Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Chișinău 2020
Cuprins:
I. Contabilitatea verde:
1. Introducere;
2. Generalitati Contabilitatea verde
3. Concepte, convenţii şi termeni-cheie;
4. Background de reglementare;
1. Introducere
Este unanim acceptat astăzi faptul că între mediul înconjurător și entitățile economice există o relație
simbiotică. Ca implicație directă a acestui aspect, comunitatea globală a decidenților politici a
evidențiat acestă problemă ca fiind una de o reală importanță.
Catastrofele ecologice, rarefierea resurselor natural, dispariţia anumitor specii animale şi
vegetale au avut drept consecinţă introducerea gestiunii mediului natural, atât în planul
operaţional, cât şi în planul strategic al entităţilor. În contextul manifestării tot mai acute a
efectelor crizei ecologice la nivelul întregii ecosfere, societatea umană începe să reacţioneze şi
încearcă să reducă consecinţele devastatoare ale acesteia. A apărut astfel nevoia unei
contabilităţi a mediului ecologic, cunoscută sub denumirea de contabilitate verde. Obiectivul
cercetării este ridicarea calităţii raportării socio-economice şi de mediu la nivelul de
inteligibilitate, relevanta, credibilitate şi comparabilitate specifice raportării calitative. Scopul
acestei cercetări este acela de a identifica implicaţiile socio-economice şi de mediu generate
de introducerea unei dimensiuni a schimbării în contabilitate: contabilitatea verde . Obiectivul
contabilităţii verzi este acela de a lua în considerare în mod sistematic faptele legate de
protecţia şi refacerea mediului natural, prin respectarea rolului tradiţional al contabilităţii de a
ţine cont de fluxurile şi riscurile legate de mediul natural, pentru a putea comunica
utilizatorilor o imagine fidelă a întreprinderii. Acest rol limitat al contabilităţii verzi pune deja
numeroase probleme practice deoarece relaţiile între întreprindere şi mediul său natural sunt
complexe şi fac referirie întotdeauna la noţiunea de ecologie. Contabilitatea verde trebuie să
ia în considerare nu doar contabilizarea consecinţelor activităţilor întreprinderii asupra
mediului natural după ce acestea au fost deja produse, ci şi administrarea acţiunilor întreprinse
de societate pentru a se evita astfel de incidente. Profesioniştii contabilităţii, indiferent că sunt
contabili, controlori de gestiune, auditori sau normalizatori sunt interesaţi de acesta “revoluţie
“care va modifica în viitorul apropiat conţinutul misiunii lor, practicile lor şi perimetrul
responsabilităţii lor. Pentru a preveni, restricționa sau elimina efectele nedorite asupra mediului, este
nevoie de un efort finaciar special din partea tuturor participanților: guvern, persoane juridice și fizice,
deopotrivă. Așadar, Contabilitatea Verde apare ca un răspuns adaptat la nevoia unei reevaluări a
modului în care informația contabilă este ilustrată. Un obiectiv important al contabilității verzi este
stabilirea concretă a potențialului ecosistemelor care vor fi disponibile în mod real pentru a fi
introduse în sistemul economic (ca bunuri de capital, intermediare sau de consum) sub o formă
durabilă în timp. Contabilitatea verde are în vedere atât utilizatorii externi, cât și cei interni. Pe de o
parte, contabilitatea verde externă are ca obiectiv prezentarea aspectelor despre mediul natural în
cadrul situațiilor financiare (prin inserarea unor rubrici verzi în bilanț, în contul de profit și pierdere
sau în notele explicative la situațiile financiare), al soldurilor intermediare de gestiune (prin calculul
valorii actuale nete care ia în considerare consumul de resurse naturale), al rapoartelor anuale de
activitate sau în cadrul unui raport specific privind mediul natural. Pe de altă parte, contabilitatea
verde internă vizează informații importante în luarea diciziilor
2.Generalitati:
Contabilitatea verde este destinată atât utilizatorilor externi, cât şi utilizatorilor interni.
Contabilitatea verde externă prezintă informaţiile şi indicatorii despre mediul în cadrul
situaţiilor finaciare, elaborează rapoartele care informează asupra politicii entităţii faţă de
mediu. Contabilitatea verde internă are ca obiectiv principal obţinerea de informaţii utile în
luarea deciziilor. Această contabilitate asigură dezvoltarea durabilă a activităţii entităţii,
analiza costurilor şi beneficiilor generate de impactul mediului asupra activităţii, dezvoltarea
de practici şi politici privind controlul poluării, alegerea materialelor care asigură minimizarea
costurilor, căutarea alternativelor posibile privind reciclaj.
Obiectivul Contabilității verzi este acela de a lua în considerare în mod sistematic, faptele
legate de protecția și refacerea mediului natural, prin respectarea rolului tradițional al
contabilității de a ține cont de fluxurile și riscurile legate de mediul natural, pentru a putea
comunica utilizatorilor o imagine fidelă a entității. Acest rol limitat al contabilității verzi pune
deja numeroase probleme practice deoarece relațiile între entitate și mediul său natural sunt
complexe și fac referire intodeauna la noțiunea de ecologie. Contabilitatea verde trebuie să ia
în considerare nu doar contabilizarea consecințelor activităților entității asupra mediului
natural după ce acestea au fost deja produse, ci și administrarea acțiunilor întreprinse de
societate pentru a se evita astfel de incidente. Pentru a realiza acest obiectiv entitatea trebuie
să inițieze un demers pentru includerea costurilor și beneficiilor legate de relația cu mediul
înconjurător în fundamentarea deciziilor economice.
Astfel, contabilitatea verde este și un instrument de management utilizat în scopuri precum:
îmbunătățirea performanței mediului
controlul costurilor
investirea în tehnologii nepoluante
dezvoltarea unor produse și procese ecologice sau informarea pentru decizii legate
de mixul de produse
formarea prețurilor sau stocarea produselor
A practica o contabilitate verde presupune cumularea informațiilor în vederea evaluării
costurilor și riscurilor naturale și în special estimarea costului externalităților care ar trebui
suportate de către entitate, precum și dezvoltarea de strategii care să se înscrie în logica
dezvoltării durabile.
Ca efect al acţiunii mai puţin gândite şi controlate a omului (uneori foarte bine gândită, dar
scăpată de sub control: experienţele nucleare), lumea contemporană se confruntă cu problema
crizei ecologice, care îşi vă pune amprenta şi asupra generaţiilor viitoare, lucru foarte grav,
deoarece suntem datori să lăsăm celor care urmează un mediu curat şi sănătos.
Problema mediului vizează nu doar o anumită ţară, acţiunea fiind una globală având ca
obiectiv major protecţia mediului.
Ca urmare, la nivel european s-a definit pentru prima oară politica mediului prin Actul Unic
European, care stabileşte că activităţile desfăşurate într-o ţară nu trebuie să cauzeze deteriorări
ale mediului într-un alt stat. În consecinţă, statele membre ale Uniunii Europene trebuie să
acţioneze conjugat şi sa promoveze o politică mondială coerentă în domeniul protecţiei
mediului. În plus, acţiunile stabilite trebuie să corespundă tipului de poluare şi zonei
geografice.
Aşa cum obiectivul situaţiilor financiare este acela de a oferi o imagine fidelă a poziţiei
financiare, a performanţei şi a evoluţiei poziţiei financiare a entităţii, şi obiectivul cadrului
conceptual social şi al mediului natural emis de Global Reporting Initiative este de a oferi o
imagine echilibrată şi rezonabilă asupra domeniilor vizate: economic, social şi ecologic.
Preocupările acestui referenţial privind protecţia mediului natural sunt regrupate pe trei mari
teme: consumul de resurse (apă, material, energie), impactul activităţii entităţii asupra
mediului natural şi măsurile luate de entitate pentru a diminua acest impact.
Indicatori Continut
Suma indemnizaţiilor plătite în Costul nerespectării dreptului
cursul exerciţiului ca urmare a executării privind protecţia mediului natural
unei decizii judiciare privind mediul natural
1
efectuată o regresie simplă. Datele necesare regresiei au fost colectate de pe site-ul Băncii Mondiale ,
iar regresia a fost efectuată în excel.
Modelul regresiei simple este următorul:
Unde:
= termenul liber
= panta
= eroarea
= , unde
1
PIB-ul. Bineînțeles, procentul emisiilor de CO2 trebuie să se încadreze în limitele impuse de
reglementările aflate în vigoare.
Concluzii:
Dacă în trecut problema calităţii mediului înconjurător nu reprezenta o problemă de
actualitate, acum, în secolul XXI, aceasta constituie una din cele mai importante preocupări
globale ale omenirii, deoarece nu mai este vorba numai de conservarea cadrului natural, ci
este pusă sub semnul întrebării însăşi supravieţuirea speciei umane.
Politica de mediu reprezintă un ansamblu coerent de măsuri şi mijloace prin care se urmăreşte
conservarea capacităţii de suport a sistemelor naturale. În ceea ce priveşte abordarea
economică, se observă o revizuire a schemele de gândire şi de acţiune, deoarece factorul
natural de producţie a contat mult prea puţin din perspectiva acesteia.
Criticile privind raportarea socială şi de mediu se circumscriu responsabilităţii corporaţiei şi
limitării informaţiilor ce trebuie prezentate în mod public. În unele cazuri, însă, o serie de
entităţi care se autoproclamă susţinători ai raportării sociale şi de mediu nu se comportă într-
un mod responsabil. Totodată sunt aduse critici şi organizaţiilor care, deşi au intenţii bune nu
au abilitatea de a transforma intenţiile în rezultate positive.Organismele de reglementare şi
asociaţiile de prestigiu în domeniu recunosc importanţa factorilor legaţi de mediul de
activitate în determinarea politicilor şi cerinţelor de raportare socială şi de mediu.Doua
tendinţe semnificative caracterizează evoluţia economiei moderne şi anume: în primul rând,
globalizarea activităţii economice, iar în al doilea rând, este vorba, mai ales în ţările puternic
industrializate, de intensificarea preocupărilor în ceea ce priveşte protejarea mediului
înconjurător. Actualul trend global este caracterizat de o rapidă diversificare a tehnologiilor,
implicând o activitate intensă a companiilor. Impactul acestora asupra mediului și, totodată, asupra
societății este din ce în ce mai important pentru manageri, dar și pentru investitori, ceea ce înseamnă
că entitățile trebuie să facă față riscurilor viitoare. Așadar, este necesar ca o companie să includă aceste
aspecte în raportările publice. De asemenea, cererea pentru produse care să nu afecteze mediul
înconjurător a crescut din ce în ce mai mult. Prin urmare, companiile ar trebui să raporteze informații
legate de aceste caracteristici ale serviciilor și ale produselor pe care le comercializează, deși
reglementările din România nu le impun. Contabilitatea verde reprezintă un instrument folositor care
vine în întâmpinarea dezvoltării sustenabile. Așadar, aplicarea sistemului de conturi ale mediului și
resurselor poate fi privită ca fiind una benefică pentru dezvoltarea și îmbunătățirea relației economie-
mediu. Metodele şi tehnicile pentru contabilizarea mediului şi a resurselor naturale se află într-
un stadiu primitiv şi este necesară dezvoltarea şi îmbunătăţirea permanentă. Contabilitatea
resurselor de mediu poate oferi un instrument folositor care să ajute ţările să realizeze o
dezvoltare durabilă. În concluzie, aplicarea sistemului de conturi ale mediului şi resurselor
naturale ar trebui privită ca un proces de evoluţie în evidenţierea efectivă a relaţiei dintre
economie şi mediu, fiind necesară substituirea sistemului actual de contabilizare şi
cuantificare economică, deoarece acesta se bazează pe considerarea mediului ambiant şi a
resurselor sale ca fiind daruri ale naturii, şi oferă indicatori ai creşterii economice care ignoră
supraexploatarea capitalului natural şi pierderea durabilităţii mediului natural.
Bibliografie:
1) Bușan, G., Contabilitatea Verde – o necesitate în contextual economico-
social actual, 2008, Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târgu
Jiu, Seria Economie, N. 1
2) “Contabilitatea, expertiza si auditul afacerilor” -“Contabilitatea verde-o
perspectivaa schimbarii in contabilitate”, Nr. 4,Aprilie 2007;
3) “Gestiunea si contabilitatea firmei”-“Contabilitatea verde- o noua
“revolutie”, Nr.3, Martie 2007;
4)Caraiani, C., Jianu, I. (2006), Contabilitatea verde & Ecoperformanța
abordrii calitative, UNA CAROLI, Bucharest (Romania)
5) Dumitrana, M., Caraiani, C., Dascalu, C. (2006), From Traditional
Accounting to Environmental Accounting - a Demand for European
Integration, ASE, Bucharest (Romania)
6) www.globalreporting.org;
7) Yusoff H., Lehman G., (2006), Environmental engagements through the
lens of disclosure practices: A Malaysian story, Asian Review of Accounting,
Vol. 14, Issue ½, pp, 122-148
8) Rojanschi, V., Bran, F., Grigore, F., „Elemente de economia şi
managementul mediului”, Editura Economică, Bucureşti, 2004;;
9)https://www.globalreporting.org/standards/gri-standards-download-center/?
g=d9cbed28-1192-4a87-b968-5945f38632d6,
10) Cormier, D., Gordon, I. M., Magnan M. (2004), Corporate environmental
disclosure: Contrasting management’s perceptions with reality, Journal of
Business Ethics, Vol. 49, Issue 2, pp 143-165
11) Cartea Verde a contabilitatii autor colectiv RENTROP&STRATON
12) http://data.worldbank.org/indicator/EN.ATM.CO2E.PC?view=chart,
13)http://mediu.gov.md/sites/default/files/document/attachments/Raport
%20Agentia%20de%20Mediu%2010.06.2019%20-14.06.2019_0.pdf