Selecția naturală și lupta pentru existență

Selecția naturală este mecanismul fundamental al evoluției speciilor de plante și de animale,

constând în eliminarea (prin lupta pentru existență), a indivizilor cu însușiri
necorespunzătoare și păstrarea indivizilor cu însușiri avantajoase din punct de vedere
biologic. Teoria selecției naturale a fost elaborată de Charles Darwin.

Conform acestei teorii, natura produce spontan variații: - dăunătoare, - indiferente, -

avantajoase, iar varietățile se conturează ca specii în curs de formare. Există și fenomene
evolutive care nu urmează mecanismul selecției naturale. În populațiile mici se manifestă
efectul Sewall Wright sau driftul genetic, supraviețuirea urmând legile întâmplării.

Principiile selectiei Animalele pot da naștere la mai mulți urmași; Dacă există mai mulți
urmași ai unui animal, atunci între aceștia se va ivi o luptă pentru resurse și supraviețuire;
Între membrii unei specii pot exista trăsături distincte (variatii), Indivizii cu o
trăsătură/variație pot să se adapteze mai bine sau mai rau la condițiile unui mediu în functie
de trăsătura dată.

Selectia naturala si evolutia Importanta selectiei in evolutionism Cel mai important punct in
legatura cu selectia este ca explica nu doar schimbarea dar schimbarea de un anumit tip,cea
in directia avantajului adaptativ - explica ochiul si mana si toate trasaturile organice care sunt
esenta argumentului teleologic pentru existenta lui Dumnezeu. Biologi moderni ca Richard
Dawkins considera ca selectia naturala este singurul mecanism care ar putea in principiu sa
explice adaptarea.

Asadar chiar daca dovezile empirice (ale paleontologiei) ar lipsi cu desavarsire,selectia

naturala se infatiseaza ca un mecanism de tip a priori,singurul care poate functiona pentru a
explica existenta avantajelor adaptative. Dar in istoria gandirii mai multe mecanisme au fost
propuse si considerate ca fiind mecanisme ce pot explica in mod potential adaptarea: design-
ul inteligent,organicismul,dezvoltarea(development),macromutatiile.

Conceptul adaptarii poate desemna doua lucruri diferite:o data se poate referi la procesul prin
care organismele devin bine ajustate la mediul lor,fie poate face referinta la diferitele
trasaturi organice care sunt produsul final al acestui proces.

Istoria ideii Teoriile evolutioniste au aparut cu mult inaintea lui Darwin si Lamarck.
Lamarck initial propusese un mecanism evolutiv, in care caracteristicile dobandite de un
individ in timpul vietii sunt mostenite de urmasii acestuia. Aceasta conceptie, ce sustinea
ereditatea caracterelor, se numea lamarckism. Drept exemplu, Lamarck a emis un exemplu,
in care spunea ca gatul lung al girafei a rezultat in urma faptului ca generatii de girafe au
incercat sa se intinda dupa frunze, iar treptat gatul le-a crescut. În 1842, Darwin emite
principiile selectiei naturale, ca principala cauza a evolutiei.