HOTĂRÎRE Nr.

261 din 8 iunie 1994pentru aprobarea

unor regulamente elaborate în temeiul art. 35 şi 36 din Ordonanţa
Guvernului nr. 2/1994 privind calitatea în construcţii
EMITENT · GUVERNUL ROMÂNIEI
Publicat în  MONITORUL OFICIAL NR. 193 din 28 iulie 1994

Guvernul României hotărăşte:

Articolul 1Seaprobă Regulamentul privind conducerea şi asigurarea calităţii

în construcţii, Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanţa a
construcţiilor şi Regulamentul privind urmărirea comportării în exploatare,
intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor, prevăzute în anexele
nr. 1-3 la prezenta hotărâre

Articolul 2Prevederilehotărârii intră în vigoare în termen de 30 de zile de la

data publicării ei în Monitorul Oficial al României.p. PRIM-
MINISTRUTEODOR VIOREL MELESCANU,ministru de stat,ministrul
afacerilor externe,Contrasemnează:---------------Ministrul lucrărilor
publice,şi amenajării teritoriului,Marin Cristeap. Ministrul de stat, ministrul
finanţelor,Dan Mogos,secretar de stat

Anexa 1REGULAMENTprivind conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii

Capitolul 1 Prevederi generale

Articolul 1Conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii constituie o

componenta principala a sistemului calităţii în construcţii şi reprezintă o
parte semnificativă a funcţiei generale de conducere dintr-o unitate.
Conducerea şi asigurarea calităţii stabileşte şi traduce în fapt politica în
domeniul calităţii, prin activităţi prestabilite şi sistematice, destinate sa
prevină noncalitatea, să asigure realizarea şi garantarea calităţii cerute, în
condiţii rationale de cost şi termen, şi să ofere încredere în capacitatea
unităţii.

Articolul 2Sistemul conducerii şi asigurării calităţii în construcţii cuprinde

doua părţi constitutive inseparabile, dar cu roluri distincte:- conducerea
calităţii, care determina şi aplica politica în domeniul calităţii;- asigurarea
calităţii, care reprezintă instrumentul de aplicare a politicii în domeniul
calităţii, prin activităţi adecvate pentru îndeplinirea obligaţiilor
contractuale stabilite între factorii implicaţi în procesul de concepere,
realizare, exploatare şi postutilizare a construcţiei.

Articolul 3Prezentul
regulament stabileşte cadrul normativ general,
principalele elemente de conţinut, şi metodologice pentru elaborarea,
aplicarea şi dezvoltarea sistemului de conducere şi de asigurare a calităţii
în construcţii.
Articolul 4Prevederile
regulamentului se adresează unităţilor participante
sau implicate în procesul de concepere, realizare, exploatare şi
postutilizare a construcţiilor: investitori, proprietari, unităţi de cercetare,
de proiectare, producători şi furnizori de produse de servicii pentru
construcţii, executanţi şi utilizatori. Prevederile se referă la activităţile
legate de construcţii pe întreaga durata de existenta a acestora.

Articolul 5Detalierea elementelor de conţinut şi metodologice ale sistemului

de conducere şi de asigurare a calităţii în construcţii se face prin proceduri
specifice diferitelor unităţi participante, ţinând seama de categoria de
importanţa a construcţiei, de specificul şi complexitatea acesteia.

Articolul 6Definiţiile
termenilor utilizaţi sunt prevăzute în anexa nr. 1 a) la
prezentul regulament.

Capitolul 2 Elemente de conţinut şi metodologice ale sistemului de

conducere şi de asigurare a calităţii în construcţii

Articolul 7Sistemul de conducere şi de asigurare a calităţii în construcţii

comporta stabilirea următoarelor elemente principale:- datele de intrare;-
elementele principale de conţinut;- elementele metodologice ale
dezvoltării şi aplicării sistemului;- documentele tehnice.Conţinutul şi
dezvoltarea elementelor menţionate mai sus se face pe baza prevederilor
prezentului regulament, în funcţie de specificul unităţilor implicate.
Acestea urmează a-şi stabili propriul lor sistem de conducere şi de
asigurare a calităţii.Date de intrare ale sistemului

Articolul 8Datele de intrare ale sistemului de conducere şi de asigurare a

calităţii în construcţii sunt concretizate prin documentaţia tehnica anexată
contractelor (tema-program de cercetare, de proiectare, proiect,
specificăţie tehnica, caiet de sarcini etc.), care trebuie rezolvate pe baza
prevederilor din reglementările tehnice în vigoare.

Articolul 9Unităţile
participante la proiectarea, realizarea, exploatarea şi
postutilizarea construcţiilor au obligaţia să asigure, prin sistemele proprii
de conducere şi de asigurare a calităţii, obţinerea nivelului de calitate
convenit. Elemente principale de conţinut ale sistemului

Articolul 10Sistemul de conducere şi de asigurare în construcţii cuprinde

urmatorele elemente principale de conţinut:- programul de asigurarea a
calităţii;- organizarea aferentă sistemului;- funcţiunile sistemului.Acestea
se elaborează, se aplică şi se actualizează continuu de către unităţile
participante.Elementele principale de conţinut trebuie definite şi precizate
potrivit specificului activităţilor din unităţile respective şi în conformitate
cu cerinţele faţă de acestea, determinate de anumiti factori care
caracterizează produsele sau lucrările ce fac obiectul contractelor
încheiate.

Articolul 11Programul de asigurare a calităţii în construcţii stabileşte

dispoziţiile specifice directoare pentru definirea şi obţinerea calităţii,
precizînd obiective, regulile de operare, resursele şi secventele activităţilor
legate de calitate. Programul se referă atât la elemente interne (parţial
confidenţiale) ale conducerii calităţii specifice unităţii respective, cît şi la
cerinţe ale asigurării externe a calităţii, potrivit contractelor încheiate.
Programul este concretizat prin următoarele documente principale:-
manualul de asigurare a calităţii, care descrie sistemul de conducere şi de
asigurare a calităţii şi care are caracter neconfidential;- procedurile
aferente funcţiilor sistemului de conducere şi de asigurare a calităţii şi
procedurile tehnice de execuţie sau de proces.Pentru fiecare obiect al
activităţii (proiect, produs, lucrare, serviciu), unitatea respectiva îşi
stabileşte programul de asigurare a calităţii prin care se precizează
elementele de conţinut corespunzătoare din manualul de asigurare a
calităţii, procedurile aferente sistemului, procedurile tehnice, precum şi
planul de control al calităţii, verificării şi incercarii, în funcţie de modelul
de asigurare a calităţii şi condiţiile contractuale.

Articolul 12Organizarea aferentă sistemului de conducere şi de asigurare a

calităţii în construcţii, integrată în sistemul general de organizare şi de
funcţionare a unităţii, trebuie să cuprindă:- definirea metodelor de
conducere, a responsabilităţilor şi a obiectivelor privind asigurarea
calităţii, cu precizarea legăturilor dintre compartimentele implicate;-
numirea sau delegarea conducerii şi membrilor compartimentelor de
asigurare a calităţii şi de control al calităţii şi investirea acestora cu
autoritatea necesară;- asigurarea independentei compartimentelor de
asigurare a calităţii şi de control al calităţii, faţă de conducerea nemijlocită
a producţiei din unitatea respectiva şi subordonarea lor directa pe linie
organizatorică, funcţională şi de autoritate, preşedintelui consiliului de
administraţie sau directorului general;- formarea şi instruirea personalului.

Articolul 13Funcţiileprincipale ale sistemului de conducere şi de asigurare a

calităţii în construcţii, faţă de care se stabilesc cerinţele diferitelor modele
pentru categorii de asigurare a calităţii, se referă la următoarele:- analiza
contractului;- controlul proiectării;- controlul documentelor;-
aprovizionarea;- produse (servicii) furnizate de beneficiar;- recepţia,
identificarea şi trasabilitatea (regasirea) produselor:- controlul proceselor
privind execuţia produselor, lucrărilor şi serviciilor;- verificarea şi
încercarea produselor şi serviciilor prestate;- controlul şi verificarea pe
parcursul execuţiei şi în final a lucrărilor;- controlul şi verificarea finala a
produselor, lucrărilor şi serviciilor (numai pentru modelul nr. 3);- mijloace
(echipamente) de control, măsurare şi încercare;- stadiul contractelor şi
încercărilor;- controlul neconformitatilor;- acţiuni colective;- primirea,
manipularea şi depozitarea produselor;- înregistrări privind calitatea;-
audit al sistemului calităţii;- urmărirea comportării în exploatare;-
instruirea personalului.În cadrul sistemului de conducere şi de asigurare a
calităţii elaborat şi aplicat, se selecteaza pentru fiecare contract în parte
acele funcţii care corespund modelului adoptat pentru categoria de
asigurarea a calităţii.Elemente metodologice ale aplicării sistemului
Articolul 14Aplicarea
sistemului de conducere şi de asigurare a calităţii în
construcţii şi dezvoltarea elementelor de conţinut ale acestuia se
efectuează în mod diferenţiat, în funcţie de categoria de importanţa a
construcţiilor.

Articolul 15Diferentierea în ceea ce priveşte aplicarea sistemului de

conducere şi de asigurare a calităţii în construcţii este evidenţiată prin:a)
categorii distincte de asigurare a calităţii, concretizate în modele de
asigurare a calităţii, determinate în funcţie de:- factorii specifici care
caracterizează construcţia (complexitatea şi nivelul de cunoaştere şi
apreciere în procesul de proiectare; complexitatea procedeelor de
execuţie; caracteristicile construcţiei; gradul de siguranţă proiectat;
aspecte economice);- gradul de extindere a aplicării sistemului asupra
activităţilor şi etapelor duratei de existenta a construcţiei;b) cerinţe
specifice de asigurare a calităţii, aferente activităţilor unităţilor
participante.

Articolul 16Modelelede asigurare a calităţii determina constituirea de

ansambluri selecţionate de elemente şi funcţiuni corelate ale sistemului de
conducere şi de asigurare a calităţii în construcţii, care, aplicate de către
unităţile participante, le conferă acestora aptitudinea funcţională sau
organizatorică necesară pentru a putea răspunde cerinţelor contractuale în
condiţii avantajoase (de riscuri, costuri şi beneficii) pentru părţi.

Articolul 17Pentru construcţii se stabilesc trei modele de asigurare a calităţii

(modelele nr. 1-3), diferenţiate între ele, în principal, prin numărul şi
gradul de îndeplinire a cerinţelor faţă de elementele şi funcţiunile
sistemului de conducere şi de asigurare a calităţii în construcţii, conform
"Listei orientative privind diferentierea modelelor de asigurare a calităţii
sub aspectul cerinţelor faţă de funcţiunile sistemului" cuprinsă în anexa nr.
1 b).Modelul nr. 1 de asigurare a calităţii cuprinde numărul total de
funcţiuni şi cerinţe ale sistemului şi se aplică în etapele de proiectare şi de
fabricaţie a produselor, de execuţie şi de exploatare a construcţiei.Modelul
nr. 2 de asigurare a calităţii cuprinde un număr parţial de funcţiuni şi
cerinţe ale sistemului şi se aplică, de regula, în etapele de proiectare,
fabricaţie a produselor şi execuţie a construcţiei.Modelul nr. 3 de asigurare
a calităţii cuprinde un număr minim (optional) de funcţiuni ale sistemului
şi se aplică la etapa de execuţie a construcţiei, de regula la faza
finala.Între categoria de importanţa a construcţiei şi modele de asigurare
a calităţii se recomanda respectarea corespondentei din următorul tabel:
  Categoria de importanţă a construcţiei Modelul de asigurare a calităţii
  Excepţională (A) Modelul nr. 1 sau reglementare specială
  Deosebită (B) Modelul nr. 1
  Normală (C) Modelul nr. 2 sau 3
  Redusă (D) Modelul nr. 3 (opţional)
Articolul 18Cerinţele specifice ale sistemului de conducere şi de asigurare a
calităţii (programul de asigurare a calităţii cu documentele acestuia şi
organizarea aferentă) se diferentiaza corespunzător funcţiilor determinate
de cele trei modele.
Articolul 19Încadrareaîn cele trei modele a activităţilor de realizare a
obiectelor de construcţie sau a unor părţi ale acestora, precum şi a
lucrărilor, produselor sau serviciilor din construcţii, se stabileşte de către
proiectant, în acord cu investitorul sau proprietarul.Documentele tehnice
ale sistemului

Articolul 20Elaborarea şi aplicarea sistemului de conducere şi de asigurare a

calităţii în construcţii sunt fundamentate şi definite prin următoarele
documente principale, întocmite, ţinute la zi şi revizuite periodic de
unităţile implicate:a) documente privind datele de intrare ale sistemului,
care precizează nivelurile de calitate cerute:- detalii de execuţie şi
specificăţii tehnice;- specificăţii de performanţă;- caiete de sarcini;b)
documente ale programului de asigurare a calităţii:- manualul de
asigurare a calităţii;- proceduri ale funcţiunilor sistemului de conducere şi
de asigurare a calităţii;- proceduri şi/sau instrucţiuni tehnice sau
administrative aferente activităţilor şi operaţiunilor de execuţie;- planul de
control al calităţii, verificării şi încercări;c) planul de audit;d) documente şi
înregistrări referitoare la calitate:- certificate de calitate buletine de
încercări, certificate de conformitate, procese-verbale de recepţie pentru
produsele procurate;- procese-verbale de lucrări ascunse şi de recepţii
parţiale, rapoarte de control privind calitatea execuţiei lucrărilor de
construcţii;- rapoarte privind costuri cu privire la calitate;- rapoarte de
audit;- rapoarte privind neconformităţile şi modul lor de tratare;- rapoarte
de acţiuni corective:e) diverse alte documente (rapoarte tehnice,
informări, dări de seama periodice) referitoare la calitate.

Capitolul 3 Atribuţii, obligaţii, raspunderi

Articolul 21Ministerul
Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului va stabili
procedurile de autorizare a persoanelor juridice sau fizice pentru
efectuarea serviciilor de elaborare, audit şi certificare ale sistemului de
conducere şi de asigurare a calităţii în construcţii.

Articolul 22Unităţileprincipale la procesul de concepere, realizare,

exploatare şi postutilizare a construcţiilor răspund de îndeplinirea
următoarelor obligaţii principale referitoare la conducerea şi asigurarea
calităţii:a) elaborarea şi aplicarea sistemului de conducere şi de asigurare
a calităţii în cadrul unităţii proprii, potrivit specificului activităţii
desfăşurate şi prevederilor din contractele încheiate, prin:- întocmirea
programului de asigurare a calităţii;- înfiinţarea compartimentului de
asigurare a calităţii, inclusiv organizarea activităţii de control tehnic de
calitate din unităţi conform cerinţelor sistemului de asigurare a calităţii;-
elaborarea procedurilor aferente funcţiunilor sistemului, precum şi a
tuturor procedurilor şi instrucţiunilor tehnice pentru desfăşurarea
activităţilor din profilul unităţii;- pregătirea şi calificarea personalului
necesar pentru aplicarea prevederilor programului de asigurare a calităţii,
punând accentul pe însuşirea motivatiei pentru calitate şi pe efectuarea
autocontrolului.Şeful compartimentului de control tehnic al calităţii şi
dirigintele de specialitate trebuie să fie autorizaţi de către Inspecţia de
stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului;b)
aplicarea diferenţiată a sistemului de conducere şi de asigurare a calităţii
în cadrul unităţii proprii şi asigurarea funcţionarii acestui sistem prin:-
punerea în practica a tuturor prevederilor cerinţelor specifice de asigurare
a calităţii şi ale manualului de asigurare a calităţii;- asigurarea îndeplinirii
corecte a tuturor funcţiunilor sistemului pe baza procedurilor elaborate;-
urmărirea aplicării planului de control al calităţii, de verificări şi încercări;-
ţinerea la zi a tuturor documentelor pentru aplicarea sistemului de
conducere şi de asigurare a calităţii, inclusiv a tuturor înregistrărilor
relative la constatarea şi atestarea calităţii;c) în unităţile în care se aplică
modelele nr. 1 şi 2 de asigurare a calităţii, responsabilul tehnic cu
execuţia, atestat, este încadrat în activitatea de asigurare a calităţii.În
unităţile în care se aplică modelul nr. 3 de asigurare a calităţii,
responsabilul tehnic cu execuţia, atestat, constituie factorul care asigura
un nivel minim obligatoriu al componentei de conducere şi asigurare a
calităţii.

Anexa 1 a)TERMENI UTILIZAŢI1. Auditul calităţii (Examinarea Tehnica de

Asigurare a Calităţii - E.T.A.C.) - examinarea sistematica şi independenta,
întreprinsă pentru a determina dacă activităţile şi rezultatele referitoare la
calitate satisfac dispoziţiile prestabilite şi dacă aceste dispoziţii sunt
aplicate în mod eficient şi apte sa atinga obiectivele stabilite.Comentarii
explicative:a) Auditul calităţii se aplică, în principal, pentru validarea
sistemului de conducere şi de asigurare a calităţii (auditul calităţii
sistemului) în vederea evaluării şi confirmării dacă elementele programului
de asigurare a calităţii au fost stabilite şi implementate în concordanta cu
cerinţele specificate şi dacă activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute
sunt eficiente şi capabile sa satisfacă obiectivele şi dispoziţiile
prestabilite.b) Auditul calităţii poate fi aplicat şi unor produse (auditul
calităţii produsului), procedee (auditul calităţii procedeului) sau servicii
(auditul calităţii serviciului).c) Auditurile calităţii sunt conduse de persoane
care nu au responsabilităţi directe în sectoarele supuse auditarii şi de
preferinta se desfăşoară în cooperare cu personalul sectoarelor
respective.d) Unul dintre scopurile auditului calităţii este de a evalua
necesitatea acţiunilor de imbunatatire şi corectare. Nu trebuie să se
confunde auditul cu activităţile de "supraveghere" sau de "control", care
sunt conduse numai în scopul de a stăpâni (tine sub control) un proces
sau de a accepta un produs.e) Auditurile calităţii pot fi întreprinse pentru
necesitaţi interne sau externe:- auditul intern, cu caracter periodic,
efectuat la cererea conducerii unei unităţii, în vederea verificării adecvarii
şi eficientei sistemului propriu de conducere şi asigurare a calităţii, în
raport cu politica în domeniul calităţii stabilite şi cu eventualele noi
obiective rezultate din schimbarea circumstanţelor;- auditul extern,
efectuat de beneficiar, ca parte contractantă, sau de un organism
independent, actionind în numele beneficiarului, cu scopul de a determina
şi confirma dacă activităţile desfăşurate şi rezultatele acestora, obţinute în
domeniul calităţii, de către executant (sau furnizor), ca cealaltă parte
contractantă, corespund cu dispoziţiile stabilite prin reglementările tehnice
şi prin clauzele contractuale şi dacă sunt apte sa atinga obiectivele
fixate.2. Categorie de asigurare a calităţii - grupare de cerinţe minime
necesare pentru a asigura prevenirea şi detectarea neconformitatilor
posibile ale produselor (serviciilor, lucrărilor, construcţiilor) care urmează
a fi achiziţionate sau executate de un agent economic.Comentarii
explicative:a) Categoriile de asigurare a calităţii sunt concretizate în
modele distincte de asigurare a calităţii, caracterizate prin cerinţe specifice
faţă de elementele şi funcţiunile sistemului de conducere şi asigurare a
calităţii.b) Categoriile de asigurare a calităţii se diferentiaza între ele prin
cerinţe specifice, proprii fiecărui model aferent, ţinând seama de
aptitudinea funcţională sau organizatorică a unei unităţi (agent economic),
necesare pentru a putea răspunde condiţiilor contractuale, în condiţii
avantajoase, precum şi de caracteristicile aferente produselor (serviciilor,
lucrărilor sau construcţiilor) şi a categoriei lor de importanţa.3. Categorie
de importanţa a unei construcţii - grupare de factori şi criterii care permit
considerarea acelei construcţii de către participanţii la procesul de
realizare şi la întregul ciclu de existenta a acestei construcţii, în funcţie de
caracteristicile şi relaţiile sale cu mediul uman socioeconomic şi
natural.Comentarii explicative:a) Stabilirea categoriei de importanţa a
construcţiilor este necesară pentru aplicarea diferenţiată, în funcţie de
aceasta, a sistemului calităţii şi a tuturor componentelor sale şi în special
a sistemului de conducere şi asigurare a calităţii, precum şi a altor
proceduri legale.b) Categoriile de importanţa a construcţiilor sunt:-
categorii de importanţa globală, denumite curent categorii de importanţa,
care privesc întreaga construcţie sub toate aspectele;- categorii de
importanţa specifice, denumite clase de importanţa, care privesc o
construcţie sau numai părţi ale acesteia, dar numai sub anumite
aspecte.4. Cerinţa specifică de asigurare a calităţii - expresie a
necesităţilor (condiţiilor) ce trebuie îndeplinite pentru încadrarea unui
produs într-o categorie de asigurare a calităţii.5. Control - acţiune
(activitate) de evaluare a conformitatii (acceptabilitatii) unui produs
(serviciu, lucrare), prin măsurare, examinare (observare), încercare sau
trecere prin calibru, a uneia sau mai multor caracteristici ale acestuia şi
prin înregistrarea datelor obţinute şi compararea lor cu specificăţiile
tehnice.Comentarii explicative:Controlul calităţii, efectuat în cadrul acţiunii
de asigurare a calităţii, în scopul verificării conformitatii unui produs
(serviciu sau lucrare) cu condiţiile (exigenţele) de calitate specificate,
cuprinde următoarele forme:1. Controlul interior, efectuat de fiecare
factor intervenit în cadrul unităţii (organizaţiei) sale în scopul verificării
calităţii producţiei (furniturii, lucrării, serviciului) proprii, constind din
examinarea modului de respectare a condiţiilor de calitate, care
cuprinde:a) controlul intern, desfăşurat de-a lungul tuturor stadiilor
procesului, după reguli definite, compus din:- autocontrolul efectuat de
persoanele executante asupra propriilor operaţiuni, cu corectarea
imediata, de către acestea, a erorilor comise;- controlul ierarhic, efectuat
de şefii ierarhici (responsabili de producţie sau de activităţile respective),
asupra lucrărilor personalului din subordine;b) controlul extern, efectuat
prin sondaj, asupra producţiei (activităţii) în toate stadiile sale, de către
personalul (controlorii independenţi) compartimentului de control tehnic
de calitate din unitate, mandatat direct de conducerea superioară a
unităţii, având ca scop verificarea şi validarea operaţiunilor de control
intern.2) Controlul exterior, efectuat de beneficiar, sau de un organism
independent agreat, actionind în numele beneficiarului, cu misiunea de:- a
preveni riscurile greşelilor în asigurarea şi controlul calităţii;- a asista pe
beneficiar în obţinerea eficienta a calităţii;- a valida controlul interior al
executantului.6. Criteriu de calitate - indiciu (nivel) limita impus unei
caracteristici de calitate.7. Data - fapt, notiune, informaţie (indicaţie,
instrucţiune, rezultat, etc.),reprezentate sub forma conventionala
adecvată comunicării, interpretării sau prelucrării.Comentarii
explicative:a) Datele constituie elementele exterioare de începere (date de
intrare sau intrari) sau rezultate (date de ieşire sau ieşire) ale unei
activităţi (acţiune), proces sau sistem.b) Intrările sistemului de conducere
şi asigurare a calităţii sunt concretizate prin documente tehnice anexate
contractelor, care pot fi, după caz: teme-program de cercetare-proiectare,
studii, proiecte, specificăţii tehnice, caiete de sarcini etc., având la baza
prevederile reglementărilor tehnice în vigoare, exprimate de regula prin
condiţii tehnice, de calitate sau exigente (în cazul reglementărilor tehnice
cu caracter exigenţial).c) Ieşirile sistemului de conducere şi de asigurare a
calităţii sunt concretizate în rezultatele, de calitate corespunzătoare,
obţinute în urma aplicării sistemului în activitatea (procesul) respectiva,
ca: documentaţii tehnice finale sau, după caz, procese fizice care răspund
condiţiilor (cerinţelor) de calitate prescrise.8. Exigenta (cerinţa) pentru
calitate - expresie a necesităţilor (trebuintelor), sub forma unui ansamblu
de specificăţii anumite, cuantificate sau descriptive, pentru a defini
caracteristicile (de calitate) ale unei entităţi, destinate să permită
realizarea şi evaluarea acesteia.9. Exigenta esenţială - exigenta
obligatorie care trebuie satisfacuta de o construcţie (lucrare) pentru a fi
conformă cu specificăţiile reglementărilor tehnice aplicabile.10. Funcţiune
a sistemului de conducere şi de asigurare a calităţii - ansamblul de acţiuni
(activităţi), componente ale sistemului de conducere şi de asigurare a
calităţii, care reflecta aptitudinea funcţională a unei unităţi de a răspunde
cerinţelor de calitate aferente unui produs (lucrare, serviciu).11. Manualul
de asigurare a calităţii - document care enunta politica calităţii şi descrie
dispoziţiile şi prevederile generale ale sistemului de conducere şi de
asigurare a calităţii, concretizat în programul de asigurare a calităţii al
unei unităţi, cuprinzând organizarea, responsabilităţile, autoritatea şi
relaţiile reciproce dintre compartimentele şi persoanele care dirijeaza şi
efectuează, verifica şi analizează problemele ce au incidenţa asupra
calităţii, având ca scop final definirea şi obţinerea calităţii ansamblului
activităţilor şi prestaţiilor desfăşurate de unitatea respectiva.12. Modelul
de asigurare a calităţii - ansamblu selecţionat de elemente corelate ale
sistemului de conducere şi asigurare a calităţii, combinate pentru a
satisface necesităţile de asigurare a calităţii, într-o situaţie data.13.
Neconformitate - nesatisfacerea cerinţelor (exigenţelor) specificate.14.
Plan de control al calităţii, verificări şi încercări - document al programului
de asigurare a calităţii care descrie ansamblul controalelor de calitate,
verificările şi încercările necesare, pe faze de lucrări şi etape de realizare
(pe parcursul şi la finalizarea lucrărilor respective), cuprinzând şi referiri la
procedurile şi instrucţiunile aferente, pentru verificarea calităţii unui
produs, lucrare sau serviciu.15. Procedura - metoda (mod) specificată de
îndeplinire a unei activităţi.Comentarii explicative:a) Termenul de
"procedura" se utilizează adesea şi pentru a semnifica şi documentul scris,
prin care se descrie metoda în sine. În aceste cazuri, pentru a face
distincţie între cele doua semnificatii, se recomanda a se utiliza termenul
de "procedura scrisă" sau "procedura documentata".b) În sistemul de
conducere şi asigurare a calităţii, prin "procedura" (scrisă) se înţelege
documentul care defineste şi descrie modul de îndeplinire (execuţie) a
unei activităţi precizînd mijloacele şi măsurile necesare, inclusiv
responsabilităţile şi controalele aferente.c) În sistemul de conducere şi
asigurare a calităţii se disting trei categorii de proceduri şi anume:-
procedura a funcţiunii de sistem, reprezentind documentul care descrie
obiectul şi modul de îndeplinire a unei activităţi legată de o funcţiune a
sistemului de conducere şi asigurare a calităţii, stabilind desfăşurarea
operaţiunilor, responsabilităţile şi controalele aferente;-
procedura/instrucţiune tehnica de proces sau de execuţie, reprezentind
documentul care descrie activităţile necesare pentru executarea diverselor
lucrări şi operaţiuni din cadrul procesului de producţie (conceptie,
fabricaţie sau execuţie, utilizare etc.), inclusiv responsabilităţile şi
controalele aferente;- procedura/instrucţiune administrativă, reprezentind
documentul care descrie activităţile şi responsabilităţile interne din cadrul
compartimentelor organizatorice şi functionale ale unei unităţi.16.
Program (plan) de asigurare a calităţii - principalul document al sistemului
de conducere şi asigurare a calităţii, care enunta dispoziţiile specifice ale
acestuia, luate pentru definirea şi obţinerea calităţii cerute şi care
precizează regulile practice, resursele şi secventele planificate ale
activităţilor legate de calitatea unui produs, lucrare sau serviciu, ce fac
obiectul unui contract.17. Durata de existenta (viaţa) a construcţiei -
durata de timp după care construcţia a încetat definitiv să-şi îndeplinească
funcţiunea ce i-a fost data.18. Unitate - persoana juridică cu activitate în
construcţii (institut de învăţământ superior, institut de cercetare şi agent
economic cu activitate de cercetare, proiectare, execuţie, exploatare etc.).

Anexa 1 b)LISTA
ORIENTATIVA PRIVIND DIFERENTIEREA MODELELOR DE
ASIGURARE A CALITĂŢII SUB ASPECTUL CERINŢELOR FAŢA DE
FUNCŢIUNILE SISTEMULUI
  Nr. Denumirea funcţiunilor principale ale sistemului de asigurare a calităţii Modelul
  crt. 1 2 3
  1Manual de asigurare a calităţii (▪) (▪) -
  2Analiza contractului (▪) ( ) -
  3Controlul proiectării (▪) ( ) -
  4Controlul documentelor (▪) (▪) -
  5Aprovizionarea (▪) ( ) -
  6Produse (servicii) furnizate de beneficiar (▪) ( ) -
  7Recepţia, identificarea şi trasabilitatea (regăsirea) produselor (▪) ( ) -
  8Controlul proceselor privind execuţia produselor, lucrărilor şi serviciilor (▪) (▪) ( )
  9Verificarea şi încercarea produselor şi serviciilor prestate (▪) (▪) ( )
  10Controlul şi verificarea pe parcursul execuţiei şi în final a lucrărilor (▪) (▪) -
  11Controlul şi verificarea finală a produselor, lucrărilor şi serviciilor (numai pentru     (▪)
modelul 3)
  12Mijloace de control, măsurare şi încercare (▪) ( ) -
  13Stadiul controalelor şi încercărilor (▪) ( ) -
  14Controlul neconformităţilor (▪) (▪) ( )
  15Acţiuni corective (▪) (▪) -
  16Primirea, manipularea şi depozitarea produselor (▪) ( ) -
  17Înregistrări privind calitatea (▪) (▪) (▪)
  18Audit al sistemului calităţii (▪) ( ) -
  19Urmărirea comportării în exploatare (▪) ( ) -
  20Instruirea personalului (▪) ( ) -
Legenda privind îndeplinirea cerinţelor faţă de funcţiunile sistemului:(▪)
grad de îndeplinire totală.( ) grad de îndeplinire parţială absentă.

Anexa 2REGULAMENTprivind stabilirea categoriei de importanţa a

construcţiilor

Capitolul 1 Prevederi generale

Articolul 1Prezentul regulament are ca obiect stabilirea modului de încadrare

în categorii de importanţa a construcţiilor, în scopul aplicării diferenţiate a
sistemului calităţii, conform legii.

Articolul 2Construcţiile
reprezintă lucrările concepute şi executate pentru
îndeplinirea unor funcţii economico-sociale sau ecologice. Ele sunt
caracterizate, de regula, în raport cu necesitatea de adaptare la condiţiile
locale de teren şi mediu, cu durata mare de utilizare, cu volumul
important de muncă şi cu materialele inglobate.

Articolul 3Prevederile prezentului regulament se aplică tuturor construcţiilor

noi sau existente.

Articolul 4Construcţiile
se încadrează, după importanţa lor, în următoarele
categorii:a) de importanţa globală, denumite curent categorii de
importanţa, care privesc întreaga construcţie, sub toate aspectele;b) de
importanţa specifice, denumite clase de importanţa, care privesc întreaga
construcţie sau părţi ale acesteia, sub anumite aspecte.

Capitolul 2 Categorii de importanţa

Articolul 5Categoriile
de importanţa a construcţiilor se stabilesc în
conformitate cu metodologia aprobată de Ministerul Lucrărilor Publice şi
Amenajării Teritoriului, pentru realizarea unor niveluri de calitate
determinate de realizarea exigenţelor esenţiale, ţinând seama de
următoarele aspecte:a) implicarea vitala a construcţiilor în societate şi
natura (gradul de risc sub aspectul siguranţei etc.);b) implicarea
funcţională a construcţiilor în domeniile socioeconomice, în mediul
construit şi în natura (destinaţia, modul de utilizare s.a.);c) caracteristici
proprii construcţiilor (complexitatea, considerentele economice s.a.).

Articolul 6Categoriile
de importanţa care se stabilesc pentru construcţii
sunt:- construcţii de importanţa excepţionala (A);- construcţii de
importanţa deosebită (B);- construcţii de importanţa normală
(C);- construcţii de importanţa redusă (D).În anexa 2 a) se prezintă
lista exemplificativa cu încadrarea unor construcţii în categorii de
importanţa.

Articolul 7Categoriade importanţa se stabileşte de către proiectant, la

cererea investitorului, în cazul construcţiilor noi, sau a proprietarului, în
cazul construcţiilor existente.Pentru fiecare construcţie se stabileşte o
singura categorie de importanţa şi aceasta va fi înscrisă în toate
documentele tehnice privind construcţia (autorizaţia de construire,
proiectul de execuţie, cartea tehnica a construcţiei, documentele de
asigurare s.a.).

Capitolul 3 Clase de importanţa

Articolul 8Clasede importanţa se stabilesc prin reglementări tehnice şi au la

baza criterii specifice.

Articolul 9Clasele
de importanţa se corelează cu categoriile de importanţa
de către proiectant la construcţiile noi/sau de către expertul tehnic
atestat, la construcţiile existente, în scopul stabilirii condiţiilor de aplicare
a componentelor sistemului calităţii.
Capitolul 4 Dispoziţii finale

Articolul 10Categoria
şi clasa de importanţa stabilite pentru o construcţie nu
se vor modifica decît la schimbarea destinaţiei sau în alte condiţii care
impun aceasta, prin documentaţii motivate.

Articolul 11Investitorii
sau proprietarii pot sa prevadă prin clauze
contractuale cu proiectantii unele exigente esenţiale sau alte cerinţe
superioare celor corespunzătoare categoriei sau clasei de importanţa a
construcţiei.

Articolul 12Ministerul
Apărării Naţionale, Ministerul de Interne şi Serviciul
Roman de Informaţii vor adopta prevederile prezentului regulament la
fondul construit aflat în administrare şi prin ordine ale ministrilor apărării
naţionale, de interne şi al directorului Serviciului Roman de Informaţii vor
stabili proceduri pentru încadrarea în categorii şi clase de importanţa,
conform legii.

Anexa 2 a)CATEGORII DE IMPORTANŢA A CONSTRUCŢIILOR- Lista

exemplificativa –
I. Categoria de importanţa A - Construcţii de importanţa excepţionala

1. Construcţii cu funcţiuni deosebit de importante, a căror neîndeplinire

implica riscuri majore pentru societate şi natura, pe zone foarte
extinse.Exemple: reactoare nucleare, baraje înalte sau amplasate pe
terenuri dificile, cu zone intens populate în aval.

2. Construcţii cu caracter de unicat, cu valoare deosebită de

patrimoniu.Exemple: ansambluri şi clădiri de cult sau alte monumente de
arhitectura propuse pentru a fi înscrise în patrimoniul cultural mondial.

II. Categoria de importanţa B - Construcţii de importanţa deosebită

1. Construcţii cu funcţii importante, a căror neîndeplinire implica riscuri

majore pentru societate şi natura, pe zone limitate.Exemple: construcţii
din industria chimica; cai ferate, şosele, poduri, porturi şi aeroporturi de
interes naţional; baraje pentru acumulari mari de apa; construcţii social -
culturale cu aglomerari mari de oameni; staţii de emisie de radio şi
televiziune.

2. Construcţii de valoare deosebită de patrimoniu sau care adapostesc

asemenea valori.Exemple: monumente de arhitectura, situri istorice,
muzee, arhive şi biblioteci de importanţa naţionala.

III. Categoria de importanţa C - Construcţii de importanţa normal

1. Construcţii cu funcţii obişnuite, a căror neîndeplinire nu implica riscuri

majore pentru societate şi natură.Exemple: clădiri de locuinţe cu mai mult
de doua niveluri; construcţii industriale şi agrozootehnice curente;
construcţii social-culturale care nu intră în categoriile de importanţa A şi
B.2. Construcţii cu caracteristici şi funcţiuni obişnuite, dar cu valori de
patrimoniu.Exemple: clădiri de cult; muzee de importanţa locală.

IV. Categoria de importanţa D - Clădiri de importanţa redusă Construcţii

cu funcţii obişnuite, a căror neîndeplinire afectează un număr redus de
oameni.Exemple: clădiri de locuinţe parter şi un etaj; dependinţe
gospodăreşti; construcţii provizorii.

Anexa 3REGULAMENTprivind urmărirea comportării în exploatare,

intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor
Capitolul 1 Dispoziţii generale

Articolul 1Urmărireacomportării în exploatare, intervenţiile în timp şi

postutilizarea construcţiilor sunt componente ale sistemului calităţii în
construcţii.

Articolul 2Prezentulregulament stabileşte cadrul general pentru

desfăşurarea acestor activităţi, se aplică tuturor categoriilor de construcţii
şi sunt obligatorii pentru toţi factorii implicaţi (investitori, proiectanţi,
executanţi, proprietari, administratori, utilizatori) pe toată durata de
existenta a acestor construcţii.
Articolul 3Urmărirea comportării în exploatare şi intervenţiile în timp
reprezintă acţiuni distincte sistematice şi complementare astfel:a)
urmărirea comportării construcţiilor se face în vederea menţinerii
exigenţelor esenţiale;b) realizarea interventiilor în timp asupra
construcţiilor se face pe baza datelor furnizate de activitatea de urmărire.

Articolul 4Termenii specifici utilizaţi în prezentul regulament sunt definiţi în

anexa nr. 1 a).
Capitolul 2 Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor

Articolul 5Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor este de două

categorii:- urmărirea curenta;- urmărirea specială.Categoria de urmărire,
perioadele la care se realizează, precum şi metodologia de efectuare a
acestora se stabilesc de către proiectant, în funcţie de categoria de
importanţa a construcţiilor şi se consemnează în cartea tehnica a
construcţiilor prin grija proprietarului.Urmărirea curenta

Articolul 6Urmărireacurenta este o activitate sistematica de culegere de

date privind starea tehnica a construcţiei, care, corelata cu activitatea de
întreţinere şi reparaţii, are ca obiectiv menţinerea construcţiilor la
parametrii proiectati.

Articolul 7Urmărirea curenta are caracter permanent şi se realizează asupra

tuturor construcţiilor prin grija proprietarului, direct sau prin
reprezentanţii săi autorizaţi.Constatările făcute în cadrul acţiunii de
urmărire curenta se înregistrează în cartea tehnica a construcţiei de
factorii menţionaţi mai sus, iar în cazul constatării unor degradari se
stabilesc măsurile de intervenţii în timp.

Articolul 8Urmărirea
curenta se realizează prin examinare vizuala directa, cu
mijloace simple de măsurare de uz curent, în conformitate cu prevederile
din cartea tehnica şi a reglementărilor tehnice de urmărire a comportării în
exploatare specifice, pe categorii de lucrări şi de construcţii.

Articolul 9Laconstrucţiile la care s-a depăşit durata de serviciu, se schimba

destinaţia sau condiţiile de exploatare. La acestea şi la cele la care se
constata deficiente semnificative în cadrul urmăririi curente, proprietarul
va solicita efectuarea unei expertize tehnice prin care se stabilesc măsurile
necesare.

Articolul 10În
cadrul urmăririi curente, la apariţia unor degradari ce se
considera ca pot afecta exploatarea în condiţii de siguranţă a construcţiei,
proprietarul va solicita o consultanţa de specialitate (în vederea instruirii
urmăririi extinse, conform reglementărilor tehnice în vigoare).Urmărirea
special

Articolul 11Urmărirea specială este o activitate sistematica şi cuprinde

investigaţii specifice, suplimentare faţă de urmărirea curenta, asupra unor
parametri ce caracterizează aptitudinea de utilizare pentru care
construcţia a fost proiectata.
Articolul 12Urmărireaspecială se instituie la:- construcţii noi de importanţa
deosebită sau excepţionala, stabilită prin proiect;- construcţii în exploatare
cu evoluţie periculoasa (sau care au suferit avarii) stabilită în urma unei
expertize.

Articolul 13Urmărirea specială se realizează pa baza de proiect de către

personal tehnic de specialitate.Urmărirea specială nu exclude urmărirea
curenta.Rezultatele urmăririi speciale se înscriu în cartea tehnica a
construcţiei.Obligaţii şi raspunderi privind urmărirea comportării în
exploatare a construcţiilor

Articolul 14Obligaţii
şi raspunderi ale investiţiilor:a) stabilesc împreună cu
proiectantul acele construcţii care se supun urmăririi speciale, asigura
întocmirea proiectului şi predarea lui la proprietari şi comunică întocmirea
lui la Inspecţia de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi
amenajarea teritoriului;b) comunică proprietarilor, care preiau
construcţiile, obligaţiile care le revin în cadrul urmăririi speciale.

Articolul 15Obligaţii
şi raspunderi ale proprietarilor;a) răspund de activitatea
privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor, sub toate
formele, angajează după caz responsabili autorizaţi, comanda
expertizarea construcţiilor în cazurile prevăzute la art. 9 şi art. 12,
comanda proiectul de urmărire specială şi comunică instituirea urmăririi
speciale la Inspecţia de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi
amenajarea teritoriului;b) la înstrăinarea sau închirierea construcţiilor,
stipulează în contracte îndatoririle ce decurg cu privire la urmărirea
comportării în exploatare a acestora.

Articolul 16Obligaţii
şi raspunderi ale proiectanţilor:a) stabilesc împreună cu
investitorul şi/sau proprietarul acele construcţii care sunt supuse urmăririi
speciale;b) elaborează, pe baza unei comenzi, documentaţiile tehnice
pentru urmărirea curenta şi proiectul de urmărire specială.

Articolul 17Executanţiiau obligaţia să efectueze urmărirea curenta a

construcţiilor pe care le executa, sa monteze conform proiectului şi sa
protejeze dispozitivele pentru urmărirea comportării în exploatare a
construcţiilor, până la recepţia acestora, după care acestea se vor preda
proprietarului.

Articolul 18Administratorii
şi utilizatorii răspund de realizarea obligaţiilor
contractuale cu proprietarul, privind activitatea de urmărire a comportării
în exploatarea a construcţiilor.

Articolul 19Persoanelecare efectuează urmărirea curenta şi urmărirea

specială, denumite responsabili cu urmărirea comportării în exploatare a
construcţiilor, au următoarele obligaţii şi raspunderi:a) să aibă o pregătire
tehnica în construcţii, cel puţin de nivel mediu iar cei care efectuează
urmărirea specială să fie autorizaţi de Inspecţia de stat în construcţii,
lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului;b) sa cunoască cartea
tehnica a construcţiei şi sa ţină la zi jurnalul evenimentelor;c) să
efectueze urmărirea curenta, iar pentru urmărirea specială supraveghează
aplicarea programelor şi proiectelor întocmite în acest sens.
Capitolul 3 Intervenţiile în timp asupra construcţiilor

Articolul 20Intervenţiile
în timp asupra construcţiilor sunt fundamentate pe
baza datelor furnizate de activitatea de urmărire a comportării în
exploatare a construcţiilor.Intervenţiile în timp sunt determinate de:
exploatarea normală, acţiunile accidentale şi acţiunile omului, pentru
aducerea la parametrii iniţiali sau îmbunătăţirea, respectiv reabilitarea
acestora.Intervenţiile determinate de exploatarea normal

Articolul 21Intervenţiile
determinate de exploatarea normală a construcţiilor
sunt lucrările de întreţinere şi reparaţii şi au ca obiectiv menţinerea
caracteristicilor esenţiale proiectate, pe întreaga durata de serviciu a
construcţiilor. O dată cu aceste intervenţii, se recomanda proprietarilor sa
acţioneze pentru îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare şi de economisire
a energiei.

Articolul 22Lucrările
de întreţinere constau în reconditionarea periodică a
unor detalii de suprafaţa cu durata scurta de existenta (finisaje, proiectii
superficiale, straturi de uzura) şi întocmirea unor piese din instalaţii şi
echipamente de uzura rapida.

Articolul 23Lucrările
de reparaţii constau în refaceri sau înlocuiri de
elemente, detalii sau părţi de construcţie şi instalaţii ieşite din uz, ca
urmare a exploatării sau acţiunii agenţilor de mediu.Lucrările de
întreţinere şi reparaţii se efectuează periodic, în funcţie de categoria de
importanţa a construcţiilor şi de materialele încorporate, conform
instrucţiunilor tehnice în vigoare sau în baza unui proiect şi a prevederilor
din cartea tehnica a construcţiei.Intervenţiile determinate de acţiunile
accidentale

Articolul 24Intervenţiile
determinate de acţiunile accidentale asupra
construcţiilor (incendii, explozii, inundaţii, uragane, alunecări şi prabusiri
de teren, zapezi foarte mari, cutremure) care afectează grav integritatea
acestora, constau în efectuarea unor lucrări de inlaturare a efectelor
acţiunilor menţionate şi readucerea construcţiilor la nivelul calitativ
iniţial.Aceste intervenţii cuprind de regula următoarele categorii de
lucrări:- susţinerea provizorie a construcţiei avariate;- demolarea şi
îndepărtarea părţilor de construcţie avariate grav;- remedierea
degradărilor elementelor de construcţie;- consolidarea elementelor şi
ansamblurilor structurale;- reconstruirea integrală a unor părţi de
construcţie indepartate.

Articolul 25Remediereaconsta în reparaţii şi/sau consolidări uşoare şi are ca

scop reducerea părţilor de construcţie la un nivel calitativ apropiat de cel
iniţial.

Articolul 26Consolidarea elementelor şi ansamblurilor structurale avariate

sau neavariate are ca scop ridicarea nivelului performantelor mecanice
(rezistenta, rigiditate, ductilitate) ale acestora în raport cu cele iniţiale.
Articolul 27Reconstruirea
integrală a unor părţi de construcţie indepartate
are ca scop executarea din nou a acestora, cu respectarea caracteristicilor
iniţiale.

Articolul 28Intervenţiile
asupra construcţiilor, determinate de acţiunile
accidentale, se efectuează pa baza unui proiect elaborat ca urmare a unei
expertize tehnice.Pentru intervenţiile determinate de acţiunea
cutremurelor se vor respecta şi prevederile reglementărilor în
vigoare.Intervenţiile determinate de acţiunile omului

Articolul 29Intervenţiile
determinate de acţiunile omului asupra
construcţiilor au ca scop principal: schimbări de destinaţie ale
construcţiilor, prelungirea duratei de serviciu, ridicarea nivelului
performantelor prevăzute iniţial, inclusiv în urma unor modificări
functionale şi retehnologizari.Aceste intervenţii cuprind următoarele
categorii de lucrări:- transformări, completări sau înlocuiri ale unor părţi
de construcţie;- extinderi sau supraetajari de construcţii;- modernizări sau
reabilitări.

Articolul 30Intervenţiile
determinate de acţiunile omului se efectuează pe
baza unui proiect elaborat ca urmare a unei expertize tehnice.Obligaţii şi
raspunderi privind intervenţiile în timp asupra construcţiilor

Articolul 31Obligaţii
şi raspunderi ale proprietarilor:a) organizează şi
răspund de activitatea de intervenţii în timp asupra construcţiilor, sub
toate formele, respectiv, direct sau prin utilizatorii acestora, în baza
contractelor încheiate cu ei;b) solicita acordul Inspecţiei de stat în
construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului pentru
intervenţiile asupra construcţiilor prevăzute la art. 24-30.

Articolul 32Obligaţii
şi raspunderi ale proiectanţilor:a) elaborează în baza
unei comenzi proiecte pentru lucrări de intervenţii în timp asupra
construcţiilor, în conformitate cu prevederile legale;b) elaborează caiete
de sarcini şi instrucţiuni speciale pentru lucrările de intervenţii în timp,
anexe la proiectele elaborate de ei în acest scop, care se introduc în
cartea tehnica a construcţiei.

Articolul 33Executanţii
lucrărilor de intervenţii în timp asupra construcţiilor
au obligaţia să respecte prevederile din proiectele elaborate în acest scop.

Articolul 34Utilizatorii
construcţiilor au obligaţia să asigure efectuarea la
timp a sarcinilor ce le revin în cadrul activităţii de intervenţii în timp
asupra construcţiilor, în baza contractelor încheiate cu proprietarii.
Capitolul 4 Postutilizarea construcţiilor

Articolul 35Declanşarea activităţilor din etapa de postutilizare a unei

construcţii începe o dată cu iniţierea acţiunii pentru desfiinţarea acelei
construcţii, care se face:a) la cererea proprietarului sau administratorului
construcţiei cu acordul proprietarului;b) la cererea autorităţilor
administraţiei publice locale, în cazurile în care:- construcţia a fost
executată fără autorizaţie de construire;- construcţia nu prezintă
siguranţa în exploatare şi nu poate fi reabilitata din acest punct de
vedere;- construcţia prezintă pericol pentru mediul înconjurător şi nu
poate fi reabilitata pentru a se elimina acest pericol;- cerinţele de
sistematizare pentru utilitate publică impun necesitatea desfiinţării
construcţiei.

Articolul 36Laconstrucţiile proprietate publică, decizia de declansare a

activităţilor din etapa de postutilizare va fi luată în baza unui studiu de
fezabilitate tinindu-se cont de cazurile prevăzute la art. 35 şi din care să
rezulte necesitatea, oportunitatea şi eficienta economică a acţiunii. Studiul
respectiv va trebui să fie aprobat potrivit legii.La construcţiile proprietate
privată, la depăşirea duratei de serviciu, pe baza unei expertize tehnice,
proprietarii pot decide continuarea utilizării pentru aceeaşi funcţiune sau
schimbarea acesteia.

Articolul 37Desfăşurarea activităţilor şi lucrărilor din etapa de postutilizare

se efectuează pe baza unei documentaţii tehnice şi a unei autorizaţii de
desfiinţare, elaborata de autorităţile competente, conform Legii nr.
50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri
pentru realizarea locuinţelor şi Ordinului ministrului lucrărilor publice şi
amenajării teritoriului nr. 91/1991 privind aprobarea formularelor, a
procedurii de autorizare şi a conţinutului documentaţiilor prevăzute în
Legea nr. 50/1991*).Fac excepţie de la obţinerea autorizaţiei de
desfiinţare, conform Legii nr. 50/1991, construcţiile şi instalaţiile cu
caracter militar din patrimoniul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerul
de Interne şi Serviciul Roman de Informaţii, pentru care se vor elabora
reglementările specifice.

Articolul 38Elaborareadocumentaţiei tehnice aferente lucrărilor de demolare

şi executarea lucrărilor respective se efectuează de agenţi economici cu
activitate în construcţii.

Articolul 39Documentaţia tehnica aferentă lucrărilor din etapa de

postutilizare va cuprinde următoarele:- planul de amplasare a
construcţiilor (poziţiei, dimensiuni, orientare, vecinătăţi) cu indicarea
construcţiei(lor) sau a părţilor de construcţie ce urmează a fi demolate;-
planurile sau releveele construcţiilor, din care să rezulte destinaţia,
alcătuirea construcţiei, şi funcţiunile acesteia (planuri ale tuturor
nivelurilor, secţiuni, faţade, planurile instalaţiilor interioare etc.) întocmite
la o scara convenabila;- planurile recordurilor la unităţile exterioare (apa,
canal, energie electrica, energie termica, gaze,
telefon);----------------------

Notă *) Ordinul nr. 91/1991 a fost publicat în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 228 din 14 noiembrie 1991.- planurile de asigurare şi
refacere a continuităţii unităţilor exterioare pentru vecinătăţi care ar
trebui, eventual, să fie întrerupte la demolarea construcţiilor;- condiţii
tehnice de calitate, corespunzătoare exigenţelor esenţiale;- detalierea şi
precizarea fazelor activităţilor şi lucrărilor;- proceduri tehnice pentru
executarea lucrărilor de demontare-demolare, cuprinzând descrierea
detaliată a soluţiilor tehnice adoptate, a tuturor operaţiunilor necesare şi
măsuri de protecţia muncii;- recomandări (la construcţiile proprietate
publică) privind modul de reconditionare a produselor şi elementelor de
construcţie recuperate cu ocazia demontarii şi demolarii;- recomandări
pentru evacuarea şi transportul deşeurilor nefolosibile şi nereciclabile în
zonele de reintegrare în natura;- măsuri pentru protecţia mediului
înconjurător, în zona de demolare a construcţiilor şi în zonele de evacuare
a deşeurilor;- devizul lucrărilor de demolare, reciclare şi utilizare a
materialelor rezultate.Documentaţia tehnica pentru lucrările de
postutilizare trebuie verificata de specialiştii verificatori de proiecte
atestaţi. De asemenea, vor fi expertizate din punctul de vedere al
rezistentei şi stabilităţii clădirile invecinate care pot fi afectate de
demolare.Fazele activităţilor şi lucrărilor din etapa de postutilizare a
construcţiilor

Articolul 40Dezafectarea construcţiei cuprinde următoarele faze:- încetarea

activităţilor din interiorul construcţiei;- suspendarea unităţilor;- asigurarea
continuităţii instalaţiilor tehnico-edilitare pentru vecinătăţi;- evacuarea din
construcţie a inventarului mobil (obiecte de inventar, mobilier,
echipamente etc.).

Articolul 41Demontarea şi demolarea construcţiei cuprinde următoarele

faze:- dezechiparea construcţiei prin desfacerea şi demontarea
elementelor de instalaţii functionale, de finisaj şi izolaţii;- demontarea
părţilor şi elementelor de construcţie;- demolarea părţilor de construcţie
nedemontabile (zidării, structuri de rezistenta etc.), inclusiv a fundaţiilor
construcţiei;- dezmembrarea părţilor şi elementelor de construcţie şi
instalaţiilor demontate, recuperarea componentelor şi produselor
refolosibile şi sortarea lor pe categorii;- transportul deşeurilor nefolosibile
şi nereciclabile în zonele destinate pentru utilizarea de materii brute sau
reintegrarea în natură.

Articolul 42Reconditionarea, reciclarea şi refolosirea produselor şi

materialelor de construcţie rezultate din demontarea şi demolarea
construcţiilor proprietate publică cuprind următoarele faze:-
reconditionarea produselor de construcţie recuperate din demontare, în
vederea refolosirii, prin operaţiuni simple executate în ateliere;- reciclarea
materialelor rezultate din demolare, în secţii de producţie specializate, prin
folosirea acestor materiale ca materii prime în vederea producerii de
materiale de construcţii;- pregătirea refolosirii produselor şi materialelor
de construcţie rezultate din recuperare, reconditionare şi reciclare, prin
verificarea calităţii acestora şi prin organizarea desfacerii lor în depozite
de materiale de construcţii.

Articolul 43Reintegrarea în natura a deşeurilor nefolosibile şi nereciclabile

cuprinde următoarele faze:- utilizarea deşeurilor de materiale brute pentru
umpluturi;- refacerea peisajului natural în zonele de folosire a deşeurilor
prin taluzari adecvate şi lucrări de protecţie aferente, inclusiv refacerea
stratului vegetal şi a plantaţiilor.Obligaţii şi raspunderi privind
postutilizarea construcţiilor
Articolul 44Obligaţii
şi raspunderi ale proprietarilor şi administratorilor cu
acordul proprietarilor:Asigurarea, declanşarea activităţilor şi realizarea
lucrărilor din etapa de postutilizare prin:a) asigurarea fondurilor necesare
pentru proiectarea şi executarea lucrărilor;b) elaborarea documentaţiei
tehnice aferente de către persoane fizice sau juridice autorizate pentru
asemenea lucrări;c) obţinerea avizelor necesare şi a autorizaţiei de
desfiinţare de la autorităţile competente;d) încredinţarea execuţiei
lucrărilor din etapa de postutilizare unor persoane fizice sau juridice
autorizate în construcţii;e) urmărirea respectării condiţiilor de calitate
stabilite pe baza exigenţelor, precum şi a reconditionarii şi reciclarii în
grad cît mai ridicat a materialelor şi produselor rezultate din demontarea
şi demolarea construcţiei.

Articolul 45Obligaţii
şi raspunderi ale proiectanţilor:a) elaborarea
documentaţiei tehnice aferente lucrărilor de demolare, reciclare şi utilizare
a materialelor rezultate;b) asigurarea, prin soluţiile tehnice şi tehnologice
de demontare şi demolare, a respectării prevederilor din avize şi
autorizaţia de desfiinţare, a condiţiilor tehnice de calitate corespunzătoare
exigenţelor esenţiale, precum şi a unui grup cît mai ridicat de recuperare,
reconditionare şi reciclare a materialelor şi produselor rezultate din
demontare şi demolare;c) asigurarea asistenţei tehnice solicitate de
proprietar pentru aplicarea soluţiilor din proiect.

Articolul 46Obligaţii
şi raspunderi ale executanţilor:a) începerea execuţiei
lucrărilor de demolare numai pe baza autorizaţiei de desfiinţare şi a
documentaţiei tehnice verificate, funcţie de categoria de importanţa a
construcţiei;b) respectarea prevederilor din documentaţia tehnica aferentă
şi din autorizaţia de desfiinţare;c) realizarea condiţiilor de calitate
prevăzute în documentaţia tehnica;d) instruirea personalului asupra
procesului tehnologic, asupra succesiunii fazelor şi operaţiunilor şi a
măsurilor de protecţia muncii;e) luarea măsurilor de protecţie a
vecinatatilor prin evitarea de transmitere a vibratiilor puternice sau a
socurilor, prin degajari mari de praf, precum şi prin asigurarea acceselor
necesare la aceste vecinătăţi.
Capitolul 5 Dispoziţii finale

Articolul 47Activitateade urmărire a comportării în exploatare şi investiţii în

timp şi cea privind postutilizarea construcţiilor se vor executa cu
respectarea reglementărilor tehnice în vigoare. Ministerul Lucrărilor
Publice şi Amenajării Teritoriului va lua măsuri pentru îmbunătăţirea
reglementărilor existente privind:a) instrucţiunile-cadru pentru urmărirea
comportării în exploatare şi intervenţiile în timp asupra construcţiilor;b)
instrucţiunile tehnice pentru urmărirea comportării în exploatare şi
intervenţiile în timp privind construcţiile alcătuite din diferite materiale;c)
instrucţiuni tehnice (revizuire) pentru urmărirea comportării în exploatare
şi intervenţii în timp privind categoriile de construcţii şi de lucrări de
construcţii cu destinaţie curenta;d) indrumatoare (ghiduri) tehnice privind
metode, procedee, aparatura şi echipamente specifice, recomandate
pentru activităţile de urmărire a comportării în exploatare a construcţiilor
şi intervenţiile în timp asupra acestora;e) instrucţiuni tehnice privind
demolarea parţială sau totală a construcţiilor.

Articolul 48Organele administraţiei publice centrale vor lua măsuri ca

unităţile specializate de profil sa revizuiasca instrucţiunile tehnice în
vigoare privind urmărirea comportării în exploatare şi intervenţii în timp,
pentru categoriile de construcţii şi lucrări de construcţii specifice
domeniului lor de activitate.

Articolul 49Urmărireaaplicării şi controlul respectării prevederilor

prezentului regulament se fac de către Inspecţia de stat în construcţii,
lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului.

Articolul 50Finanţareaactivităţilor prevăzute în acest regulament se face

potrivit prevederilor legale.