Nanoscience and nanotechnology

”Nanotehnologia este un termen colectiv pentru dezvoltările tehnologice la scară

nanometrică. Nanotehnologia este fabricarea unui produs cu o mărme geometrică controlată în
care cel puțin un component funcțional are o mărime a particulelor mai mică de 100 nanometri.
În sens larg, nanotehnologia reprezintă orice tehnologie al cărei rezultat finit este de ordin
nanometric: particule fine, sinteză chimică etc.
Într-un sens restrâns, nanotehnologia reprezintă orice tehnologie ce se bazează pe
abilitatea de a construi structuri complexe respectând specificații la nivel atomic folosindu-se de
sinteza mecanică.
Structurile nanometrice nu numai că sunt foarte mici, ajundându-se chiar până la scara
atomică, dar ele posedă unele proprietăți deosebite și neașteptate, în comparație cu aceeași
substanță luată la nivel macroscopic.
Datorită raportului mare suprafață / masă, materialele de dimensiuni nano cu proprietăți
care pot fi utilizate pentru o multitudine de efecte imposibil de atins cu produse convenționale.”
[1].

. Părintele nanotehnologiei moleculare

”Richard Philips FEYNMAN (n. 11 mai 1918, Queens, New-York – d. 15 februarie
1988, Los Angeles, California) a fost unul dintre fizicienii secolului XX care a exercitat o
influen’[ semnificativă, nu numai în ficiză, dar și în alte domenii ale cunoașterii umane.
În 1959 fizicianul Richard Philips Feynman a pun bazele a ceea ce avea să devină peste
20 de ani, nanotehnologia moleculară. Atunci a sugerat că este posibil ca atomii să fie asamblați
la fel ca și piesele unui joc de lego” [1].

”The development of nanotechnology has created a renewed interest in nanocrystalline

materials, which have the ability to enhance the material properties by controlling the
microstructure.

Numerous studies have show that materials with a crystal size of less than 100nm exhibit optical,
electrical, catalytic, thermal and mechanical properties that significantly differ from those
observed for their microcrystalline counterparts.” [3].
 ”The main types of nanostructured materials based on the dimensions of their structural
elements are: zero-dimensional (0D), one-dimensional (1D), two-dimensional (2D) and three-
dimensional (3D) nanomaterials.” [2]

“Zero-dimensional nanomaterials include nanocluster materials and nanodispersions, i.e.

materials in which nanoparticles are isolated from each other. One-dimensional nanomaterials
are nanofibre (nanorod) and nanotubular materials with fibre (rod, tube) length from 100 nm to
tens of microns.

Two-dimensional nanomaterials are films (coatings) with nanometer thickness. Structural

elements in 0D, 1D and 2D nanomaterials can be distributed in a liquid or solid macroscopic
matrix or be applied on a substrate.

Three-dimensional nanomaterials include powders, fibrous, multilayer and

polycrystalline materials in which the 0D, 1D and 2D structural elements are in close contact
with each other and form interfaces.

An important type of three-dimensional nanostructured materials is a compact or

consolidated (bulk) polycrystal with nanosize grains, whose entire volume is filled with those
nanograins, free surface of the grains is practically absent, and there are only grain interfaces.