Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ei au
parte de compania lor continuă și de lucrarea lor neîncetată. Îngeri de lumină și puternici sunt
întotdeauna aproape pentru a apăra, mângâia, vindeca, instrui și inspira. Cea mai înaltă edu-
cație, cea mai autentică cultură și cea mai nobilă slujire de care pot avea parte ființele ome-
nești în această lume, se datorează lor. — The Review and Herald, 11 iulie, 1912
2. Dumnezeu a încredințat solia Evangheliei și toată lucrarea de slujire din iubire îngerilor
cerești. El ar fi putut întrebuința alte mijloace pentru a-și aduce la îndeplinire planul Său. Însă
în iubirea Lui infinită, El a ales să ne facă conlucrători cu Sine, cu Hristos și îngerii, ca să
putem avea și noi parte de binecuvântare, bucurie, înălțare spirituală, ca urmare a slujirii
neegoiste. — Steps to Christ, 79.
3. O slujire pe jumătate, iubind lumea, eul, distracțiile frivole, îl fac pe slujitor să fie timid,
laș; el Îl urmează pe Hristos o mare parte din cale de la distanță mare. O slujire din inimă,
binevoitoare față de Isus, produce o religie luminoasă. Cei care Îl urmează pe Hristos
îndeaproape nu sunt mohorâți. În Hristos este lumină, pace și bucurie pentru totdeauna.
Avem mai multă nevoie de Hristos, nu de atâta vorbărie, mai multă nevoie de Hristos și mai
puțin egoism.
4. Învățați să lucrați, lucrând — Iubirea și credincioșia față de Domnul Hristos sunt cele din
care izvorăște adevărata slujire. În inima atinsă de iubirea Lui se naște o dorință de a lucra
pentru El. Această dorință trebuie să fie încurajată și îndrumată corect. Fie că este în cămin,
între vecini sau la școală, prezența celor săraci, necăjiți, ignoranți sau nenorociți, trebuie
socotită nu ca o greutate, ci ca oferind o ocazie prețioasă pentru slujire.
6. Biserica este organizată pentru slujire, iar unul din primii pași într-o viață de slujire a lui
Isus este legătura cu biserica. Loialitatea față de Hristos ne cere să ne îndeplinim cu respons-
abilitate îndatoririle din biserică. Aceasta este o parte importantă a educației voastre, care,
într-o biserică ce reflectă viața lui Isus, va conduce la ajutorarea unei lumi aflate în suferință.
7. În viața noastră de aici, pământească, așa limitată de păcat cum este, cea mai mare bucu-
rie și cea mai înaltă educație pot fi găsite în slujire. Iar în realitatea viitoare, neconstrânși
de limitările naturii noastre păcătoase, vom găsi cea mai mare bucurie și cea mai
înaltă educație tot în slujire — privind și învățând taine adânci: Hristos în voi,
nădejdea slavei.
10. Nimeni nu poate să facă loc în propria sa inimă și viață, ca șuvoiul binecuvântării lui
Dumnezeu să curgă spre alții, fără ca să primească el însuși o bogată răsplată. Colinele și
câmpiile care oferă o albie, pentru ca pâraiele de munte să ajungă la mare, nu suferă nici o pier-
dere prin aceasta. Ceea ce dau ele este răsplătit însutit, pentru că torentul care curge, mur-
murând în drumul său, lasă în urmă darul său de verdeață și rodnicie. Iarba de pe malurile sale
este de un verde viu, copacii sunt plini de frunziș verde, florile sunt mai îmbelșugate. Când
pământul rămâne sterp și scorojit de arșița dogoritoare a soarelui de vară, un brâu de verdeață
arată cursul râului; iar câmpia care își deschide sânul, ca să poarte comoara muntelui spre mare,
este îmbrăcată cu prospețime și frumusețe — o dovadă a răsplătirii pe care harul lui Dumnezeu
le-o dă tuturor celor care se predau, ca să fie mijlocitori prin care El să-și reverse binecu-
vântările Sale asupra lumii.
11. Se poate ca faptele de binefacere să fi fost săvârșite în taină, dar influența celui ce le-a
săvârșit nu poate fi ascunsă. Dacă lucrăm din toată inima ca urmași ai lui Hristos, inima va fi în
strânsă simpatie cu Dumnezeu, iar Duhul lui Dumnezeu, impresionând spiritul nostru, va scoate
la iveală sfintele armonii ale sufletului, ca răspuns la atingerea divină.
12. Monotonia serviciului nostru divin trebuie să înceteze. Fiecare membru al bisericii trebuie să
fie angajat într-un sector de slujire pentru Maestru. Unii nu pot face atât de mult ca alții, însă
fiecare ar trebui să-și dea toată silința pentru a respinge avalanșa de boli și nenorociri care se
revarsă asupra lumii noastre. Mulți ar dori să lucreze, dacă ar fi învățați cum să înceapă. Ei tre-
buie să fie instruiți și încurajați.
13. Este nevoie să ne apropiem de oameni prin eforturi personale. Dacă am petrece mai puțin
timp predicând și mai mult timp în lucrare personală de slujire, s-ar vedea rezultate mai mari.
Celor săraci trebuie să li se ușureze povara, cei bolnavi să fie îngrijiți, cei întristați și cei care au
pierdut pe cineva drag să fie mângâiați, cei neștiutori instruiți, cei lipsiți de experiență sfătuiți.
Trebuie să plângem cu cei care plâng și să ne bucurăm cu cei care se bucură. Însoțită de puterea
de convingere, de puterea rugăciunii și de puterea iubirii lui Dumnezeu, această lucrare nu va fi
și nici nu poate fi lipsită de roade.
14. Cel care a venit din ceruri pentru a fi exemplul nostru a petrecut aproape treizeci de ani în
muncă obișnuită, fizică. În acest timp însă, El studia Cuvântul și lucrările lui Dumnezeu și îi ajuta
și învăța pe toți cei aflați în sfera Sa de influență. Când a început lucrarea Sa publică de slujire, a
umblat să-i vindece pe cei bolnavi, să-i mângâie pe cei întristați și să predice celor săraci Evan-
ghelia. Aceasta este lucrarea tuturor urmașilor Săi.
15. Hristos i-a legat pe oameni de inima Sa prin legăturile iubirii și dăruirii; și prin aceleași
legături i-a legat pe aceștia de semenii lor. Pentru El, iubirea însemna viață, iar viața însemna
slujire. “Fără plată ați primit”, a zis El, “fără plată să dați”. Matei 10, 8.
18. La unele familii se poate ajunge numai vizitându-le acasă — Unor familii nu li se va putea
prezenta niciodată adevărul Cuvântului lui Dumnezeu, dacă slujitorii Săi nu le vor vizita acasă,
doborând barierele printr-o lucrare de slujire stăruitoare, sfințită de susținerea Duhului Sfânt.
Când vor vedea că lucrătorii aceștia sunt niște soli ai milei și niște slujitori ai harului, oamenii
vor fi dispuși să asculte cuvintele lor....
19. A păstra biserica în viață prin slujire — Acela care se străduiește să mențină biserica în viață
trebuie să-i învețe pe membri cum să conlucreze cu el pentru convertirea celor păcătoși. Aceasta
este o metodă de conducere bună, iar rezultatul va fi mult mai bun, decât dacă va încerca să
îndeplinească singur lucrarea. — The Review and Herald, 23 aprilie, 1908.
20. Parabolele și simbolurile folosite de Domnul Hristos — Ar trebui să căutăm să urmăm mai
îndeaproape exemplul pe care l-a dat Domnul Hristos, Marele Păstor, când a lucrat cu micul
grup de ucenici, studiind împreună cu ei și cu oamenii Scripturile Vechiului Testament. Lucrarea
Sa de slujire nu a constat numai în predicare, ci și în educarea oamenilor. Când trecea prin sate,
El intra într-o legătură personală cu oamenii, vizitându-i acasă, învățându-i și slujind nevoilor
lor. Dacă numărul oamenilor care mergeau după El era foarte mare, când ajungea într-un loc
favorabil, Domnul le vorbea, simplificându-și cuvântările prin folosirea parabolelor și a simbolu-
rilor. — Letter 192, 1906.
21. Cei care lucrează ca pastori în Conferințele noastre ar trebui să se instruiască în ce privește
lucrarea de slujire a celor bolnavi. Niciun pastor nu ar trebui să fie mândru că este ignorant în
această privință, ci ar trebui să aibă cunoștințe în domeniul sănătății. Lucrarea misionară medi-
cală îl leagă pe om de semenii săi și de Dumnezeu. Manifestarea simpatiei și a încrederii nu
trebuie să fie limitată la timp sau spațiu. — Lucrarea misionară medicală, 249, 250 (1901).
22. Biserica este instrumentul ales de Dumnezeu pentru mântuirea oamenilor. Ea a fost organi-
zată pentru slujire, iar misiunea ei este aceea de a duce lumii Evanghelia. De la început, planul
lui Dumnezeu a fost acela ca, prin biserica Sa, să descopere lumii plinătatea și desăvârșirea Lui.
Membrii bisericii, aceia pe care i-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată, au datoria să
facă cunoscut mărirea Sa. Biserica este depozitara bogățiilor harului lui Hristos; și, prin biserică,
se va descoperi, în cele din urmă, chiar domniile și “stăpânirile din locurile cerești”, ultima și
deplina desfășurare a iubirii lui Dumnezeu. (Efeseni 3, 10
23. Dumnezeu a așteptat mult timp ca spiritul de slujire să ia în stăpânire întreaga biserică,
astfel încât fiecare să lucreze pentru El, potrivit cu posibilitățile lui. Dacă membrii bisericii lui
Dumnezeu își vor face partea lor de lucru pentru împlinirea misiunii de evanghelizare în câmpu-
rile în care este nevoie, acasă și în străinătate, lumea întreagă va fi avertizată curând și Domnul
Isus va reveni pe pământ cu putere și cu slavă. — The Acts of the Apostles, 111 (1911).
24. Sunt posibile rezultate nemărginite — Oricui se consacră pe sine Domnului pentru slujire,
fără să rețină nimic, îi este dată putere pentru a obține rezultate de nemăsurat. — Testimonies
for the Church 7:30 (1902).
25. Convertirea păcătoșilor și sfințirea lor prin adevăr este dovada cea mai puternică pe care un
slujitor al Evangheliei o poate avea, că Dumnezeu l-a chemat la slujire. Dovada apostoliei sale
este scrisă în inimile celor convertiți și despre ea dă mărturie viața lor reînnoită. Hristos este în
ei nădejdea slavei. Un slujitor al Evangheliei este foarte mult întărit prin aceste confirmări ale
slujirii sale.