D 2240 58
400C 55
600C 51
800C 49
Caracteristici termice
0
Punct de înmuiere VICAT (1 kg) DIN 53460 C 127
Punct de înmuiere VICAT (5 kg) ISO 306 0
C 72
ASTM D 1525
Conductibilitate termică la 230C DIN 52612 W/m.K 0,45
Coeficient de dilatare liniară ASTM D 696 K -1 1,3 x 10-4
Căldura specifică, la: 230C kJ/kg.K 1,8
1000C Calorimetrie kJ/kg.K 3,3
0
Temperatura de fragilitate ASTM D 746 C > - 100
Caracteristici electrice (caracteristici determinate pe plăci de 2 mm grosime)
Rezistența superficială de izolare DIN 53482 Q >1014
Rezistivitate electrică de volum la VDE 0 303/3 Q.cm > 1017
230C
Factor de pierderi dielectrice la 230C: DIN 53482
- la 1 kHz VDE 0 303/3 3 x 10-4
- la 103 kHz DIN53483 7 x 10-4
0
Constanta dielectrică la 23 C, între VDE 0 303/4
0,1 kHz si 103 kHz DIN53483 2,6
VDE 0 303/4
DIN 53481
Rigiditate dielectrică VDE 0 303/2 kV/cm 2,2 x 10-2
7
DANCIU VICTOR LUCRĂRI DE ÎNFIINȚARE GOSPODĂRIE DE APĂ, Pr. nr.
P.F.A. CONDUCTĂ ALIMENTARE ȘI REFULARE APĂ POTABILĂ ȘI 20.02/2020
C.U.I. 33231869 ÎNLOCUIRE ȚEAVĂ METALICĂ CU ȚEAVĂ DIN PEHD, ÎN Faza: P.Th.
O.R.C. SAT CAIETE DE
F18/315/2014 BRĂDET, COMUNA MĂTĂSARI, JUDEȚUL GORJ SARCINI
0 1 2 3
Alte caracteristici
Rezistența la fisurare sub tensiune ASTM D 1693 h >1000
Test BELL TELEPHONE, T 50
Din punct de vedere chimic, polietilena de înaltă densitate (PE - HD) este un material
termoplast parțial cristalin, rezultând din fracționarea și cracarea benzinei de distilare primară.
PE - HD poate fi atacată relativ ușor doar de hidrocarburi alifatice și aromatice cu
derivații lor halogenați la temperaturi mai mari de 90 0C.
Oxidanții cu concentrație ridicată atacă PE - HD în mod mai mult sau mai puțin evident,
de aceea, în anumite cazuri, nu este recomandată folosirea acestui tip de tubulatură.
Rezistența chimică la contactul cu diverse substanțe chimice este dată în tab. 8 din
normativul GP 043/1999, precum și în manualele și cărțile tehnice ale producătorilor.
5. LIVRARE, MARCARE, MANIPULARE ȘI TRANSPORT, DEPOZITARE
5.1. Livrare
Produsele vor fi însoțite de următoarele documente specifice:

- Certificate de garanție;
- Declarație de conformitate;
- Agrement tehnic;
- Aviz sanitar;
- Factura și avizul de însoțire a mărfii;
- Scrisoare de trăsură (pentru transportul pe C.F.).
Tubulatura din PE - HD este livrată in colaci, pe tamburi sau în bare drepte, conform
următorului tabel:
Diametrul
exterior
Colaci Tambur Bare drepte
nominal
(mm)
20 X X
25 X X
32 X X
40 X X X
50 X X X
63 X X X
75 X X X
90 X X X
110 X X X
125 X X X
140 X X
160 X X
>160 X
Extremitățile tuburilor ambalate pe tamburi sau colaci trebuie să fie protejate cu dopuri
8
de protecție. Aceste extremități vor fi debavurate și curățate.
Lungimea tuburilor măsurate la 20 ± 50C este aliată cu o toleranță de
± 3 % pentru lungimi inferioare de 500 m si de ± 1,5 % pentru lungimi mai mari sau egale cu
500 m.
Lungimile tuburilor livrate în bare drepte sunt de 6 m, 8 m, 12m sau alte lungimi la
cererea clientului.
Dimensiunile tamburilor și tuburilor rolate pe aceștia sunt prezentate în tabelul următor:
Tambur Lungimea aproximativa a tuburilor rolate [m]

Diametrul Latimea Latimea Diametrul exterior nominal al tubului (Dn) [mm]
tambur totala interioara
[m] [m] [m] 40 50 63 75 90 110 125 140 160
2,2 1,18 1,00 1200 800 400
2,4 1,18 1,00 1500 1000 600
2,6 1,18 1,00 2100 1300 700
3,1 1,21 1,00 1300 800 500 250 120
3,1 1,46 1,25 1600 1000 600 300 130
3,1 1,71 1,50 2000 1200 700 400 180
3,1 1,96 1,75 2350 1400 800 450 210
3,1 2,21 2,00 2700 1600 1000 500 260
4,1 2,20 2,10 1300 2700 450 350 250
Dimensiunile colacilor sunt prezentate in urmatorul tabel:
Latime colac
Diametrul colac [m] [m]
Diam. Diametrul interior de Diametrul ext. aproximativ
nominal rolare Diametrul exterior aproximativ [m] [m]
[mm] [m] L=60 L=100 L=200
L = 100 m L = 200 m m m m
1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3
20,0 0,6 0,5 0,5 0,6 0,6 0,60 0,76 0,70 0,7 0,50 0,50 0,50
25,0 0,7 0,6 0,6 0,8 0,7 0,75 0,95 0,85 0,8 0,50 0,50 0,50
32,0 0,9 0,8 0,8 1,2 0,9 0,95 1,50 1,15 1,15 0,50 0,50 0,50
40,0 1,2 1,0 0,8 1,4 1,2 1,00 1,75 1,40 1,20 0,50 0,50 0,50
50,0 1,5 1,2 1,0 1,7 1,5 1,20 2,00 1,75 1,40 0,50 0,50 0,50
63,0 1,9 1,6 1,3 2,2 1,8 1,55 2,50 2,15 1,80 0,50 0,50 0,50
75,0 2,25 1,9 1,5 2,6 2,20 1,80 2,90 2,50 2,10 0,50 0,50 0,50
90,0 2,50 2,25 1,8 2,9 2,70 2,20 3,30 2,70 2,60 0,50 0,50 0,50
110,0 2,65 2,65 2,2 3,2 3,2 2,75 3,75 3,75 3,3 0,50 0,50 0,50
125,0 2,70 2,70 2,5 3,2 3,2 3,20 3,80 3,80 3,7 0,50 0,50 0,50
0 0 0 5
NOTA: 1 = Pn 6
2 = Pn 10
3 = Pn 12,5 sau Pn 16
Fitingurile și accesoriile sunt furnizate, în general, ambalate. Dacă nu sunt ambalate,

va trebui ca în faza de depozitare și transport să fie aranjate ordonat, evitându-se astfel
deformarea și stricarea lor din cauza ciocnirilor dintre ele sau cu alte materiale.
9
5.2. Marcare
Tubulatura din PE - HD trebuie să fie inscripționată descifrabil, repetat (cel puțin din m
in m).
Marcajul trebuie să conțină următoarele informații:
- sigla fabricantului;
- numărul de ordine al fabricantului;
- certificatul de calitate al tubului;
- clasificarea polietilenei de utilizare în fabricarea tubului;
- aplicația (gaz, apa potabila, irigații, industrie);
- presiunea nominală (bar);
- diametru x grosime (mm);
- data fabricației;
- nr. lot de fabricație;
- originea materiei prime.
Marcarea tuburilor la bucată sau pachetizate se face automat direct pe linia de
extrudare.
5.3. Manipulare și transport
Transportul și manipularea tubulaturii din PE - HD se face astfel încât aceasta să nu se

deterioreze în timpul transportului și/sau la descărcare.
Transportul se asigura cu vehicule dotate cu dispozitive sau elemente care să asigure
stabilitatea încărcăturii, integritatea, protecția la lovituri a tuburilor, evitarea frecării de
platformele de transport sau de ghidaje.
Încărcarea și descărcarea trebuie facută cu atenție și se asigură cu dispozitive
adecvate, utilizând cabluri metalice sau lanțuri învelite în cauciuc sau plastic, care să nu
deterioreze suprafețele exterioare ale tubulaturii și să împiedice frecarea de ghidaje sau de
sol.
La transportul pe șantier, tuburile din PE - HD se descarcă din mijloacele de transport
de-a lungul tranșeei, cu respectarea următoarelor reguli:
- descărcarea cât mai aproape de tranșee pentru a se evita manevre ulterioare
suplimentare;
- descărcarea pe partea opusă depozitelor de pământ rezultate din săpătură, astfel
încât să poată fi ușor coborâte peste marginea tranșeei pentru pozarea lor;
- respectarea distanțelor prevăzute în normele de protecție a muncii.
În timpul transportului, tuburile din PE - HD trebuie să se sprijine pe toată lungimea lor
pentru a se evita defectarea capetelor datorită vibrațiilor și loviturilor. Se vor evita curbările
excesive ale tubulaturii și contactele suprafețelor cu corpuri ascuțite sau abrazive și, de
asemenea, cu substanțe agresive pentru PE - HD.
Nu se recomandă depozitarea peste tubulatură sau fitinguri a altor materiale care pot
produce deformarea lor în timpul transportului și încărcării.
Legăturile de fixare a tuburilor din PE - HD trebuie să fie realizate din funie de cânepă,
nylon sau alt material similar.
Este interzisă târârea sau rostogolirea tubulaturii, aceasta manevrându-se numai prin
ridicare.
În timpul transportului, se recomandă protejarea tuburilor împotriva căderilor de pietriș
sau gudroane.
Tuburile din PE - HD se transportă orizontal, în pachete ambalate pentru diametre D >
110 mm, iar pentru diametre D < 110 mm în colaci sau pe tamburi. În timpul anotimpului
călduros, tuburile, racordurile și piesele din PE - HD se transportă acoperite cu prelate.
1
0
Pentru tubulatura înfășurată pe tamburi, în timpul transportului cu camionul, aceștia se

așează astfel încât să se sprijine în patru puncte pe platformă și, totodată, legați cu chingi
pentru ca eforturile să se exercite asupra tamburilor și nu asupra tuburilor.
Legarea în chingi a tubulaturii din PE - HD, înfășurată pe tambur, realizată strat cu
strat, se pastrează până la utilizarea pe șantier. În caz de utilizare parțială, extremitatea
exterioară liberă se ancorează înainte de orice manevrare.
La scăderea temperaturii crește posibilitatea ruperii (spargerii) tuburilor și fitingurilor din
PE - HD; în aceste condiții, toate operațiunile de manipulare, transport, depozitare, montare,
etc. trebuie efectuate cu precauțiunile de rigoare necesare.
5.4. Depozitare
Depozitarea tuburilor din PE - HD se face pe diametre, în stive omogene, stabile, pe

suprafețe plane betonate sau balastate, cu palete, suporturi și/sau distanțieri, amplasate în
exterior sub copertine sau în magazii pe înălțime, la temperaturi conforme cu datele
producătorului, ferite de soare. Se vor respecta prevederile legale privind depozitarea
materialelor combustibile.
Tuburile având diametrul D > 110 mm se așeaza în stive cu înălțimea maximă de 1,5
metri.
Fitingurile și accesoriile din PE - HD se depozitează în rafturi, pe sortimente și
dimensiuni.
Pe șantier, tuburile se stochează pe suprafețe plane și amenajate (fără pietre ieșite în
afară). În cazul stocării lor pe o durată mai mare de timp este indicat să se evite contactul cu
solul, folosindu-se palete.
Colacii din PE - HD se stochează, de preferință, culcați. În acest caz, suprapunerea
colacilor nu va depăși înălțimea de 1 metru.
Pentru tuburile înfășurate pe tamburi așezați pe suprafețe plane este obligatorie
sprijinirea de o parte și de alta a tamburilor, atât pentru ambalajele pline, cât și pentru cele
goale. Pe șantier, sprijinirea se poate realiza cu ajutorul penelor sau cărămizilor
Depozitarea în aer liber nu va depăși doi ani pentru a nu influența calitatea tuburilor din
PE - HD sub acțiunea razelor ultraviolete.
6. TEHNOLOGIA DE EXECUȚIE A LUCRĂRILOR
6.1. Generalități
Problema de bază a organizării lucrărilor se rezolvă prin stabilirea metodelor optime de

executare a lucrărilor de rețele de distribuție apă executate cu tubulatura din PE - HD, cu
folosirea utilajelor necesare, a sculelor speciale, aplicând tehnica cea mai avansată, în
metoda de flux continuu de execuție.
Astfel se recurge la:
- stabilirea unui plan calendaristic rațional de eșalonare a executării lucrărilor;
- organizarea rațională a teritoriului șantierului pentru asigurarea legăturilor prin
folosirea căilor de comunicație existente în cazul executării lucrărilor exterioare;
- determinarea necesarului și stabilirea corespunzătoare a mijloacelor pentru
executarea la timp a lucrărilor;
- stabilirea necesarului și a surselor de aprovizionare a șantierului cu energie
electrică, apă, aer comprimat, etc.
Pentru executarea lucrărilor realizate cu materiale din PE - HD se vor respecta traseele
și dimensiunile tubulaturii conform prevederilor din piesele desenate. Ordinea operațiunilor
necesare pentru executarea acestui tip de lucrări va fi:
- trasarea lucrărilor pe teren și pregătirea terenului;
1
1
- aprovizionarea cu materiale si utilaje;

- asigurarea forței de muncă calificată necesară acestui tip de lucrare;
- executarea săpăturilor;
- lansarea, asamblarea și îmbinarea tuburilor;
- proba de presiune și de funcționare;
- executarea umpluturilor;
- dezinfectarea și spălarea rețelei de apă;
- marcajul pe teren al lucrărilor executate;
- aducerea terenului la starea naturală inițială.
Lucrările de execuție a rețelelor de distribuție, de urmărire a execuției ca și exploatarea
acestora se efectuează numai de către personal de specialitate, calificat și atestat de
organele abilitate în acest sens.
6.2. Tehnologia de execuție
6.2.1. Lucrări preliminare

Înaintea începerii lucrărilor, antreprenorul, pe baza proiectului de execuție, trebuie să
procedeze la operațiile de pichetaj și de jalonare, care vor permite:
- să se materializeze pe teren traseul și profilul în lung al conductelor rețelei de
distribuție apă;
- să se stabilească poziția tuturor lucrărilor îngropate existente cum ar fi rețelele
edilitare (apa, canal, gaze, cabluri electrice, telefonie).
Antreprenorul trebuie să asigure concordanța între ipotezele definite la nivelul
proiectului și conditiile de execuție ale lucrărilor. În cazul în care anumiți parametrii cum ar fi:
natura solului, condițiile de pozare, panta terenului, etc. sunt în discordanță cu prescripțiile
proiectului, este bine să fie informați proiectantul general și beneficiarul.
6.2.2. Trasarea lucrarilor
6.2.2.1. Tehnici de trasare

Trasarea pe teren a conductelor se va face conform prevederilor STAS 9824 - 5.
Pentru pozarea tuburilor din PE - HD, în vederea respectării pantei longitudinale, se
poate adopta una din urmatoarele metode:
a. jaloane de nivel (teuri);
b. nivele cu lunetă;
c. aparate cu laser (pentru șantierele importante).
a. Jaloane de nivel
Sunt constituite din niște teuri fixate pe picioare. Sunt folosite în seturi de trei, din care
două cu marcaj simplu alb și unul cu marcaj dublu - roșu și alb - și sunt utilizate pentru a
determina cotele punctelor intermediare ale pantei ce trebuie respectate pe o conductă
(tubulatură) căreia i se cunosc doar punctele extreme.
b. Utilizarea nivelei cu lunetă
Obiectivul este aici de a căuta înalțimea diferitelor puncte ale generatoarei superioare a
tubulaturii de sub o suprafață de nivel luată ca origine, această origine fiind materializată
printr-un punct de referință a cărui cotă este cunoscută și care este marcată pe un jalon sau
un reper de nivelment. Cunoscând panta de respectat, ca și lungimea unui tub, este ușor de
calculat cotele prevăzute ale diferitelor puncte ale conductei (tubulaturii).
c. Aparate cu laser
Pe șantierele importante se utilizează laserul cu scopul de a stabili aliniamentul și
panta conductelor (tubulaturii). Laserul emite un fascicul de lumina roșie și precis localizat,
care servește de referință în direcție și pantă. Raza este vizualizată pe o țintă sub forma unei
1
2
pete luminoase. Ținta poate fi plasată fie pe tubul din PE - HD, fie pe un jalon. Reglajul constă
în a plasa pata roșie în mijlocul țintei.
Această tehnică prezintă numeroase avantaje, cum ar fi:
- siguranța obținerii unei pante și a unei direcții precise;
- corectarea fundului tranșeii cu rapiditate și precizie, deoarece adâncimea este
controlată în permanență, ceea ce evită compensările în adâncime cu materiale de
sprijin costisitoare;
- utilizarea mai bună a echipei pe șantier, disponibilă pentru alte operații.
6.2.2.2. Trasarea lucrărilor pe teren și pregătirea terenului

Trasarea lucrărilor pe teren se face ținând cont de:
- nivelmentul reperelor permanente, efectuat cu precizia stabilită prin proiect;
- prevederea, de-a lungul traseului, de repere provizorii, legate de elementele
definitive;
- axele de trasare și unghiurile fixate și legate de obiectele permanente, existente pe
teren (clădiri, construcții, stâlpii liniei de transport ai energiei electrice și
telecomunicațiilor, etc.) sau stâlpi montați pe traseu în acest scop;
- intersecțiile traseului rețelei de apă cu traseele construcțiilor subterane existente,
marcate prin semne speciale, pe suprafața terenului;
- reperele lucrării materializate pe teren conform proiectului, preluate de executant
sau beneficiar (la cererea executantului, la predarea reperelor poate asista și
proiectantul).
Executantul poate completa trasarea, fixând punctele intermediare, pe care le
consideră necesare, pentru efectuarea corespunzătoare a lucrării și verifică, în permanență,
poziția corectă a reperelor și exactitatea aplicării, pe teren, a cotelor proiectului. Pe fiecare
kilometru de rețea se plantează minim două borne de nivelment.
Înainte de începerea săpăturilor, executantul fixează țăruși în punctele principale ale
traseului, de o parte și de alta a axei; țărușii nu vor fi deplasați până la terminarea lucrărilor,
astfel ca, în orice stadiu al execuției, să se poată determina și verifica axele traseelor sau ale
amplasamentelor altor lucrări.
La executarea săpăturii, la intervale de 40 - 50 m, precum și în punctele caracteristice,
în funcție de necesitățile execuției, de o parte și de alta a axei traseului se așează perechi de
stâlpi, de 12 - 20 cm diametru, situați la cel puțin 50 cm de marginea tranșeii. Pe acești stâlpi
se fixează, transversal axei rețelei, riglele de vizare - pentru realizarea așezării corecte a
tuburilor. Fixarea poziției acestor rigle se face orizontal, transversal axei rețelei, printr-un
nivelment topografic de precizie.
Însemnarea axei traseului se face printr-un cui bătut pe fața superioară și printr-o linie
verticală, trasată pe fețele laterale, de la care - de o parte și de alta - riglele se vopsesc cu alb
și roșu, poziția culorilor alternând în lungul traseului.
Înainte de montarea tuburilor se verifică poziția riglelor.
Stâlpii și riglele se montează încă de la începerea săpăturii, în cazul executării acesteia
manual sau semimecanizat, iar în cazul executării mecanizate, cu utilaje mari, după
terminarea săpăturilor.
Realizarea precisă a adâncimii și a pantei canalului, față de riglele de vizare, se face
cu ajutorul crucilor de vizare.
Lucrările pregătitoare trebuie să cuprindă curățarea traseului de tot ce ar putea
împiedica buna desfășurare a lucrărilor (arbori, bolovani, etc.).
6.2.3. Executarea săpăturilor

Execuția tranșeelor pentru pozarea tubulaturii din PE - HD se face cu respectarea
prevederilor proiectului, a normelor de protecție a muncii în construcții, a condițiilor locale de
teren, precum și a datelor producătorilor.
1
3
Tranșeele se execută cu traseul, lățimea, panta și adâncimea indicate în proiect, în

profilele longitudinale și în secțiunile transversale ale excavațiilor.
Săpătura la tranșee ce constituie patul de pozare (definit cf. STAS 4163 - 3), se
execută exclusiv manual și cu puțin timp înainte de montarea tubulaturii din PE - HD, pentru a
evita înmuierea terenului prin apa de ploaie sau de infiltrare.
Comportamentul tubulaturii din PE - HD în sol este influențat și condiționat de modul de
rezemare al acesteia pe fundul tranșeei sau pe un pat de fundare, de sprijinirea laterală și de
umplutură.
Acestea intervin:
- în repartizarea efectului lateral al terenului;
- în transmiterea continuă a sarcinilor asupra tubulaturii;
- în protecția tubulaturii împotriva efectului sarcinilor concentrate rezultate din
prezența unor corpuri dure la periferia sa.
Se înțelege, deci, grija deosebită care trebuie acordată realizării patului de pozare și
umpluturii tranșeelor.
Patul de pozare are ca primă funcție asigurarea unei repartiții uniforme a încărcărilor
asupra zonei de rezemare. Trebuie să fie interzise elementele susceptibile de a constitui
reazeme concentrate, cu scopul de a evita concentrațiile locale ale forțelor de încovoiere.
Patul de pozare (minim 10 cm), precum și gradul de compactare al acestuia se
stabilesc pe baza datelor producătorilor.
Fundul tranșeei trebuie să respecte panta și adâncimea indicată în proiect. În caz de
teren instabil se va lua legătura cu proiectantul pentru stabilirea lucrărilor suplimentare ( dacă
este cazul ) pentru realizarea unei fundații stabile.
La fundul tranșeei se realizează un pat de pozare din nisip, cu o grosime conform
datelor producătorului, dar nu mai mică de 10 cm. În cazul unui sol nisipos, se poate profila
fundul tranșeei fără a mai fi nevoie să se realizeze un pat de pozare. Se recomandă ca circa 2
cm din patul de pozare să rămână necompactati, astfel încât tubul să se așeze pe pat în mod
uniform.
Materialul pentru patul de pozare se selecteaza cu grijă, astfel încât să răspundă
cerințelor din proiect. Nu se vor folosi materiale din soluri organice sau soluri cu granulație
fină, cu plasticitate de la medie la mare.
Executarea patului de pozare se va face numai în absența apei.
Atunci când trebuie să se sape sub o cale de circulație, se recomandă, în primul rând,
să se decupeze (taie) drumul pe ampriza tranșeei cu ajutorul unei mașini de tăiat cu disc
pentru asfalt sau beton și apoi să se execute spargerea stratului carosabil cu ajutorul
ciocanului pneumatic pentru a se preîntâmpina degradarea zonelor învecinate.
În timpul executării tranșeei se va avea grijă să se asigure stabilitatea pereților fie prin
taluzare, fie prin sprijiniri și să nu se creeze depozite de debleuri lânga săpătură. În plus, este
bine să se îndepărteze pietrele mari din taluzuri sau de pe marginea tranșeei astfel încât să
se evite căderea lor accidentală pe tubulatura pozată.
Lărgimea tranșeei este, evident, în funcție de diametrul tubului PE - HD, dar nu va fi
mai mică de 60 cm. Ea variază, de asemenea, după natura solului, tipul tubului, modul de
îmbinare și condițiile de pozare. În general, tranșeea va trebui să prezinte la fundul său o
lărgime între sprijiniri cel puțin egală cu diametrul exterior al tubului, cu marja, de o parte și de
alta, de 0,20 m. Această lărgire va trebui, în general, să fie suficientă pentru a permite o
compactare corectă a rambleului pe flancurile tuburilor PE - HD.
În ceea ce privește adâncimea tranșeei, se recomandă ca în fiecare punct la
adâncimea indicată în profilul în lung, în lipsa unor condiții speciale, adâncimea normală a
tranșeelor să fie astfel încât grosimea umpluturii să nu fie mai mică de 0,80 m deasupra
generatoarei superioare a tubului. Această înalțime se justifică prin necesitatea unei protecții
împotriva înghețului și a unei bune stabilități a tuburilor PE - HD la sarcinile de suprafață.
1
4
În terenuri stâncoase sau cu portanță redusă, la montarea tuburilor, se prevede

executarea unei săpături mai adânci, sub cota de pozare și se umple cu nisip sau balast
compactat, respectându-se condițiile de pozare din SR 4163 - 3.
Ultimul strat de săpătură al tranșeei, de aproximativ 25 cm în cazul terenurilor
argiloase, se execută cu puțin timp înainte de montarea tuburilor, pentru a se evita înmuierea
acestuia prin apa de ploaie sau de infiltrații.
În cazul terenurilor cu apă subterană, ultimul strat de săpătură se execută, obligatoriu,
concomitent cu epuizarea apelor sub cota de pozare a tuburilor.
O atenție deosebită trebuie acordate stabilității construcțiilor și instalațiilor învecinate
tranșeei, luându-se uneori măsuri de consolidare sau protejare, precum și pentru protecția
pietonilor și a vehicolelor.
Devierea sau suprimarea unor cabluri, conducte, etc., învecinate tranșeelor, se face de
către societățile de specialitate, prin grija beneficiarului lucrării și în conformitate cu aprobarea
dată de Instituția Primarului.
6.2.4. Epuismente
În timpul execuției lucrărilor poate interveni necesitatea folosirii epuismentelor.
Procedeele de execuție a epuismentelor depind de:
- natura terenului;
- nivelul apelor subterane;
- dimensiunile tranșeelor, etc.
În terenuri cu pemeabilitate redusă și cantități mici de apă, pe radierul tranșeei, din loc
în loc, se fac o serie de gropi, din care se scoate apa cu ajutorul motopompelor sau
electropompelor.
În terenuri cu permeabilitate mai mare se execută, sub viitorul radier al tranșeei, de o
parte și de alta a acestuia sau în ax, drenuri. Pe anumite tronsoane, apa colectată de drenuri
este evacuată, apoi, prin pompare. După terminarea lucrării, drenurile nu sunt dezafectate, ele
colectând în continuare apele subterane, care sunt evacuate, apoi, în mod natural, într-un
emisar.
6.2.5. Pozarea tubulaturii PE - HD

Înainte de a se monta tuburile, se verifică și eventual se corectează radierul tranșeei.
De asemenea, acestea trebuie verificate, fiecare în parte, înainte de coborâre în tranșee
pentru descoperirea eventualelor defecte din fabricație sau care puteau să apară în cursul
transportului pe șantier. Verificarea are ca obiect: aspectul, dimensiunile tuburilor, eventualele
degradări din transport sau manevrări anterioare.
Verificările pe șantier se efectuează cu șabloane speciale și se referă în special la
extremitățile tuburilor, în scopul realizării corecte a îmbinărilor. Se va asigura ca aceste
elemente (tuburi, fitinguri) să nu prezinte defecțiuni precum fisuri sau ovalizări. Se va examina
interiorul și se vor îndepărta eventualele corpuri străine care s-ar putea afla la interior.
Verificarea pe șantier nu scutește producătorii de obligația verificării tuburilor.
Tuburile și racordurile trebuie să se așeze pe patul de pozare astfel încât să fie în
contact continuu cu acesta și numai în absența apei. Se asigură rezemarea tuburilor pe toată
lungimea acestora, respectându-se panta de montaj proiectată și înscrisă în profilul
longitudinal.
Se va respecta, în mod obligatoriu, unghiul de rezemare a tuburilor pe patul de pozare.
Pozarea tuburilor în tranșee se realizează în ondulații, cu scopul de a compensa
dilatarea - contractarea acestora.
Manevrarea tuburilor și accesoriilor pe șantier trebuie să fie realizată urmând câteva
măsuri care pot ușura desfășurarea acesteia. Se controlează, mai întâi, înainte de coborârea
1
5
în tranșee, starea tuburilor, racordurilor și accesoriilor. Se vor evita șocurile și deplasarea

tuburilor pe pietrele terenurilor bolovănoase.
Tuburile sunt apoi coborâte cu grijă în tranșee cu ajutorul dispozitivelor de ridicat, cum
sunt:
• Cupă de excavator;
• Macara;
• Lansator de tuburi;
• Manual.
Se recomandă să se utilizeze chingi de piele sau de cauciuc pentru manevrarea
tuburilor, deoarece acestea evită:
• alunecarea tubului în poziție înclinată, pentru a ușura trecerea lui sub șpraițurile
sprijinirii (unde sunt sprijiniri);
• deteriorarea suprafeței exterioare a tuburilor.
Trebuie să se respecte, pentru cazurile curente de pozare, reguli ca:
• evitarea pozării tuburilor pe tasări care concentrează forțele de strivire și le face să
lucreze la încovoiere longitudinală;
• realizarea rectilinie a fundului tranșeii (a patului de pozare) pentru ca tuburile să se
rezeme pe toată lungimea lor;
• montarea tuburilor în tranșee întotdeauna după evacuarea apei;
• eliminarea de pe fundul tranșeii a tuturor obiectelor dure (pietre mari, creste pietroase,
lemnărie veche, etc);
• realizarea, pe cât posibil, în toate cazurile, a unui sprijin în așa fel încât tubul să se
rezeme pe un arc egal cel puțin cu un sfert din circumferința sa exterioară. Cu cât este
mai mare diametrul, cu atât mai îngrijită trebuie să fie suprafața de sprijin.
Înainte de instalarea în șanț se va asigura temperatura tubulaturii din PE - HD la
aproximativ temperatura de funcționare, în situația în care țevile au fost expuse anterior la o
temperatură a mediului ambiant diferită de temperatura de funcționare.
Schimbările de direcție se pot efectua cu coturi sau prin folosirea capacității de curbare
a tubulaturii din PE - HD.
Ramificațiile se realizează cu teuri din PE - HD.
Reducerile de diametru se realizează cu ajutorul reducțiilor PE - HD. Închiderile și
probele de presiune se fac cu dopuri din PE - HD.
Temperatura optimă de prelucrare și montare a tuburilor din PE - HD este între + 5 0C și
+ 30 C. Când se depășesc aceste temperaturi se iau măsuri speciale: între + 5 0C și - 50C se
0
asigură corturi încălzite, iar peste +300C tuburile se feresc de razele solare.
6.2.6. Efectuarea îmbinărilor

Tubulatura din PE - HD se pretează la diferite metode de îmbinare și prezintă o
varietate largă de posibilități de alegere a acestora în baza evaluărilor tehnico - economice
specifice.
Asamblarea tuburilor între ele și, respectiv, cu piese speciale și armături, se face prin
două tipuri de îmbinări:
- îmbinări nedemontabile;
- îmbinări demontabile.
6.2.6.1. Îmbinări nedemontabile

Îmbinările nedemontabile utilizate în cazul rețelelor de apă executate cu tubulatura din
PE - HD, se realizează utilizând unul din următoarele procedee de sudare:
- cap la cap cu element încălzitor (termofuziune);
- electrofuziune.
1
6
Îmbinările se execută cu tubulatura obișnuită și numai cu fitinguri și dispozitive

caracteristice tipului de tub utilizat.
6.2.6.1.1. Îmbinare cap la cap cu element încălzitor (termofuziune)

Este o metoda de îmbinare tipică a rășinilor termoplastice care s-a dezvoltat odată cu
evoluția polimerilor; este caracterizată de o mare încredere derivată din simplitatea intrinsecă
a operației.
Se folosește pentru asamblarea tuburilor și a racordurilor pieselor speciale din PE - HD
(coturi, teuri, reducții, adaptoare - capete - de flanșă, reducții), cu grosimi similare și indici de
fluiditate compatibili între ei (intre 0,4 și 1,3 g/10 min).
Pentru acest tip de îmbinare se folosește o mașină specială de sudat formată dintr-un
suport cu menghine mobile care se pot deschide. Mișcarea de apropiere și îndepărtare este
realizată prin intermediul unui piston hidraulic alimentat și comandat de la o centrală
oleodinamica portabilă. Freza este formata din două plăci rotitoare, cu lame cuțit, care sunt
presate între cele două capete prin intermediul prinderii hidraulice a tuburilor. Termoplaca
este termostatată și are rezistențe electrice înglobate, fiind acoperită cu un strat antiadeziv din
teflon pentru a se evita lipirea polietilenei încălzite de aceasta.
Se procedează la încălzirea suprafețelor de asamblat până la temperatura de fuziune,
prin intermediul unui element încălzitor (termoplaca) teflonat.
După înlăturarea termoplăcii, extremitățile plastifiate se pun în contact și se mențin sub
presiune pe durata ciclului de răcire, fără aport suplimentar de material. Îmbinarea este
omogenă datorită fuziunii materialului între cele două suprafețe de contact.
Procedeul este recomandat pentru sudarea tuburilor cu D >75 mm. Se folosește pentru
elemente și piese din aceeași clasă de presiune.
Pentru a se obține rezultate optime și de calitate, este necesară respectarea
următoarelor cerințe:
- o buna aliniere axială a tuburilor;
- control și corecții ale eventualelor ovalizări prezente la capetele tuburilor;
- curățirea corpurilor străine, a urmelor de unsoare, a apei (umezelii) de pe
suprafețele de sudat, mașină, termoplacă și de pe freză; mâinile operatorilor trebuie
să fie curate;
- buna funcționare a sculelor;
- respectarea presiunilor specifice de preîncălzire și sudare;
- respectarea temperaturii termoplăcii (cca. 210 0C);
- temperaturile realizate pe suprafața de contact să fie menținute în limita de
diferențe de temperatură de maxim 100C;
- respectarea timpilor de preîncălzire, sudare și răcire;
- fiecare mașină de sudură trebuie să fie avizată metrologic și să indice parametrii
tipurilor de tub pe care le poate suda;
- răcirea trebuie să se facă natural - se vor evita metodele de răcire bruscă (cu apă
sau cu aer);
- în timpul procesului de sudură, îmbinarea trebuie să fie ferită de intemperii, iar
temperatura mediului ambiant în jurul sudurii trebuie să fie în plaja 0 + 450C.
Principalii parametrii tehnologici ai operațiunii de sudare cap la cap cu element
încălzitor sunt:
a. temperatura elementului încălzitor (t EI);
b. timpul de încălzire (tI);
c. timpul de manevră (tM);
d. timpul de menținere (tm);
e. presiunea de încălzire (p I);
f. presiunea de sudare (ps).
1
7
a. Temperatura elementului încălzitor nu are voie să depășească temperatura de

degradare termică a polimerului pentru a nu produce modificări structurale în zona
îmbinării cu consecințe directe asupra rezistenței mecanice a acesteia. Creșterea
temperaturii elementului încălzitor produce o scădere a rezistenței îmbinării sudate.
Temperatura optimă a elementului încălzitor este de cca. 210 oC.
b. Timpul de încălzire determină cantitatea de caldură introdusă în piesa ce se
sudează. Cu cât crește timpul de încălzire, cu atât crește și cantitatea de material
plastic topit, care are drept consecință o creștere sensibilă a rezistenței îmbinării
sudate. Utilizarea unui timp de încălzire prea mare poate avea și repercursiuni
negative datorită faptului că se produce o cantitate prea mare de material topit. În
timpul sudării, acest material se îndepărtează din zona îmbinării, ceea ce duce la
punerea în contact de suprafețe insuficient încălzite și, implicit, la obținerea de
îmbinări cu bavuri mari.
c. Timpul de manevră este, practic, un parametru de utilaj. Experiența a demonstrat că
acest timp trebuie să fie mai mic de 3 sec. pentru a nu se produce o răcire prea
mare a suprafețelor care vor fi aduse în contact în faza de sudare.
d. Timpul de menținere constă din timpul în care reperele sudate se răcesc sub
presiune. Acest parametru trebuie să fie ales suficient de mare astfel încât să fie
asigurată o răcire suficientă a îmbinării sudate.
e. Presiunea de încălzire asigură aducerea în contact ferm a suprafețelor reperelor cu
elementul încălzitor și, implicit, cu aport de caldură uniformă în zona îmbinării.
f. Presiunea de sudare determină realizarea în bune condiții a îmbinării sudate. Ea se
alege în funcție de mărimea suprafeței efective ce urmează a fi sudată. Este indicat
să nu se adopte valori ridicate ale acestei presiuni pentru a se preîntâmpina
expulzarea masivă de material din zona îmbinării, având drept consecință directă
obținerea unei îmbinări sudate cu bavură mare și posedând slabe calități mecanice.
În mod obiȘnuit, presiunea de sudare, după realizarea sudurii, constituie presiunea
de menținere sub care se realizează răcirea îmbinării sudate.
Parametrii tehnologici descriși mai sus sunt parametrii de utilaj de sudură.
Procedura de sudare cu element încălzitor cuprinde următoarele faze:
- introducerea capetelor tuburilor ce se vor suda într-un suport cu menghine reglabile;
- curățirea și așezarea în același plan a celor două capete, cu ajutorul unei freze cu
cuțite;
- preîncălzirea suprafețelor (cca. 210oC) care vor fi lipite prin compresie, de către o
termoplacă teflonată;
- extragerea termoplăcii și compresia imediată a celor două capete la presiunea de
sudare;
- răcirea liberă în mașină a îmbinării sudate până la atingerea temperaturii de cca.
60oC;
- scoaterea din mașină și începerea unei noi suduri.
Sudarea se realizează după un grafic care depinde de caracteristicile geometrice ale
materialului și este precizată de furnizor.
Verificarea și aprecierea calității sudurii se face vizual pe baza următoarelor criterii:
- diametrul suprafeței de contact să fie cel puțin egal cu diametrul tubului;
- decalajul între generatoarele tuburilor sudate să nu depășească 5 % din grosimea
peretelui tuburilor;
- diferența de lățime a celor două capete ranforsate (gulere de sudură) ale tuburilor
(AS) să se încadeze în următoarele limite:
- AS < 0,1B - pentru sudura tub - tub;
- AS < 0,2B - pentru sudura tub - fiting;
1
8
- AS < 0,1B - pentru sudura fiting - fiting.

unde B este lățimea cumulată a capetelor ranforsate.
Criteriile de apreciere a claselor de calitate ale sudurilor realizate prin termofuziune
sunt date de producator.
Operatorii de sudura trebuie sa fie atestați ISCIR.
6.2.6.1.2. Imbinarea prin electrofuziune

Această metodă de sudare, dată fiind simplitatea și siguranța în exploatare, se
bazează pe utilizarea unui manșon electric ca mod de racord.
Sudarea prin electrofuziune se recomandă a se utiliza, preferențial, pentru întreaga
gamă de diametre.
Realizarea îmbinării necesită folosirea unor racorduri sau manșoane electrosudabile
precum și a unui echipament special de sudură. Echipamentele de sudură moderne sunt
unități portabile total automatizate care permit controlul precis al tuturor parametrilor ceruți de
procesul tehnologic (poziție, temperatură, timp, etc). Suplimentar, echipamentul are
posibilitatea de înregistrare, în regim de asigurare a calității, a următorilor parametrii:
• Identificarea operatorului;
• Numărul operației;
• Data și ora efectuării acesteia;
• Originea și tipul racordului sau manșonului folosit la îmbinare;
• Parametrii ciclului de sudare.
Echipamentul poate fi conectat la o imprimantă sau calculator pentru transferarea
tuturor datelor memorate, aferente sudurii în cauză; operatorii utilizați trebuie să aibe o
calificare deosebită (atestati ISCIR). La efectuarea analizei economice, trebuie luate în
considerație cheltuielile investiționale legate de procurarea acestui aparat.
Manșonul din polietilena, obținut de obicei prin turnare, conține la interiorul peretelui o
rezistență electrică care unește suprafața interioară a manșonului cu cea externă a tubului.
În timpul răcirii, fenomenul de contracție comprimă straturile “topite”, generând
condițiile optime de sudură.
Tehnologia de sudare consta din urmatoarele:
- Pregătirea materialelor pentru sudare. Suprafețele exterioare ale conductelor vor fi
curățate prin rașchetare și cu alcool tehnic iar suprafața interioară a manșonului cu
alcool tehnic în scopul îndepărtării impurităților și a eventualelor urme de ulei sau
grăsimi.
- Sudarea propriu-zisă.
Parametrii tehnologici principali, sunt următorii:
- tensiunea de alimentare a rezistenței electrice a manșonului;
- timpul de încălzire;
- timpul de răcire.
Operațiile de sudare, excluzâdu-le pe cele de aliniere, fixare și curățire a conductelor,
sunt efectuate cu ajutorul unui aparat de sudare portabil (poate fi și autoprogramabil) care
recunoaște modelul manșonului, temperatura mediului, fixându-se la parametrii de sudare,
respectiv timpul de încălzire.
Pentru toate tipurile de suduri se vor intocmi procese verbale de sudare.
Având la bază procedeele de îmbinare nedemontabilă mai sus - menționate, au fost

dezvoltate numeroase construcții de manșoane, racorduri, cuplaje, coliere de priză în sarcină,
etc, care permit:
• îmbinarea în linie;
• conexiunea arterelor cu conductele de serviciu;
1
9
• conexiunea conductelor de serviciu cu conductele de racord la intrarea în clădire

(căminul pentru apometru).
6.2.6.2. Îmbinări demontabile

Îmbinările demontabile sunt de două tipuri:
- de tip hibrid;
- mecanice.
Îmbinările de tip hibrid se realizează cu ajutorul unui adaptor de flanșă, re alizat din PE
- HD, sudat pe tub, fiind prevăzut cu o flanșă liberă, metalică (Ol - Zn) sau din polietilenă cu
inserție metalică. Adaptorul poate fi premontat pe tub și cu ajutorul unor piese metalice de
compresiune.
Îmbinările de tip mecanic realizează simultan fixarea pe tub prin intermediul unor
coliere de prindere prevăzute cu dinți antidesfacere și respectiv etanșarea îmbinării prin
comprimarea garniturii elastice.
6.2.7. Umplerea șanțului

Umplerea șanțului și în general a săpăturii este operațiunea fundamentală a lucrării.
Într-adevăr, când este vorba de tubulatura din PE - HD și, deci, despre cea flexibilă,
uniformitatea terenului din jur este fundamentală pentru realizarea corectă a unei structuri
portante, atât timp cât terenul, deformat de tubulatura, reacționează pentru a contribui la
suportarea încărcăturii impuse.
Acoperirea este o operație foarte delicată pentru stabilitatea tubului. Ea asigură
sprijinirea sa și transmiterea uniformă a efectului lateral al pământului, important în special
pentru tuburile semirigide și flexibile care, prin deformarea lor proprie, fac să intervină
contrasprijinirea laterală pentru asigurarea stabilitătii lor. Această operație constă în umplerea
prin straturi succesive de 15 cm bine compactate.
Acoperirea conductelor până la aprox. 30 cm deasupra generatoarei superioare se
deosebește de umplutura care are loc dincolo de această zonă.
Alegerea materialelor de acoperire și punerea lor în operă au o mare influență asupra
durabilității rețelei. Astfel, atunci când debleurile nu prezintă o capacitate corespunzătoare de
compactare și conducta o necesită, trebuie să se utilizeze materiale friabile de adaos (cum
sunt: nisipurile, pietrișurile, pământ) sau o protectie din beton. Materialul de umplutură trebuie
să fie curățat de pietre și blocuri (granule de 20 mm cel mult) și de materiale solidificate. Mai
mult, nu trebuie să fie utilizate ca umplutură soluri susceptibile să deterioreze conductele
(cenuși agresive), precum și soluri care pot avea tasări ulterioare.
În zona tubului, până la 0,30 m deasupra generatoarei superioare, materialele de
umplutură trebuie să fie puse în straturi succesive de grosime maximă de 0,15 m; aceste
materiale vor fi compactate manual sau cu echipament ușor. Compactarea nu trebuie totuși
să fie excesivă pentru a nu periclita stabilitatea tubului, în special la tuburile deformabile.
Pentru a evita orice confuzie în cazul deschiderii unei săpături, se recomandă
amplasarea în umplutură, deasupra generatoarei conductei, între 30 și 60 cm, a unor benzi
longitudinale de culoare albastră din polietilenă, inscripționate cu “ ATENȚIE APĂ ! “ care să
marcheze poziționarea în sol a rețelei de apă potabilă.
Nu se admite folosirea de echipamente de compactare medii sau grele decât pornind
de la o înălțime de acoperire de 1,0 m.
Compactarea zonei de acoperire și a zonei de umplutură influențează direct asupra
sarcinilor la periferia tubului, deci asupra stabilității acestora.
Este imperios necesară verificarea, pe parcursul executării lucrărilor, a calității

realizării operațiunii de compactare.
2
0
6.2.8. Punerea in operă a accesoriilor și branșamentelor

Robinetele (vanele) vor fi montate în căminele de vane. Pentru a evita ca tubulaturile să
nu exercite, în momentul montării lor pe flanșele vanelor, o forță anormală de tracțiune
capabilă să provoace smulgerea lor sau deformarea ansamblului, este bine ca, înainte de
pozarea vanei, să se procedeze la asamblarea sa cu racordurile de flanșe (mufe sau adaptori
de flanșă) în afara tranșeei și să se coboare apoi ansamblul în vederea pozării. Vana va
sprijini pe un suport metalic (cf. detalii).
Branșamentele trebuie să se monteze cu o deosebită atenție și vor fi cu îmbinare
electrofuzibilă.
Instalațiile de protecție contra incendiului (hidranții subterani de incendiu) trebuie să-și
păstreze riguros verticalitatea și să respecte înălțimea de acoperire de 1 m în dreptul clapetei.
Trebuie luate următoarele măsuri în momentul montării unui hidrant de incendiu:
- evitarea introducerii de pământ sau pietre;
- așezarea tălpii cotului pe un radier de beton;
- constituirea unei zone de drenaj cu materiale concasate pentru evacuarea apelor de
golire;
- conductele de racord ale hidranților să fie cât mai scurte și nu mai mici de 80 mm
diametru nominal;
- poziția hidranților exteriori se marchează prin indicatoare conform STAS 297.
Armăturile de golire sunt montate în punctele cele mai joase ale rețelei. Se va avea
grijă ca racordurile de golire să fie astfel montate încât să asigure protecția sanitară (să
împiedice pătrunderea impurităților în conductă).
7. PROBE ȘI VERIFICĂRI
Probarea rețelelor de apă executate cu tuburi și fitinguri din PE - HD se efectuează

conform standardelor și reglementărilor tehnice specifice în vigoare (STAS 4163/3, Normativ
NP 133-2013, Normativ C 56 - 2002).
Anterior efectuării probelor de presiune, se verifică:
- concordanța lucrărilor executate cu proiectul;
- caracteristicile armăturilor, robinetelor, ventilelor de aerisire - dezaerisire, etc.;
- pozitia și a vanelor;
- poziția căminelor, echiparea acestora și calitatea execuției;
- calitatea sudurilor și a îmbinărilor.
Înainte de punerea în funcțiune, conductele se supun următoarelor probe de presiune:
- pe tronsoane (proba preliminară);
- pe ansamblu (proba finală).
Încercările de presiune a conductelor se execută numai cu apă.
Tronsonul de probă nu va depăși 500 m.
Se supun la probă numai tronsoanele care îndeplinesc următoarele condiții:
- au montate toate armăturile;
- s-a realizat o acoperire parțială a conductei lăsându-se îmbinările libere;
- s-a efectuat o spălare a conductelor în vederea curățirii lor prealabile.
Inainte de umplerea tronsonului cu apă, se închid capetele sale cu dopuri din PE - HD,
îmbinate prin sudură cu tubulatura. Nu se vor folosi robinetele (vanele) ca piese de închidere
a capetelor tronsoanelor supuse probei.
Umplerea tronsonului cu apă se face prin punctul cel mai de jos al acestuia după ce, în
prealabil, s-au deschis robinetele de dezaerisire prevăzute în punctele cele mai înalte și care
se închid treptat, numai după ce prin robinetele respective se evacuează apă fără aer.
Presiunea de probă se masoară și se realizează în punctul cel mai coborât al rețelei.
Se vor utiliza pompe de mână. Pompa de umplere trebuie să permită aplicarea uniformă și
2
1
lină a presiunii de probă (trepte de 1 bar la 10 min.) și menținerea presiunii constante pe toata
durata probei.
Debitele de umplere recomandate sunt urmatoarele:
- 0,1 l/s pentru Dn < 90 mm;
- 0,5 l/s pentru Dn = 90 + 160 mm;
- 2 l/s pentru Dn > 200 mm.
Presiunea de probă trebuie să respecte următoarele:
Pprobă = 1,5 x Plucru
sau:
Pprobă = Plucru + 2 kgf/cm2.
Presiunea în timpul verificării, o dată stabilizată, trebuie să ramână constantă timp de

30 min., diminuarea de presiune netrebuind să depășeasca 0,2 bar, măsurată cu un
manometru de precizie.
Proba se începe după 20 min. din momentul în care în conductă s-a atins P probă.
Pentru verificarea presiunilor obținute se montează manometre la toate punctele
caracteristice ale tronsonului (capete, puncte înalte și joase, ramificații, cămine).
După ce proba a fost considerată satisfăcătoare, scăderea presiunii se va face în trepte
de 1 bar la 10 min.
Inainte de efectuarea probei de presiune se vor lua măsuri de rigidizare a conductei din
loc în loc, pe toată lungimea sa (coturile, vanele, etc.).
Proba de presiune se va efectua pe timp răcoros, dimineața sau seara, pentru ca
rezultatele să nu fie influențate de variațiile mari de temperatură.
Proba se considera reușită pe tronsonul respectiv, dacă sunt îndeplinite următoarele
condiții:
- la examinarea vizuală să nu prezinte scurgeri vizibile de apă, pete de umezeală pe
tuburi și în special în zona mufelor sau la îmbinări;
- pierderea de presiune să nu depășească valoarea înscrisă mai sus.
După terminarea probei pe tronson, șanțul se umple cu pământ și se execută legatura
cu tronsonul adiacent, probat anterior, îmbinările între tronsoane rămânând descoperite până
la proba generală a conductei.
Incercarea definitivă pe ansamblul conductei se face în regim de funcționare a
acesteia, prin observarea timp de 2 ore a îmbinărilor dintre tronsoane, care nu trebuie să
prezinte pierderi vizibile de apă.
Temperatura minimă, prognozată pe o perioada de 3 zile, la care se execută proba de
presiune este de 50C.
In cazul în care proba de presiune nu este corespunzătoare se iau măsuri de remediere
necesare și se reface proba de presiune.
Dupa efectuarea probei de presiune se vor efectua urmatoarele operații:
- întocmirea procesului verbal al probei de presiune;
- umplerea tranșeei în zona îmbinărilor;
- umplerea tranșeei;
- verificarea gradului de compactare;
- refacerea părții carosabile a drumului;
- refacerea spațiilor verzi;
- executarea marcării rețelei conform STAS 9570/1.
Inainte de punerea definitivă a rețelei de apă în funcțiune, ca și după orice reparație
efectuată asupra ei, se va proceda la spălarea și dezinfectarea sa, înainte de distribuirea apei
la consumatori.
2
2
Dezinfectarea se poate efectua fie cu clor, fie cu permanganat de potasiu. La capătul

rețelei va trebui să se obțină:
- colorație violacee pentru permanganat;
- un conținut de 5 mg clor la litrul de apă.
Este absolut necesar să se respecte un timp de contact minim pentru operația de
dezinfecție. Acest timp de contact depinde de produsul utilizat și de doza introdusă, conform
tabelului urmator:
DEZINFECTANT DOZA
UTILIZAT TIMP DE CONTACT MINIM CORESPUNZATOARE
[ore] [mg dezinfectant]
Clor sau hipoclorit 24 10
1,2 50
0,5 150
instantaneu 10.000
Permanganat de potasiu 24 50
După terminarea operației de dezinfectare (cu respectarea timpului de contact), se

procedează la o spălare a rețelei cu apă curată.
8. SIGURANȚA ȘI SĂNĂTATEA IN MUNCA
În toate operațiile de execuție si exploatare a lucrarilor trebuie respectate cerințele

esențiale referitoare la protecția, siguranța și sanatatea in munca.
Conducătorii unităților de execuție, precum și reprezentanții beneficiarului, care
urmăresc realizarea lucrărilor, au obligația să aplice în activitatea de execuție si exploatare
toate prevederile legale privind protecția muncii (Legea 319/2006 a sigurantei si sanatatii in
munca și Normele metodologice de aplicare, H.G. 1146/2006 privind cerintele minime de
securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de
munca, H.G. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele
temporare sau mobile, H.G. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de
securitate si/sau de sanatate la locul de munca, H.G. 1091/2006 privind cerintele minime de
securitate si sanatate pentru locul de munca, H.G. 1048/2006 privind cerintele minime de
securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de
protectie la locul de munca, precum si Normele specifice de securitate a muncii).
Se vor respecta, minimal, urmatoarele:
1. Elaborarea proiectelor de organizare a lucrărilor, a regulilor și a fișelor tehnologice,
a instrucțiunilor tehnice și a altor documente privind lucrările de alimentare cu apa se va face
cu respectarea normelor tehnice a securității muncii.
2. Se interzice executarea lucrărilor pentru construcții de acest gen în cazul când în
proiectul de organizare a șantierului nu s-au prevăzut principalele măsuri de tehnică a
securității muncii, cât și de igienă personală.
3. Măsurile de tehnica securității se vor prelucra periodic cu întreg colectivul de muncă,
ținându-se o evidență în legătură cu instructajul făcut, cu data la care s-a făcut, precum și cu
persoanele care au fost instruite.
4. La locurile de muncă unde se pot produce accidente se vor prevedea în mod
obligatoriu, dispozitivele individuale de protecție și dispozitivele de securitate necesare,
inclusiv împrejmuirea cu îngrădiri de protecție rezistente pentru a se evita accesul persoanelor
străine pe șantier și accidentarea acestora, atât în timpul zilei cât și noaptea.
2
3
5. Pe arterele de circulație intensă, în timpul executării lucrărilor, vor fi amplasate

indicatoare avertizoare pentru pietoni și vehicule, iar pe timpul nopții se vor asigura semne
luminoase la toate punctele periculoase.
6. Pasajele de trecere a pietonilor, fixate pe arterele principale, acolo unde se execută
lucrări de retele de apa vor fi amplasate pe traseu în număr suficient pentru a nu crea
aglomerații; acestea vor fi dimensionate în funcție de sarcinile la care vor fi solicitate și de
deschiderea șanțului; de asemenea ele vor fi prevăzute în mod obligatoriu cu balustrade
înalte de 1 m pe ambele părți și bine rigidizate pentru a se evita căderile în gol.
7. Toate mașinile, utilajele, sculele, mecanismele și obiectele de inventar care sunt
folosite la lucrările de rețele de apă vor fi în bună stare de funcționare, improvizațiile în
această privință sunt interzise.
8. Pentru contractele ce se încheie la executarea unor lucrări în subantrepriză, se va
stabili în mod obligatoriu, unitatea căreia îi revine sarcina de a lua toate măsurile de protecția
muncii la lucrările ce se execută.
9. Conducerea unității este obligată să pună la dispoziția muncitorilor îmbrăcăminte și
încălțăminte de protecție precum și dispozitive individuale de protecție, în conformitate cu
normativele în vigoare precum și cu specificul muncii prestate.
10. Conducătorului unității, șefilor de santier, șefilor de punct de lucru, le rămâne
obligația să controleze sistematic și continuu, respectarea prezentelor norme și a
instrucțiunilor de tehnica securității muncii elaborate pe baza acestor norme.
11. Organizarea oricărui șantier se va face astfel încât să satisfacă toate cerințele
tehnice și sanitare. Amplasamentul pe teritoriul unității, construcțiile auxiliare, depozitele,
locurile de trecere, drumurile de acces, instalațiile sanitare, și baracamentele pentru lucrări vor
corespunde cu proiectul aprobat pentru organizarea lucrărilor ce se execută pentru rețele de
apă exterioare și vor avea prevăzute toate lucrările pentru asigurarea protecției muncii la
fiecare loc de muncă.
12. La toate lucrările periculoase, atât la locurile de muncă, cât și acolo unde este o
circulație mare, se vor semnaliza pericolele de accidentare, prin semne speciale și plancarde,
foarte vizibile, atât ziua cât și noaptea.
13. Pasajele de nivel vor fi înzestrate cu semne vizibile și bine iluminate, în timpul
nopții.
Drumurile pentru circulația vehiculelor și trecerile pentru pietoni vor fi libere, neblocate
cu pământ, materiale sau utilaje. Acestea vor fi curățate de moluz, gheață și zăpadă.
14. Trecerile pentru muncitori, situate pe terenurile în trepte, pe taluzuri cu înclinare
mai mare de 200, vor fi prevăzute cu rampe de acces sau scări cu balustrade.
15. Gropile de pe teritoriul șantierului se vor acoperi sau împrejmui.
16. Se interzice depozitarea materialelor, utilajelor, a elementelor prefabricate pe
locurile de trecere pentru oameni, pe drumurile de circulație a vehiculelor, pe vizierele de
protecție, sau pe platformele de lucru.
20. Podețele peste gropi și șanțuri vor fi astfel executate încât să asigure circulația
nepericuloasă a oamenilor, concomitent cu circulația vehiculelor.
21. Locurile de trecere pentru oameni peste gropi și șanțuri se amenajează cu podețe
având o lațime de cel puțin 98 cm, cu balustrade avand înălțimea de 1 m pe ambele părți și cu
scânduri pe margine de cel puțin 10 cm lățime.
22. Conductele rețelelor temporare de alimentare cu apă sau ale altor instalații vor fi
obligatoriu îngropate în locurile de încrucișare cu căile de acces pentru vehicule sau la
trecerile pentru persoane.
23. Se vor stabili dinainte vitezele admisibile pentru circulația autovehiculelor sau a
altor mijloace de transport pe căile de transport ale șantierului, în special pe cele din imediata
apropiere a șantierului, în funcție de categoria drumului, de intensitatea traficului, de starea
drumului, de natura straturilor de teren în care se sapă sau în funcție de alte condiții locale.
2
4
Zonele în care se limitează viteza de circulație precum și locurile de staționare a

mijloacelor de transport vor fi marcate cu tăblițe și semne de avertizare, ușor vizibile de
conducătorii autovehiculelor.
24. Noaptea vor fi luminate drumurile, trecerile pentru persoane, scările de acces și
depozitele, precum și toate locurile de muncă de pe șantier. Se interzice lucrul în locurile
neiluminate și accesul oamenilor spre aceste locuri.
25. Utilajele și dispozitivele folosite vor fi astfel instalate, încât să se asigure
stabilitatea acestora și imposibilitatea unor deplasări nerecomandate. Toate utilajele ce sunt
alimentate cu energie electrică atât în timpul pauzei de masă cât și după lăsarea lucrului la
terminarea programului, vor fi deconectate de la rețea și asigurate pentru ca nici o persoană
neautorizată să nu le poată pune în funcțiune.
26. Gropile de fundații și șanțurile situate în zone umede, unde se efectuează
epuismente de apă, vor fi aparate de infiltrarea acestora, în vederea evitării eroziunii la baza
taluzurilor și a creării unor goluri interioare, ce pot produce surpări.
27. În zonele de lucru unde au fost montate palplanșe de lemn sau metalice și unde se
face evacuarea apelor cu mijloace mecanice, periodic se va verifica de către șefii de santier și
maiștrii, stabilitatea acestor palplanșe, pentru evitarea pericolului de răsturnare prin erodarea
stratului de încastrare al palplanșelor.
28. Înainte de începerea lucrărilor de săpături se vor analiza studiile geologice și
hidrologice întocmite la elaborarea proiectului pentru a se cunoaște natura și stratificația
terenului, posibilitătile de alunecare a straturilor existente și nivelul apelor subterane.
În funcție de aceste elemente se va stabili organizarea executării lucrărilor de săpătură,
utilajele ce se vor folosi, felul sprijinirilor și al consolidării lor.
29. Înainte de începerea săpăturilor se vor stabili existența lucrărilor de gospodărie
subterană, cât și natura lor (apă, canalizare, cabluri electrice sub tensiune, canalizație
telefonică, conducte de gaze, etc.), dacă sunt în funcțiune și traseul exact pe care îl urmează
sub pământ.
30. În cazul existenței unor instalații subterane, muncitorii vor fi instruiți asupra
metodelor ce se vor folosi, pentru a fi feriți de accidente, iar lucrările se vor desfășura sub
supravegherea tehnică permanentă.
31. Începerea săpăturilor se va permite numai în urma unei înțelegeri scrise cu
unitățile care exploatează instalațiile, acestea fiind obligate a indica toate măsurile de
siguranță.
32. În amplasamentele cablurilor electrice, ale conductelor principale de apă cu
presiune ridicată sau ale conductelor de gaze nu este permisă întrebuințarea răngilor, a
penelor metalice și a altor unelte complet metalice. Lucrările se vor executa cu cea mai mare
atenție și numai sub supravegherea directă a șefului de santier sau a conducătorului punctului
de lucru.
33. Dacă în sectorul de lucru se descoperă existența unor instalații subterane de care
nu s-a știut înainte, lucrările vor fi imediat întrerupte iar personalul va fi evacuat până la
identificarea instalațiilor descoperite. Este interzisă continuarea lucrului înainte de a se lua
măsurile de protecție ce se impun.
34. În apropierea cablurilor electrice subterane, lucrările de săpătură se vor putea
continua numai după ce cablurile au fost scoase de sub tensiune. În cazuri deosebite , când
întreruperea curentului nu este posibilă, săparea pămâtului se va face cu cazmale de lemn,
evitându-se loviturile bruște și numai sub supravegherea șefului de șantier sau a ajutorului
acestuia.
35. La lucrările executate în apropierea conductelor de gaze sau canalizării unor
fabrici, unde sunt posibile emanații de gaze toxice sau inflamabile, muncitorii vor fi preveniți
asupra pericolului și instruiți asupra metodelor de protecție, iar șantierul va fi înzestrat cu un
număr suficient de aparate pentru detectarea gazelor și cu măști izolante.
2
5
36. Dacă în timpul lucrului se constată apariția unor gaze periculoase, lucrările vor fi
imediat oprite și muncitorii evacuați până la înlăturarea pericolului (repararea conductelor de
gaze defecte, evacuarea gazelor prin pompare de aer curat, etc.).
37. În cazul când nu se pot înlătura complet gazele toxice, acestea fiind mai grele
decât aerul, muncitorii care lucrează în aceste locuri vor purta obligatoriu măști izolante.
38. Înainte de începerea săpăturilor se vor lua măsuri de îndepărtare a apelor de
suprafață, asigurându-se scurgerea lor de pe amplasamentul, săpăturii, pentru a se evita
eventuala prăbușire a malurilor.
39. Apa subterană care apare în timpul executării lucrărilor va fi evacuată imediat, prin
curgere liberă sau pompare, pentru a nu produce înmuierea pământului (ceea ce ar conduce
la tasări și prăbușiri de maluri).
40. Dacă pe amplasamentul sapăturilor vor fi făcute defrișări, la doborârea arborilor și
scoaterea rădăcinilor se vor lua măsuri de tehnică a securității necesare pentru executarea
acestor operații. La scoaterea din pământ a arborilor pe cale mecanică vor fi luate măsuri de
siguranță pentru evitarea ruperii eventuale a cablurilor sau a alunecării lor pe buturugă.
Înainte de începerea operației de scoatere a arborilor, lucrătorii vor fi avertizați, printr-un
semnal acustic, pentru a se îndepărta de zona periculoasă.
41. În cazul folosirii de explozivi pentru înlăturarea obstacolelor de pe amplasamentul
săpăturii, cum ar fi blocuri de piatră, fundații vechi de beton, sau pentru înlăturarea straturilor
care nu pot fi săpate cu alte mijloace, executarea acestor lucrări se va face cu respectarea
normelor de tehnică a securității privind regulamentele miniere de exploatare la zi a carierelor.
42. La subtraversări de căi publice, străzi, linii de cale ferată, sprijinirea pereților și
starea podurilor vor fi controlate zilnic de conducătorul lucrărilor respective. Pentru pietoni se
vor asigura pasarele de trecere îngrădite cu parapete pe ambele părți. Se vor pune plancarde
avertizoare, cu inscripții de prevenire a accidentelor și restricții de viteză a autovehiculelor.
Zona de circulație va fi dirijată de muncitori special instruiți în acest scop, iar noaptea aceste
locuri vor fi iluminate.
43. Distanța dintre marginea săpăturii și axa căii ferate normale va fi de cel puțin 2,5
m, iar în cazul liniilor înguste, de cel puțin 2 m. Pereții săpăturii vor fi bine sprijiniți în aceste
zone, iar starea sprijinirilor va fi controlată zilnic.
44. Pentru a se evita accidentele provocate de surparea pereților săpăturii, se vor
respecta următoarele prescripții privind depozitarea pământurilor și a materialelor, precum și
circulația autovehiculelor și utilajelor pe marginea șanțurilor sprijinite:
a. pământul rezultat din săpături va fi depozitat la o distanță de cel puțin 0,5 m de
marginea săpăturii;
b. la săpăturile în taluz, cu un unghi mai mare decât unghiul taluzului natural, distanța
minimă între locul de așezare a pămâtului și marginea săpăturii va fi stabilită prin
calcul dar nu mai puțin 0,7 m;
c. depozitarea materialelor în lungul săpăturii se poate face la distanță de cel puțin
0,75 m de la marginea șanțului;
d. Este interzisă amplasarea stâlpilor pentru rețele (energie electrică, telecomunicații,
etc.) în raza prismei de alunecare a terenului;
e. În cazuri deosebite, la săpăturile cu pereți sprijiniți, se poate permite circulația
vehiculelor cu o viteză maximă de 10 km/oră, cât și amplasarea utilajelor în raza
prismei de alunecare a terenului, cu condiția verificării prealabile prin calcul a
rezistenței sprijinirilor.
45. Se va verifica și supraveghea zilnic starea terenului în cazul când sunt posibile
surpări sau alunecări ale pământului. La apariția de crăpături longitudinale, paralele cu
marginea săpăturii, muncitorii și utilajele vor fi evacuați imediat și se vor lua măsuri de
consolidare după care se va putea reîncepe lucrul.
2
6
46. Dacă în pereții săpăturii se formează eventuale ieșinduri în consolă sau apar pietre
mai mari, bolovani, blocuri izolate, muncitorii vor fi îndepărtați, luându-se măsuri pentru
săparea și coborârea cu grijă a acestora la piciorul taluzului, de unde se vor evacua.
47. Depozitarea pământului rezultat din șanțurile amplasate pe străzi se va face astfel
încât să nu se astupe rigolele, spre a avea în permaneță asigurată scurgerea apelor
meteorice.
48. Desfacerea pavajului, în cazul executării săpăturilor în șanțuri pe străzi pavate, se
va face pe o lățime mai mare decât săpătura, de fiecare parte a șanțului, pentru a se evita
pericolul de cădere a pietrelor în capul muncitorilor care lucrează în șanț.
49. Pietrele se vor stivui în figuri regulate pe marginea trotuarelor sau pe una din părți
când nu există trotuar.
50. Pietrele provenite din desfacerea pavajelor nu se vor lăsa în dezordine pe partea
carosabilă pentru a nu fi aruncate de roțile vehiculelor și a nu accidenta muncitorii sau
pietonii din apropiere.
51. Este interzisă aruncarea materialelor în șanțuri. Ele se vor manipula cu grijă,
pentru a nu fi deteriorate, cât și pentru a nu da naștere la accidente prin lovire.
52. Se interzice cu desăvârșire staționarea muncitorilor în șanțuri sau pe marginea
săpăturilor în timpul executării lucrărilor, cât și în timpul pauzei pentru masă.
53. Executarea săpăturilor în apropierea fundațiilor construcțiilor existente se va face
numai cu pereții sprijiniți, care se vor controla zilnic.
54. Săpăturile executate în terenuri slabe (nisip, pietriș, loess, etc.), cu umiditate
ridicată, sau în imediata apropiere a unor umpluturi, care nu s-au tasat complet, se vor face
numai cu pereții sprijiniți, iar sprijinirile și starea terenului se vor controla în permanență.
55. Săparea șanțurilor cu pereți verticali sau cu taluz mai înclinat decât unghiul
taluzului natural se va executa numai cu sprijinirea malurilor, pentru ca terenul să nu se
surpe.
56. În cazul întreruperii temporare a săpăturilor, acestea vor fi îngrădite pe întreaga
lungime. La reluarea lucrului, marginile săpăturii și sprijinirile vor fi în mod obligatoriu
verificate.
9. RECEPȚIA LUCRĂRILOR
9.1. Generalități
Recepția lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora este actul prin care
investitorul certifică (atestă) realizarea lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, în
conformitate cu prevederile contractuale și cu cerințele documentelor oficiale și declară că
acceptă să preia lucrările executate și că acestea pot fi date în folosință.
Recepția se face conform Legii nr.10/1995 privind calitatea în construcții cu modificările
și completările ulterioare, “Regulamentul de recepție a lucrărilor de construcții și instalații
aferente acestora” (H.G. 343 pentru modificarea H.G. nr.273/1994) și altor reglementări
specifice.
Prevederile contractuale sunt documentațiile tehnice de execuție, caietele de sarcini,
specificațiile tehnice, etc.
Documentele oficiale sunt prevederile autorizației de construcții și avizele organelor
autorizate, reglementări tehnice aplicabile, cartea tehnică a construcției, etc.
Recepția la terminarea lucrărilor este recepția efectuată la terminarea completă a
lucrărilor unui obiect sau a unei părți din construcție, independentă, care poate fi utilizată
separat.
Recepția finală este recepția efectuată după expirarea perioadei de garanție.
Perioada de garanție este perioada de timp cuprinsă între datele recepției finale și
recepției la terminarea lucrărilor, a cărei durată se stabilește prin contract și în cadrul căreia
antreprenorul are obligația înlăturării, pe cheltuiala sa, a tuturor deficiențelor apărute datorită
2
7
nerespectării clauzelor și specificațiilor contractuale sau a prevederilor reglementărilor tehnice

aplicabile.
Cartea tehnică a construcției este ansamblul documentelor tehnice referitoare la
proiectarea execuției, recepția, exploatarea și urmărirea comportării în exploatare a
construcției și instalaților aferente acesteia, cuprinzând toate datele, documentele și
evidențele necesare pentru identificarea și determinarea stării tehnice (fizice) a construcției
respective și a evoluției acesteia în timp.
După închiderea procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor, investitorul
poartă denumirea generică de proprietar.
Investitorul este persoana fizică sau juridică care încheie contractul de executare a
lucrării de construcții, urmărește îndeplinirea lui și preia lucrarea.
Executantul este partea contractantă care realizează lucrarea sau reprezentantul legal
al acesteia, dacă lucrarea este realizată printr-o asociere.
Recepția constituie o componentă a sistemului calității în construcții și este actul prin
care investitorul declară că acceptă, preia lucrarea cu sau fără rezerve și că aceasta poate fi
dată în folosință. Prin actul de recepție se certifică faptul că executantul și-a îndeplinit
obligațiile în conformitate cu prevederile contractului și a documentației de execuție.
Recepția lucrărilor de construcții de orice categorie și instalațiile aferente acestora se
efecuează atât la lucrări noi, cât și la intervențiile în timp asupra construcțiilor existente -
reparații capitale, consolidări, modificări, modernizari, extinderi, etc. și se realizează în două
etape:
- recepția la terminarea lucrărilor;
- recepția finală la expirarea perioadei de garanție.
Pentru lucrările de construcții și instalații aferente acestora, indiferent de sursa de
finanțare sau forma de proprietate sau de destinație, recepțiile se vor organiza de către
ordonatorii de credite sau proprietari care, în sensul prevederilor legale, au calitatea de
investitori.
Recepția se poate face prin acordul părților sau în cazul când părțile nu ajung la un
acord pentru realizarea neințelegerilor ivite cu ocazia încheierii procesului verbal de recepție,
ele se pot adresa instanței judecătorești competente.
9.2. Receptia la terminarea lucrarilor

Pentru recepția la terminarea lucrărilor, executantul trebuie să comunice investitorului,
în perioada de valabilitate a autorizației de construire/desființare, data terminării tuturor
lucrărilor prevăzute în contract, respectiv a lucrărilor aferente părților/obiectelor/sectoarelor
din/de construcție în condițiile prevăzute la art. 4 din H.G. 343/2017 și solicită acestuia, prin
document scris cu confirmare de primire, efectuarea recepției la terminarea lucrărilor, inclusiv
stabilirea datei și locului de întrunire a comisiei de recepție la terminarea lucrărilor.
În termen de 5 zile de la primirea comunicării prevăzute la art. 9 din H.G. 343/2017,
investitorul:
a) solicită factorilor prevăzuți la art. 11 din H.G. 343/2017, desemnarea de către
aceștia a reprezentanților în comisia de recepție la terminarea lucrărilor;
b) stabilește data, ora și locul la care se întrunește și își începe activitatea comisia de
recepție la terminarea lucrărilor;
c) transmite Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C. comunicarea executantului
către investitor prevăzută la art. 9 din H.G. 343/2017, referatele pe specialități întocmite de
proiectant și de dirigintele/diriginții de șantier cu privire la modul în care a fost executată
lucrarea și valoarea, fără TVA, a lucrărilor executate supuse recepției în vederea eliberării
adeverinței prin care se confirmă plățile efectuate către Inspectoratul de Stat în Construcții -
I.S.C.
2
8
Factorii implicați în etapa de recepție la terminarea lucrărilor comunică investitorului, în

termen de 10 zile de la primirea solicitării, reprezentantul desemnat să participe în comisia de
recepție.
Investitorul numește comisia de recepție în maximum 3 zile de la primirea tuturor
comunicărilor de la factorii implicați în etapa de recepție la terminarea lucrărilor și transmite
membrilor comisiei de recepție, executantului și proiectantului data, ora și locul la care se
întrunește și își începe activitatea comisia.
Din componența comisiei de recepție la terminarea lucrărilor fac parte, în mod
obligatoriu:
a) un reprezentant desemnat de către investitor, care este și președintele comisiei;
b) un reprezentant desemnat de către autoritatea administrației publice competente
care a emis autorizația de construire/desființare;
c) 1-3 specialiști în domeniul lucrărilor de construcții supuse recepției, în funcție de
categoria și clasa de importanță a construcțiilor, desemnați de investitor, alții decât cei
implicați în proiectarea/execuția obiectivului de investiții; aceștia își desfășoară activitatea ca
angajați ai investitorului, cu contract de muncă sau pe bază de contract de prestări servicii, ca
persoană fizică autorizată, după caz, potrivit legii.
Componența comisiei de recepție la terminarea lucrărilor prevăzută, se completează,
în mod obligatoriu, cu:
a) un reprezentant desemnat de către Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C. în
următoarele cazuri:
- pentru obiective de investiții, indiferent de sursa de finanțare, care constau în
realizarea de construcții noi încadrate, conform prevederilor anexei nr. 3 la
Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind
calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare, în categoria de
importanță A - "excepțională", B - "deosebită" și C - "normală", precum și în cazul
lucrărilor de intervenții la aceste categorii de construcții;
- pentru obiective de investiții de interes public sau social finanțate total sau parțial
din fonduri publice, care constau în realizarea de construcții noi încadrate, conform
prevederilor anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 766/1997, cu modificările și
completările ulterioare, în categoria de importanță D - "redusă", precum și în cazul
lucrărilor de intervenții la aceste categorii de construcții;
b) un reprezentant desemnat de către inspectoratele pentru situații de urgență
județene, pentru categoriile de construcții prevăzute în Legea nr. 307/2006 privind apărarea
împotriva incendiilor, cu modificările și completările ulterioare;
c) un reprezentant desemnat de către direcțiile județene pentru cultură, în cazul
construcțiilor nominalizate în lista monumentelor istorice;
d) un reprezentant desemnat de către ordonatorul principal de credite bugetare, care
nu are sau nu se subrogă calității de investitor în cazul obiectivelor de investiții care constau
în realizarea de construcții noi încadrate, conform prevederilor anexei nr. 3 la Hotărârea
Guvernului nr. 766/1997, cu modificările și completările ulterioare, în categoria de importanță
A - "excepțională" sau B - "deosebită", respectiv la lucrări de intervenții la aceste categorii de
construcții, finanțate total sau parțial din fonduri publice și pentru care aprobarea
documentațiilor tehnico-economice este de competența Guvernului.
Secretariatul comisiei de recepție la terminarea lucrărilor este asigurat de un diriginte
de șantier autorizat implicat în verificarea calității lucrărilor executate pentru realizarea
construcției și a intervențiilor la construcția existentă, care întocmește, în numele
investitorului, documentele de recepție la terminarea lucrărilor și constituie carte tehnică a
construcției.
Dirigintele de șantier autorizat nu face parte din componența comisiei de recepție.
2
9
Reprezentanții executantului și ai proiectantului participă, în mod obligatoriu, în calitate

de invitați, la recepția la terminarea lucrărilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995,
republicată.
Conținutul-cadru al procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor este prevăzut
în anexa nr. 2_din H.G. 343/2017.
În cazul în care investitorul, în termenul de 5 zile, nu stabilește data, ora și locul de
întrunire a comisiei de recepție la terminarea lucrărilor sau dacă acesta nu se prezintă la data,
ora și locul de recepție stabilit, direct sau prin împuternicit, executantul va reînnoi cererea
pentru fixarea unei noi date de convocare a comisiei de recepție la terminarea lucrărilor.
Investitorul este obligat să stabilească, în intervalul de 10 zile de la primirea noii cererii
prevăzute anterior, o nouă dată de convocare a comisiei de recepție la terminarea lucrărilor.
În situația în care nici până la expirarea celui de-al doilea termen, conform prevederilor
de mai sus, investitorul nu fixează data de începere a recepției la terminarea lucrărilor sau
dacă nu se prezintă la data, ora și locul de întrunire a comisiei de recepție direct sau prin
împuternicit legal, executantul va stabili un termen de recepție în intervalul de 10 zile de la
expirarea celui de-al doilea termen. Executantul va notifica în scris investitorului, precum și
celorlalți membri ai comisiei, în timp util, ultimul termen de întrunire a comisiei de recepție la
terminarea lucrărilor. În notificare, executantul va preciza, totodată, că investitorul va
răspunde pentru acoperirea tuturor cheltuielilor și prejudiciilor produse ca urmare a
neefectuării recepției la terminarea lucrărilor.
Comisia de recepție la terminarea lucrărilor se întrunește la data, ora și locul fixate, iar
președintele acesteia, numit de investitor, stabilește programul după care va fi realizată
recepția la terminarea lucrărilor. Comisia de recepție poate funcționa numai în prezența a cel
puțin 2/3 din membrii numiți ai acesteia.
În vederea desfășurării în bune condiții a recepției la terminarea lucrărilor, investitorul
are obligația de a pune la dispoziția comisiei de recepție la terminarea lucrărilor documentația
privind proiectarea și execuția lucrărilor, precum și alte documente solicitate în scris și pe care
comisia le consideră necesare în acest sens.
Comisia de recepție la terminarea lucrărilor examinează:
a) respectarea prevederilor din autorizația de construire, precum și avizele/acordurile
și condițiile de execuție impuse de autoritățile competente;
b) executarea lucrărilor în conformitate cu prevederile contractului de lucrări/de
execuție, ale documentației de proiectare, ale documentației de execuție și ale reglementărilor
specifice, cu respectarea cerințelor fundamentale, conform legii;
c) terminarea tuturor lucrărilor prevăzute în contractul de lucrări/de execuție încheiat
între investitor și executant și în documentația anexă la contract, respectiv a lucrărilor aferente
părților/obiectelor/sectoarelor din/de construcție în condițiile prevăzute la art. 4 din H.G.
343/2017;
d) documentele care intră în componența cărții tehnice a construcției, inclusiv proiectul
tehnic de execuție actualizat la data finalizării lucrărilor - "as built", dispozițiile de șantier,
procesele-verbale de lucrări ascunse, procesele-verbale de control în faze determinante,
precum și orice alt document aferent proiectării și execuției lucrărilor;
âe) existența devizului general actualizat la terminarea lucrărilor și/sau a documentelor
care certifică valoarea calculată de autoritatea administrației publice competente care a emis
autorizația de construire/desființare în vederea regularizării taxei de autorizare, din care să
reiasă valoarea finală a lucrărilor executate, precum și a cotelor legal datorate Inspectoratului
de Stat în Construcții - I.S.C.;
f) adeverința eliberată de Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C., prin care se
confirmă plățile efectuate, respectiv dacă investitorul a virat către Inspectoratul de Stat în
Construcții - I.S.C. sumele aferente cotelor prevăzute în Legea nr. 50/1991 privind autorizarea
executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările
3
0
ulterioare, și în Legea nr. 10/1995, republicată, precum și penalităților aferente, dacă este
cazul;
g) procesul-verbal de recepție parțială, prevăzut în cazul preluării de către investitor a
unei părți din construcție, pe stadii fizice de execuție, după caz;
h) referatele pe specialități întocmite de proiectant și dirigintele de șantier cu privire la
modul în care a fost executată lucrarea;
i) alte documente pe care le consideră necesare.
În cazul în care reprezentantul Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C. este
desemnat ca membru în comisia de recepție, acesta examinează documentele prevăzute la
lit. a)-d) și f)-j).
În cazul în care reprezentantul inspectoratului pentru situații de urgență județean este
desemnat ca membru în comisia de recepție, acesta examinează aspectele prevăzute la lit.
a) -d), h) și j).
Pe parcursul examinării construcției și a documentelor puse la dispoziție, membrii
comisiei de recepție la terminarea lucrărilor pot solicita investitorului, justificat, prezentarea
altor documente relevante, precum și realizarea de expertize tehnice, ridicări topografice,
încercări suplimentare, probe, măsurători și alte teste.
Recepția se efectuează în toate cazurile prin examinare nemijlocită a construcției și
analizarea documentelor prevăzute la anterior.
La terminarea examinării nemijlocite a construcției, comisia de recepție la terminarea
lucrărilor întocmește procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, în care
consemnează:
a) constatări în urma examinării vizuale a construcției și analizării documentelor
prevăzute anterior;
b) valoarea finală a lucrărilor executate, cu și fără TVA;
c) realizarea măsurilor prevăzute în avizul de securitate la incendiu și în documentația
de execuție din punct de vedere al prevenirii și al stingerii incendiilor;
d) aspectele prevăzute la art. 17 alin. (1) din H.G. 343/2017, care trebuie să fie
remediate, precum și termenul de remediere;
e) eventuale explicații și/sau observații ale executantului;
f) refuzul executantului de a semna procesul-verbal de recepție, după caz;
g) situațiile de absență a unor membri ai comisiei sau invitați convocați;
h) decizia de admitere sau de respingere a recepției sau, după caz, decizia de
suspendare a procesului de recepție;
i) perioada de garanție a lucrărilor.
Decizia comisiei de recepție la terminarea lucrărilor se ia cu majoritatea membrilor
comisiei.
În cazul în care membrii comisiei de recepție la terminarea lucrărilor prevăzute la art.
11 alin. (1) din H.G. 343/2017 au opinii separate, decizia comisiei se ia cu respectarea
punctului de vedere al reprezentantului autorității administrației publice competente care a
emis autorizația de construire/desființare.
În situația în care în comisia de recepție participă membrii prevăzuți la art. 11 alin. (2)
din H.G. 343/2017, iar reprezentantul autorității administrației publice competente care a emis
autorizația de construire/desființare, al Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C., al
direcțiilor județene pentru cultură sau al inspectoratelor județene pentru situații de urgență
propun respingerea recepției, aceasta nu poate fi admisă.
Comisia de recepție la terminarea lucrărilor decide suspendarea procesului de recepție
la terminarea lucrărilor dacă constată următoarele:
a) existența unor neconformități, neconcordanțe, defecte ori deficiențe care sunt de
natură să afecteze utilizarea construcției conform destinației sale;
b) existența unor lucrări realizate necorespunzător, nefinalizate sau neexecutate, care
pot afecta cerințele fundamentale aplicabile;
3
1
c) construcția prezintă vicii a căror remediere este de durată și strict necesară pentru
asigurarea utilității construcției conform destinației preconizate, potrivit Legii nr. 10/1995,
republicată;
d) existența, în mod justificat, a unor suspiciuni rezonabile cu privire la calitatea
lucrărilor realizate și necesitatea unor expertize tehnice, încercări și teste suplimentare pentru
a le clarifica;
e) investitorul nu pune la dispoziția comisiei de recepție la terminarea lucrărilor
documentele prevăzute la art. 15 alin. (3) din H.G. 343/2017.
În cazul în care comisia de recepție la terminarea lucrărilor decide suspendarea
procesului de recepție, aceasta încheie un proces-verbal de suspendare a procesului de
recepție la terminarea lucrărilor, al cărui conținut-cadru este prevăzut în anexa nr. 3 din H.G.
343/2017, în care consemnează decizia de suspendare, măsurile recomandate în scopul
remedierii aspectelor constatate, precum și termenul de remediere, iar investitorul comunică
executantului decizia comisiei în maximum 3 zile lucrătoare de la luarea la cunoștință a
procesului-verbal de suspendare a procesului de recepție la terminarea lucrărilor, împreună
cu un exemplar al acestuia.
Termenul de remediere este stabilit de comisia de recepție la terminarea lucrărilor
împreună cu executantul și nu poate depăși 90 de zile de la data încheierii procesului-verbal
de suspendare.
În cazul în care executantul nu remediază aspectele prevăzute la lit. a)-d) în termenul
de remediere, investitorul îl va soma în acest sens, iar dacă executantul nu dă curs somației,
investitorul este în drept să execute remedierile pe cheltuiala și riscul executantului în culpă și
să pretindă plata prejudiciului produs, potrivit legii.
Prin excepție, în cazul în care condițiile climatice sau alți factori independenți de voința
părților determină imposibilitatea remedierii aspectelor constatate, dintre cele prevăzute la lit.
a) -e), executantul notifică investitorul despre această situație și solicită decalarea
termenului de remediere cu până la 90 de zile.
Comisia de recepție la terminarea lucrărilor decide admiterea recepției la terminarea
lucrărilor în cazul în care nu se constată existența aspectelor prevăzute la art. 17 alin. (1) din
H.G. 343/2017, sau, în caz contrar, dacă acestea au fost remediate de executant în termenul
de remediere stabilit sau de investitor, în condițiile art. 17 alin. (4) din H.G. 343/2017;
Comisia de recepție la terminarea lucrărilor decide respingerea recepției la terminarea
lucrărilor în situația în care:
a) comisia de recepție la terminarea lucrărilor nu a putut examina nemijlocit
construcția;
b) executantul nu remediază aspectele prevăzute la art. 17 alin. (1) din H.G. 343/2017,
inclusiv cele rezultate în urma expertizelor tehnice, ridicărilor topografice, încercărilor
suplimentare, probelor, măsurătorilor și altor teste solicitate, în termenul de remediere;
c) nu au fost realizate măsurile prevăzute în avizul de securitate la incendiu și în
documentația de execuție din punct de vedere al prevenirii și al stingerii incendiilor;
d) se constată vicii care nu pot fi înlăturate și care prin natura lor implică nerealizarea
uneia sau a mai multor cerințe fundamentale, caz în care se impun expertize tehnice,
reproiectări, refaceri de lucrări și altele;
e) reprezentantul autorității administrației publice competente care a emis autorizația
de construire/desființare, al Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C., al direcțiilor județene
pentru cultură sau al inspectoratelor județene pentru situații de urgență propun respingerea
recepției, în condițiile art. 16 alin. (3) din H.G. 343/2017;
f) se constată că lucrările nu respectă autorizația de construire.
În conformitate cu decizia comisiei de recepție la terminarea lucrărilor, investitorul
aprobă, în termen de 3 zile de la luarea deciziei de către comisie, admiterea sau respingerea
recepției și semnează procesul-verbal la terminarea lucrărilor.
3
2
Data finalizării recepției la terminarea lucrărilor este data semnării de către investitor a
procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor.
Perioada de garanție a lucrărilor stabilită prin contractul de execuție începe de la data
finalizării recepției la terminarea lucrărilor, cu respectarea reglementărilor în vigoare.
După încheierea procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, investitorul nu
poate emite alte solicitări de remediere de lucrări, penalizări, diminuări de valori și altele
asemenea decât cele consemnate în procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor. Fac
excepție viciile ascunse descoperite în termenul stabilit conform legii, precum și viciile
structurii de rezistență rezultate din nerespectarea normelor de proiectare și de execuție în
vigoare la data realizării construcției, descoperite pe toată durata de existență a construcției.
Investitorul preia construcția de la executant în baza procesului-verbal de recepție la
terminarea lucrărilor.
În cazul în care investitorul nu îndeplinește și calitatea de proprietar predă, la rândul
său, proprietarului construcția recepționată potrivit H.G. 343/2017.
Este interzisă utilizarea construcției a cărei recepție la terminarea lucrărilor a fost
respinsă, până la finalizarea remedierilor, aceasta fiind pusă în stare de conservare prin grija
și pe cheltuiala investitorului.
Procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor se comunică, în termen de 5 zile de
la data finalizării recepției, prevăzută la art. 20 alin. (1) din H.G. 343/2017, de către investitor:
a) proprietarului;
b) executantului;
c) proiectantului;
d) autorității administrației publice competente, emitente a autorizației de
construire/desființare;
e) Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C.
f) tuturor factorilor implicați în etapa de recepție la terminarea lucrărilor, care au
semnat procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor.
9.3. Receptia finala

Recepția finală este organizată de proprietar, acesta stabilind data de începere
a recepției finale, în maximum 10 zile de la expirarea perioadei de garanție. Perioada de
garanție este cea prevăzută de lege sau cea ofertată de către executant în cadrul procedurii
de achiziție a execuției lucrărilor și menționată în contractul de execuție/lucrări, care nu poate
fi mai mică decât cea prevăzută de lege.
Din componența comisiei de recepție finală fac parte:
a) un reprezentant desemnat de către proprietar sau asociația de proprietari, care este
și președintele comisiei;
b) un reprezentant desemnat de către investitor, în cazul în care acesta nu
îndeplinește și calitatea de proprietar;
c) 1-3 specialiști în domeniul lucrărilor de construcții supuse recepției, în funcție de
categoria și clasa de importanță a construcțiilor, desemnați de proprietar/asociația de
proprietari, alții decât cei implicați în proiectarea/execuția obiectivului de investiții; aceștia își
desfășoară activitatea ca angajați ai proprietarului, cu contract de muncă sau pe bază de
contract de prestări servicii, ca persoană fizică autorizată, după caz, potrivit legii.
Reprezentanții executantului și ai proiectantului participă, în mod obligatoriu, în calitate
de invitați, la recepția finală.
Conținutul-cadru al procesului-verbal de recepție finală este prevăzut în anexa nr. 4 din
H.G. 343/2017.
Comisia de recepție finală se întrunește la data, ora și locul stabilite și verifică
obligatoriu următoarele:
a) procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor;
3
3
b) referatul proprietarului/administratorului/utilizatorului privind urmărirea comportării în

exploatare a construcției, pe perioada de garanție, în conformitate cu obligațiile ce le revin
potrivit legii;
c) cartea tehnică a construcției completată;
d) remedierile efectuate ca urmare a viciilor ascunse constatate în perioada de
garanție a lucrărilor de construcții, după caz.
Comisia de recepție finală poate cere proprietarului, în cazuri justificate și/sau în cazul
apariției unor vicii, altele decât cele rezultate din exploatarea necorespunzătoare a
construcției, efectuarea de expertize tehnice, încercări suplimentare, probe și alte teste.
Comisia de recepție finală decide suspendarea procesului de recepție finală dacă
descoperă apariția, în perioada de garanție, a unor vicii, altele decât cele rezultate din
exploatarea necorespunzătoare a construcției, care pot fi înlăturate.
În cazul în care comisia de recepție finală decide suspendarea procesului de recepție
finală, aceasta încheie un proces-verbal de suspendare a procesului de recepție finală, al
cărui conținut-cadru este prevăzut în anexa nr. 5 din H.G. 343/2017, în care consemnează
decizia de suspendare, măsurile recomandate în scopul remedierii aspectelor constatate,
precum și termenul de remediere, iar investitorul comunică executantului decizia comisiei în
maximum 3 zile lucrătoare de la luarea la cunoștință a procesului-verbal de suspendare a
procesului de recepție finală.
Termenul de remediere este stabilit de comisia de recepție finală împreună cu
executantul și nu poate depăși 90 de zile de la data încheierii procesului-verbal de
suspendare a procesului de recepție finală.
Prin excepție, în cazul în care condițiile climatice sau alți factori independenți de voința
părților determină imposibilitatea remedierii viciilor descoperite, executantul notifică
proprietarului această situație și solicită decalarea termenului de remediere cu până la 90 de
zile.
În cazul în care executantul nu remediază viciile descoperite în termenul de remediere,
proprietarul îl va soma în acest sens, iar dacă executantul nu dă curs somației, proprietarul
este în drept să execute remedierile pe cheltuiala și riscul executantului în culpă și să pretindă
plata prejudiciului produs, potrivit legii.
Comisia de recepție finală decide admiterea recepției finale în cazul în care nu se
descoperă existența unor vicii, altele decât cele rezultate din exploatarea necorespunzătoare
a construcției, precum și în cazul în care acestea au fost înlăturate, potrivit prevederilor art. 28
din H.G. 343/2017.
Comisia de recepție finală decide respingerea recepției finale în cazul apariției unor
vicii, altele decât cele rezultate din exploatarea necorespunzătoare a construcției, care nu pot
fi înlăturate și care prin natura lor implică nerealizarea uneia sau a mai multor cerințe
fundamentale, caz în care se impun expertize tehnice, reproiectări, refaceri de lucrări și altele.
Comisia de recepție finală prezintă proprietarului procesul-verbal de recepție finală, cu
observațiile participanților și cu decizia comisiei.
În conformitate cu decizia comisiei de recepție finală, proprietarul aprobă, în termen de
3 zile de la luarea deciziei de către comisie, admiterea sau respingerea recepției și semnează
procesul-verbal de recepție finală.
Este interzisă utilizarea construcției a cărei recepție finală a fost respinsă din cauza
neîndeplinirii condițiilor privind cerința fundamentală - rezistență mecanică și stabilitate, până
la finalizarea remedierilor de către executant.
Proprietarul se va putea îndrepta, împotriva factorilor implicați în executarea
construcției, vinovați de viciile descoperite cu ocazia recepției finale, precum și de
nefuncționarea construcției, pentru recuperarea pagubelor.
Data finalizării recepției finale este data semnării de către proprietar a procesului-
verbal de recepție finală.
3
4
Procesul-verbal de recepție finală se comunică de către proprietar, respectiv asociația

de proprietari legal constituită, în termen de 5 zile de la data finalizării recepției:
a) autorității administrației publice competente, emitente a autorizației de
construire/desființare;
b) executantului;
c) Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C.
10. REGULI DE ÎNTREȚINERE ȘI EXPLOATARE
10.1. Organizarea întreținerii și exploatării rețelei de apă
10.1.1. Generalități
Întreținerea și exploatarea rețelei de apă începe după recepția lucrărilor de construcții

și instalații aferente acestora, când investitorul certifică realizarea de către constructor a
lucrărilor în conformitate cu prevederile contractuale și cu cerințele documentelor oficiale care
cerifică faptul că rețeua de apă și instalațiile hidraulice pot fi date în folosință.
Întreținerea și exploatarea trebuie să se facă strict in conditii de operare prevazute in
proiect astfel încât acestea să mențină pe întreaga durată de folosință următoarele cerințe de
calitate, cu caracter de obligativitate:
- rezistența de stabilitate;
- siguranța în exploatare;
- siguranța la foc;
- igiena, sănătatea oamenilor, refacerea și protecția mediului;
- izolația termică, hidrofugă și economia de energie;
- protecția împotriva zgomotului.
Întreținerea și exploatarea trebuie făcută pe întreaga perioadă de utilizare a acestora,
dar o atenție deosebită trebuie acordată în primii 2-3 ani, după darea în folosință - perioada de
rodare - în care pot apare multe defecte, determinate de defecțiuni de fabricație și/sau de
execuție, nedepistate la probele și recepțiile finale.
La întreținerea și exploatarea rețelei de apă, pe lângă indicațiile din instrucțiunile de
întreținere și exploatare se va ține cont și de prevederile cuprinse în normativele, prescripțiile
tehnice aferente și legislației în vigoare precum și de cele înscrise în fișele tehnice ale
aparatelor, utilajelor, echipamentelor și materialelor date de fabricant.
10.1.2. Întreținerea și exploatarea rețelei de apă
Prin întreținerea și exploatarea rețelei de apă se înțeleg următoarele operații:

a. controlul și verificarea rețelei de apă pentru asigurarea funcționării în regim normal;
b. revizia rețelei de apă;
c. reparații curente;
d. reparații capitale;
e. reparații accidentale.
Beneficiarii lucrărilor au obligația de a asigura în timpul exploatării personalul instruit
necesar pentru întreținere, exploatare și reparații.
a. Controlul și verificarea rețelei de apă

Controlul și verificarea rețelei de apă au caracter permanent, făcând parte din
urmărirea curentă privind starea tehnică a construcției care, corelată cu activitatea de
întreținere și reparații, au ca obiectiv menținerea rețelei la parametrii proiectați.
Controlul și verificarea se face pe baza unui program de către personalul de exploatare
și constau în:
3
5
- controlul vizual al etanșeității rețelei de apă (conducte, îmbinări, armături);

- controlul direct al calității apei (culoare, miros, conținut de suspensii, etc.);
Pe lângă cele descrise mai sus, controlul și verificarea rețelei de apă se face lunar prin
parcurgerea traseului și observarea:
- stării umpluturilor pe traseu;
- stării umpluturilor în jurul căminelor;
- băltirii sau depozitării de materiale pe traseul rețelei sau pe cămine;
- stării căminelor (starea generală a construcției, starea capacului, a treptelor de acces
și a vanelor, precum și existența apei în cămin).
Pentru depistarea defecțiunilor în stare incipientă, se recomandă ca în timpul verificării
să se folosească aparatură electronică de detectare, iar operația să se desfășoare în timpul
nopții, pentru a evita influența zgomotelor produse de vehicule și de consumul mărit de apă
din timpul zilei.
Eventualele defecțiuni sesizate cu ocazia controlului se vor remedia imediat. Până la
remedirea defecțiunilor datorate neetanșeităților, tronsoanele defecte se vor izola scoțându-
se din funcțiune.
Programul de control și verificare se întocmește de către beneficiarul (administratorul)
rețelei, ținându-se seama de prevederile proiectului și de instrucțiunile de exploatare a
echipamentelor. Programul va cuprinde prevederi referitoare la întreaga rețea de apă și la
toate instalațiile hidraulice aferente, pe categorii de elemente și pe operațiuni funcționale.
Rezultatele controlului și verificării instalației se vor consemna într-un proces verbal.
b. Revizia rețelei de apa

Revizia rețelei de apă se face periodic, de regulă de doua ori pe an, conform indicațiilor
menționate la fiecare element al acestora și are ca scop cunoașterea stării instalației la un
anumit moment în vederea luării unor eventuale măsuri pentru ca rețeaua de apă să
funcționeze la parametrii optimi.
Revizia instalației constă în:
- controlul etanșeității la conducte, îmbinări, armături, etc.;
- verificarea gradului de corodare sau depunere prin demontarea unor armături de pe
traseu și controlarea capetelor conductelor;
- verificarea modului de fixare a suporturilor conductelor și armăturilor și a gradului de
uzură al garniturilor aferente;
- verificarea pieselor de trecere etanșă a conductelor prin pereți și a izolației dintre
manșon și conductă;
- verificarea modului de funcționare al armăturilor de închidere (ușurință în manevrare,
gradul de închidere și deschidere, starea garniturilor); în cazul blocării sau reducerii secțiunii
de trecere, din cauza depunerilor, se vor demonta și curăța, iar pentru etanșare se vor folosi
garnituri noi.
Revizia rețelei de apă se face parcurgând traseul acesteia pentru a constata starea
rețelei și a construcțiilor aferente, de două ori pe an (de regulă înainte și după perioada de
îngheț).
După fiecare revizie rezultatele vor fi trecute într-un proces verbal pentru a fi avute în
vedere cu ocazia reparațiilor curente sau capitale.
c. Reparații curente
Reparațiile curente au drept scop menținerea siguranței în funcționare a rețelei de apă
și constau în remedierea defecțiunilor constatate cu ocazia operațiunilor de verificare și
revizie.
Reparațiile curente se fac la unele elemente ale rețelei sau la o parte din acestea, care
pot afecta buna funcționare a întregii sau a unor părți din acestea, pe baza constatărilor
defecțiunilor constatate cu ocazia verificărilor și reviziilor.
3
6
Se va da o atenție deosebită modului de umplere cu pământ a tranșeei, după

efectuarea reparației, pentru a evita spargerea conductei prin lovire cu corpuri tari scoase din
umpluturi sau aduse din alte locuri.
După efectuarea reparației și umplerea cu pământ a tranșeei, este obligatorie
aducerea terenului la starea inițială (anterioară ivirii defecțiunii).
Reparațiile curente se mai pot face preventiv pentru elementele susceptibile unor
defecțiuni într-o perioadă apropiată de timp.
d. Reparații capitale
Reparațiile capitale se fac cu scopul ca, prin înlocuirea parțială sau totală a unor
elemente ale rețelei de apă, să se asigure funcționarea acesteia la parametrii prevăzuți în
proiect sau la parametrii superiori acestuia (modernizări).
Reparațiile capitale sunt, de regulă, planificate și țin seama de durata de folosință a
elementelor rețelei de apă și de rezultatele verificărilor anterioare.
Perioada și data reparației se stabilesc în funcție de constatările făcute cu ocazia
verificărilor și reviziilor în decursul exploatării, pe durata de viață normală a elementelor rețelei
de apă, avându-se în vedere gradul de uzură al acesteia și influența în exploatare (pierderi de
apă și energie, reparații repetate, etc.), frecvența apariției defecțiunilor, cheltuielile necesare
remedierilor, etc.
e. Reparații accidentale
Reparațiile accidentale sunt reparațiile care trebuiesc efectuate îndată ce a apărut o
defecțiune care periclitează siguranța în funcționare a rețelei de apă.
Reparațiile accidentale sunt determinate de apariția neașteptată a unor defecțiuni,
deteriorări sau avarii a căror înlăturare imediată se impune pentru menținerea rețelei în stare
normală de funcționare și siguranță.
10.2. Echipamente și materiale
La efectuarea reparațiilor, echipamentele, accesorile și materialele folosite pentru

înlocuirea celor necorespunzătoare trebuie să îndeplinescă următoarele condiții:
- să fie însoțite de certificatele de calitate și de garanție ale producătorului;
- echipamentele standardizate să respecte toate caracteristicile dimensionale, de
calitate și fiabilitate prevăzute în standardele de produs respective;
- echipamentele care funcționeză sub presiune să corespundă reglementărilor tehnice
ISCIR;
- echipamentele sau materialele produse în țară sau provenite din import, care nu au
la bază un standard privind calitatea produsului, să fie însoțite de agrementul tehnic sau
certificatul de omologare eliberate de organele abilitate în acest scop.
Certificatele de calitate și de garanție, agrementul tehnic sau certificatul de omologare
precum și instrucțiunile de exploatare ale fabricilor constructoare de echipamente și elemente
de instalații se vor păstra, în mod obligatoriu, la cartea tehnică a construcției împreună cu
instrucțiunile de exploatare a instalației.
La toate echipamentele și accesoriile rețelei de apă care necesită un control și o
întreținere permanentă (apometrele, regulatoarele de presiune, filtrele de impurități, etc.) sau
care sunt prevăzute pentru control și întreținere (armăturile de închidere, de golire, hidranți)
trebuie să fie asigurat în permanență accesul și posibilitatea de control și manevră ușoară.
10.3. Calitatea apei
Calitatea apei furnizată de rețeaua exterioară se va stabili prin analize periodice

efectuate în laboratoare de specialitate și prin constatări directe.
3
7
De calitatea apei furnizate în rețea răspunde furnizorul care are obligația efectuării
periodice a analizelor de calitate a apei.
Furnizarea apei la consumatori se va face la parametrii menționați în STAS 1342 și
Legea 458 privind calitatea apei potabile.
10.4. Curățirea, spălarea și dezinfectarea rețelei
Rețelele de alimentare cu apă montate direct în sol sunt expuse impurificării apei.
Cauzele care pot conduce la degradarea calității apei sunt:
- intervențiile efectuate pentru remedierea defecțiunilor la conducte, îmbinări, armături
și accesorii fără să se ia măsuri corespunzătoare pentru evitarea impurificării apei;
- materialul de construcții sau de îmbinare;
- infiltrațiile de apă din terenul învecinat prin neetanșeitățile conductelor și îmbinărilor;
- stagnarea timp îndelungat a apei în unele ramificații.
Pentru menținerea calității apei la parametrii normali și pentru eliminarea depunerilor
din conducte, care reduc secțiunea utilă a acestora, este necesar ca, periodic, rețelele să fie
curățate, spălate și dezinfectate. Curățarea, spălarea și dezinfectarea rețelei se efectuează la
intervale de 3 - 5 ani sau atunci când se constată alterarea calității apei s-au când s-au produs
depuneri în conducte și, întotdeauna, după efectuarea unor lucrări de reparații sau extinderi.
Existența depunerilor se constată prin măsurători și direct prin reducerea capacității de
transport, respectiv reducerea presiunii de utilizare. Curățarea conductelor se face cu ajutorul
unor dispozitive adecvate (răzuitoare, bușoane din burete din material plastic armat, cabluri,
etc.) pentru depuneri aderente sau prin spălare pentru îndepărtarea depunerilor neaderente
sau a celor desprinse de pe pereți cu ajutorul răzuitoarelor, etc.
Dezinfecția conductelor trebuie efectuată periodic și după fiecare reparație sau curățare,
folosind cloramină, clorură de var în soluție (20 mg/l) sau clor gazos.
Repunerea în funcțiune se face după ce rezultatele analizelor confirmă o calitate
corespunzătoare a apei.
Operația de dezinfecție se va efectua de personal special instruit.
Primenirea apei din ramificațiile care alimentează hidranții se va face prin punerea în
funcțiune a acestora o dată pe lună.
10.5. Responsabili cu întreținerea și exploatarea și obligațiile acestora
Responsabilitatea revine proprietarului, utilizatorului sau societății (regiei) de distribuție

a apei, care asigură exploatarea întregii rețele și a instalațiilor hidraulice aferente. Aceștia au
obligația, prin lege , să efectueze la timp lucrările de întreținere și reparații, respectiv să
folosească instalațiile în conformitate cu instrucțiunile de exploatare.
Întreținerea rețelei de apa se poate face cu personal de exploatare propriu, având
sarcini permanente în acest scop, sau cu personal aparținând unor unități tip “SERVICE” cu
care s-au încheiat contracte sau înțelegeri. Personalul de exploatare propriu și cel al unităților
tip "SERVICE” trebuie să fie autorizat pentru activitatea pe care o desfășoară.
Personalul de exploatare are obligația de a cunoaște în detaliu configurația rețelei de
apă, modul de funcționare al acesteia, poziția și rolul fiecărui element, parametrii funcționali,
urmările nerespectării parametrilor proiectați, cauzele posibile și modul de înlăturare a
cauzelor care perturbă buna funcționare. În acest scop se va folosi schema funcțională a
rețelei, precum și instrucțiunile de exploatare.
Pentru menținerea rețelei de apă la parametrii proiectați, persoanele care se ocupă de
întreținerea și exploatarea instalației au obligația să remedieze orice defecțiune, îndată ce
aceasta a fost sesizată, limitând astfel pierderile de apă, de energie, scăderea gradului de
3
8
siguranță, etc. Până la înlăturarea defecțiunilor se impune, după caz, scoaterea din funcțiune
a echipamentelor sau a părților din instalație defecte.
Lucrările de reparații se vor executa de către personalul propriu de întreținere, care
trebuie să fie calificat și autorizat pentru astfel de lucrări și dispune de utilajele necesare sau
de către societăți autorizate pentru executarea unor astfel de lucrări.
Receptia lucrărilor efectuate în timpul exploatării (reparații capitale, modificări,
modernizări, extinderi, etc.) se face în conformitate cu standardele și normativele tehnice în
vigoare precum și în conformitate cu H.G. nr. 343/2017 pentru modificarea H.G. 273/1994 -
“Regulament de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora”. După
recepțe, lucrările efectuate menționate anterior vor fi consemnate, conform reglementărilor în
vigoare, în cartea tehnică a construcției.
10.6. Condiții generale de furnizare a apei la consumatori
Pentru ca societatea (regia) de distrubuție a apei să furnizeze apa la consumatori este

necesar să existe un contract între societate (regie) și consumator, iar, din punct de vedere
tehnic, branșamentul să fie executat și recepționat pe baza reglementărilor societății (regiei)
de distribuție a apei.
Echipamentul de măsurare (apometrul) cu ajutorul căruia se înregistrează consumul de
apă, va fi exploatat (întreținut, verificat, reparat sau înlocuit) de către societatea (regia) de
distribuție a apei.
Consumatorul (abonatul) are următoarele obligații:
- să respecte reglementările tehnice privind buna funcționare a aparatelor de măsură
și control și să evite degradarea lor;
- să mențină curățenia în căminele de apometru;
- să permită personalului împuternicit de conducerea societății (regiei) de distribuție a
apei accesul la căminul apometrului în vederea efecuării controlului, înregistrării consumului
de apă și executării lucrărilor de întreținere și reparații;
- să nu desigileze robinetele sigilate de delegații societății (regiei);
- să nu facă modificări ale instalațiilor în urma cărora se pot produce accidente,
deteriorări, contaminări, etc.
10.7. Protecția, siguranța și igiena muncii în timpul întreținerii și exploatării

rețelei de apă
Pe toată durata de exploatare a rețelei de apa (inclusiv revizii, reparații, înlocuiri,

dezafectări) vor fi respectate cerințele referitoare la protecția, securitatea și igiena muncii.
Verificările, probele și încercările echipamentelor componente ale rețelei de apă vor fi
efectuate respectându-se instrucțiunile specifice de protecție a muncii în vigoare pentru
fiecare categorie de echipamente.
Conducătorii societătilor comerciale, regiilor autonome, etc. sau serviciile care
exploatează reteaua de apa au obligația să asigure:
- luarea de măsuri organizatorice și tehnice pentru crearea condițiilor de securitate a
muncii;
- realizarea instructajelor specifice de protecție a muncii pentru tot personalul de
exploatare la interval de cel mult 30 zile și consemnarea acestuia în fișele individuale sau alte
formulare specifice care urmează să fie semnate individual;
- controlul aplicării de către întregul personal a normelor și instrucțiunilor specifice;
- verificarea însușirii cunoștințelor asupra normelor și măsurilor de protecție a muncii.
Realizarea instrucțiunilor specifice de protecție a muncii, verificarea cunoștințelor și
abaterilor de la normele în vigoare, inclusiv sancțiunile aplicate, vor fi consemnate în fișele
individuale.
3
9
Manevrele corespunzătoare exploatării vor fi efectuate numai de către personal

calificat.
Instalațiile vor fi echipate cu dispozitive de protecție menționate în norme.
Zonele periculoase sau cele cu instalații în probe se îngrădesc și se avertizează,
interzicându-se accesul persoanelor neautorizate.
Personele cărora li se schimbă locul de muncă vor fi instruite pentru a corespunde
noilor condiții de lucru.
Măsurile de protecție a muncii menționate mai sus nu sunt limitative și se vor completa
cu măsuri de protecție a muncii specifice care se vor afișa la locul de muncă.
10.8. Apărarea împotriva incendiilor pe durata exploatării rețelei de apa
Respectarea reglementărilor de prevenire și stingere a incendiilor precum și echiparea

și dotarea cu mijloace și echipamente de prevenire și stingere a incendiilor la construcții este
obligatorie pe toată durata de întreținere și exploatare a rețelei de apă.
Astfel, se vor respecta prevederile din Legea 307/2006 privind apararea impotriva
incendiilor și “Normativul de prevenire și stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor
de construcții și instalații aferente acestora ” - C300.
Obligațiile și răspunderilor privind prevenirea și stingerea incendiilor revin atât
proprietarilor și administratorilor instalațiilor în funcțiune, cât și unităților și personalului care
efectuează exploatarea și întreținerea acestor instalații.
Pe durata reviziilor, reparațiilor, înlocuirilor și dezafectărilor instalațiilor vor fi respectate
toate măsurile specifice de prevenire și stingere a incendiilor; răspunderile privind prevenirea
și stingerea incendiilor revin unităților și persoanelor care efectuează aceste operații.
Personalul care exploatează reteaua de apa va fi instruit pentru prevenirea și stingerea
incendiilor, înaintea dării în exploatare a retelei, verificându-se însușirea cunoștințelor.
Locurile cu pericol de incendiu sau explozie vor fi marcate cu indicatoare de avertizare
conform prevederilor STAS 297/1,2.
În vederea intervențiilor în caz de incendiu vor fi organizate echipe de intervenție cu
atribuții concrete și se vor stabili măsuri de alertare a serviciilor proprii de pompieri și a
pompierilor militari.
10.9. Precizări finale
Întreținerea și exploatarea rețelei de apă se va face printr-o activitate permanentă,

competentă și disciplinată.
Funcționarea rețelei va fi urmărită permanent de către un personal calificat, verificat și
autorizat pentru anumite operații (intervenții).
Rezultatele controalelor, verificărilor și reviziilor vor fi consemnate într-un registru
anume întocmit, după modelul din anexa 1.
Evidența lucrărilor de reparații curente se va ține într-un registru special, întocmit după
modelul din anexa 2.
Lucrările de reparații capitale, modernizări și extinderi ulterioare, modificări, etc. se vor
face conform legii - după proiect - având în vedere și prescripțiile și normativele tehnice în
vigoare și se vor recepționa având în vedere “ Regulamentul de recepție a lucrărilor de
construcții aferente acestora“ - H.G. 343/2017 pentru modificarea H.G. nr.273/1994.
În cazul schimbării - temporar sau definitiv - a personalului de întreținere și exploatare
sau în cazul unor intervenții speciale, se va întocmi un proces verbal de predare- primire.
4
0
Toate documentele menționate mai sus constituie anexe la

Cartea tehnică a construcție.
11. Defecțiuni curente ale rețelelor de apă executate cu tubulatură PE - HD și

modul de remediere al acestora
Defecțiunile curente întâlnite la rețelele de apă executate cu conducte din PE-HD care
necesită intervenții pentru remedieri sunt:
- desfacerea îmbinărilor la mufe, teuri, coturi datorită modului defectuos de țmbinare al
acestora sau a materialelor utilizate;
- voalarea conductei datorită umpluturii necorespunzătoare;
- ruperea conductei cauzată de tasarea sau alunecarea terenului înconjurător;
- accidentarea conductei în urma unor intervenții la instalațiile subterane alăturate;
- găurirea conductei datorită localizarii greșite a unui viitor branșament sau apariția
unui por care se poate dezvolta în timp datorită presiunii interioare;
- deteriorarea conductelor prin lovire;
- utilizarea unor fitinguri realizate manufacturier în șantier în locul celor produse în
fabrici specializate.
Tronsonul de conductă care se inlocuiește trebuie să aibă aceiași parametrii fizici și de
calitate cu conducta existentă.
Racordul tronsonului de conductă ce inlocuiește zona avariată se face, de regulă, cu
piese special uzinate și cu metode de îmbinare specifice.
Obturarea unor eventuale găuri sau fisuri în conducte se face cu manșoane
electrosudabile sau cu piese mecanice speciale realizate din două semicoliere.
Unitățile de exploatare a rețelelor de apă executate cu conducte PE-HD trebuie să se
asigure cu un stoc minim de conducte de diametre respectiv egale cu cele în folosință,
manșoane (mufe) electrosudabile și piese speciale pentru a interveni cu operativitate la
eventualele avarii.
Îmbinările utilizate in cadrul reparațiilor rețelelor de apă executate cu conducte PE-HD
sunt de tip nedemontabile și demontabile.
1. Îmbinările nedemontabile sunt îmbinări realizate prin termofuziune si

electrofuziune.
- îmbinarea prin termofuziune se folosește pentru asamblarea conductelor din PE-
HD și a racordurilor pieselor speciale din PE, cu grosimi similare și indici de
fluiditate compatibili între ei (intre 0,4 si 1,3 g/10 min.).
- îmbinarea prin electrofuziune folosește racorduri electrosudabile formate prin
injecție și sunt prevazute cu o rezistență electrică înglobată superficial care, după
asamblare, se găsește în contact cu conducta sau cu piesa cu care se racordează.
Bornele situate în exteriorul zonei de sudură permit racordarea acestei rezistențe la
aparatul de sudură pentru electrofuziune. După răzuirea, curățarea și poziționarea
pieselor de îmbinat se aplică tensiunea electrică specifică pentru electrofitinguri la
bornele acestora.
2. Îmbinările demontabile sunt:

- de tip hibrid;
- de tip mecanic.
2.1 Îmbinările de tip hibrid se realizează cu ajutorul unui adaptor pentru flanșă,
realizat din polietilenă, sudat pe conductă și e prevăzut cu o flanșă liberă metalică
4
1
sau din polietilenă cu inserție metalică. Adaptorul poate fi premontat pe conductă și

prin intermediul unor piese metalice de compresiune.
2.2 Îmbinările de tip mecanic realizează simultan fixarea pe tub prin intermediul unor
coliere de prindere prevăzute cu dinți antidesfacere și, respectiv, etanșarea
îmbinării prin comprimarea garniturii elastice.
Remedierea defecțiunilor accidentale, datorate apariției unor pori sau fisuri locale, se
poate face, operativ, prin utilizarea pieselor speciale concepute în acest scop. Piesele pentru
reparații sunt executate din fontă sau oțel inoxidabil din două sau trei segmente, captușite cu
manșoane din cauciuc profilat, asamblate prin strângere cu șuruburi.
Apariția unor fisuri sau spărturi în conducte impune schimbarea zonei de conductă
limitrofă.
Repararea rețelelor de apă se poate face cu mufe de reparație (de compresiune) cu
inel (garnitură de cauciuc), cu mufe electrosudabile și sudură prin termofuziune sau cu
adaptoare cu flanșă.
Reparațiile decurg prin intermediul următoarelor etape:
1. Se identifică spărtura și se eliberează zona de lucru. În cazul rețelelor îngropate se
îndepărtează pământul și materialul de umplutură din zona spărturii;
2. Se măsoară lungimea zonei defecte și se înlatură prin tăiere porțiunea respectivă.
3. Se introduc două manșoane de reparație (acestea pot fi cu inel de cauciuc sau
mufe electrosudabile) prin capetele de conducta astfel încât să intre complet în
acestea;
4. Se taie un tronson de conductă la lungimea potrivită pentru a se introduce în zona
de reparație. Lungimea acestuia este de obicei cu puțin mai mică decât zona
decupată;
5. Se poziționează tronsonul tăiat în zona de reparație;
6. Se trag manșoanele peste zona de reparație astfel încât zona de trecere de la
tronsonul tăiat la conductele rețelei să fie orientată la mijlocul manșonului;
7. Se realizează îmbinarea prin lipire cu mufe electrosudabile dacă manșoanele de
reparație sunt de tipul îmbinării prin electrofuziune;
8. Se efectuează proba de presiune;
9. După efectuarea probei de presiune se trece la refacerea umpluturii și se acoperă
șanțul respectându-se regulile specifice, readucându-se rețeaua și terenul la starea
inițială.
Apariția neetanșeităților în îmbinări și armături impune schimbarea acestora sau a
garniturilor.
11. DEFECȚIUNI LA VANELE ȘI ROBINETELE CU SERTAR ȘI MODUL LOR DE

REMEDIERE
Principalele defecțiuni ale vanelor și modul lor de remediere sunt prezentate în

următorul tabel:
4
2
Nr. DEFECȚIUNE CAUZA DEFECȚIUNII REMEDIERE

crt.
o 1 2 3
1 Vana/robinetul cu sertar A. Uzura pieselor in A. Se șlefuiesc inelele
nu închide etanș. frecare (inele de de etanșare și
etanșare, sertar). sertarul.
B. Garnitura defectă (la
B. Se inlocuiesc
tijă și/sau la capac).
garniturile defecte.
2 Tija armaturii este A. Strangerea prea A. Se slabeste
blocata. puternica a presgarnitura.
presgarniturii.
B. Intepenirea tijei datorita B. Se scoate si se
ruginii sau depunerilor. curata tija.
C. Uscarea garniturii. C. Se inlocuieste
garnitura.
3 Scurgeri de apa la A. Garnitura insuficient A. Se adauga material
presgarnitura sau la sau stransa prea putin. de etansare sau se
imbinari inlocuieste si se
strange garnitura.
B. Garnitura B. Se folosesc garnituri
necorespunzatoare, de calitate, se
suprafete neparalele la resudeaza flansele
flanse, descentrarea pentru a fi paralele,
vanelor, strangeri se strang suruburile.
inegale ale
suruburilor .
4 Uzura filetului la tija A. Manevre repetate in A. Se inlocuieste tija sau
robinetului. exploatare se incarca cu material si
se refileteaza tija.
5 Blocarea sertarului in A. Suprasolicitarea tijei de A. Se deblocheaza tija.
pozitie deschis. manevra.
B. Acumularea de B. Se demonteaza
impuritati in zona de carcasa superioara a
penetrare in corpul sertarului si se executa
vanei. revizia totala a vanei.
Blocarea sertarului in A. Prinderea defectuoasa A. Se verifica si se
6 pozitie inchis. a garniturii de etansare. corecteaza pozitia
garniturii.
7 Inchiderea neetansa a A. Acumularea de particule A. Se lasa sertarul in
vanei. in lacasul de la partea pozitie partial inchis
inferioara a vanei. pentru a crea viteze
mari in zona inferioara si
antrenarea depunerilor.
Întocmit,
ing. Danciu Victor
4
3
ANEXA 1
MODEL
Pentru registrul de evidență a activităților de control
1. Data de consemnare:
2. Cine a efectuat controlul:
3. Perioada de efectuare a controlului:
4. Constatări și propuneri de măsuri pentru remedierea defecțiunilor constatate:
5. Executant și perioada de execuție propusă:
6. Observații:
Semnătura celor care au efectuat controlul (revizia).
4
4
ANEXA 2
MODEL
Pentru registrul de evidență a lucrărilor de reparații
Data Cine completează datele Executant Perioada

de execuție
1. Descrierea lucrărilor de reparații executate:
2. Cine a verificat lucrările executate:
Data....................., Numele și Semnătura.................................
3. Cine a luat în primire lucrările executate:
Data....................., Numele și Semnătura...............................
4. Observații:
Textul, Numele și Semnătura.

ANEXA 3
Model
Privind procesul verbal de predare și primire în exploatare a unei instalații de
alimentare cu apă și canalizare
1. Adresa clădirii:
2. Reprezentantul unității de exploatare sau de execuție (intervenție) care face predarea

instalației:
3. Reprezentantul unității (eventual proprietarul sau beneficiarul) care ia în primire instalația:
4. Principalele caracteristici ale clădirii:
5. Principalele caracteristici ale instalației:
6. Au fost predate și luate în primire următoarele părți și elemente componente principale:
Nr. ctr. Părți și elemente componente Observații
A. Instalația de alimentare cu apă
B. Instalația de canalizare
7. Observații suplimentare:
8. Cu ocazia predării și primirii în exploatare a instalației, s-au predat următoarele

documentații și acte justificative:
Localitatea:
Data :
Reprezentantul unității Reprezentantul unității

care predă lucrarea : care primește lucrarea :
4
6

1.caiet Sarcini Retele Pe-Hd

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.caiet Sarcini Retele Pe-Hd

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAIET DE SARCINI

REȚELE DE APĂ EXECUTATE

DANCIU VICTOR LUCRĂRI DE ÎNFIINȚARE GOSPODĂRIE DE APĂ, Pr. nr. 20.02/2020

Prezentul caiet de sarcini cuprinde condițiile tehnice de execuție și montare a lucrărilor

Caracteristicile cele mai importante ale materiei prime PE - HDRASOVEA

- alungirea la rupere: materialelor puse în operă, normative și standarde ce trebuiesc

1.1.1. Caracteristicile generale ale materialului

Tuburile și fitingurile din PE - HD au o gamă largă de utilizare:

DANCIU VICTOR LUCRĂRI DE ÎNFIINȚARE GOSPODĂRIE DE APĂ, Pr. nr. 20.02/2020

1.1.3. Avantajele folosirii tubulaturii din PE - HD

Dintre avantajele folosirii tubulaturii din PE - HD se pot enumera următoarele:

2. STANDARDE ȘI NORMATIVE DE REFERINȚĂ

La execuția și montarea lucrărilor se vor respecta următoarele:

DANCIU VICTOR LUCRĂRI DE ÎNFIINȚARE GOSPODĂRIE DE APĂ, Pr. nr. 20.02/2020

Lista încercărilor și verificărilor pentru tubulatura din PE - HD sunt înscrise în următorul

PE 80 1000 h/4,0 MPa

Toate materialele și produsele folosite vor fi însoțite de certificate de calitate și

Diametrul nominal (val. medie)

Acest raport este constant pentru scara unitară în cauză.

SDR = 7,5; 9; 11; 14; 17 (17,6); 21; 26 (27,6); 33; 41.

4.2. Caracteristici tehnice si chimice

Caracteristicile tehnice tipice ce trebuie să le respecte tubulatura din PE - HD sunt

Rezistența la tracțiune, la 230C

Rezistența la rupere, la 230C

5. LIVRARE, MARCARE, MANIPULARE ȘI TRANSPORT, DEPOZITARE

Produsele vor fi însoțite de următoarele documente specifice:

Tambur Lungimea aproximativa a tuburilor rolate [m]

Dimensiunile colacilor sunt prezentate in urmatorul tabel:

Fitingurile și accesoriile sunt furnizate, în general, ambalate. Dacă nu sunt ambalate,

5.3. Manipulare și transport

Transportul și manipularea tubulaturii din PE - HD se face astfel încât aceasta să nu se

Pentru tubulatura înfășurată pe tamburi, în timpul transportului cu camionul, aceștia se

Depozitarea tuburilor din PE - HD se face pe diametre, în stive omogene, stabile, pe

6. TEHNOLOGIA DE EXECUȚIE A LUCRĂRILOR

Problema de bază a organizării lucrărilor se rezolvă prin stabilirea metodelor optime de

- aprovizionarea cu materiale si utilaje;

6.2. Tehnologia de execuție

6.2.1. Lucrări preliminare

6.2.2. Trasarea lucrarilor

6.2.2.1. Tehnici de trasare

6.2.2.2. Trasarea lucrărilor pe teren și pregătirea terenului

6.2.3. Executarea săpăturilor

Tranșeele se execută cu traseul, lățimea, panta și adâncimea indicate în proiect, în

În terenuri stâncoase sau cu portanță redusă, la montarea tuburilor, se prevede

6.2.5. Pozarea tubulaturii PE - HD

în tranșee, starea tuburilor, racordurilor și accesoriilor. Se vor evita șocurile și deplasarea

6.2.6. Efectuarea îmbinărilor

6.2.6.1. Îmbinări nedemontabile

Îmbinările se execută cu tubulatura obișnuită și numai cu fitinguri și dispozitive

6.2.6.1.1. Îmbinare cap la cap cu element încălzitor (termofuziune)

a. Temperatura elementului încălzitor nu are voie să depășească temperatura de

- AS < 0,1B - pentru sudura fiting - fiting.

6.2.6.1.2. Imbinarea prin electrofuziune

Pentru toate tipurile de suduri se vor intocmi procese verbale de sudare.

Având la bază procedeele de îmbinare nedemontabilă mai sus - menționate, au fost

• conexiunea conductelor de serviciu cu conductele de racord la intrarea în clădire

6.2.6.2. Îmbinări demontabile

6.2.7. Umplerea șanțului

Este imperios necesară verificarea, pe parcursul executării lucrărilor, a calității

6.2.8. Punerea in operă a accesoriilor și branșamentelor

Probarea rețelelor de apă executate cu tuburi și fitinguri din PE - HD se efectuează

Pprobă = 1,5 x Plucru

Pprobă = Plucru + 2 kgf/cm2.