Introducere

Vasta și complexa problematică a textului include în sine un șir întreg de

aspecte dominate de întrebarea ce conținut trebuie să atribuim noțiunii de text;
în speță care este natura mărcilor costitutive ale textului. Sânt emise variate
ipoteze referitoare la chestiunea dacă considerăm textul drept proces ori
rezultat, produs al actului comunicativ. Aplicăm oare noțiunea de text sferei
vorbirii orale sau o legăm doar de formele scrise?
În diferite țări studierea textului a dus la detalieri ca: lingvistica textului,
structura textului, hermeneutica textului, gramatica textului. Statutul ontologic
al disciplinelor sus numite nefiind relevant, putem vorbi despre o disciplină mai
generală – teoria textului.
Studiind bibliografia problemei,s-a dedus că cercetările s-au bifurcat: altă
tendință este de a elabora o teorie generală a textului în concordanță cu
descrierea diversității indicilor categoriali ai fiecărui tip de text.
Actualitatea temei este determinată de faptul că, în prezent, textul
reprezintă cea mai importantă formă a comunicării scrise care implică
stăpânirea unor aptitudini specifice, cum ar fi utilizarea cu precizie a limbii,
exprimarea clară, construirea argumentelor logice, luarea notițelor, editarea și
rezumarea unei lucrări.
Orice carte plăsmuită de scriitor sau savant, de profesor sau politician e adresată
unui anumit cerc de cititori. De mult ori, când cititim o carte ne întrebăm: cum a
reușit scriitorul să ne captiveze, prin ce mijloace de limbaj și-a exprimat ideile,
cum a selectat lexicul adecvat etc.? Toate aceste întrebări, are un singur răspuns
– prin studierea avansată a textului.
Textul a fost, este și va fi actual mereu, căci fără el societatea va fi într-o „criză
intelectuală” de vreme ce acesta include orice mesaj verbal - un articol de ziar, o
conversaţie între două sau mai multe persoane, un poem, un roman, un studiu
ştiinţific, un discurs parlamentar, un interviu etc.
Scopul lucrării îl constituie analiza textului care prin caracteristicile sale,
putem cerceta orice lucrare din punct de vedere textual. Astfel, scopul impune
câteva sarcini:
 Analiza structurală a textului (macrostructura și microstructura);
  Interpretarea tipologiei textului și a stilurilor;
 Cercetarea a doi factori esențiali: coerența și incoerența;
 Analiza comparativă a publicațiilor naționale;
 Elaborarea recomandărilor pentru textul ca factor de modelare a
comunicării.
Pentru atingerea acestora sarcini s-a recurs la analiza articolilor privind stilul,
tipologia, structura și coerența textului.
Procesul propriu-zis de investigare a publicaților „Adevărul Moldova” și
„Ziarul de Gardă” s-a bazat pe câteva criterii în timpul studiului asupra fiecărei
dintre ele:
 Ce fel de articol este;
 Care sunt caracteristicele fiecărui articol aparte;
 Care este structura în aceste publicații.
Acest demers presupune dexteritatea de a realiza o analiză a unei
publicații privind expresivitatea și stilul abordat, tema și conținutul expus,
structura și tipologia.
Noutatea științifică a studiului. Lucrarea de față este axată pe o mică
cercetare a modului în care textul este expus în presa scrisă. Originalitatea
lucrării este pusă în valoare de cercetarea, din perspectiva de stil și structura, și
a publicațiilor naționale privind abordarea elaborării textului.
Suportul metodologic al studiului. În investigațiile efectuate, am apelat la
cercetarea calitativă, care ne-a permis să dezvoltăm și să evidențiem trăsăturile
esențiale a temei studiate.În realizarea acestui studiu a fost utilizat metoda
calitativă a observației, în care am urmărit și am descris etapele dezvoltării
textului în articolele examinate.

Gradul de studiere a temei investigate. Problematica textului a fost

abordată în numeroase lucrări, mai ales, a cercetătorii din România și Republica
Moldova. Aceștia au elaborat studii complexe referitor, la originalitatea,
stilistica evoluția, structura textului etc.
Printre acestea putem menționa lucrarea lui Alexei Palii Cultura Comunicării
unde putem găsi o bună parte a materialului expus privind structura comunicării
în scris (textul). Deasemenea, studiul Tatianei Cartaleanu și Olgăi Cosovan
Textul: Aspecte ale analizei lingvistice este axată pe cercetarea analizei și a
coerenței textului.
Și în România au fos efectuate o serie de examinări privind originalitatea și
stilul textului, cum ar fi Cum se scrie un text de Andra Șerbănescu, Limba
Română:stilistica și compoziție de Ion Toma ș.a.
Toate aceste lucrări conțin compartimente valoroase care țin de text și de modul
în ce formă este expus.
Structura lucrării. Teza Textul – factor de modelare a comunicării
cuprinde: introducerea, două capitole, care redau conţinutul de bază al
cercetării, bibliografia şi anexele.
Astfel, în introducere, este argumentată actualitatea temei de cercetare, sunt
precizate scopul, sarcinile cercetării, suportul metodologic de studiu şi gradul de
studiere a temei investigate.
În primul capitol se prezintă teoria temei ce se caracterizează prin patru
subcapitole: structura și etapele realizării unui text coerent, tipologia textului,
coerența textului și incoerența – greșeală gravă a textului, analiza și specificul
textului coerent.
Toate aceste au menirea de a reda importanța textului în comunicarea noastră.
Al doilea capitol prezentă analiza articolelor naționale din punct de vedere
textual, în care sunt analizate forma, normele și conținutul textului la nivel
practic.
Studiul este încheiat cu o serie de concluzii referitor la tema studiată şi,
de asemenea, lucrarea este însoţită de un compartiment valoros, constituit din
recomandări practice.