FIŞĂ DE RECAPITULARE INIŢIALĂ

CLASA A VI-A

Citeşte cu atenţie textul următor:

“De la arat un plug
Venea încet spre casă
Şi, la un bou pe jug,
O muscă se-aşezasă.
Iar ei, spre-ntâmpinare,
O altă muscă-n zbor
Îi face întrebare:
- De unde, dragă sor ?
- Şi mai întrebi de unde!-
Ei musca îi răspunse
C-un aer supărat-
- Au nu pricepi ce facem?
Nu vezi că noi ne-ntoarcem
Din câmp de la arat!

Spre laudă deşartă

Mulţi zic: noi am lucrat,
Când ei lucrează-n faptă,
Ca musca la arat.”
 (Alexandru Donici- “Musca”)

CERINŢE:
1) Precizează rolul apostrofului în structura: “-De unde, dragă sor?”
2) Selectează două cuvinte care conţin diftongi.
3) Precizează valoarea morfologică din text a cuvântului “noi” şi alcătuieşte un enunţ în care
să aibă altă valoare morfologică.
4) Precizază cazul şi funcţia sintactică a cuvintelor din versul: “Îi face întrebare”.
5) Transcrie o propoziţie secundară din textul suport.
6) În textul suport, personajele sunt două muşte. Precizează ce tip uman întruchipează
musca aşezată pe jugul boului.
7) Transformă în vorbire indirecta replicile celor două personaje.
8) Explică semnificaţia epitetului “laudă deşartă”.
9) Redactează o compunere de 8-10 rânduri în care să descrii o imagine câmpenească. Nu
uita să dai un titlu expresiv compunerii.

COMPETENŢE VIZATE
Clasa a VI-a

COMPETENŢE GENERALE, SOCIALE ŞI CIVICE

3. receptarea mesajului scris, din textul literar dat, în scopuri diverse;
4. utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite
contexte de realizare, cu scopuri diverse.

COMPETENŢE SPECIFICE:
3.2 identificarea modurilor de expunere într-un text epic şi a procedeelor de expresivitate
artistică într-un text liric;
3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale în textele citite;
3.4 sesizarea organizării morfologice şi sintactice a textelor citite;
4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse;
4.2 utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la categoriile semantice studiate şi la mijloacele
de îmbogăţire a vocabularului, pentru exprimarea nuanţată;
4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în textul redactat, utilizând corect semnele ortografice şi de
punctuaţie;

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
- Să despartă corect în silabe cuvintele date;
- Să indice antonime corecte cuvintelor indicate;
- Să explice rolul virgulei într-un context dat;
- Să precizeze valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor;
- Să precizeze în mod corect numărul de propoziţii din structura dată;
- Să menţioneze caracteristici ale descrierii, prezente în textul citat;
- Să transcrie trei epitete cromatice;
 - Să redacteze o descriere literară, respectând anumite cerinţe.

FIŞĂ DE LUCRU - RECAPITULARE INIŢIALĂ

CLASA A VI-A

Citeşte cu atenţie textul următor:

“A fost odată un împărat şi împăratul ăsta avea un vătaf (administrator) la curte. Într-o
zi îi zice împăratul să ia cele două mii de oi împărăteşti, să le vânză la târg şi să-I aducă banii
şi oile îndărăt.(…) Trist şi pus pe gânduri ajunse bietul vătaf acasă. Aci, fata lui, c-avea o fată
de vreo şaisprezece ani, îl întrebă ce are de e aşa de mâhnit?
- Cum să nu fiu, fata mea, că uite-aşa şi-aşa mi-a poruncit împăratul.
- Numa de-atâta ţi-e frică? Înveseleşte-te, tată, asta e nimica toată. Fă cum ţi-oi spune
- Cum, taică?
- Du-te cu ele la târg, tunde-le, vinde-le lâna, ia parale şi te întorci şi cu oile şi cu
banii, ş-aşa faci după porunca împăratului.”
(Dumitru Stănescu- “Împărăteasa înţeleaptă”)
CERINŢE:
1) Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect. În structura ţi-oi spune există:
a) Un diftong;
b) Un triftong;
c) Un hiat.

2) Indică forma literară a cuvintelor: ăsta, să le vânză, aci.

3) Selectează două cuvinte formate prin derivare.

4) Explică folosirea semnelor de punctuaţie în secvenţa: - Cum, taică?

5) Construieşte două enunţuri în care substantivul împărat să aibă funcţii sintactice diferite.
Precizează-le.

6) Numeşte personajele care apar în textul suport.

7) Selectează o structură care să evidenţieze încadrarea textului citat în specia basm.

8) Precizează motivul pentru care vătaful este trist şi pus pe gânduri.

9) Redactează o compunere de 5-7 rânduri, în care să foloseşti următoarele ortograme:

ia/ i-a,săi/să-i. Nu uita să dai un titlu expresiv compunerii.
 FIŞĂ DE LUCRU - RECAPITULARE INIŢIALĂ
CLASA A VI-A

Citeşte cu atenţie textul următor:

“Apoi poveste, poveste, Dumnezeu la noi soseşte, că-nainte mult mai este. Era odată un
vânător ş-avea trei copii şi era sărac- sărac. Acu era o pădure pe-acolo pe-aproape, de-i zicea
Pădurea Neagră. Ş-aşa era părăsită, nime nu se ducea, că ziceau că la miezul nopţii vin
dracii. Acu bietu omul ist sărac a zis într-o zi către femeia lui:
- Măi femeie,tot o moarte-am să mor, ia să mă duc eu în pădurea ceea, să văd ce-oi
găsi acolo.
Ajungând el acolo, lui îi era foarte frică... da’ omul sărac sărăcia-l împinge a se duce
oriunde ca să câştige. Iaca, mergând el aşa, ajunge la un copac nalt şi stufos straşnic, şi vede-o
pasăre aşa de frumoasă- era de aur. Alungând-o el prin copac, ea se vârî-ntr-o bortă... ş-o
prinde. Acu el în ziua ceea, era sâmbătă, care-o prins-o, şi duminică dimineaţa s-a ouat un ou.
Oul era de aur. ”
(“Frumoasa lumii”- basm popular)

CERINŢE:
1) Explică rolul cratimei din structura: ea se vârî-ntr-o bortă...
2) Selectează două cuvinte formate prin derivare şi precizează sufixele.
3) Rescrie structura evitând greşeala de exprimare: da’ omul sărac sărăcia-l împinge a se
duce...
4) Precizează modul şi timpul următoarelor forme verbale: soseşte, a zis, , să văd.
5) În enunţul Oul era de aur, predicatul este:
a) Oul era;
b) Era;
c) Era de aur.
6) Precizează motivul pentru care oamenii din sat nu se apropiau de Pădurea Neagră.
7) Transcrie o structură care să motiveze încadrarea textului în specia basm.
8) Transformă în vorbire indirectă replica personajului.
9) Redactează o compunere de 5-7 rânduri, în care să relatezi o plimbare prin pădure. Vei
folosi şi următoarele structure din textul citat: un copac nalt şi stufos straşnic, pasăre aşa de
frumoasă.
 FIŞĂ DE LUCRU - RECAPITULARE INIŢIALĂ
CLASA A VI-A

Citeşte cu atenţie textul următor:

“Un vultur se repezi din înălţimea cerului drept spre miel şi apucându-l cu picioarele îl
răpi cu uşurinţă.
O cioară văzuse asta şi deoarece se credea tot atât de puternică se repezi la un berbec. Dar
zadarnic se opinti să-l ridice. Nu numai că nu fu în stare, dar pe deasupra se mai încurcă şi în
lâna sa, aşa că nu mai fu în stare”