5

MATRICE, SISTEME DE ECUAŢII LINIARE

1. Să se arate că orice matrice A M 2 verifică ecuaţia

Tr  X  det   2  O2 numită ecuaţia Cayley- Hamilton.
2
X

Soluţie.
Fie   a b pentru care avem Tr(A)=a+d , detA=ad-bc,
cd
a  bc ab  bd
2
  Deci   Tr  A  det   2 
2 2

ac  cd bc  d
2

a 2  bc ab  bd
 a  d a b  ad bc 1 0  0 0 .
ac  cd bc  d
2
cd 01 00

2. Se consideră matricele A,B M n astfel încât A+B=In şi A2=A3.

Să se demonstreze că det (In + AB)  0.

Soluţie .
Din A + B=In rezultă că B=In – A, AB=A – A2=BA, ABA=A2 -
A3=0.

Atunci (AB)2=ABAB=0. În plus In=In – (AB)2= (In-AB)(In+AB).

Aplicând determinantul obţinem:
1=det In = det n AB n  AB .
Deci det (In + AB)  0.

3. Să se arate că dacă A M 2 şi există un număr natural n , n>0

astfel încât An=02 atunci A2=02.
 6

Soluţie.
Fie   a b M2 astfel încât An=0. Din An=0 rezultă că
cd
det(An)= (det A)n=0, deci detA=0. Orice matrice de tipul lui A verifică relaţia
A2 – (a+d)A + (ad-bc)I2=02.
Deoarece în cazul nostru detA=ad-bc=0 relaţia de mai sus devine
A2 =(a+d)A. Din aceasta se deduce prin inducţie matematică că
Ak =(a+d)k-1A, k  2. În particular An =(a+d)n-1A=02.
Scriind matricea:

a ad b ad
n 1 n 1

(a+d) n-1
A=  0 . Rezultă ca dacă A  02, avem
c ad d ad
n 1 n 1

a+d =0. De aici rezultă că A2=02.

4. Să se determine matricele A M 2 , astfel încât A2 + A +

+I2 =O2. Să se arate ca A este inversabilă si să se afle A-1.

Soluţie .
Se ştie că dacă   a b atunci A satisface ecuaţia caracteristică:
cd
A – (a+d)A + (ad-bc)I2=0. În cazul nostru rezultă a+d=-1 şi
2

detA=ad-bc=1. Din d=-1-a rezultă a(-1-a) – bc=1.Deci

a2  a  1
bc  a2  a  1 b  0, c  0 şi putem lua c  . Aşadar
b
matricea A este de forma:

a b
 a a1
2 . În plus A(-A-I2)=I2, deci A-1= -(A+I2).
a 1
b

2 2 3
5. Se dă matricea A M3 ,  
1 1 0 cu 
1 2 
a) Să se determine valorile lui  pentru care A este nesingulară.
b) Pentru  =1 să se găsească inversa matricei A
 7

Soluţie.
a) Pentru ca A  să fie nesingulară
2 2 3 3
det  0 1 1 0  0 3 4  0  . Deci
4
1 2 
3
 \ matricea A  are inversă.
4

b)Alăturăm matricei A1, matricea I3

2 2 3 100
1 10 010 Inversez L1 cu L2
1 2 1 001

1 10 010
2 2 3 100 Se scade 2L1 din L2 siapoise adunã L1 la L3
1 2 1 001

1 10 0 1 0 1
0 4 3 1 20 Se inmulteste L2 cu
4
0 1 1 0 1 1

1 1 0 0 1 0
3 1 1
0 1 0 Se adunã L2 la L1 sise scade L2 din L3
4 4 2
0 1 1 0 1 1

3 1 1
10 0
4 4 2
3 1 1
01 0 Se inmulteste L3 cu 4
4 4 2
1 1 3
01 1
4 4 2
 8

3 1 1
10 0
4 4 2 3 3
3 1 1 Se scade L3 din L1 siapoise scade L3 din L2
01 0 4 4
4 4 2
00 1 1 6 4

100 1 4 3
010 1 5 3 .
001 1 6 4

1 4 3
Deci  
1
1 5 3 .
1 6 4

6. Fie G mulţimea matricelor din M 3   de forma

abb
Ma,b= b a b şi având proprietatea det(Ma,b)=1.
bba
Să se arate că G este un grup în raport cu înmulţirea matricelor.

Soluţie.
Vom demonstra următoarele proprietăţi ale mulţimii G :
1) G este parte stabilă a lui M 3 ( ) în raport cu înmulţirea. Într-adevăr
dacă Ma,b , Ma’,b’ G atunci efectuând produsul rezultă că
Ma,b Ma’,b’ = Maa’ + 2bb’ , ab’ + a’b + bb’.
Aceasta ne asigură că produsul are forma matricelor din G .
Trebuie demonstrat în plus că det(Ma,b  Ma’,b’) =1. Acest lucru se deduce
aplicând proprietatea determinantului unei matrice produs:
det(Ma,b  Ma’,b’)= det(Ma,b) det(Ma’,b’)  1 1  1.

2) Asociativitatea înmulţirii. Înmulţirea matricelor în M 3 ( ) este

asociativă şi deci rămâne la fel pe o submulţime G a sa.
 9

3) Element neutru. Matricea 3 M 3 apartine lui G caci  3 = M1,0 .

Deci înmulţirea din G admite element neutru.

4) Elemente simetrizabile. Dacă Ma,b G atunci M-1a,b G . Făcând direct

calculul lui M-1a,b în M 3 ( ) rezultă că :

2 2 2
a2 b b ab b ab
1
M-1a,b= ab a 2 b b ab  Ma -b , b –ab
2 2 2 2 2 2
b G.
det Ma , b 2 2 2
b ab b ab a 2 b

Aceasta demonstrează că orice element din G este simetrizabil.

Afirmaţiile de mai sus arată că G este un grup.

7. Se consideră mulţimea   A  2 A A  2 .
t

a) Să se arate că det  1,1 , oricare ar fi   .

b) Există matrice ,  astfel încât    ?
c) Să se arate că , este grup.

Soluţie.
2
a) Din det t    det2  1 rezultă det   1.
Deci det  1,1 .
b) Se caută matrice cu    2 ,   . Se obţine
t
2   2    2 t
    2
ac
Fie   a b t

bd
.
cd
1
2a  1 a
2
Relaţia t     2 b c0 c b
c b0 1
2d  1 d
2
 10

1
x
b  x şi obţin  2
Notez . Condiţia   impune
1
x
2
1 3
x2   1, deci x  .
4 2
1 1 3
Aşadar există matrice cu proprietatea cerută:    2 ,  
2 3 1
1 1 3
sau  .
2 3 1

c) Dacă ,  atunci


  t  t    t     2 , deci   .
t

Elementul neutru este    2 şi cum det  1,1 matricele

sunt inversabile.
1 1
Rezultă: t    2 sau    2 , de unde A A  I 2
1 1 t 1 1 t

 si ,
1
deci, A este grup.

8. Fie n  2 un număr natural nenul. Să se demonstreze că

mulţimea de matrice
x0
G     2 este un grup în raport cu înmulţirea
n
M2
0y
matricelor. Să se precizeze numărul elementelor acestui grup.

Soluţie.
x0 x 0
Fie   şi   două matrice din G.
0y 0 y
xx 0
Avem       . Rezultă că înmulţirea elementelor lui
0 yy
xn 0
G este comutativă. De asemenea rezultă prin inducţie că  
n
.
0 yn
Dacă   2 rezultă că x n  1 şi yn  1, deci x şi
n
y sunt rădăcini
 11

complexe de ordinul n ale unităţii. În concluzie, mulţimea G are n2

elemente.Sa aratam ca G formează un grup. Am văzut că produsul a două
matrice din G este o matrice diagonală. În plus, dacă      2
n n

atunci        2 . Deci G este o parte stabilă a lui M 2

n n n
.
În plus, din relaţia   2 rezultă că        2 de unde se
n n 1 n 1

deduce că   
n 1 1
G.

9. Fie în M 3 matricele
2 1 1 111
 1 2 1 şi   1 1 1
1 1 2 111
t 1
Şi pentru fiecare t \ 0 considerăm matricea M t    2 
3 3t
a) Să se arate că mulţimea de matrice
G  t t \ 0 este un grup finit în raport cu înmulţirea
matricelor
b) Să se arate că funcţia f : \ 0 G, f t   t este un izomorfism
de grupuri.

Soluţie.
a) Mulţimea G este parte stabilă a lui M 3 în raport cu
înmulţimea. Într-adevăr daca t şi u sunt numere reale nenule
t 1 u 1
t u   2   2  
3 3t 3 3u
tu 2 u t 1
   2   2    2 2 B
2
9 9t 9u 9t u
Dar au loc egalităţile: A2=3A, AB=BA=0 şi B2=3B. Deci
tu 1
t u    2 2    tu
3 3t u
În plus, aceasta arată că aplicaţia f : \ 0 G este un morfism de
monoizi căci f tu   tu   t  u  f t f u . Elementul neutru al
1 1
monoidului G este 1      3 , iar înmulţirea în G este asociativă
3 3
ca în M 3 .
 12

Pentru a arăta ca G este grup este suficient să observăm că pentru

t \ 0 avem t  t 1  3 .Deci orice matrice  t G este inversabilă
1 t2
şi inversa sa este  t 1    G.
3t 3
Pentru a arata că f este izomorfism a mai rămas să arătăm că f este
bijectivă. Este evident că f este surjectivă. Vom dovedi acum injectivitatea.
Fie
t1 t 2 1 1
t1 , t 2 \ 0 astfelîncât f t1  f t 2 Atunci t   t  
1 2
3 3 2
3t1 3t 22
2 1 1 1 1
t1 t 2  2 2
 t1 t 2 t1  t 2 . Aceasta demonstrează că f
3 3 t1 t 2 3
este injectivă.

10. Fie A mulţimea matricelor de forma

ax
 ax  unde a si x .
0a
Arătaţi că A este un inel comutativ în raport cu adunarea şi înmulţirea
matricelor în M 2( ).

Soluţie.
Mulţimea A M 2( ) este o parte stabilă în raport cu înmulţirea şi
adunarea matricelor deoarece:
ax by ab xy
  
0a 0b 0 ab
ax by ab ay  xb
 ,
0a 0b 0 ab
oricare ar fi a, b si x,y .
În plus, înmulţirea matricelor din .A este comutativă căci:
ax by ab ay  xb by ax
  .
0a 0b 0 ab 0b 0a
Pentru a arăta că A este un inel comutativ este acum suficient să observăm că
matricea nulă şi matricea unitate aparţin lui A şi că dacă
a,x  atunci a,x   a, x . Celelalte axiome ale inelului sunt
îndeplinite în M 2( ) deci şi în A.