Istoria amoroasa a lui Stefan si a Elei e plasata intr-o societate

confruntata cu doua mari probleme: apropierea primului razboi mondial

si pasiunea exagerata a oamenilor pentru bani. Lumea traieste un
moment de criza profunda care afecteaza inerent si relatiile intime
iar tensiunea majora ce destabilizeaza casatoria protagonistilor
consta intr-o dificultate tot mai accentuata de a comunica. Criza de
comunicare particularizeaza intreaga constructie a romanului.

Personajul narator, aflat pe front si convins ca sotia lui il insala

nu ezita sa sustina cu incrancenare ca doi oameni care se iubesc se
identifica pana la anulare, avand chiar "drept de viata si de moarte
unul asupra celuilalt". Oricine afirma contrariul, cum indraznesc
camarazii sai de la popota, sunt repede catalogati drept "saraci de
spirit", "capabili doar de notiuni primare, grosolane, cu intelesuri
nediferentiate". In ciuda racirii recente a relatiei, Gheorghidiu isi
rememoreaza cu placere autoindusa inceputurile povestii de dragoste
din facultate. Studenti fara posibilitati materiale, el la filozofie
ea la filologie par a se completa intr-un mod exemplar. Daca pentru
intelectualul in devenire relatia cu "una dintre cele mai frumoase
studente" ii satisface orgoliul de a fi admirat social, pentru tanara
literata inteligenta barbatului reprezinta implinirea dorintei de a se
distinge de celelalte fete prin statutul cultural.

Pe parcursul actiunii, prin intermediul analizei psihologice

protagonistul incepe sa evidentieze tot mai accentuat conflictul
dintre imaginea pe care si-o construise despre ideea de iubire si
situatia concreta a relatiei lor. Astfel pana si bunatatea sufleteasca
a Elei ori disponibilitatea ei de a-l insoti la cursuri sunt
interpretate de barbatul gelos drept simptome ale inferioritatii iar
secventa narativa in care stefan ajunge sa mosteneasca o avere
impresionanta reprezinta pentru protagonist un nou exemplu in
sustinerea ideii ca de la bun inceput sotia sa nu se deosebeste cu
nimic de o fata comuna. Combinatia dintre gelozie si orgoliu nemasurat
ce sta la baza confesiunii eroului il determina sa disece fiecare
amanunt al vechii sale relatii incat incepe sa se ipostazieze intr-o
adevarata divinitate pentru sotie. "destinul tau, fata draga e si va
fi schimbat prin mine". Oferind doar o varianta a povestii, naratiunea
la persoana I sugereaza, dincolo de autenticitatea marturisirii,
imposibilitatea unei comunicari normale in societatea moderna. Pentru
ca sotia sa tinde sa se integreze tot mai pregnant in societatea in
care banul e valoarea suprema, Gheorghidiu considera ca singurele
sentimente si senzatii autentice sunt cele filtrate rational "caci
singura existenta reala e aceea a constiintei".

Cu acest exces de luciditate eroul analizeaza si momentele de maxima

intimitate, astfel incat venit la permisie in Campulung nu e capabil
sa se bucure nici macar de voluptatea unei nopti alaturi de Ela. Un
gest absolut marunt, ca aprinderea unei tigari, il imbolnaveste pe
barbat prin sugestiile lui: "n-aveam nici o dovada ca ma insala, dar
aveam acum certitudinea ca acest gest vine dintr-o deprindere de a
poza goala".

Pe acest fond, drama razboiului cu "moartea plutind in toate",

submineaza definitiv conceptia absolutista despre iubire a lui stefan.
Daca in timpul pregatirilor pentru razboi inca isi considera relatia o
prioritate, tragediile la care participa il fac sa se indeparteze
iremediabil de tot trecutul.

Extenuat si deziluzionat, Stefan renunta in cele din urma chiar si la

universul sau imaginar pe care cu atata minutiozitate il construise
"sunt obosit si mi-e indiferent chiar daca e nevinovata". Tocmai de
aceea Gheorghidiu refuza sa mai analizeze, sa-si explice hotararea din
final de a-i lasa Elei "absolut tot ce e in casa, de la obiecte de
pret la carti... de la lucruri personale la amintiri. adica tot
trecutul". Iata cum traversand doua experiente fundamentale pentru
fiinta umana din orice epoca (dragostea si razboiul/moartea), cuplul
lui Camil Petrescu se dezintegreaza din cauza unei crize specifice
modernitatii --- aceea a comunicarii.