Crimes of the Heart

Personajele

Lenny Magrath- 30, sora cea mare

Chick Boyle- 29, verisoara celor trei surori
Doc Porter- 30, fostul iubit a lui Meg
Meg Magrath- 27, sora mijlocie
Babe Botrelle- 24, sora cea mica
Barnette Lloyd- 26, avocatul lui Babe

Decorul

Intreaga actiune a piesei se desfasoara in bucataria casei parintesti a surorilor

Magrath, din Hazlehurst, Mississippi- mic orasel din sud. Bucataria este spatioasa,
dar aglomerata si uzata. Are patru intrari si iesiri: usa din spate, usa care duce spre
living, o usa duce spre dormitorul de la parter, iar ultima duce spre o scara care urca
la etaj. In centru este o masa, iar intr-un colt a fost asezat, de curand, un pat de o
persoana.

Actiunea se petrece toamna, la 5 ani dupa uraganul Camilla (Hurricane Camille).

1
Actul I

Se aprinde lumina in bucataria goala. Dupa- amiaza. Lenny Magrath, o femeie

in varsta de 30 de ani, cu o fata rotunda, intra pe usa din spate, ducand dupa ea o
valiza alba, o geanta de saxofon si o punga de hartie. Pune cele doua genti mari pe
jos, apoi aseaza punga de hartie pe masa. Dupa ce arunca o privire spre usa, ia o
cutie de prajituri de pe raft, o cutie de chibrituri din cuptor si le aduce la masa. Apoi,
scoate cu entuziasm lumanarile pentru tort din punga de hartie. Desface ambalajul si
ia o lumanare. Incearca sa o infiga intr-o prajitura. Lumanarea cade. O infige din
nou, dar prajitura e prea tare si se face faramite. Scoate frenetic o alta prajitura din
cutie. Aprinde lumanarea cu un bat de chibrit. Ceara se scurge pe prajitura. Un
zambet aproape ca ii luminase fata, cand, de afara, se aude glasul lui Chick.

Vocea lui Chick: Lenny! Lenny! ( Lenny stinge repede lumanarea si o indeasa,
impreuna cu prajitura, in buzunarul de la rochie. Intra Chick, tot pe usa din spate.
Chick are 29 de ani, este maritata, femeia de casa tipica, imbracata colorat si cu
buzele rosii.)
Chick: Buna! Ti-am vazut masina in fata.
Lenny: Buna!
Chick: Ai citit ziarul de azi? (Lenny confirma din cap) E groaznic! E mult prea
groaznic! Cum o sa mai tin eu capul sus in orasul asta, nu stiu! Ai reusit sa-mi
cumperi si mie dresul ala?
Lenny: Da. E in sacosa.
Chick: Doamne-ajuta! Macar atat. Sa nu ies in oras cu gauri in ciorap. ( Chick scoate
scoate dresul cel nou din ambalaj, apoi, de-a lungul scenei, isi va da jos dresul ei, si
il va imbraca pe cel nou. E ceva grotesc in femeia asta care-si schimba ciorapii in
bucatarie.)
Lenny: A sunat unchiul Watson?
Chick: Da, m-a sunat tatutzu de doua ori azi. A zis ca Babe e gata sa se intoarca
acasa. Tre' sa mergem s-o luam repede, pana nu se razgandesc aia.
Lenny: (ezita) Da, stiu, bineinteles, doar ca...
Chick: Ce?
Lenny: Asteptam un telefon de la Meg.
Chick: Meg?
Lenny: Da, i-am trimis o telegrama: despre Babe si...
Chick: O telegrama?! Nu puteai s-o suni?
Lenny: Pai, nu, ca telefonul ei e... deranjat.
Chick: Deranjat?
Lenny: Deconectat. Ce stiu eu?!
Chick: Da, asta e Meg a noastra. Vai, da' sunt cam stramti. Esti sigura ca ai luat
masura mea?
Lenny: (uitandu-se pe cutie) XS.
Chick: Se zgarcesc la material. ( trage cu mare efort cracul ciorapului pana sus).
Asta e. Zgarcenie la material. (incepe sa-si puna celalalt crac) Si cam ce i-ai scris tu

2
lui Meg in telegrama aia?
Lenny: Nu mai tin minte bine. I-am zis, ma rog, i-am zis ca ar trebui sa vina acasa.
Chick: Sa vina acasa! Lenora Josephine, ti-ai pierdut mintile?
Lenny: ( strangand nervos ambalajul si dresul cel vechi) Babe vrea ca Meg sa se
intoarca. Ea mi-a zis s-o sun.
Chick: Dar eu nu vorbesc despre ce vrea Babe.
Lenny: Atunci ce?
Chick: Lenora, cred ca nu gresesc cand spun ca dupa articolul din dimineata asta,
Babe va murdari imaginea orasului nostru. Si aparitia lui Meg n-o sa ajute deloc in
privinta asta.
Lenny: Dar Meg ce-a facut?
Chick: Ce-a facut!? Avea o reputatie in liceu...
Lenny: ( fara curaj) Era populara.
Chick: Te rog. Toata lumea stia ca e cea mai mare poama, si asta n-ar fi nimic. A avut
si toata incurcatura aia sordida cu Doc Porter, dupa care l-a si schilodit.
Lenny: L-a schilodit? Schioapata putin. Dar putin de tot, aproape ca nici nu se vede.
Chick: Tu stii ca, din cauza asta, maica-sa voia sa ma dea afara din Liga Sociala?
(Ladies Social League???)
Lenny: Poftim?
Chick: Da, da! Nu ti-am spus. Habar n-ai cat de mult a trebuit sa ma rog de femeia
aia, s-o conving ca eram la fel de oripilata si de ofensata ca si ea de ce a facut Meg, si
ca eu nu sunt decat o verisoara pana la urma si nu pot fi invinovatita de toti strigoii
familiei Magrath. A fost ingrozitor de umilitor. Iti spun, a adus vorba pana si de
moartea maica-tii. Si de biata pisica.
Lenny: Oh! O, te rog, Chick! Te rog! Imi pare atat de rau. Dar acum esti in Liga, nu?
Chick: Da. Acum, da. Dar iti spun sincer ca daca doamna asta, Porter, nu facea
tumoarea aia infioratoare pe vezica, n-as mai fi fost acolo. Cu atat mai putin in
comitetul de decizii. ( pieptanandu-si parul) In fine, fii o scumpa, te rog, si asteapta
aici telefonul de la Meg, si spune-i sa nu se intoarca. Ar fi mai usor pentru toata
lumea. Nu crezi?
Lenny: Probabil.
Chick: Atunci, fa ce vrei. Cum imi sta parul?
Lenny: Bine.
Chick: Nu e prea zburlit la spate, nu?
Lenny: Nu.
Chick: (curatandu-si peria de par) Bine, atunci ma duc. Am chemat-o pe Annie May
sa stea cu Peekay si cu Buck, dar n-am incredere sa-i las mult timp cu ea. ( lasand
ghemul de par sa cada pe podea) Are creierul ca o sita rara, incredibil. Serios
vorbesc. (isi pune peria de par in poseta) Aaa! Era sa uit. La multi ani! E din partea
familiei. (Chick scoate din poseta o cutie impachetata si i-o da lui Lenny).
Lenny: Multumesc! E frumos din partea ta ca-ti amintesti de ziua mea in fiecare an.
Chick: (cu modestie) Ei na, asa sunt eu, banuiesc. Asa am fost crescuta. Hai, nu-l
deschizi?
Lenny: Ba da. ( incepe sa desfaca hartia de pe cutie)

3
Chick: Sunt bomboane de ciocolata- cu creme diverse. ( asortate)
Lenny: Bomboane. Multumesc...
Chick: Si tie iti plac mult dulciurile, nu?
Lenny: Da...
Chick: Atunci, ma bucur ca-ti plac.
Lenny: Chiar imi plac...
Chick: A, ca tot veni vorba, mai stii rochita aia cu buline pe care i-ai luat-o lui
Peekay cand a facut 5 ani, acum o luna?
Lenny: Da, rosie cu buline albe.
Chick: Da; chiar dupa prima spalare s-au dus toate bulinele.
Lenny: Aoleu, nu. Of, o sa-i cumpar o jucarie atunci.
Chick: A, nu, nu, nu, nu, nu! Stai linistita, nici nu se pune problema. Ti-am spus doar
ca sa nu-ti mai arunci banii pe lucrurile astea. Marcile astea ieftine pur si simplu nu
tin. Mai ales cu masinile astea de spalat moderne.
Glasul lui Doc Porter: Lenny!
Chick: (intrerupand-o pe Lenny) Mai sa fie! Uite, Lenny, e Doc Porter. Dar intra,
Doc! Te rog, intra! ( Doc Porter intra pe usa din spate. Duce o sacosa mare plina cu
nuci. Doc este un barbat atragator, cu un aspect usor obosit. Are un mers schiopatat
care, in mod paradoxal, il face si mai atragator. Are 30 de ani, dar pare mai in
varsta) Si ce mai faci? Ce Dumnezeului mai faci?
Doc: Binisor, multumesc.
Chick: Si cum e acum ca te-ai intors la noi in orasel?
Doc: E oarecum placut.
Chick: Oarecum! Doar oarecum? Auzi la el! Ce prostut! Pai, eu ma duc. Ma asteapta
niste oameni. (in soapta lui Doc) Babe. Ma duc sa o iau.
Doc: A...
Chick: Atunci, la revedere! Ramas bun si la revedere!
Lenny: Pa. (iese Chick)
Doc: Buna ziua.
Lenny: Buna! Banuiesc ca ai aflat si tu de toata nebunia asta cu Babe.
Doc: Da.
Lenny: Au scris si in ziar.
Doc: Iham.
Lenny: Ce incurcatura.
Doc: Da.
Lenny: Dar ia un loc. Pun de o cafea.
Doc: Nu. Nu stau decat un minut. Trebuie sa-l iau pe Scott. E la dentist.
Lenny: A. Atunci fac una pentru mine. Mi-e pofta de o cafea fierbinte. ( Lenny pune
un ibric pe foc)
Doc: Lenny...
Lenny: Da.
Doc: ( nu are curaj sa continue) Aaa...
Lenny: Ce?
Doc: Uite niste nuci pecan. (ii da sacosa cu nuci)

4
Lenny: Multumesc mult, Doc. Sunt innebunita dupa ele.
Doc: Nevasta-mea si fiu-meu le-au adunat de prin curte.
Lenny: O sa fac si o placinta. O placinta cu nuci.
Doc. Da. Uite ce e, Lenny, am o veste proasta.
Lenny: Ce?
Doc: Stii ca Billy Boy era la noi la ferma, la pascut, si...
Lenny: Asa...
Doc: Azi-noapte a murit.
Lenny: A murit?
Doc: Da. Si iarta-ma ca vin si eu cu vestea asta, cand tu oricum ai atatea pe cap. M-
am gandit ca poate ai vrea sa stii.
Lenny: Da, vreau. A murit?
Doc: Iham. L-a lovit un fulger.
Lenny: L-a lovit un fulger? In furtuna aia de ieri?
Doc: Noi asa am banuit.
Lenny: Doamne, lovit de fulger. Il aveam de atatia ani. De cand aveam 10 ani.
Doc: Da. A fost un cal tare bun. Era si batran...
Lenny: Era batran?
Doc: Avea aproape 20 de ani.
Lenny: Asa e, da, 20 de ani. Ca eu... Aaa, eu am treizeci de ani chiar azi. Stiai?
Doc: Nu, nu stiam , Lenny. La multi ani!
Lenny: Mersi. (incepe sa planga)
Doc: Hai, nu, Lenny! Te rog, nu plange! Hai, stii ca nu suport sa le vad pe muierile
Magrath plangand. Mi se rupe sufletul.
Lenny: Aaa! Sigur! Adica nu suporti s-o vezi pe Meg plangand. De ea ti se rupea
sufletul cand avea lacrimi in ochi. Nu de mine! Eu, ce? Eu pot sa bocesc pana umplu
jgheabul porcului!
Doc: Lenny, gata. Te rog, opreste-te! Haide! Ooo, Iisuse!
Lenny: Ok! Gata! Nu stiu ce am. Nu vreau sa fac o scena. Doar ca, in ultima vreme,
imi vine sa plang intr-una. (isi sufla nasul) Tot scandalul asta cu Babe, bunicul, care
se simte din ce in ce mai rau acolo-n spital, nu pot sa dau de Meg cu nici un chip.
Doc: Ai sunat-o pe Meggy?
Lenny: Da.
Doc: Se intoarce acasa?
Lenny: Cine stie. N-a sunat inapoi. De-asta sunt aici- stau langa telefon si astept sa
sune.
Doc: Tot in California sta?
Lenny: Da. La Hollywood.
Doc: Da-mi si mie un semn daca vine. Mi-ar placea s-o mai vad.
Lenny: Chiar ti-ar placea?
Doc: Da, Lenny, suna trist, dar chiar mi-as dori s-o vad.
Lenny: Da, suna trist. E chiar foarte foarte trist. ( se uita unul la celalalt, apoi fiecare
in alta directie. Se lasa o tacere incarcata)
Doc: Jeleule, fierbe cafeaua.

5
Lenny: (se duce sa verifice) Aoleu, da? Mersi. (dupa ce verifica ibricul) Pai, du-te
sa-l iei pe Scott. Sa nu te-astepte prea mult.
Doc: Asa e. Saracutul de el, e prima data cand merge la dentist.
Lenny: Mititelul.
Doc: Atunci, la revedere. Si imi pare rau ca ti-am dat asa vestea cu calul.
Lenny: Da, stiu. Spune-i lui Joan ca-i multumesc ca a adunat nucile.
Doc: Ii spun. (da sa plece)
Lenny: A, ce face aia mica?
Doc: E bine, multumesc. E frumoasa foc. Daca ii dai un deget, ti-l apuca asa, cu toata
manuta.
Lenny: Ce draguta!
Doc: Da. Pa, Lenny!
Lenny: Pa! ( Doc iese. Lenny mai ramane cateva momente cu privirea spre el, apoi
se intoarce si se aseaza la masa. Scoate din buzunar prajitura faramitata si
lumanarea. Aprinde lumanarea si o infige in prajitura, chiar daca ceara picura pe
ea. Incepe sa fredoneze „multi ani traiasca”. Dupa ce termina de cantat, se opreste,
isi pune o dorinta si sufla in lumanare. Mai asteapta un moment, apoi aprinde iar
lumanarea, face aceleasi actiuni, dar la final isi pune alta dorinta. Incepe sa faca
totul pentru a treia oara, dar suna telefonul. Merge sa raspunda.) Alo?... A! Buna,
Lucille! Cum se simte Zackery?... O, Doamne!.. Imi pare asa de rau! Da, imi
imaginez ca e cumplit pentru tine... Da, inteleg. Singurul frate si... nu, nu a ajuns inca.
S-a dus Chick dupa ea. O, Doamne, Lucille, inca e sotia lui, sunt sigura ca o
intereseaza... Tu spune-mi numai si eu ii transmit. .. A-ha... I-au salvat ficatul.
Doamne, dar asta e o veste buna! ... A, sigur ca da, daca privesti lucrurile asa... I-au
stabilizat respiratia.... Coloana afectata, nu se stie cat... Ok... Da, Lucille, am notat
tot... Iham... Ii transmit eu, da... Pa! Pa! ( Lenny lasa sa-i cada din mana pixul si
hartia. Respira adanc, isi sterge obrajii si fruntea cu maneca, apoi isi toarna o cafea.
Dupa cateva momente, se aude usa dinspre living cum se tranteste. Un fluierat, apoi
glasul lui Meg.)
Glasul lui Meg: Am ajuns! ( fluiera un refren al familiei) E cineva acasa?
Lenny: Meg? Meg! ( Meg, 27 de ani, intra pe usa dinspre living. Ochii ii stralucesc
a tristete, dar sunt foarte vii. Poarta o palarie si cara o valiza veche.)b
Meg: (tranteste valiza pe jos si alearga s-o imbratiseze pe Lenny) Lenny...
Lenny: Meg! Oof, Doamne, Meg! De ce n-ai sunat? Ai venit cu avionul? Sper ca n-ai
luat un taxi!De ce nu ne-ai dat un telefon?
Meg: (intrand peste ea) Lenny! Ooof, Lenny! Draga de Lenny! ( se uita la fata lui
Lenny). Dumnezeule, cum mai imbatranim! Am sunat, pentru numele lui Dumnezeu!
Sigur ca am sunat!
Lenny: Da' eu n-am vorbit cu tine...
Meg: Stiu. L-am lasat sa sune si am uitat receptorul scos din furca.
Lenny: De fapt, am fost plecata mai toata dimineata s-o vad pe Babe!
Meg: Spune-mi care-i toata povestea asta cu Babe? Cum ai putut sa-mi scrii asa ceva
despre ea? Si Zackery! Ai zis ca cineva l-a impuscat pe Zackery?!
Lenny: Da.

6
Meg: O, Doamne! Si e mort?
Lenny: Nu. E-n spital. Impuscat in stomac.
Meg: In stomac?! Ingrozitor! Si au aflat cine a facut-o? (Lenny confirma din cap) Pai,
cine a fost? Zi-mi cine! Cine?
Lenny: Babe! Toata lumea spune ca Babe l-a impuscat! Au dus-o la inchisoare! Si
toti spun ca ea e vinovata! Toata lumea vuieste! E oribil! Oribil!
Meg: (intrand peste ea) La inchisoare?! Iisuse Cristoase, la inchisoare?! Si cine..?
Cine spune asta? Cine?!!
Lenny: Toata lumea!! Politia, seriful, Zackery, chiar si Babe o spune! Chiar si ea!!
Meg: Pentru numele lui Dumnezeu! Doamne!!
Lenny: (intrand peste ea, izbucnind in lacrimi) E oribil! E oribil!! Oribil!!
Meg: Lenny, calmeaza-te! Gata, hai sa ne calmam! Vrei o Cola? (Meg scoate o Cola
din frigider si bea cu pofta o parte din ea). Da'de ce? De ce sa-l fi impuscat ea? De
ce? (Meg ii da sticla lui Lenny).
Lenny: Chiar azi-dimineata am intrebat-o si eu acelasi lucru. Zic: „Babe, de ce sa-l
impusti tu pe Zackery? Ca doar era sotul tau. De ce sa-l impusti?” Si stii ce mi-a zis?
( Meg neaga din cap). Mi-a zis: „Fiin'ca nu-mi placea fata lui!”
Meg: (dupa o pauza) Acuma, nici mie nu-mi place fata lui.
Lenny: Da tu n-ai tras in el! Tu n-ai impusca pe cineva doar pe motiv ca nu-ti place
fata lui! Tu n-ai face-o! Ooof, nu-mi place sa spun asta- nu-mi place deloc s-o spun-
dar eu cred ca Babe e bolnavioara. Adica, la cap.
Meg: Lenny, nu mai spune una ca asta! Sunt o gramada de motive absolut intemeiate
pentru care ai putea sa impusti pe cineva! Si sunt sigura ca Babe a avut un motiv! Tot
ce trebuie sa facem noi acum este sa-i gasim cel mai bun avocat din oras. Ia zi, cine-i
cel mai bun avocat din oras?
Lenny: Pai, Zackery era, da' acum e... e-mpuscat.
Meg: Deci, pica! Si el si toata firma lui de avocati.
Lenny: Stai linistita, are deja avocat.
Meg: Da? Pe cine?
Lenny: Pe Barnette Lloyd. Fiul lui Annie Lloyd. Si-a deschis un birou aici in oras. Si
unchiu' Watson zice ca-i facem un mare bine lui Annie daca-l angajam.
Meg: Ii facem un bine lui Annie? Lui Annie? Si Babe? La ea te-ai gandit vreun pic?
Vrei sa-i facem si ei un bine mare de 30 sau 40 de ani de inchisoare? La asta te-ai
gandit?
Lenny: Nu sari asa la mine! Te rog sa nu sari asa la mine! Ma straduiesc sa fac si eu
cum e mai bine! Toate responsabilitatile cad pe capul meu si-atunci ma chinui sa le
rezolv pe toate cat pot de bine!
Meg: Oooof, ce sa-ti spun! Si cum ai putut sa-mi trimiti o asemenea telegrama despre
Babe?
Lenny: Ce sa—ti spun! Daca-ai avea si tu un telefon sau daca n-ai locui la capatul
lumii si n-ai veni in vizita doar o data pe an, de Craciun, poate ca n-as mai fi aruncat
atatia bani pe telegrama aia!!!
Meg: ( exagerand) „Babe e-ntr-o mare nenorocire- Stop! Zackery impuscat!- Stop!
Vino acasa urgent!- Stop! Stop! Stop! ”

7
Lenny: Si ce-ai vrut sa spui cand ai zis ca imbatranim? Te-ai uitat la mine si ai
zis:”Dumnezeule, cum mai imbatranim!” Da' nu te refereai de fapt la noi- te refereai
la mine! Nu-i asa? Azi am facut treizeci de ani si pielea a-nceput sa mi se-ncreteasca
si parul imi ramane in pieptan.
Meg: Lenny! E ziua ta! Doamne, e 23 octombrie, ziua ta! Cum am putut sa uit? La
multi ani!
Lenny: Nu, multumesc! Am 30 de ani si Billy Boy a murit azi-noapte, lovit de-un
fulger. A murit strafulgerat!
Meg (isi scoate o tigara) : Strafulgerat. Ce mizerie! Ce mizerie! Tu chiar ai 30 de
ani? Asta inseamna ca eu am 27 si Babe are 24. Doamne, imbatranim rau de tot! ( Tac
pentru cateva momente. Meg fumeaza iar Lenny soarbe din Cola). Si patutul ala ce
cauta-n bucatarie?
Lenny: L-am pus eu cand s-a imbolnavit bunicul. Voiam sa fiu mai aproape de el in
caz ca avea nevoie de ceva.
Meg: (se uita spre usa care duce in dormitorul de jos) Bunicul e-aici?
Lenny: Nu! Bunicul e la spital!
Meg: Iar?
Lenny: Meg!!
Meg: Ce?
Lenny: Ti-am scris. E-n spital de cel putin trei luni.
Meg: Da?
Lenny: Cum? Nu-ti amintesti? Ti-am scris despre problema lui cu vasele care-i
plesnesc pe creier.
Meg: Plesnesc...
Lenny: Si cum isi dorea atat de mult sa afle vesti despre tine si despre cariera ta
muzicala. Ti-am scris toate astea. Si cum il hranesc prin niste tuburi. N-ai primit
scrisorile?
Meg: Habar n-am, Lenny. E posibil... Da', adevarul e ca de cele mai multe ori nu-ti
citesc scrisorile.
Lenny: Poftim?
Meg: Imi pare rau. Le citeam, sa stii. Doar ca, de la Craciunul trecut, de cate ori
citeam o scrisoare de la tine ma apasa o durere ingrozitoare in piept.
Lenny: Ihm... Am inteles! Am inteles! De-asta n-ai folosit banii pe care ti-i i-a trimis
bunicul sa-ti iei bilet spre casa de Craciun; atat de tare ne urasti? N-am facut mare
lucru sa ne urasti atata! Chiar n-am facut!
Meg: Of, Lenny! Crezi c-as mai avea durerile astea sfasietoare daca m-ar durea-n cot
de voi? Sincer, chiar crezi basta?
Lenny: Nu.
Meg: Bun, atunci s-o lasam balta. Te rog sa ma ierti ca nu ti-am citit scrisorile. E
bine?
Lenny: Bine.
Meg: In fine, acum avem toata situatia asta cu Babe de rezolvat. Primul lucru, sa-i
gasim avocat bun si s-o scoatem de-acolo!
Lenny: Dar a iesit.

8
Meg: A iesit?
Lenny: Avocatul asta tanar, el a scos-o.
Meg: Da?
Lenny: Da, pe cautiune. A platit unchiu' Watson! Tre'sa apara Chick cu ea- a luat-o cu
masina!
Meg: Doamne, ce usurare!
Lenny: Da! Tre's-apara! Dintr-o clipa-n alta. Putem sa stam aici cuminti si sa le
asteptam.
Meg: Bun, bun. E foarte bine atunci. (se sprijina de tejghea) Deci Babe l-a impuscat
pe Zackery Botrelle, barbatul cel mai bogat si mai influent din intreg Hazlehurst-ul.
Poc!!- drept in stomac! Pare greu de crezut.
Lenny: Intr-adevar. Babe, micuta Babe- sa traga cu pusca!
Meg: Micuta Babe...
Lenny: A fost intotdeauna cea mai frumoasa dintre noi. Bunicu-i spunea Dancing
Sugar Plum ( ???). Mai stii ce fericit era in ziua nuntii ei cu Zackery?
Meg: Da. Era-n culmea fericirii.
Lenny: Se tot lauda si spunea-n stanga si-n dreapta ca Babe va fi un varf al orasului
nostru si ca Zackery era perechea perfecta pentru ea.
Meg: Oh, Doamne Dumnezeule! Si-acum ce mai zice bietul de el?
Lenny: Nu i-am spus. N-am avut curaj. M-am gandit sa mergem in seara asta pe la el,
sa-i mai povestesti de tine si...
Meg: O sa vedem. O sa vedem... Nu e nimic de baut pe-aici- asa, sa semene cu
whisky-ul?
Lenny: Nu, n-avem tarii.
Meg: Aia e... (Scoate si desface inca o Cola)
Lenny: Deci, vii cu mine diseara la bunicul la spital?
Meg: Da. (Meg isi scoate din poseta un tub de pastile. Ia o pastila si o pune pe
limba) Cre' ca iar o sa ma piseze la cap cu cariera mea muzicala. Ca intotdeauna.
Lenny: Pai si, cum e cariera ta muzicala?
Meg: Nu e.
Lenny: Cum asa? Nu mai canti in clubul ala de pe plaja din Malibu?
Meg: Nu. De-asta iarna.
Lenny: Si canti in alta parte?
Meg: Nu. Nu mai cant deloc.
Lenny: A! Pai si-atunci ce faci?
Meg: Frec menta cu niste hartoage pentru o campanie de hrana pentru caini. Asta fac.
Lenny: (incearca sa se faca utila) Doamne! Nu mai bine ramaneai tu in industria
show business-ului?
Meg: Nu stiu, poate.
Lenny: Cum spune si bunicul: „La talentul tau nu e nevoie decat sa te vada cineva.
Pe urma o sa ajungi tu singura-n varf!” Mai tii minte ideea aia a lui: sa-ti lasi urma de
la picior pe asfaltul ala de acolo! Asta credea el ca e marea lovitura.
Meg: Da, mai tin minte. Si am o banuiala ca diseara, cand mergem la el, o s-o aud din
nou, asa ca hai s-o lasam balta acum, da? (observa sacul de nuci). Ce e acolo? Nuci

9
pecan? Ce-mi plac nucile pecan! (scoate doua nuci si incearca sa le sparga una de
alta). Hai... Hai, spargeti-va o data!
Lenny: Avem spargator (de nuci).
Meg: (incercand cu dintii) Si unde mai e farmecul? Provocarea?
Lenny: ( ridicandu-se sa ia spargatorul de nuci) E-n sertarul asta. ( cand a ajunge la
spargator, Meg a spart deja nucile cu pantoful.)
Meg: Gata! Praf s-a facut! ( o ia de pe jos si incepe sa manance) Mmmm, delicioasa.
Delicioasa! De unde le ai asa proaspete?
Lenny: Mm, nu stiu...
Meg: Sunt atat de gustoase!
Lenny: Le-a adus Doc Porter.
Meg: Doc. Ce cauta Doc in oras?
Lenny: Taica-sau a murit acum vreo doua luni si el s-a intors sa mai aiba grija de
ferma.
Meg: Doamne! Nu l-am mai vazut demult. Parca-si gasise un job de zugrav prin est,
ca sa nu moara de foame. Si-am inteles ca traia cu o yankee care facea oale de
pamant.
Lenny: Joan.
Meg: Ce?
Lenny: O cheama Joan. A venit si ea cu el. Aia e una din oalele facute de ea. Sunt
casatoriti.
Meg: Casatoriti?!
Lenny: Iham.
Meg: Doc s-a insurat cu o yankee?
Lenny: Da, da; si au si doi copii.
Meg: Copii...
Lenny: O fetita si-un baiat.
Meg: Doamne! Deci copiii lui sunt pe jumatate yankei.
Lenny: Pai da, nu?
Meg: Iisuse. Vezi asta ma enerveaza un pic. Nu stiu de ce, dar chiar ma enerveaza.
Lenny: Nu vad de ce.
Meg: Si oala asta e oribila! Cine-ar da bani pe asa ceva?
Lenny: Ia... Cred c-au ajuns. Da, e masina lui Chick. Uite-o pe Babe! Buna, Babe!
Au ajuns, Meg! Au ajuns acasa. (Meg se ascunde.)
Vocea lui Babe: Lenny! Am ajuuns! Sunt libera! (Babe,24 de ani, intra exuberanta.
Are o figura angelica dar privirea-i este aspra si putin pierduta. Are o mapa roz.) Am
ajuns! (Meg sare din ascunzatoare.)Oh, Meg! Ia uite-o pe Meg! (o ia in brate) Meg!
Tu cand ai venit?
Meg: Acum. De-abia am ajuns.
Babe: Ma bucur asa de mult sa te vad! Ce bine ca esti acasa! Ce usurare! (intra
Chick)
Meg: Chick! Ce mai faci?
Chick: Buna ziua, Margaret (draga verisoara???)! Ce vant te-aduce prin
Hazlehurst?

10
Meg: Am venit acasa... (inapoi la Babe) Am venit s-o vad pe Babe.
Babe: ( o ia in brate pe Meg) O, Meg...
Meg: Ce faci tu, Babe?
Chick: Ce sa faca? Pune bete-n roate, asta face! Refuza sa coopereze cu avocatul.
Tare dragut e baiatul ala! Si ea nu vrea sa spuna nimanui cine a comis aceasta fapta
atroce! Spune intr-una ca nu-i placea fata lui Zackery...
Babe: Ia uite, Lenny mi-a adus geanta de acasa! Si saxofonul! Multumesc! (Babe
fuge la pat si-si scoate saxofonul.)
Chick: Vezi ca astazi dupa- amiaza o sa vina pe-aici avocatul tanar, si o sa vrea niste
raspunsuri clare de la tine. M-ai inteles? Gata cu incapatanarea si cu alte prostii,
Rebecca Magrath! Dac-o s-o tii tot asa, o sa te-arunce aia intr-o celula si-acolo ramai!
Babe: Meg, hai sa vezi saxofonul meu. L-am luat la mana a doua tocmai din Jackson.
Pune mana pe el. E foarte greu!
Meg: E foarte frumos. ( Se lasa liniste.)
Chick: Nu-i asa ca o s-o-nchida intr-o celula?
Lenny: Eh, nu cred ca-i chiar asa...
Chick: Ba asa e, o sa vezi! Si te lasa sa putrezesti acolo! Asadar, Rebecca draga, ce-i
vei spune tu domnului avocat Lloyd cand vine despre accidentul cu Zackery? Care
vor fi argumentele tale?
Babe: (stralucitoare) Ca nu-mi placea fata lui! Pur si simplu, nu-mi placea fata lui! Si
nici a ta nu prea-mi place, Chick ( Cocostarchick)! Asa ca, lasa-ma-n pace! Vorbesc
foarte serios! Lasa-ma naibii-n pace! Aaah! ( Babe iese spre scari. Se lasa un moment
de liniste.)
Chick: Ce? N-am vrut decat sa-i spun ca trebuie sa faca si ea un efort. Dar nu
intelege! Pur si simplu nu intelege cat de grava e situatia in care se afla! Am dreptate
sau nu? N-are nici cea mai vaga idee. Nu?
Lenny: Pare un pic confuza, asta-i adevarul.
Chick: Asta e putin spus, Lenny draga. E foarte putin spus. Si cum mai merge cariera
muzicala, Margaret? Ne tot uitam prin revistele astea cu vedete, da' nu gasim nici o
poza cu tine. (Meg merge sa-si aprinda o tigara.) N-ar trebui sa fumezi. Fumatul
provoaca cancer. La plamani. Se spune ca fiecare tigara e o doza de cancer. O doza de
moarte!
Meg: De-asta-mi si place atat de mult, Chick draga! (trage lung din tigara) Mmm!
Imi da senzatia extraordinara ca-mi controlez singura destinul! Cata forta! Cata
satisfactie! Vrei si tu un fum?
Lenny (incercand sa calmeze spiritele) : Ah, i-au salvat ficatul lui Zackery! A sunat
sora-sa si a zis ca ficatul i-a fost salvat! Ce veste buna! Nu?
Meg: Da, asta e o veste buna! Foarte buna! Am inteles ca ficatul e unul dintre cele
mai importante organe omenesti. Se spune ca acolo se duce toata rautatea omului.
Lenny: Ei, da... Pai l-au salvat. ( Suna telefonul. Raspunde Lenny.)
Meg: Ce zici de vestea asta buna cu ficatul, Gainusa draga!
Chick: Ce sa zic, e foarte bine. Si nu-mi mai spune Gainusa. (Meg incepe sa
croncane ca o gaina.) V-am spus de-atatea ori... De mii de ori v-am spus sa nu-mi
mai ziceti Gainusa!

11
Lenny: ...O, nu... Sigur, venim acum! Pa-pa! (inchide telefonul) Era Annie May.
Peekay si Buck Jr. au mancat nu stiu ce vopsea!
Chick: Oh, Dumnezeule mare! Si erau bine? N-au patit nimic, nu? N-au patit nimic,
asa-i?
Lenny: Nu stiu. Nu stiu. Hai mai repede. (catre Meg) Mergem pana alaturi.
Chick:Doamne, te rog! Te rog, Doamne, sa nu fi patit ceva! Nu-i lasa sa moara!
Doamne, nu-i lasa sa moara!! (Chick fuge spre casa urland, si Lenny dupa ea. Meg,
ramasa singura, isi termina tigara. Dupa o clipa, se aude vocea lui Babe.)
Vocea lui Babe: Pst-Pssst! (Meg se uita in jur. Babe intra incet in camera.)
Babe: A plecat?
Meg: A plecat. Peekay si Buck Jr. au mancat acuarele.
Babe: Niste idioti.
Meg: Da.
Babe: (Chick) Asta nu ne-nghite de cand ne-am mutat aici, sa stam cu bunica si cu
bunicul.
Meg: O idioata.
Babe: Da. Stii ce mi-a zis azi dimineata cand eram inca dupa gratii si nu stiam cum
sa plec de-acolo?
Meg: Ce?
Babe: Mi-a zis ca tare a mai suferit de rusine atunci cand mama...
Meg: Da, in pivnita...
Babe: A zis ca mama a facut de rusine intreaga familie si ca noua ne merge vorba in
tot Hazlehurt-ul. ( ii vine sa planga) Si pe urma a mai spus ca acum eu fac o imagine
proasta familiei, si ca trece din nou prin aceeasi situatie umilitoare ca atunci.
Meg: N-o lua in seama, Babe. Nu te mai gandi!
Babe: I-am zis „Mama a fost o stire nationala! Nationala!”. Si daca Zackery n-ar fi
fost senatorul lui peste, eu n-as fi fost nici macar una de judet.
Meg: Bineinteles.
Babe (dupa o pauza scurta) Uneori ma mai intreb...
Meg: Ce?
Babe: De ce a facut-o. De ce s-a spanzurat.
Meg: Of, habar n-am. Poate avusese o zi proasta. O zi foarte proasta. Stii cum e cand
ai o zi foarte proasta.
Babe: Si amarata aia de pisica. Ce pacat de ea.
Meg: Da...
Babe: Pun pariu ca daca tata nu ne lasa, acum ar fi trait amandoua.
Meg: Of, nu stiu...
Babe: Pentru ca dupa ce a plecat el, ea a inceput sa petreaca zile intregi stand pe
veranda aia, tragand tigara dupa tigara. Arunca scrumul pe gandaceii sau furnicile
care treceau pe langa ea.
Meg: Da... Ma rog, eu ma bucur ca a plecat.
Babe: Si statea si pisica acolo, cu ea, toata ziulica.
Meg: Doamne, ce nenorocit era.
Babe: Eu ma gandeam ca daca mama iubea pe cineva pe lumea asta, acel cineva era

12
pisica. ( ma gandeam ca mama o iubea doar pe pisica aia.) M-am inselat.
Meg: Cu dintii aia albi... Taticul a fost cel mai mare nenorocit.
Babe: Crezi? Eu nu prea-mi aduc aminte. ( Meg scoate un nor mare de fum. ) O sa
fac o limonada. Vrei si tu?
Meg: Da. ( Babe taie lamai, pune zahar, cuburi de gheata, amesteca etc pe urmatorul
schimb de replici) Babe, de ce nu vrei sa vorbesti? Adica, de ce nu spui nimanui cum
s-a intamplat cu Zackery?
Babe: Mmmm... (Pai...)
Meg: De ce? Tre' sa fi avut un motiv. Nu?
Babe: Cred ca am avut. Da.
Meg: Si care e?
Babe: Nu... Nu pot sa spun.
Meg: De ce nu? (pauza) Babe, de ce nu? Mie poti sa-mi spui.
Babe: Pentru ca... Eu... intr-un fel... protejez pe cineva.
Meg: Protejezi pe cineva? Babe! Atunci, nu tu l-ai impuscat?! Stiam eu ca n-ai fi
putut s-o faci! Stiam eu!
Babe: Nu. Eu l-am impuscat. Eu am tras in el pentru ca am vrut sa-l omor! I-am ochit
inima, dar mi-au tremurat mainile...
Meg: Am inteles...
Babe: (amestecand limonada) Sunt cat se poate de vinovata. Poate c-ar fi mai cinstit
sa-mi accept pedeapsa si sa-i las sa ma inchida.
Meg: Babe...
Babe: Nu-ti face griji pentru mine. Puscaria o sa ma ajute. O sa invat sa cant la
saxofonul asta nou. N-o sa mai traiesc cu Zackery. N-ar mai trebui s-o suport pe
cretina aia de sora-sa, care ma bate la cap toata ziua. Chiar o sa fie o usurare.
Limonada!
Meg: Multumesc.
Babe: E buna?
Meg: E perfecta.
Babe: Mie-mi place cu mult zahar. Ma duc sa-mi mai pun putin. ( Babe se duce sa-si
mai puna zahar in limonada. Intra Lenny val-vartej pe usa din spate, confuza si
exaltata).
Lenny: Se pare ca aveau vopsea doar pe maini si pe fata; dar Chick vrea cu tot
dinadinsul sa mergem la doctor. ( Lenny ia cheile de la masina de pe tejghea si vede
zaharul si lamaile imprastiate.) Babe, incearca totusi sa nu mai lasi mizerie, si ai grija
cu cutitul ala, ca e foarte ascutit. O sa ti se faca rau de la atata zahar. Hai, pa! Ma
intorc cat pot de repede.
Meg: Pa, Lenny.
Babe: Pa! ( Lenny iese) Nu stiu ce se intampla cu Lenny.
Meg: Cum adica?
Babe: „Nu mai lasa mizerie; o sa ti se faca rau; ai grija cu cutitul ala.” Se transforma
in bunica.
Meg: Zici tu?
Babe: O, da, pe zi ce trece! Stiai ca a inceput sa poarte palaria ai rupta a lui buni si

13
manusile ei de gradinarit?
Meg: Alea verzi?
Babe: Da; munceste prin gradina purtand manusile unei moarte. Inchipuieste-ti cum
ar fi sa porti manusile alea.
Meg: Saraca Lenny. Are nevoie de putina iubire in viata ei. Toata ziua munceste la
fabrica aia de caramida si il ingrijeste pe bunicul.
Babe: Da. Dar e atat de fraiera cu barbatii.
Meg: (mananca un mar) Probabil din cauza ca are ovarul ala stafidit.
Babe: ( spargand niste gheata) Ma rog, deformat.
Meg: Bunicul i-a spus intr-una de el. E numai vina lui. Batran ramolit.
Babe: Ce trist.
Meg: Doamne... Stii ce?
Babe: Ce?
Meg: Pun pariu ca Lenny nici nu s-a culcat vreodata cu un barbat. Imagineaza-ti! 30
de ani si nu si-a luat-o niciodata! ( nu si-a tras-o niciodata.)
Babe: Nu stiu ce sa zic. Poate ca totusi... si-a luat-o o data...
Meg: Serios?
Babe: Poate. Eu cred ca da.
Meg: Cum? Cand?
Babe: Pai... Ah, n-ar trebui sa spun...
Meg: Babe!
Babe: ( spune povestea rapid) Bine atunci! S-a intamplat dupa ce bunicul s-a internat
acum, a doua oara. Lenny era intr-o depresie ingrozitoare. O vedeam. Intr-o zi, ma
suna sa vin repede aici si sa aduc si aparatul de fotografiat cu mine. Cand ajung, o
gasesc pe Lenny in salon, imbracata in rochia ei albastra si purtand pe cap o peruca
veche cu bucle mari. Ma astepta in lumina soarelui care batea prin geam. Pe urma mi-
a marturisit ca vrea sa trimita fotografia la un club din ala matrimonial.
Meg: Dumnezeule!
Babe: Suflete Singure din Sud. A gasit adresa intr-o revista.
Meg: Isuse!
Babe: In sfarsit, ii fac cateva poze si le trimite. Doua saptamani mai tarziu, primeste
un colet cu o multime de fotografii ale unor barbati disponibili. Cei mai multi aratau
destul de rau, saracii. Si bineinteles ca nu-l suna pe nici unul. Dar unul dintre ei, unul
Charlie Hill din Memphis, a sunat-o!
Meg: A sunat-o?
Babe: Da. Dupa o vreme, i se pare ca e foarte amuzant la telefon si se hotaraste sa-l
cunoasca.
Meg: Serios?
Babe: Da. El a venit de vreo trei- patru ori pana aici in oras si au luat cina impreuna.
Dar la un moment dat, intr-un weekend, se ducea ea la el, in Memphis; eu cred ca
acolo s-a intamplat.
Meg: De ce crezi asta?
Babe: Pai, cand m-am dus s-o iau din statia de autobuz, a venit alergand spre mine si
m-a luat tare in brate. Plangea si suspina, credeam ca nu se mai opreste! Am intrebat-

14
o ”Lenny, ce s-a intamplat?” Si mi-a zis „Am facut-o, Babe! Pitico, am facut-o!”
Meg (in soapta): Si tu crezi ca la aia s-a referit?
Babe (tot in soapta): Cred ca da.
Meg: Mai sa fie!! (rad cu pofta)
Babe: Dar de-atunci n-a mai pomenit nimic. Mi-a mai povestit de fabrica de ghete
unde lucra Charlie si despre cat de frumos e in Memphis.
Meg: Dar ce s-o fi intamplat cu acest Charlie?
Babe: A mai venit in Hzlehurst o data. (la noi in oras) Lenny l-a dus la bunicul la
spital ca sa-l cunoasca si dupa asta s-au despartit.
Meg: Din cauza lui bunicu'?
Babe: Ea a spus ca e din cauza ovarului defect. Ca Charlie n-a vrut s-o ia de nevasta
din cauza asta.
Meg: Nu pot sa cred! Ce urat! Ingrozitor!
Babe: Da, a fost. Parea un tip de treaba- cam gras, cu parul roscat si cu pistrui, tot
timpul pus pe glume.
Meg: Hmmm, ceva nu e-n regula cu povestea asta. E ceva ce ne scapa. ( Meg se
plimba prin camera si da peste cutia de bomboane primita de Lenny) O, Doamne!
„La multi ani, Lenny! Cu drag, familia Boyle.”
Babe: Nu se poate! Azi e ziua lui Lenny!
Meg: Da.
Babe: Am uitat complet!
Meg: Si eu.
Babe: Trebuie sa-i comandam un tort mare. Stii cat de mult ii place sa-si puna dorinta
inainte sa sufle-n lumanari.
Meg: Da, hai sa-i luam un tort mare! Urias! (Dintr-o data, observand ambalajul de
pe cutia de bomboane.) O, Doamne,Chick! Ce prost gust!
Babe: Cum adica?
Meg: Hartia asta e cu flori pe ea!
Babe: ( merge sa vada) Vai de capul meu! Uite, acum sun la cofetarie si comandam
cel mai mare tort pe care-l au! Jumbo Deluxe!
Meg: Ce bun!
Babe: Pai, cred ca pot sa faca unul cam atat de mare. (arata)
Meg: Sau macar atat de mare. Sau poate chiar atat de mare. ( arata un tort foarte
mare.)
Babe: Crezi ca pot sa faca unul atat de mare?
Meg: Sunt sigura.
Babe: ( dupa un moment, ii vine o idee) Dar dac-ar fi atat de mare? ( arata un tort cat
camera) cum ar fi sa primim un tort atat de mare?!! ( Se preface ca mananca o
bucata mare de tort) Miam,miam, miam! Ce bunatate!
Meg: Hmmm- eu mai vreau o bucata! Mai dati-mi va rog o felie din tortul acesta!
( Dintr-o data se aude un ciocanit la usa.)
Vocea lui Barnette: Buna ziua! Pot sa intru?
Babe ( in soapta, lui Meg, in timp ce se asunde) Cine e?
Meg: Nu stiu.

15
Vocea lui Barnette: (ciocane in continuare) Buna ziua! Doamna Botrelle!
Babe: Of, drace! E avocatul ala! Nu vreau sa-l vad.
Meg: Hai, Babe, te rog. Va trebui sa-l vezi o data si o data.
Babe: Ba nu! ( o ia in sus pe scari) Spune-i ca am murit! Ma duc sus.
Meg: Babe! Babe, vino inapoi!
Babe: ( pe plecare) Vorbeste tu cu el, Meg. Te rog mult! Eu nu vreau sa-l vad.
Meg: Babe! Babe! Cacat! Intra! Usa e descuiata. ( Intra Barnette Lloyd, 26 de ani, cu
o servieta. E un tanar slabut, foarte inteligent, cu o intensitate aproape fanatica
atunci cand vine vorba de cazul de care se ocupa.)
Barnette: Buna ziua! Eu sunt Barnette Lloyd.
Meg: Imi pare bine. Meg Magrath, sora mai mare a lui Babe.
Barnette: A, da, va stiu. Sunteti cantareata.
Meg: Da...
Barnette: Am fost la spectacolul dumneavoastra din Biloxi. De cinci ori. In barul
acela, Greeny's parca se numea.
Meg: Da, Greeny's.
Barnette: Ati cantat foarte frumos. Era ceva atat de emotionant si de trist in glasul
dumneavoastra. Nu stiu, de parca ati fi avut o revelatie acolo, pe loc. Un soi de
viziune.
Meg: Multumesc. Sunteti foarte amabil. Acum, in ceea ce-o priveste pe Babe...
Barnette: Da?
Meg: Trebuie sa avem castig de cauza.
Barnette: Asta e intentia mea!
Meg: Sunt sigura, doar ca... ( il priveste) Sunteti foarte tanar!
Barnette: Da, asa este. Sunt tanar.
Meg: Stiti, eu sunt putin ingrijorata, domnule Lloyd...
Barnette: Barnette, va rog.
Meg: Barnette. Asa... Ma tot gandesc ca poate noi am avea nevoie de, nu stiu, cineva
cu ceva mai multa experienta. Cineva care sa cunoasca perfect legea si toate
implicatiile ei. S-o stie pana-n cele mai mici amanunte. Ale ei.
Barnette: A, aveti rezerve.
Meg: (usurata) Rezerve. Da, am ceva rezerve.
Barnette: Ma rog, sper sa va ajut cu cateva informatii: am absolvit Facultatea de
Drept primul din generatia mea. De asemenea, am facut un curs specializat (avansat)
de Drept penal la Harvard timp de trei ani. Am avut 10 pe linie la toate cursurile.
Eram fascinat!
Meg: Sunt sigura.
Barnette: Si tocmai ce am incheiat un an de lucru cu cea mai puternica firma de
avocatura din Jackson: Manchester, Wayne si Asociatii. Am fost nepretuit pentru ei.
Indispensabil. Mi-au oferit salariul dublu ca sa mai raman; dar am refuzat. Am vrut sa
ma intorc in Hazlehurst si sa-mi deschid propria firma. Si motivul meu principal este,
atentie, un razboi personal pe care-l am de dus cu numitul Zackery Botrelle.
Meg: Un razboi personal?
Barnette: Da, doamna. Chiar asa.

16
Meg: Hmmm. Razboi personal... imi place! Deci tu vrei neaparat sa te bati cu
Zackery Botrelle.
Barnette: Exact. Intre noi fie vorba, doamna, nu doar ca intentionez sa-l zbor pe
nenorocit din functie, facand publice toate manevrele lui dubioase si criminale; dar
am de gand sa-i distrug credibilitatea si integritatea morala expunand-ul ca fiind o
bruta, un huligan si un criminal. Ceea ce si este!
Meg: Dar vad ca esti pornit rau.
Barnette: Da, sunt. Va rog sa ma scuzati daca sunt prea direct. Dar, nu stiu de ce, mi
se pare ca dumneavoastra va pot vorbi deschis... Felul ala in care ati cantat... Va rog
sa ma scuzati! Sunt un bou.
Meg: Stai linistit. Calmeaza-te! Ia-o usor! Da-mi voie sa ma gandesc o clipa. ( isi
scoate o tigara, el i-o aprinde.) Cum anume ai de gand sa o scapi pe Babe? Adica, sa
nu intre la inchisoare.
Barnette: In acest moment, eu cred ca o putem scapa printr-o pledoarie pentru
legitima aparare. Sau am putea sa pledam pentru dementa temporara. Dar, si mai mult
decat atat, intentionez sa dovedesc justitiei ca numitul Zackery Botrelle a brutalizat-o
si a torturat-o pe aceasta biata femeie in asemenea hal, aducand-o in pragul disperarii,
moment in care ea a decis sa se apere singura, cu orice pret!
Meg: Bravo! Imi place!
Barnette: Desigur, in felul asta sper sa pot sparge gheata, si mai apoi sa aduc dovezi
concrete care atesta faptul ca omul acesta este o fiinta abjecta, un huligan, un terorist
si-un criminal!
Meg: Foarte bine! Suna foarte bine!
Barnette: Asta a fost, doar asa, o schema.
Meg: Si cum o sa dovedesti toata treaba asta cu Babe care a fost brutalizata? Nu vrem
sa sperjuram pe nimeni. Sa comitem sperjur. ( sa depunem marturii false.)
Barnette: Sperjur? Conform surselor mele foarte sigure, nu comitem nici un sperjur.
Meg: Adica, asta-i adevarul?
Barnette: Traim intr-un oras mic, doamna Magrath. Vorbele circula.
Meg: Asta-i adevarul?
Barnette: ( isi deschide servieta) Priviti. Este o copie dupa diagrama medicala a
doamnei Botrelle, din ultimii patru ani. Uitati-va cu atentie, daca vreti sa va
clocoteasca sangele de nervi!
Meg: ( uitandu-se pe diagrama) Poftim? Asta-i... Asta e dementa totala! E o nebunie!
Asta i-a facut el ei? Il omor! Il omor cu mana mea! Il omor si-i dau foc! Asta i-a
facut?
Barnette: ( alarmat) Ca sa va spun cinstit, nu pot spune cu certitudine ce a fost
accidental si ce nu. De aceea trebuie sa vorbesc cu doamna Botrelle. De aceea este
foarte important sa ne intalnim!
Meg: ( nebuna de furie, il impinge spre usa) Da, dar mai inainte trebuie sa vorbesc eu
cu ea. Uite cum facem: o sa iti dau un telefon. Poate te intorci un pic mai tarziu...
Barnette: Sigur, aceasta este cartea mea de vizita...
Meg: Ok. La revedere.
Barnette: La revedere!

17
Meg: Stai asa! Mai am o mica problema cu tine.
Barnette: Spuneti.
Meg: Daca esti atat de obsedat cu chestiunea ta personala incat o sa uiti de Babe? Uiti
de ea si poate chiar o arunci in gura lupilor doar ca sa ajungi la Zackery. Ce zici?
Barnette: N-as... N-as face asta.
Meg: Nu?
Barnette: Nu.
Meg: De ce nu?
Barnette: Pentru ca... pentru ca tin la ea.
Meg: Cum adica tii la ea?
Barnette: Pai, o data... mi-a dat o bucata de prajitura, intr-un bazar. Si de-atunci tin la
ea.
Meg: Bine, te cred. La revedere!
Barnette: La revedere! ( Barnette iese.)
Meg: Babe! Vino aici, te rog! Babe! ( Babe vine repede).
Babe: Ce e? Ce s-a intamplat? Am sunat la cofetarie...
Meg: Ce ti-a facut Zackery?
Babe: ... dar nu pot sa aduca tortul azi.
Meg: Te-a lovit? Spune-mi? Ti-a facut ceva?
Babe: Meg, te rog...
Meg: Spune-mi! Babe, daca nu-mi spui...
Babe: Da, m-a lovit.
Meg: De ce? De ce?
Babe: Nu stiu! Pur si simplu, a inceput sa ma urasca pentru ca nu mai radeam la
glumele lui. N-am mai putut sa rad la glumele lui asa cum faceam altadata! Si vocea
lui... Nu mai suportam sa-l aud! Ma obosea ingrozitor! Ajunsesem sa adorm cu capul
pe masa la cina cand vorbea. Spunea: „Da-mi si mie, te rog, sosul!” sau „ Friptura
( vita) asta e prea in sange!” Si dintr-o data, mi se inchideau ochii si-adormeam.
Meg: Babe, Babe, treaba e foarte serioasa, intelegi? Vreau sa te asezi aici si sa-mi
povestesti exact ce s-a intamplat inainte sa-l impusti. Asa, aseaza-te frumos si spune-
mi.
Babe: ( dupa o pauza) Ti-am mai spus ca nu pot pentru ca protejez pe cineva!
Meg: Babe, tu trebuie sa vorbesti cu cineva despre asta! Trebuie!
Babe: De ce?
Meg: Pentru ca e omenesc! Avem nevoie sa vorbim despre ce ni se-ntampla! Intelegi?
Babe: Pai... as avea nevoie sa vorbesc cu cineva...
Meg: Atunci, hai! Vorbeste cu mine! Te rog!
Babe: ( ia decizia) Bine. ( dupa ce se gandeste putin) Nici nu stiu cu ce sa incep.
Meg: Incepe cu inceputul! Hai! De la inceput!
Babe: ( dupa un moment) Tu ti-l amintesti pe Willie Jay? ( Meg neaga din cap) Fiul
cel mai mic al Corei?
Meg: A, da. Pustiul ala caruia ii dadeam maruntis si-l trimiteam dupa Cola.
Babe: Da, el e. Maica-sa vine in fiecare miercuri la noi si calca rufe. Si-ntr-o zi imi
povesteste, din intamplare, cum Willie Jay a gasit un catel abandonat, l-a luat si acum

18
nu-i mai putea desparti. Dar pentru ca nu-si mai puteau permite sa-l hraneasca si pe
el, mi-a zis ca-l va pune pe Willie Jay sa dea drumul cainelui undeva in padure.
Meg: ( incercand sa-si pastreze rabdarea) Asa...
Babe: Si pe urma eu i-am zis ca mie-mi plac foarte mult cainii si, daca vrea, poate sa-
l aduca la mine, ca o sa am grija de el. Eram si singura mai tot timpul. Zackery statea
mai mult prin Jackson, ca era nu stiu ce sesiune in senat.
Meg: Asa... ( Meg baga mana in cutia cu bomboane a lui Lenny. De-a lungul scenei
ajunge sa muste cate putin din fiecare.)
Babe: Asa ca a doua zi, Willie Jay aduce catelul. Era slab si amarat, se uita si crucis.
L-am intrebat pe Willie Jay cum il cheama, si mi-a zis ca el il striga Caine. Mie mi-a
placut numele si l-am pastrat.
Meg: (se ridica) Asa... Zi, ca te-ascult. Ma duc doar sa-mi iau niste apa. Vrei si tu?
Babe: Iham..
Meg: Deci i-ai pastrat numele- Caine.
Babe: Da. Si in fine, inainte sa plece, Willie Jay a imbratisat cainele si i-a spus:” La
revedere, Caine. Esti un caine tare bun.” Si cand am vazut asta m-am inmuiat si i-am
zis lui Willie Jay ca poate sa vina oricand sa-l vada pe Caine. Dintr-o data i sa luminat
chipul...
Meg: ( ii ofera o bomboana) Bomboana?
Babe: Nu, multumesc. In fine, timpul trece si Willie Jay vine destul de des in vizita.
Si povestim una alta, vorbim despre Caine, despre cat de gras si sanatos s-a facut, si
lucrurile au incep sa se lege... Stii tu.
Meg: Nu, nu stiu. Ce sa se lege?
Babe: Sa se lege... Sa se aprinda... Sa facem sex, adica!
Meg: Babe, stai putin!- Willie Jay e un pusti. E un baietel. Atat de inalt. E atat de
inalt!
Babe: Nu! Nu, nu! E mai inalt acum! Are 15 ani acum. Tu ti-l amintesti de cand avea
sapte sau opt.
Meg: Oricum ar fi- 15 ani!
Babe: Stiu, Meg! Crezi ca nu stiu? De ce crezi ca nu vreau sa spun nimic nimanui? I-
as strica viitorul!
Meg: Ma uimesti, Babe! Sunt pur si simplu socata!
Babe: Eram atat de singura! Si el era atat de bun! Doamne, cat de buna era! N-am
facut-o niciodata atat de bine! Mergeam in garaj si...
Meg: M-am prins! Gata, mi-e clar! Acum, hai inapoi la poveste. La ziua de ieri cand
l-ai impuscat pe Zackery.
Babe: Bine... Stai sa vad... Willie Jay tocmai terminase... Adica dupa ce...
Meg: Da! Asaaa!
Babe: Stateam amandoi pe veranda si ne jucam cu Caine. Si, dintr-o data apare
Zackery de dupa coltul casei. M-am speriat rau, pentru ca eu il stiam plecat la birou,
si el hop!, de dupa colt. In fine, il ia la rost pe Willie Jay :”Hei, baiete, tu ce cauti
aici?”, la care eu zic „Nu cauta nimic. Du-te acasa, Willie Jay!” Dar inainte sa faca o
miscare, Zackery ii si trage una peste fata, il tranteste jos de pe veranda, si saracul de
el isi loveste bratul de asfalt. Pe urma-i zice „ Sa nu te mai prind ca pui piciorul pe

19
aici ca te ia mama dracului! Te spintec daca te mai prind!” Willie Jay incepe sa
planga, lacrimile ii curg siroaie pe obraji, se ridica repede si o ia la fuga, cu Caine
dupa el. Pe urma, nu-mi aduc aminte foarte clar ce a fost; ia sa vedem... M-am dus in
sufragerie, am scos pusca pentru hoti pe care o tinea intr-un sertar... Pe urma, mi-am
pus teava in ureche. Da, asta am facut. Voiam sa ma impusc in cap! Era gata s-o fac!
Dar aud usa din spate cum se tranteste si nu stiu de ce, ma gandesc la mama. La cum
s-a spanzurat. Deci sunt cu pusca la tampla, gata sa ma omor si-mi dau seama ca de
fapt, nu vreau sa ma omor! Si ma gandesc ca poate nici ea n-a vrut. Poate voia sa-l
omoare pe el. Asa cum si eu voiam sa-l omor pe el. Voiam sa-l omor pe Zackery, nu
pe mine! Pentru ca eu... eu vreau sa traiesc! Asa ca am asteptat sa vina in sufragerie.
Am rdicat pusca si-am apasat pe tragaci! I-am tintit inima, dar am nimerit in stomac.
( dupa o pauza) Acum mi se pare amuzant ca am reusit sa fac asta!
Meg: Ai facut foarte bine! Foarte bine c-ai facut-o!
Babe: Da...
Meg: Babe, te rog, vorbeste cu Barnette Lloyd. Vorbeste cu el si vezi cum ne poate
ajuta.
Babe: Ce-o sa se-ntample cu Willie Jay?
Meg: ( merge spre telefon) O sa fie bine. Tu sa-i spui avocatului tot ce mi-ai spus
mie. ( formeaza numarul de pe cartea de vizita) El o sa fie de partea ta.
Babe: Nu, Meg! Opreste-te! Te rog, nu-l suna! Nu! E prea ingrozitor! ( alearga si ia
telefonul din fata lui Meg, care ramane cu receptorul in mana.)
Meg: Babe! (Babe baga partea ei de telefon in frigider.)
Babe: Nu pot sa-i povestesc unui strain viata mea intima. Nu pot!
Meg: Babe, tu singura ai spus ca vrei sa traiesti, nu?
Babe: Da, asa am spus. ( scoate telefonul din frigider si i-l da lui Meg) Uite si
cealalta bucata. (Babe se duce si se aseaza la masa. Meg duce telefonul pe tejghea.
Babe pescuieste o felie de lamaie din paharul ei si incepe s-o mestece.) Meg.
Meg: Da.
Babe: Am sunat la cofetarie. O sa aduca tortul lui Lenny maine la prima ora. Mai
devreme nu s-a putut.
Meg: Bine.
Babe: Le-am spus sa scrie pe el „La multi ani Lenny- cu o zi mai tarziu” Ti se pare
ok?
Meg: ( la telefon) E foarte bine.
Babe: Chiar l-am comandat pe cel mai mare. Cu ciocolata, crema alba si fructe de
padure intregi. Crezi ca o sa-i placa?
Meg: (formand numarul) Da, sunt sigura. O sa-i placa la nebunie.
Babe: Sper.

HEBLU- Finalul Actului I

Actul II

20
 Se aprinde lumina. Este seara aceleiasi zile. Valiza lui Meg a fost dusa sus.
Saxofonul lui Babe a fost scos din geanta si montat. Babe si Barnette stau la masa de
la bucatarie. Barnette scrie si isi verifica notitele cu pasiune si minutiozitate. Babe,
imbracata mai lejer, mananca fulgi de ovaz dintr-un castron.

Barnette: ( Pentru sine) Mmmm- aha! Da, da, da! Pai, e bine, avem un punct bun de
pornire . Dar este doar o ipoteza! Va fi greu, aproape imposibil de dovedit! Da, dar...
Da, intr-adevar... Mda, da...
Babe: Sigur nu vreti niste fulgi de ovaz?
Barnette: Poftim? Nu, nu. Nu, multumesc. Ia sa vedem, unde-am ramas...
Babe: L-am impuscat pe Zackery.
Barnette: ( verificand cu notitele sale) Corect. Asa este. Tocmai ce ati apasat pe
tragaci.
Babe: Credeti ca Willie Jay ar putea fi exclus din povestea asta?
Barnette: Este de preferat sa fie cat mai exclus cu putinta.
Babe: Bun.
Barnette: ( In cele ce urmeaza, Barnette va fi cu ochii doar pe Babe.) Asadar, tocmai
l-ati impuscat pe numitul Zackery Botrelle, ca urmare a comportamentului sau abuziv
si al presiunilor psihice- mai departe?
Babe: Dupa ce l-am impuscat, am pus arma pe bancuta de la pian si m-am dus la
bucatarie sa fac o limonada.
Barnette: Limonada?
Babe: Da, muream de sete. Aveam gura uscata.
Barnette: Si pentru a va potoli setea asta care va sufoca si care va impiedica sa
soateti sunete sau cuvinte, v-ati dus repede la bucatarie sa faceti o limonada.
Babe: Da. Am facut-o exact asa cum imi place mie, cum mult mult zahar si multa
lamaie- cred ca am pus vreo 10. La sfarsit, am pus doua tavite de gheata si am
amestecat totul cu o lingura de lemn.
Barnette: Si pe urma?
Babe: Pe urma, am baut trei pahare pline, unul dupa altul. Erau niste pahare mari,
cam asa de mari. Si deodata, a inceput sa ma doara stomacul. Cred ca de la atatea
lamai acre. (acritura)
Barnette: Da, posibil.
Babe: Si pe urma... m-am sters la gura cu mana, asa... ( demonsteaza)
Barnette: Aha...
Babe: Ca sa iau apa care-mi ramasese acolo dupa ce am baut...
Barnette: Inteleg...
Babe: Si l-am strigat pe Zackery. Am zis „Zackery, am facut niste limonada. Iti pun si
tie un pahar?”
Barnette: A raspuns? Ati auzit vreun raspuns venind de la el?
Babe: Nu, n-a raspuns.
Barnette: Si ce-ati facut?
Babe: I-am turnat si lui un pahar si i l-am dus.

21
Barnette: L-ati dus in sufragerie.
Babe: Da. Si era acolo, intins pe covor. Se uita la mine si parca voia sa-mi spuna
ceva. Ii zic „Ce?... Limonada?... Nu vrei? Atunci, vrei o Cola?” Dupa care mi-am dat
seama ca incerca sa-mi spuna sa sun la spital. Asa ca m-am dus repede si am sunat la
spital. Le-am dat numele, adresa si le-am spus ca sotul meu zace impuscat pe covor,
intr-o baie de sange. ( si langa el e o balta de sange.) (Babe face o pauza, lasandu-l
pe Barnette sa-si termine notitele.) Presupun ca asta n-o sa dea bine deloc.
Barnette: Ce?
Babe: Ca mi-am facut limonada inainte sa sun la spital.
Barnette: Nu... neaparat.
Babe: Cred ca, pe langa faptul ca mi-era foarte sete, am facut limonada pentru ca mi-
era foarte frica sa anunt autoritatile. Chiar cred ca mi-a fost frica sa nu vada ca am
incercat sa-l impusc. De fapt, sa nu vada ca l-am impuscat, si sa ma acuze de crima si
sa ma bage la inchisoare.
Barnette: Da, e de-nteles.
Babe: Cred ca asta a fost. De fapt, nu. Nu. Sigur asta a fost! Asta s-a intamplat,
pentru ca, uite, sunt pe cale sa infund Inchisoarea Judeteana. Da! Sunt in pragul unei
mari nenorociri! Si sunt atat de singura...
Barnette: Stati putin! Luati-o usor! Nu e cazul sa va ingrijorati sau sa disperati. Va
rog! ( se privesc un moment) Tot ce trebuie dumneavoastra sa faceti este sa-mi dati
toate informatiile despre incident, pentru raportul medical. Ganditi-va doar la asta!
Nu va faceti probleme, doamna Botrelle, avem o cauza solida! ( un caz solid.)
Babe: Va rog, nu-mi mai spuneti doamna Botrelle.
Barnette: In regula.
Babe: Ma cheama Becky. Cei din familie imi zic Babe, dar numele meu este Becky.
Barnette: In regula, Becky. ( se privesc indelung)
Babe: Sigur n-ai facut liceul aici?
Barnette: Nu, am fost la un internat.
Babe: Doamne, da'-mi pari foarte cunoscut.
Barnette: Da... Nu stiu daca va mai amintiti, dar ne-am cunoscut o data.
Babe: Serios? Cand?
Barnette: La targul de Craciun de-acum doi ani. Aveati o taraba cu prajituri, placinte
si bomboane.
Babe: A, da! Ti-am dat o prajitura cu portocala!
Barnette: Exact.
Babe: Exact! Si am vorbit putin. Am vorbit despre ingerasul ala mare de la intrare.
Barnette: Chiar va amintiti!
Babe: Cum sa nu? Erai mai slab decat esti acum.
Barnette: Da... Sunt surprins ca va amintiti! ( Ce surpriza ca va amintiti!)
(Suna telefonul.)
Babe: (Ducandu-se sa raspunda.) Ce coincidenta, nu? Ca o pleasca! Nu? ( raspunde
la telefon) Alo... Buna, Lucille... Da? Serios?... Bine. A, Lucille, stai putin! Stii
cumva daca s-a intors Caine?... A, am inteles... Bine, da-mi-l... ( dupa o pauza
scurta) Alo, Zackery?... Ce faci?... Aha...Asa... A, imi pare rau... te rog, nu tipa!...

22
asa... Aham... Ce sa fac? Nu, nu pot sa vin... Pentru ca, in primul rand, n-am masina.
Au luat-o Lenny si Meg si s-au dus sa-l vada pe bunicul... Poftim?... A, da?... Da?...
Serios?... Si eu am un avocat, si e chiar aici langa mine! Mi-a construit o pledoarie
foarte solida! ( o aparare solida.)... Ce? Stai putin. ( lui Barnette) Vrea sa vorbeasca
cu tine. Zice ca are dovezi incontestabile care ma vor condamna pentru tentativa de
omor cu premeditare.
Barnette: (cu dezgust) Minte! Minte ca sa ne descurajeze! Da-mi telefonul! ( ia
receptorul si dintr-o data devine calm si bland) Alo? Barnette Lloyd ma numesc si o
reprezint pe doamna B... pe Becky... Desigur, domnule Botrelle, as fi mai mult decat
bucuros sa verific dovezile incontestabile de care vorbiti... In regula, am sa vin chiar
acum. La revedere. ( inchide telefonul)
Babe: Ce-a zis?
Barnette: Vrea sa ma duc pana la spital, sa vad nu stiu ce dovezi. Mie-mi pare
suspecta toata treaba asta!
Babe: Ah! Nu-i asa ca are o voce ingrozitoare? O urasc! Nu mai pot s-o aud!
Barnette: Ia stai putin!
Babe: Ce?
Barnette: Am o idee. De-acum inainte eu voi face legatura intre voi doi. Daca
doresti, pot refuza sa-i mai vorbesti direct.
Babe: Bine... Asa am sa fac..
Barnette: ( incepe sa-si stranga totul in servieta) Ma duc repede pana acolo sa
vedem ce mizerii mai nascoceste.
Babe: Barnette.
Barnette: Da.
Babe: Ce e cu razboiul asta? Al tau cu Zackery.
Barnette: Aaa- e complicat. E o chestiune foarte complicata.
Babe: Inteleg.
Barnette: I-a distrus viata tatalui meu. I-a luat slujba, casa, sanatatea, demnitatea.
Nu-mi place sa vorbesc despre asta.
Babe:Imi pare rau. Voiam doar sa-ti spun ca... Sper sa castigi!
Barnette: Multumesc.
Babe: Cred ca e important sa castigi un razboi pe care-l duci de-atatia ani.
Barnette: Da... Ma duc.
Babe: Da, sigur. Sa-mi spui cum a fost.
Barnette: Da. O sa te anunt cat pot de repede.
Babe: Multumesc.
Barnette: La revedere, Becky.
Babe: La revedere, Barnette. ( Barnette iese. Babe se uita prin casa, apoi se duce si-
si deschide valiza. Isi scoate bigudiurile si o perie de par. Se piaptana.) La revedere,
Becky. La revedere, Barnette. La revedere, Becky. Oooh. ( intra Lenny furioasa. Pe
scena ce urmeaza, Babe isi pune parul pe bigudiuri.) Buna, Lenny!
Lenny: Buna.
Babe: Unde e Meg?
Lenny: S-a oprit la magazin sa cumpere nu stiu ce.

23
Babe: Ce mai face bunicul?
Lenny: ( ia castronul cu ovaz al lui Babe) E foarte bine! E minunat! N-a fost in viata
lui mai bine!
Babe: Lenny, ce ai? Ce s-a intamplat?
Lenny: Meg! Imi vine s-o strang de gat! Pur si simplu!
Babe: Ce-a facut?
Lenny: A mintit! L-a mintit cu nerusinare pe bunicul pe patul de spital! I-a indrugat
tot felul de prostii!
Babe: Ce i-a spus?
Lenny: In primul rand, i-a spus ca a incheiat un contract cu o casa de discuri si o sa-si
lanseze marele album in curand, cu ea pe coperta, mancand un ananas sub un palmier.
Babe: Lenny, dar poate ca asa e! Nu crezi c-ar putea fi adevarat?
Lenny: Babe, a stat in locul asta azi la pranz si mi-a marturisit ca tot anul trecut a
facut arhiva pentru o companie de hrana pentru caini.
Babe: O, saraca!
Lenny: Si i-a mai spus ca peste doua saptamani o sa fie invitata la Johnny Carson
Show. Peste doua saptamani!!! Bunicul are televizor in camera! Iti dai seama cat de
dezamagit o sa fie! ( cat o sa sufere!)
Babe: Doamne Dumnezeule! (Vai de mine!)
Lenny: (tranteste ceainicul pe aragaz) Si i-a mai spus ca n-a venit de Craciun cu
banii trimisi de el, pentru ca era fix in mijocul unor filmari pentru un super-mega
blockbuster (film), de milioane de dolari, si ca era foarte stresata.
Babe: Dumnezeule!
Lenny: Filmul are premiera in primavara asta. Se numeste: „ Cantareata in fabrica de
pantofi”. Dar ea are rolul principal mai mic, nu pe ala mai mare!
Babe: (rade) Doamne Dumnezeule!
Lenny: Fierb! Nu mai pot! Fierb!
Babe: Cateodata face asa niste lucruri ciudate.
Lenny: (incet, ridicand cutia de bomboane de pe jos) Cine a mancat bomboanele
astea?
Babe: ( ezitand) Meg.
Lenny: Singurul cadou pe care l-am primit azi, si uite ce face! Nu pot sa cred! A
muscat din fiecare si pe urma le-a pus la loc! Bineinteles!
Babe: Lenny, hai, te rog...
Lenny: Nu mai pot! Ma scoate din sarite! Ma scoate din minti! Ea a fost intotdeauna
cea mai dezordonata- s-a apucat de fumat si de baut la 14 ani, nu lua niciodata note
mari, nu era in stare sa-si faca patul in care dormea! Si totusi, a obtinut intotdeauna
orice si-a dorit! Ea a facut cursuri de canto si de dans; a avut rochie nou-nouta,
cumparata din magazin, la balul de absolvire. Tu mai stii ca doar ea avea doisprezece
clopotei la vestuta, iar noi aveam cate trei? De ce?! De ce o lasa bunica doar pe ea sa-
si coasa doisprezece clopotei aurii pe vestuta, si pe noi doar cate trei?!!
Babe: ( care a mai auzit acest discurs) Nu stiu! Poate ea nu facea atata zgomot cu ei!
Lenny: Nu mai pot! Ma innebuneste! O urasc! Asta e!
Babe: Lenny, nu mai spune asta! Nici pentru ea n-a fost usor. Pana la urma, ea a

24
gasit-o pe mama.
Lenny: Da, ea a gasit-o pe mama. Asta a fost scuza ei!
Babe: Dupa ce a gasit-o, a inceput sa faca tot felul de chestii ciudate.
Lenny: Cum ar fi?
Babe: Niste lucruri pe care nu ti le-am spus niciodata.
Lenny: Ce fel de lucruri?
Babe: Pai, de exemplu, pe vremea cand mergeam la biblioteca, Meg se uita tot timpul
intr-o carte mare, cu coperti negre, care se numea „Boli ale pielii”. Avea cele mai
ingrozitoare poze. Cu nasuri care putrezeau sau ochi care ieseau din orbite si cadeau
pe fetele oamenilor, cu bube si rani deschise pe toate partile corpului.
Lenny: (incercand sa-si toarne cafea) Gata, ajunge!
Babe: In fine, se forta sa se uite ore in sir in cartea asta. La fel, se uita la afisul ala
mare cu copii invalizi, de la farmacie. Stii tu, ala unde zice sa donezi 10 centi. Meg se
oprea si se uita lung la fetele lor si la picioarele lor taiate- pe urma scotea 10 centi si-
si cumpara o inghetata pe care o dadea gata instantaneu. Imi spunea „Vezi? Pot sa
rezist! Pot sa rezist foarte bine!”
Lenny: Groaznic.
Babe: Spunea ca nu vrea sa fie un om slab. Cred si eu, la cate nopti a plans in perna.
Lenny: Doamne. ( dupa o pauza) Dar cred ca trebuie sa fii un om foarte rece ca sa
faci ce i-a facut ea lui Doc Porter.
Babe: ( exasperata) Of, la naiba! N-a fost vina lui Meg! De cate ori sa-ti spun?! N-
am inteles niciodata de ce lumea a invinovatit-o pe Meg! A fost nenorocirea aia de
uragan care a ras tot, acoperisul a cazut pe piciorul lui Doc. N-a fost vina ei.
Lenny: Nu! Meg refuza sa iasa din casa! Jim Craig si ceilalti prieteni ai lui Doc
incercau sa-i evacueze pe toti, dar Meg a refuzat! A vrut sa ramana pentru ca i se
parea ca un uragan e, nu stiu, prilej de distractie. Si toata lumea spunea ca-l momea
pe Doc sa ramana acolo cu ea. Ii spunea ca se marita cu el daca sta.
Babe: ( dand inapoi dupa aceasta informatie) Dar ce, el nu putea sa judece pentru el?
Putea sa plece.
Lenny: Dar n-a plecat. Pentru ca... pentru ca o iubea pe ea. Pe urma s-a prabusit
acoperisul, si in timp ce-l scoteau pe Doc de-acolo, Meg a plecat. L-a lasat acolo ca
sa plece in California, sa-si faca o cariera. Mi se pare rusinos. Piciorul i s-a vindecat
abia dupa un an si si-a lasat balta si cariera medicala. Spunea ca s-a saturat de spitale.
Ce trist! Nu incapea nici o indoiala ca va fi doctor.
Babe: Nu stiu... Nu e locul meu sa vorbesc pentru ca nu stiu tot. (pauza) Pari obosita.
Lenny: Sunt.
Babe: Cica femeile au nevoie de mult fier... ca sa nu simta oboseala.
Lenny: Ce contine fier? Ficatul?
Babe: Da, ficatul. Si niste vitamine. ( dupa un moment, intra Meg. Are o sticla de
whisky pe jumatate goala si un ziar. Poarta o rochie inchisa la culoare, ghete negre
si o palarie. Se lasa liniste.)
Meg: Salutare!
Babe: (jucandu-se cu parul) Salut, Meggy! ( Lenny isi soarbe cafeaua in liniste)
Meg: ( ii da ziarul lui Babe) Poftim ziarul!

25
Babe: Mersi. ( il deschide) Uite-aici, chiar pe prima pagina. (Meg isi aprinde o
tigara.) Unde e foarfeca, Lenny?
Lenny: Vezi in sertarul din mijloc.
Babe: Buun. (Babe ia foarfeca si un lipici si decupeaza incet un articol.)
Meg: ( dupa cateva momente in care se aude doar foarfeca) Bine, draga! Am mintit!
Am mintit, e bine? Nu ma puteam opri... imi tot veneau povestile alea-n cap! Cand
am vazut cat de obosit si de bolnav e, le-am lasat sa curga! Voiam sa-l vad macar
zambind. Pur si simplu, n-am vrut sa stau si sa ma uit lung la el, cu o moaca trista si
plina de compasiune! N-am vrut!
Babe: Of, Meg, dar el chiar e bolnav, saracul...
Meg: E atat de slab si de palid- parca s-a topit de tot!
Lenny: ( intorcandu-se brusc spre Meg) Tot n-ar fi trebuit sa-l minti! Nu-i corect sa
spui asemenea minciuni...
Meg: Asa, si crezi ca nu stiu? Crezi ca nu m-am gandit? Imi vine sa-mi dau pumni de
cate ori il mint. Ma simt neputincioasa. Pe urma trebuie sa fac vreo trei- patru belele,
ca sa ma urasca si sa fim chit. Bosorog nemernic!
Lenny: Hei, nu-i mai spune asa! Esti nerecunoscatoare. A facut tot ce-a putut ca sa
simtim ca suntem o familie, ne-a iubit ca pe proprii lui copii. Si-a dorit sa ne fie bine.
Atat si-a dorit!
Meg: Ma rog... Cateodata ma-ntreb ce ne-am dorit noi.
Babe: ( duce articolul decupat si lipiciul langa valiza.) Eu mi-am dorit o herghelie de
cai albi care sa duca sicriul mamei la groapa. ( Lenny si Meg au un schimb de
priviri.) Lenny, mi-ai luat si albumul de-acasa?
Lenny: Da, cred ca e undeva la fund, sub pijamale.
Babe: L-am gasit!
Lenny: Nu-nteleg de ce vrei sa pastrezi toate articolele astea despre momentele negre
ale vietii tale. Chiar vrei sa ti le-amintesti asa bine?
Babe: ( lipeste artcolul in album.) Nu stiu. Cred ca da, vreau sa mi le-amintesc
corect. Gata! ( mai rasfoieste albumul) Uite, o poza de la nunta mea!
Meg: Ia sa vedem. ( Babe aduce albumul la masa. Toate trei se uita la el.)
Lenny: Doamne, zici ca aveai 12 ani.
Babe: Mda... aveam 18.
Meg: Zambeai, Babe. Erai fericita?
Babe: (rade) Eram beata de la atata sampanie, asta e sigur! ( dau pagina)
Lenny: Uite-o pe Meg cand canta la Greeny's!
Babe: Mi-ar placea atat de mult sa mai canti acolo!
Lenny: Esti asa de frumoasa!
Babe: Da, esti foarte frumoasa.
Meg: Ei, rahat! Nu sunt...
Lenny: Ce faci, plangi?
Babe: O, Meg...
Meg: Nu plang...
Babe: Da pagina repede, sa nu mai planga.
Lenny: Uite-l si pe tata.

26
Meg: De unde ai poza asta, Babe? Am crezut ca ( mama) le-a ars pe toate.
Babe: Nu mai stiu. De pe-aici...
Lenny: Ce scrie acolo?
Babe: Scrie „ Jimmy- vesel la plaja- 1952”.
Lenny: Uitati-va ce zambet avea!
Meg: Cu dintii aia albi! Iisuse! Gata, da pagina! Mai rau de-atat nici ca se poate.
( Dau pagina. Se lasa liniste.)
Babe: Mama si pisica ei.
Lenny: Da pagina...
Babe: Pisica aia galbena. Pun pariu ca daca nu spanzura si pisica inainte sa se
spanzure ea, n-ar fi fost o stire de importanta nationala. ( n-ar fi aparut in presa din
toata tara.)
Meg: ( dupa un moment) De ce vorbim despre asta?
Lenny: Ai dreptate. A fost un infern. Mi-aduc aminte cum stateam toate trei pe
canapea in ziua inmormantarii, imbracate in costumasele de catifea neagra.
Plansesem toata dimineata.
Babe: Am dat gata un pachet intreg de servetele.
Meg: Si bunicul a zis ca ne scoate la micul dejun. Mai stiti? Zicea sa nu mai plangem
ca mergem sa mancam inghetata de banane la micul dejun.
Babe: Da, asa e- inghetata de banane!
Meg: Lenny avea 14 ani, dar el tot credea ca asta o sa ne consoleze cel mai bine.
Babe: Ne-a zis sa mancam cat putem de multa! Numai eu am mancat vreo cinci.
Meg: Si ni se facuse atat de rau...
Lenny: Da!
Meg: ( razand) Lenny era verde la fata...
Lenny: Mi-era atat de rau!
Babe: Bunica era furioasa!
Lenny: Da, exploda de nervi!
Meg: Si bunicul se incapatana sa ne inveseleasca cu inghetata lui de banane, iar noua
ni s-a facut rau si-am vomitat in coroanele de flori.
Babe: Da, eu am fost aia! Am vomitat in coroanele de flori. Ce rusine...
Lenny: ( razand) Babe...
Babe: ( imbratisandu-si surorile) O, Lenny! O, Meg!
Meg: Ma bucur ca m-am intors!
Lenny: Hei, am o idee!
Babe: Ce?
Lenny: Hai sa jucam carti!
Babe: Da, hai!
Meg: Bine.
Lenny: A, ce bine! O sa fie ca atunci cand ne jucam hearts (cupe???) toata noaptea.
Babe: Da! ( se ridica) O sa fac niste floricele si lapte cu cacao...
Meg: (se ridica) Unde e cratita aia mare pentru floricele?
Lenny: (se ridica) I sa vedem! Aveam un pachet de carti pe-aici pe undeva...
Babe: Sper sa-mi aduc aminte regulile. Alea de cupa erau bune sau rele?

27
Meg: Rele, cred. Nu, Lenny?
Lenny: Da. Alea de cupa sunt rele, iar Sora Neagra e cea mai rea.
Meg: A, da, da! Sora Neagra e dama de pica.
Babe: ( isi aminteste) Si pica e cartea neagra care nu seamana cu labutele de caine?
Meg: ( dupa un moment) Da. Si ea valoreaza o gramada de puncte.
Babe: Si punctele sunt rele parca?
Meg: Exact. O sa tinem scorul pe hartie. ( suna telefonul)
Lenny: In sfarsit, le-am gasit!
Meg: Raspund eu...
Lenny: Doamne, sunt antice cartile astea!
Babe: Ia sa vad!
Meg: Alo?... Nu, Meg Magrath e la telefon...Doc. Ce mai faci?... Da? Bravo... Unde
esti?... Da, cum sa nu... Haide... Da, sigur se poate... Hai... Bine. Pa. (inchide
telefonul) Era Doc Porter. Era la barul din capatul strazii. Vine pana aici.
Lenny: Vine acum?
Meg: Da, a zis ca ar vrea sa ma vad.
Lenny: Aha. ( dupa o pauza) Pai si mai joci?
Meg: Nu cred.
Lenny: Bine. ( Lenny incepe sa amestece cartile in timp ce Meg isi aranjeaza parul.)
De fapt, Hearts n-o sa fie la fel de amuzant in doi jucatori.
Meg: Imi pare rau; poate dupa ce pleaca Doc, ma bag si eu.
Lenny: Stiu cum facem! Daca vrea si Doc sa se bage, putem sa jucam un bridge.
Meg: Nu cred. Nu i-a placut niciodata sa joace carti. Poate ca o sa iesim pe undeva.
Lenny: ( lasa cartile din mana; Babe le ia) Meg...
Meg: Da?
Lenny: Doc e barbat insurat acum.
Meg: Stiu. Mi-ai zis.
Lenny: Ok. Daca stii, atunci e bine. Daca stii atunci e bine...
Meg: ( dichisindu-se) Da, stiu. Si nevasta-sa face oale.
Babe: Cate carti impart pentru fiecare?
Lenny: (se ridica de la masa) Scuze.
Babe: Pe toate sau cum?
Lenny: Meg? Pot sa... Pot sa te intreb ceva? ( Babe incepe sa imparta cartile)
Meg: Ce?
Lenny: Am tot vrut sa te intreb...
Meg: Ce? ( Nefiind capabila sa spuna ce voia sa spuna, Lenny se duce si ia cutia cu
bomboane.)
Lenny: De ce-a trebuit sa musti cate putin din fiecare bomboana si pe urma sa le pui
inapoi in cutie?
Meg: A, pai, le cautam pe alea cu alune.
Lenny: Pe alea cu alune.
Meg: Da.
Lenny: Dar nu exista cu alune! Sunt bomboane cu creme diverse ( asortate)! Deci nu
puteau avea alune, ci creme! Diverse! (Asortate!)

28
Meg: A.
Lenny: De ce nu te-ai uitat pe cutie? Uite, scrie-aici foarte clar, „Creme diverse”, nu
alune! Iar asta a fost cadoul meu primit de ziua mea! Singurul cadou primit de ziua
mea! Singurul!
Meg: Imi pare rau. O sa-ti iau alta.
Lenny: Dar nu vreau alta! Nu despre asta e vorba!
Meg: Atunci despre ce?
Lenny: Nu stiu, e... E... E vorba de faptul ca n-ai nici un pic de respect fata de
proprietatea altuia! Tu iei tot timpul ce vrei tu! Uite-asa! Mai tii minte cand tu aveai o
gramada de clopotei cusuti la vestuta, iar eu si Babe aveam cate trei de caciula?!
Meg: Iisuse Cristoase, iar incepi cu clopoteii aia?
Lenny: Ce? A fost un exemplu! Un exemplu foarte bun despre cum tu faci
intotdeauna numai ce-ti convine!
Meg: Haide, Lenny! Te-ai suparat ca a sunat Doc!
Lenny: Da' cine-a spus ceva de Doc? Am spus eu ceva de el? Crezi ca din cauza lui
m-am suparat? Nu, draga mea. Am renuntat demult sa ma mai supar din cauza ta si-a
tuturor barbatilor din viata ta!
Meg: ( se infurie) Uite ce e, n-am nevoie sa-mi spuna cineva cati barbati am avut!
Da, am avut cu nemiluita! Dar nu e vina mea ca tu n-ai avut nici unul! Sau, ma rog,
doar pe ala din Memphis!
Lenny: ( se opreste) Poftim? Care ala din Memphis?
Meg: ( incet) Cel despre care mi-a povestit Babe. De la... clubul ala...
Lenny: Babe!!!
Babe: Meg!!!
Lenny: Cum ai putut?!! Te-am rugat sa nu spui nimanui! Doamne, ce rusine! Cum ai
putut?! Cui i-ai mai spus? Ai mai spus cuiva?
Babe: ( intra peste ea, lui Meg) Gura sparta ce esti!!!
Meg: (sare si ea) Cum adica?!! Nu mi-ai zis sa nu zic nimic!
Babe: Da' tu nu poti sa gandesti singura?!! ( Spre Lenny) Nu, n-am mai spus nimanui.
Si fata de Meg, pur si simplu mi-a scapat! M-a luat gura pe dinainte!
Lenny: Da? Cum e posibil? A facut picioare si a plecat?
Babe: Iarta-ma, Lenny! Te rog, iarta-ma!
Lenny: Niciodata n-o sa mai am incredere in tine! Niciodata!
Meg: ( furioasa, aparand-o pe Babe) Pentru numele lui Dumnezeu, Lenny! Ne
faceam griji pentru tine! Ne gandeam cum sa te ajutam sa fii fericita!
Lenny: Fericita! Fericita! N-o sa fiu niciodata fericita!
Meg: Pai, n-o sa fii, daca ramai infirmiera lui bunicu toata viata!
Babe: Meg, taci!
Meg: Nu pot! Sunt sigura ca nu te-ai mai intalnit cu tipul ala din cauza lui bunicu'.
Lenny: Cum... Babe nu ti-a spus si restul povestii...
Meg: Ce? Cu ovarul stafidit?
Babe: Meg!!!
Lenny: Babe!!!
Babe: Am amintit si de asta...

29
Meg: Dar tot nu cred o iota din toata povestea asta!
Lenny: Ma doare undeva ce crezi sau nu crezi tu! Ti-e usor sa vorbesti! Cu tot cardul
de barbati care te-au curtat! Dar eu am un ovar subdezvoltat si n-o sa pot sa fac copii
si acum imi cade si parul intr-una! Ce barbat sa ma iubeasca pe mine? A, zi cine?
Meg: O gramada de barbati!
Babe: Da, o gramada! O gramada!
Meg: Bunicul e singurul care crede altceva!
Lenny: Da, pentru ca nu vrea sa ma vada ca sufar! Nu vrea sa ma vada plangand,
respinsa si umilita!
Meg: Lenny, serios acuma! Inceteaza cu patetismele astea! Ma enerveaza la culme sa
te vad cum stai asa si-ti plangi de mila! Spune-mi sincer, chiar i-ai spus totul tipului
din Memphis? L-ai intrebat ce parere are?
Lenny: ( izbucneste in plans) Nu! Nu l-am intrebat! Pentru ca n-am vrut sa ma lase...
( sa nu ma mai vrea.)
Meg: Lenny!
Lenny: (furioasa) Nu mai vorbi cu mine! Gata! Nu mai vreau sa vorbesti cu mine!
Imi vine sa vomit! Doamne, nu vreau sa vomit! ( Lenny iese plangand)
Meg: Ai vazut? Ai vazut? Nici macar nu l-a intrebat ce parere are despre cacatul ala
de ovar!
S-a despartit de el din cauza lui bunicu'! Bosorog imbecil!
Babe: Meg, taci din gura! De ce-ai facut-o sa planga? Nu suport cand o faci sa
planga! ( Babe se duce dupa Lenny) Lenny! Lenny! ( Meg se duce sa-si puna un
pahar si aprinde o tigara.)
Meg: Ma simt ca un cur! ( Meg se aseaza, fumeaza si bea whisky. Se aude o bataie in
usa. Se aranjeaza inca putin si merge sa deschida. Intra Doc.)
Doc: Buna, Meggy.
Meg: Doc. Uite-l si pe Doc.
Doc: ( dupa o pauza) Te-ai intors, Meggy.
Meg: Da, m-am intors. M-am intors pentru problema lui Babe.
Doc: Da, asa e. Ea cum e?
Meg: Bine. Ma rog, binisor. Asa si-asa. ( Doc da in cap.) Bei ceva?
Doc: Ce ai pe-aici?
Meg: Whisky.
Doc: Nu-mi spune ca Lenny are o ascunzatoare secreta.
Meg: Nu. Am fost eu la magazin. ( Meg ii aduce un pahar si toarna pentru amandoi.
Ciocnesc.) Si, ce mai face sotia?
Doc: E bine.
Meg: Am auzit ca ai doi copii.
Doc: Da. Da, am doi copii.
Meg: Un baiat si o fetita.
Doc: Da, Meggy, un baietel si o fetita.
Meg: Parca asta spuneai ca-ti doresti, nu? Sa ai un baiat si o fata.
Doc: Asa spuneam?
Meg: Nu mai stiu. Parca... ( isi termina paharele in liniste)

30
Doc: Al cui e patul?
Meg: Al lui Lenny. Mai nou, doarme in bucatarie.
Doc: Aha. Chiar, unde e Lenny?
Meg: E sus. Boceste din cauza mea. Babe o consoleaza.
Doc: De ce din cauza ta?
Meg: Habar n-am. Ba ca i-am mancat bomboanele de ziua ei; ba ca am vorbit de
iubitul ei din Memphis. Habar n-am. Acum imi pare rau. Are si ea atatea pe cap. De
ce nu pot sa-mi tin gura?
Doc: Stiu si eu, Meggy? Poate ca nu vrei.
Meg: Poate. ( Isi zambesc. Meg mai toarna whisky pentru amandoi.)
Doc: A trecut ceva timp.
Meg: Da, destul de mult.
Doc: Cand ne-am vazut ultima oara?
Meg: Nu-mi amintesc exact.
Doc: Nu era in Biloxi?
Meg: A, da, parca. In Biloxi...
Doc: Si a fost un uragan in perioada aia, nu?
Meg: Da? Nu mai stiu...
Doc: Da, da. Unul puternic. Camille. Cred c-asa i se spune: uraganul Camille.
( Camilla)
Meg: A, da, acum imi aduc aminte. A fost unul de toata frumusetea.
Doc: Chiar ne-am distrat acolo, mai stii? Ne-am simtit foarte bine. Am baut vodka,
am mancat scoici si am dansat toata noaptea. Si vantul batea.
Meg: Da, si ce mai batea!
Doc: Mda, destul de tare.
Meg: De-atunci, n-a mai batut niciodata atat de tare.
Doc: O, Doamne, Meggy! O, Doamne!
Meg: Stiu. Stiu! Nu trebuia sa te las! A fost o prostie! Dar o luasem razna, simteam ca
ma sufoc! Ma simteam sufocata!
Doc: M-am simtit ca ultimul om...
Meg: Nu...
Doc: M-am tot intrebat de ce...
Meg: Nu stiu! Nu voiam sa-mi pese! Dar imi pasa! Crede-ma!
Doc: (dupa o pauza) Eh, da-o-ncolo... ( toarna pentru amandoi) Mai canti melodiile
alea?
Meg: Nu.
Doc: De ce?
Meg: Habar n-am, Doc. Lucrurile au luat o turnura proasta. N-am mai putut sa cant la
un moment dat. Sarbatorile le-am petrecut intr-un mare fel.
Doc: Dar ce s-a intamplat? ( Ce-ai patit?)
Meg: Mi-am pierdut mintile. Am luat-o razna. M-am trezit la sectia de psihiatrie a
unui spital din L.A.
Doc: Iisuse, Meggy! Dar de ce?
Meg: Nu mi-e foarte clar. N-am mai putut sa cant, deci pierdusem job-ul. La un

31
moment dat, m-a lovit o durere insuportabila de masea. M-a tinut zile-ntregi, dar nu
faceam nimic in privinta asta. Stateam in casa. Nu eram in stare de nimic; ma
aruncam de pe un scaun pe altul si-mi rodeam unghiile. Pana cand, intr-o zi, am iesit
zbierand din casa cu toti banii, bijuteriile si alte lucruri de valoare pe care le aveam si
le-am indesat intr-o cutie expusa pentru donatii. Atunci m-au prins. Ce poveste
emotionanta! Lui Meg ii fileaza o lampa. ( Doc e absorbit de povestea ei. Mai toarna
whisky in pahare.)
Doc: ( dupa o pauza) E luna plina.
Meg: Da?
Doc: Vrei sa iesim la o plimbare cu masina si sa ne uitam la luna?
Meg: Nu stiu ce sa zic. Nu vreau sa o luam de la capat. O sa ne fie mai rau daca o
luam de la capat.
Doc: Dar cine spune ca trebuie sa facem ceva? O sa ne uitam la luna si atat. O noapte
intreaga, luam masina la o plimbare si privim luna. Doar tu si cu mine.
Meg: O noapte si atat.
Doc: Da.
Meg: Privim luna?
Doc: Nimic altceva.
Meg: Bine... fie. ( se ridica)
Doc: Sa-ti iei haina. ( O ajuta cu haina.) Si sticla...( El ia sticla, ea ia paharele.) Da-
le-ncolo!
Meg: (rade) Da, da-le-ncolo! Da-le-n ma-sa! ( Meg inchide lumina din bucatarie.
Ramane o lumina difuza deasupra chiuvetei. Meg si Doc ies. Dupa un moment,
coboara Babe, imbracata sumar.)
Babe: Meg! Meg? ( Dupa un moment se duce spre saxofon. Incepe sa cante. Suna
foarte fals. Se aud batai in usa din spate.)
Vocea lui Barnette: Becky! Becky, m-auzi? ( Babe lasa saxofonul din mana.)
Babe: Imediat. Vin! ( isi pune un palton si deschide.) Buna seara! Intra, te rog.
( Barnette intra. E tulburat dar incearca din rasputeri sa nu-i arate.)
Barnette: Multumesc.
Babe: Ce s-a intamplat?
Barnette: Am fost... Am fost la Zackery la spital.
Babe: Asa.
Barnette: Se pare ca... sora lui, Lucille, era putin... suspicioasa.
Babe: Suspicioasa?
Barnette: Da... Adica te suspecteaza pe tine...
Babe: Pe mine?
Barnette: A angajat un detectiv particular... care a facut niste fotografii. ( ii da lui
Babe un plic cu cateva fotografii. Babe deschide plicul si le priveste pe rand,
consternata.) Au fost facute acum doua saptamani. Nu i le-a aratat fratelui ei din
prima, a asteptat momentul perfect. ( Suna telefonul, de doua ori. Barnette se uita
spre el.) Becky? ( telefonul se opreste din sunat.)
Babe: ( se uita la Barnette.) Astea sunt fotografii cu mine si cu Willie Jay... in garaj.
Barnette: ( se uita in alta parte) Stiu...

32
Babe: Le-ai vazut?
Barnette: Da... Adica... le-am privit din punct de vedere profesional...
Babe: Vai de mine! Doamne! Putem sa le ardem, nu? Hai sa le ardem, repede...
Barnette: Degeaba. Au negativul.
Babe: ( cu plicul intr-o mana, loveste cuptorul, masa, dulapurile etc.) Nu, nu, nu, nu,
nu! Nu, nu!
Barnette: Gata... Te rog, linisteste-te...
Vocea lui Lenny: Babe? Esti bine? Babe...
Babe: ( ascunde pozele) Ce? Da, sunt bine. Culca-te la loc. ( Lenny intra. E
imbracata in halat, are un prosop pe cap si o masca alba pe fata.)
Lenny: Ce-ai patit? Ce se-aude asa?
Babe: Nimic! ( Incepe sa faca balet in camera. ) Dansam... Dansam si noi... ( ii face
semne lui Barnette sa danseze.)
Lenny: Sa te incalti, ca trebuie sa...
Babe: Da! Ce idee buna! ( Se duce sa se incalte si pe drum ascunde fotografiile.)
Acum, du-te inapoi in pat. S-a facut tarziu si...
Lenny: Babe, asculta-ma...
Babe: ( arata pantofii) Uite, mi-i pun acum...
Lenny: Au sunat de la spital. Trebuie sa mergem pana acolo. Bunicul a mai facut inca
o comotie.
Babe: A. Bine. Gata, m-am incaltat. ( Se privesc toti trei pe masura ce scade lumina.)

Finalul actului II

Actul III

Se aprinde lumina pe bucataria goala. E a doua zi dimineata. Dupa cateva

secunde intra Babe pe usa din spate. Are bigudiurile in mana. Se intinde pe pat.
Dupa un timp intra Lenny; e ametita de oboseala. Se aude vocea lui Chick.

Vocea lui Chick: Lenny! Lenny! (Lenny se duce spre usa. Chick intra in forta.) Ei,
cum e?
Lenny: L-au stabilizat; au zis ca momentan functiile lui sunt stabile.
Chick: Dar mai e in coma?
Lenny: Ihamm.
Chick: Si ei ce parerea au? O sa moara?
Lenny: E posibil. N-arata foarte bine. Au zis ca ne suna daca sufera schimbari
majore.
Chick: Pana una alta, cred ca ar trebui sa incepem sa dam noi niste telefoane.
( Scoate o lista din buzunar.) Am facut o lista cu persoanele pe care ar trebui sa le
informam de situatia critica a bunicului. Pot sa-i anunt eu pe jumatate dintre ei.
Lenny: Si, ce-o sa le spunem?

33
Chick: Le spunem adevarul; ca bunicul e in coma si, e posibil ca, in curand, sa ne
paraseasca.
Lenny: Nu stiu ce sa zic. Eu una n-am chef sa sun nicaieri.
Chick: Vai, Lenora, nu-mi vine sa cred ce aud din partea ta! Adica, eu m-am straduit
sa fac lista asta, ba chiar m-am oferit sa si sun la jumatate din oamenii de pe ea, desi
eu nu sunt nepoata lui directa. M-am saturat sa fac mai mult decat e cazul; iar Meg
dispare din senin, nu stim unde e, si nici n-am sti cum sa dam de ea daca e vreo
urgenta.
Lenny: Bine, da-mi lista! O sa sun eu la cealalta jumatate.
Chick: Nu-mi faci mie o favoare, sa stii.
Lenny: ( rupe lista in doua bucati) Eu ii sun pe astia.
Chick: (isi ia jumatatea de hartie) Cum vrei. Stai asa. O sa o sun eu pe Sally Bell,
oricum trebuia sa vorbesc ceva cu ea.
Lenny: Bine.
Chick: Asa ca ia-l tu pe unchiul Spark.
Lenny: Ok.
Chick: Foarte bine. Trebuie sa fug acasa la aia mici. O sa fie un chin pana gasesc pe
cineva in locul neispravitei aleia de Annie May Jenkins. Sa ma anunti daca afli ceva.
Lenny: Bine.
Chick: Pa, Rebecca. Am zis „Pa!” ( Babe sufla in saxofon. Chick da sa iasa in fuga,
dar se opreste brusc.) Si ar fi bine sa dai telefoanele pana-n pranz, da? ( Chick iese.)
Lenny: (dupa o pauza) Babe; ma simt prost. Ma simt foarte prost!
Babe: De ce?
Lenny: Pentru ca ieri, mi-am dorit-o.
Babe: Ce ti-ai dorit?
Lenny: Mi-am dorit ca bunicul sa nu mai sufere atata. Mi-am dorit cand am suflat in
lumanare. Si-acum e in coma, si nu simte nici un fel de durere.
Babe: Dar cand ai avut tort ieri? Nu mi-aduc aminte.
Lenny: Ei, n-am avut tort. Dar mi-am pus o lumanare oricum, si-am suflat in ea.
Babe: Stii cum e cu dorintele astea; nu se pun daca n-ai avut tort.
Lenny: Nu?
Babe: Nu. Ma rog, de multe ori nu se pun nici cand ai tort. Depinde.
Lenny: De ce depinde?
Babe: Cred ca depinde de cat de puternica e dorinta.
Lenny: Mai bine nu-mi puneam dorinta aia. Oare cand o sa se-ntoarca Meg?
Babe: Trebuie s-apara.
Lenny: As vrea sa nu ne mai certam atat de mult. Nu-mi place.
Babe: Nici mie.
Lenny: Dar ma doare ca bunicul a avut mai multa incredere in Meg si in cariera ei
muzicala. Am fost invidioasa pe ea. Mai ales ca eu nu sunt in stare sa fac mare lucru.
Babe: Ba da. Cum sa nu fii?
Lenny: Da?
Babe: Bineinteles. Trebuie doar sa incepi sa actionezi. Asa am facut eu cand m-am
dus sa cumpar saxofonul, sperand ca o sa urmez o scoala de muzica si o sa-mi incep

34
cariera. Am actionat! Bine, acum... Se pare ca n-o sa mai reusesc sa fac asta. Dar sunt
sigura ca tu o sa poti!
Lenny: Si tu o sa poti!
Babe: Ma indoiesc.
Lenny: Am auzit la spital ca Zackery se simte din ce in ce mai bine. Si ca in curand o
sa poata sa mearga pe picioarele lui.
Babe: Mda... Viata te loveste cateodata.
Lenny: Da stiu... Billy Boy a murit alaltaieri, lovit de fulger...
Babe: Serios?
Lenny: (aproape ca plange) Da.
Babe: ( distrusa) Da, te loveste chiar in moalele capului... ( Stau cateva momente in
liniste. Meg se aude cantand un cantec vesel. Intra dinspre salon, exuberanta. Are
parul ciufuluit si tocul unui pantof rupt. Rade, schioapata si canta la tocul rupt, ca la
microfon.)
Meg: ( Isi vede surorile.) Buna dimineata! Buna dimineata! Ah, ce dimineata
frumoasa! Ma simt atat de bine! Desi n-ar trebui! Ar trebui sa ma simt de rahat.
(ingrozitor; in ultimul hal) (cauta lipiciul) Unde-i lipiciul ala? Mi s-a rupt tocul. La,
la, la, la, la! Uite-l! Ne descaltam. Zip, zip, zip, zip! Da' voi ce-aveti? Ce e cu fetele
astea? ( Babe si Lenny o privesc pe Meg fara speranta.) Da, stiu! Sunteti suparate pe
mine ca am fost plecata toata noaptea. Si asa e, am fost.
Lenny: Nu suntem suparate pe tine, stai linistita. Stateam si noi... (incepe sa planga.)
Meg: Lenny! Totul e in regula cu Doc. Nu s-a intamplat nimic. Ma rog, s-a intamplat,
dar n-o sa duca nicaieri. De data asta, nu din cauza mea. ( pune lipici pe toc) M-am
tot gandit pe drum incoace, „ Ce-o sa spun cand o sa ma implore sa fug cu el? Oare o
sa-mi fie mila de sotia lui si de cei doi copilasi? O sa fiu in stare sa sacrific fericirea
lor pentru a mea? Da! Da, o sa pot!” Dar... nu m-a implorat. Nici macar nu m-a
intrebat. M-am uitat in ochii lui si mi-am dat seama ca n-avea de gand s-o faca. Pff!
Ce nefericita sunt! Ar trebui sa fiu jignita! Distrusa! Hmmm... Poate o sa ma simt asa
mai incolo... Dar, acum sunt bine. A fost distractiv! Sunt chiar fericita! Mi-am dat
seama ca pot sa tin la cineva! Ca pot sa doresc pe cineva! Si am cantat! Am cantat
toata noaptea, in padure! Dar nu pentru bunicul! N-am cantat nici un cantec pentru
bunicul! ( Lenny si Babe se uita una la alta)
Babe: Meg...
Meg: Ce...
Babe: Aaaa...
Lenny: Bunicul...
Meg: Stiu! Stiu! I-am indrugat minciuni gogonate! Dar ma duc chiar acum la spital
sa-i spun adevarul. Realitatea oribila! Ca-i place sau nu, asta sunt! Si daca nu-i
convine cine sunt si-o sa intre in coma de suparare, n-are decat! Ma doare undeva!
( Mare paguba!) ( Babe si Lenny se privesc. Zambesc involuntar.)
Babe: Prea tarziu! Ha, ha, ha! ( izbucnesc in ras.)
Meg: Ce? Ce-i asa amuzant?
Babe: (razand in continuare.) Nu... nu e amuzant...
Lenny: (razand) Nu e! Deloc!

35
Meg: Dar ce e? Ce?
Babe: (incercand sa se opreasca) Aaa....
Meg: Ce?
Babe: Bunicul... e in coma! ( izbucnesc din nou.)
Meg: Ce-a facut? ( Poftim?)
Babe: E in coma!
Meg: Dumnezeule! Si voi de ce radeti?
Babe: (se calmeaza) Nu stiu. Ni s-a parut foarte comic!
Lenny: Imi pare rau... Chiar nu e amuzant. E trist. E foarte trist. N-am dormit deloc
azi-noapte.
Babe: Suntem obosite...
Meg: Doamne! Cum e? O sa supravietuiasca? ( Babe si Lenny se privesc.)
Babe: Nu sunt mari sperante. ( Le bufneste rasul din nou.)
Lenny: Oh, nu stiu de ce radem asa. Suntem insensibile!
Babe: Da, ingrozitoare!
Lenny: ( se calmeaza) Acum ma simt vinovata! Imi vine sa plang. Chiar imi vine sa
plang.
Babe: Si mie.
Meg: Ati reusit sa ma deprimati!
Lenny: Imi pare rau! S-a intamplat azi-noapte dupa o noua comotie cerebrala! ( iar
rad)
Meg: Am inteles.
Lenny: Dar l-au stabilizat. ( rade tare.)
Meg: Asta e bine. Ar trebui sa va odihniti putin. ( Fetele dau din cap ca da. Meg
revine la toc.) Sper sa tina. (Pune dopul la flaconul de lipici. Realizeaza:) A!
Bineinteles ca acum n-o sa-i mai pot spune ca l-am mintit! Tocmai acum, cand
reusisem sa-mi pun o ordine in ganduri si sa-mi fac curaj, el se fofileaza! Ca
intotdeauna! Babe, imi dai papucii tai pana se usuca asta?
Babe: Da.
Lenny: (dupa o pauza.) Dupa ce o sa moara, o sa se schimbe multe lucruri. Mai mult
pentru mine...
Meg: O sa fie bine pana la urma.
Babe: Da, pana la urma...
Lenny: Sper... Ma ingrozeste gandul ca o sa traiesc singura cuc in casa asta.
Meg: N-o sa fii singura cuc. Poate se muta Babe aici. ( Lenny se uita plina de
speranta la Babe.)
Babe: Nu cred.
Meg: (dandu-si seama de eroare) Oricum, esti o femeie independenta! Poti sa inviti
oameni, sa faci petreceri, sa iesi cu barbati necunoscuti.
Lenny: Ii cunosc pe toti.
Meg: Pe Charlie ala n-ai avut timp sa-l cunosti foarte bine.
Lenny: Nu mai e cazul. ( E istorie.)
Meg: De ce?
Lenny: ( cade) I-am spus ca nu ne mai putem vedea niciodata.

36
Meg: Nu-i nimic. Il suni si-i spui ca te-ai razgandit.
Lenny: Nu, sub nici o forma. M-as simti ca o proasta.
Meg: Si ce? Toti indragostitii sunt prosti. Nu, Babe?
Babe: Clar.
Meg: Hai, suna-l acum! Vezi ce mai face...
Lenny: Nu! Mi-e frica!
Meg: De ce? Ce e rau in asta? Nu poate fi mai rau de-atat.
Lenny: Asta asa e...
Meg: Sigur ca asa e! Hai suna! Risca si tu o data, Lenny! Risca pentru ceva!
Lenny: Crezi c-ar trebui?
Meg: Da! Incearca! Hai! (Lenny se uita la Babe.)
Babe: Da, Lenny, asa e! Incearca!
Lenny: Sunteti sigure sigure sigure??
Meg: Da! Da!
Babe: Da!
Lenny: Bine! Il sun!
Meg: Asa!
Babe: Da! Asa!
Lenny: Il sun acum, pana nu ma razgandesc! ( pana nu-mi moare entuziasmul.)
Meg: Ai numarul?
Lenny: Aham... Dar, o sa-l sun de sus. E mai intim.
Meg: Foarte bine.
Lenny: Ma duc... Il sun si... Vedem.. ( porneste catre camera de sus.) Sa-mi tineti
pumnii!
Meg: Iti tinem pumnii!
Babe: Bafta, Lenny!
Lenny: Multumesc. (Lenny iese. Telefonul suna. Meg raspunde.)
Meg: Alo? ( pe urma in soapta) A, multumim mult... Da... La revedere!
Lenny: Cine era?
Meg: Greseala! Au crezut ca e farmacia!
Lenny: A. Bine, ma-ntorc intr-un minut.
Meg: (dupa un moment, ii sopteste lui Babe) Era de la cofetarie; e gata tortul!
Babe: ( care intre timp s-a intristat) A.
Meg: Ma duc repede pana la colt sa-l iau. ( se pregateste sa iasa.)
Babe: Meg...
Meg: Da?
Babe: Nimic.
Meg: Esti ok? (Babe neaga din cap.) Ce e?
Babe: Aa...
Meg: Ce? ( Babe se duce la valiza si scoate plicul cu fotografii.)
Babe: Uita-te.
Meg: ( ia plicul) Ce e aici?
Babe: Dovezi pe care le-a strans Zackery impotriva mea. S-a zis cu mine... ( Meg
deschide plicul si se uita la fotografii.)

37
Meg: Iisuse... tu esti... si ala e... ala e Willie Jay??
Babe: Da.
Meg: Doamne, ce mare s-a facut! Ai avut dreptate. Iisuse Cristoase!
Babe: Sa nu-i spui lui Lenny, te rog! O sa ma urasca!
Meg: Nu, nu-i spun. ( pune fotografiile inapoi in plic). Ce-ai de gand sa faci?
Babe: Ce-as putea sa fac? ( se aude o bataie in usa. Babe ia plicul si-l ascunde.)
Meg: Cine e?
Vocea lui Barnette: Barnette Lloyd.
Meg: Intra. ( Barnette intra. Ochii ii ard de entuziasm.)
Barnette: ( intra) Buna dimineata! ( ii strange mana lui Meg). Buna dimineata,
domnisoara Magrath. ( ii atinge umarul lui Babe) Becky. Vreau sa zic... Ce mai faceti
in dimineata asta? ( Cum va simtiti in dimineata asta?)
Meg: A, bine... Bine.
Barnette: Foarte bine. Trebuia sa trec pe-aici un minut.
Meg: aha...
Barnette: Si, ce mai face bunicul dumneavoastra?
Meg: A, nu e foarte... aa... e-n coma. ( o bufneste rasul.)
Barnette: Aha, inteleg... Inteleg. ( lui Babe) De fapt, eu am venit sa iau plicul pe care
l-am uitat aici aseara in toata harmalaia. (pauza) Il mai ai, nu? ( Babe ii da plicul.)
Da. ( Luand plicul) Asta e. O sa-l duc la mine la birou. E mai bine asa. ( Baga plicul
in buzunarul interior.)
Meg: Sigur.
Barnette: Poftim?
Babe: I le-am aratat.
Barnette: A. Am inteles.
Meg: Si-acum, ce-o sa se-ntample, Barnette?
Barnette: ( dupa un moment de reculegere) Hmmm. Imi permiteti sa vorbesc
deschis?
Babe: Aham...
Meg: Te rog.
Barnette: Va spun cinstit, la o prima vedere, aceste fotografii m-au tulburat si m-au
intristat. M-au tulburat atat de tare, incat mi-am petrecut toata noaptea trecuta
analizand diverse acte si rapoarte suspecte care mi-au picat in mana, in mod
neasteptat.
Meg: Ce fel de acte?
Barnette: Astept confirmarea din partea a trei experti diferiti si obiectivi. Dupa ce o
obtinem, il putem acuza indiscutabil de frauda, fals in acte, luare si dare de mita si
alte antecedente corupte.
Meg: Pa Zackery? ( Toate astea despre Zackery?)
Barnette: Exact. Vedeti, acum intentionez sa-i pun bete-n roate numitului Z. Botrelle
si sa-i fac situatia extrem de greoaie. ( anevoioasa) Asa cum este si pentru noi. La ce
scandal o sa iscam cu toate manariile lui scoase la suprafata ( facute publice), va fi
obligat sa cedeze si sa incheiem procesul in termenii favorabili noua.
Meg: Babe, ai auzit?

38
Babe: Da! Da! Deci ai castigat! Ti-ai castigat razboiul!
Barnette: Ma rog, e mai complicat... Nu putem sa-l demascam in tribunal. Asta era
planul initial.
Babe: De ce nu?
Barnette: Pai, daca juratii ar cere, sa zicem, sa se uite peste aceste fotografii...
atunci...
Babe: Suntem fripti!
Barnette: Intr-un fel! Dar! Sa presupunem ca informatiile noastre, ar ajunge, absolut
intamplator, la redactia unui ziar. Cred ca domnul Botrelle ar avea motive sa fiarba
putin. De fapt, tot ce vreau e... sa obtin o intelegere.
Babe: O intelegere?
Meg: Multumim, Barnette! Ce zi cu soare, Babe! ( isi da seama ca e in plus) Of,
unde-o fi pantoful ala? ( isi ia pantofii si iese.)
Babe: Renunti la rafuiala ta personala?
Barnette: Sa zicem. Deocamdata. Uneori nu e bine sa lasi rafuielile personale sa-ti
conduca viata. ( O priveste cu subinteles.) Sunt lucruri mult mai importante...
Babe: Of, nu stiu... Nu stiu ce sa zic. Si cu Willie Jay cum ramane? O sa fie bine?
Barnette: Da, s-a rezolvat. O sa plece undeva in nord cu un autocar, la miezul noptii.
Babe: In nord...
Barnette: A fost tot ce am putut sa fac... (Barnette se apropie de ea. Ea se
indeparteaza.)
Babe: Ar fi bine sa te intorci la lucru,
Barnette: ( simtindu-se penibil) Da... Ai dreptate... Am de dat telefoane... E
important. ( cu speranta ) O sa se bata pe stirea asta, o sa vezi... ( se indreapta spre
iesire. Catre ea, cu drag.) Vorbim...
Meg: ( apare, incaltata cu pantofii ei) Barnette.
Barnette: Da?
Meg: Poti sa ma lasi si pe mine la cofetaria din colt?
Barnette: Sigur.
Meg: Mersi. ( lui Babe) Ma intorc imediat cu tortul. Ce-o sa mai petrecem! Daca
intreaba Lenny unde sunt, spune-i ca am iesit sa iau paine.
Babe: Ok.
Meg: Bine, ma intorc imediat. Pa!
Barnette: La revedere, Becky.
Babe: La revedere, Barnette. Ai grija! ( Meg si Barnette ies. Babe priveste in gol,
pierduta de tristete.) La revedere, Becky. La revedere, Barnette. La revedere, Becky.
( Se opreste cand o aude pe Lenny)
Lenny: Ah!!! Mi-e atat de rusine! Sunt o lasa! O gaina proasta si fricoasa!! Asta sunt!
Doamne, ce rusine mi-e! Unde e Meg?
Babe: ( luminoasa dintr-o data) S-a dus sa... sa ia paine.
Lenny: Ce bine! Macar nu trebuie sa dau ochii cu ea! N-am putut! Pur si simplu, n-
am putut sa-l sun! Imi batea inima ca un baros! Bum! Bum! Bum!! Vedeam cum mi
se misca bluza de la atatea bubuieli! Te-am dezamagit si pe tine, nu?
Babe: (absenta) Aham...

39
Lenny: Nuuu! Am dezamagit-o pe Babe! Nu pot sa cred! Mi-am dezamagit sora! Imi
vine sa urlu ca un caine!
Vocea lui Chick: Lenny! ( Chick intra dramatic; cu compasiune.) Of, nici nu stiu ce
sa va spun! Imi pare atat de rau pentru voi! Si pentru micuta Babe! Sa aveti o
asemenea sora!
Lenny: Ce vrei sa spui?
Chick: Nu-i nevoie sa va prefaceti fata de mine. Am vazut totul de la mine din curte.
Am vazut cum Meg a iesit impleticindu-se din camioneta lui Doc Porter. Acum nici
jumatate de ora! Arata atat de neglijent! Cred ca sunteti distruse de rusine!
Intotdeauna am spus ca fata aia e marfa ieftina de balci!
Lenny: Nu mai spune asta!
Chick: Haide, Lenny draga, stiu ce simti si tu in ceea ce-o priveste! Meg e o
vagaboanda de ultima speta si nu trebuie sa mai aveti nimic de-a face cu ea si cu
comportamentul ei dezgustator.
Lenny: Am spus sa nu mai vorbesti asa despre ea!
Chick: Sfinte Dumnezeule, Lenora! Nu mai fii asa batuta-n cap! Asta-i adevarul!
Lenny: Poate sa fie Decalogul! Nu ma intereseaza! Nu vreau sa aud asa ceva in casa
mea!
Chick: In casa ta?! Te rog frumos! Asta e casa bunicului meu! Si tu locuiesti aici din
mila lui, da? Asa ca nu ridica tonul la mine, domnisoara Lenora Josephine Magrath,
ca altfel...
Lenny: Iesi afara!
Chick: Pe cine dai tu afara?! De cand imi spui tu mie ce sa fac?! Mi-ati ajuns pana
aici! Voi si mizeriile voastre; va spanzurati in pivnite, umbati cu barbati insurati, va
impuscati sotii!
Lenny: Iesi afara!
Chick: (lui Babe) Sa vezi tu cum o sa infunde puscaria! Sau spitalul de nebuni! A fost
tentativa clara de omor cu sange rece!
Lenny: Afara! Iesi afara!
Chick: (fuge dar continua) Toata lumea stie! Crima! Omor deliberat! Si-o sa platesti!
M-auzi?! O sa platesti cu varf si indesat!
Lenny: ( ia matura si se duce spre Chick) Am zis sa iesi dracului afara!
Chick: Termina cu prostiile! Pune aia jos! Ai innebunit?!
Lenny: ( o loveste cu matura) Am zis sa iesi afara!! Afara!! Si sa nu te mai prind pe-
aici!
Chick: ( fuge prin camera) Aaa! Esti nebuna! Esti nebuna!
Lenny: (o alearga pe Chick spre iesire) M-ai auzit, Chick?! ( gaina, cocostarchick)
Asta e casa mea! Afara din casa mea!!
Chick: Politiaa! Politia! Ajutor! Ma omoara! E nebuna! Ajutoor! ( O da afara din
casa. Tipa amandoua. Suna telefonul. Babe raspunde.)
Babe: Alo?... A, buna Zackery!... Da, mi le-a aratat!... Poftim?... Cum adica?!... Cum
sa ma duci la Whitfield?!... Nu sunt nebuna... Nu sunt! Nu sunt!!!... Nici ea... Nu mai
vorbi asa despre mama!... N-ai sa poti! Nu! N-ai sa poti! ( tranteste receptorul.) N-o
sa poata! N-o sa poata! ( Se duce spre sertare) Am s-o fac! O fac eu... Si n-o sa poata!

40
( deschide un sertar, scoate o sfoara; se sperie; arunca sfoara inapoi in sertar si-l
inchide cu zgomot. Lenny intra pe usa din spate, leagana matura si rade.)
Lenny: Doamne! Sa ne fi vazut! Am fugarit-o pe gaina pana s-a urcat in copac! Si-
am lasat-o acolo urland ca-n gura de sarpe!
Babe: ( rade; s-a inveselit brusc) Da?
Lenny: Da! Si ma simt asa de bine! Ma simt foarte bine! Extraordinar!
Babe: Bravo, Lenny! Foarte bine! Asa trebuie! ( incep sa danseze prin bucatarie)
Lenny: ( se opreste) Stii ce?
Babe: Ce?
Lenny: O sa-l sun pe Charlie!! O sa-l sun chiar acum!!
Babe: Serios?
Lenny: Da! Asta e momentul!
Babe: Da?
Lenny: Iham... Am prins curaj, mi-o doresc din toata inima, deci, asta e momentul!
Gata cu amanarile! Sa batem fierul cat e cald!
Babe: Asa e! Asa e! Gata cu amanarile! Sa batem fierul cat e cald! ( Lenny se duce la
telefon. Babe se duce la sertar, il deschide si incepe sa scotoceasca prin el.)
Lenny: ( cu receptorul in mana) Il sun, Babe! Chiar il sun!!
Babe: ( scotocind) Bravo, Lenny! Foarte bine faci!
Lenny: ( in timp ce formeaza numarul) Uite! Nici nu-mi mai tremura mainile.
Babe: ( scoate un sul de sfoara sau cablu rosu) N-avem o sfoara mai zdravana decat
asta?
Lenny: Nu cred... E toata acolo in sertar. (la maini.) Acum au inceput sa tremure un
pic. ( Babe ia sfoara si se duce spre camera de sus. Lenny termina de format
numarul. Asteapta un raspuns.) Alo?... Alo, Charlie? Buna! Lenny. Lenny Magrath...
Bine! Ce sa fac?! Bine. ( o pauza incomoda) Am sunat, sa vad... ce mai faci... I-auzi!
Ce bine! Bine... Da, stiu ce am spus. Dar, acum imi pare rau c-am spus-o... Aaa... Si
motivul pentru care ti-am zis ca n-as vrea sa ne mai vedem este... Ma rog, e o
problema a mea... Nu pot sa fac copii... Am un.... Am o problema cu un ovar...
Charlie, cum sa spui asa ceva!... Nu sunt toti niste mucosi plangaciosi!... Ti se pare!...
Charlie, te rog, opreste-te! Ma faci sa rad!... Da, mi-a fost. Acum imi dau seama ca
mi-a fost... Da?... Si eu vreau sa te vad... Nu stiu, in curand... Nu stiu, in seara asta?
Ce zici?... Da?... Bine, te-astept. Te-astept... Bine! La revedere, Charlie! ( inchide
telefonul uimita.) Babe! Babe! Vine! Babe, vine-ncoace! Unde esti? Meg! A, e dupa
paine! ( in timp ce iese pe usa din spate. E un moment de liniste. Se aud un zgomot
puternic de sus. Suna telefonul. Suna cam de 5 ori, pana ajunge Babe sa raspunda.
Alearga spre telefon si are o bucata de sfoara in jurul gatului. Telefonul suna in
continuare.)
Babe: ( catre telefon) Taci odata!!! ( trage de sfoara de la gat. Pana la urma ia un
cutit si o taie.) Nenorocit! Te urasc! Te urasc din toata inima! ( Arunca violent
sfoara. Telefonul se opreste din sunat.) Ah, ce bine! ( Slava Domnului!) ( vede
cuptorul, se duce la el si da drumul la gaz. Se aude cum rasufla gazul. Babe il
inhaleaza.) Hai! Hai! Hai odata! Mai repede... Te rog, mai repede! ( In sfarsit, Babe
vede ca a rasuflat suficient; trage aer in piept si deschide usa cuptorului; se baga cu

41
capul in el. Se loveste de rastel si il scoate furioasa. Mai trage o gura de aer in piept
si isi baga din nou capul in cuptor. Sta asa cateva momente, batand furioasa cu
degetele in peretele cuptorului. Vorbeste de acolo.) Te rog! Hai, te rooog! ( Dupa alte
cateva momente, duce mana dupa cutia cu chibrituri, avand in continuare capul in
cuptor. Incearca sa aprinda un bat, dar nu se aprinde.) Hai, mama, te rooog!
( Arunca batul si incearca cu altul.) Mama!... Mama!.. De-asta ai facut-o!
( Bucuroasa de aceasta revelatie, se ridica sa iasa din cuptor dar se loveste cu capul
de partea de sus a lui. Cade inapoi in cuptor. Meg intra pe usa din spate cu o cutie
mare si roz in brate.)
Meg: Babe! ( Meg lasa cutia si alearga sa o scoata pe Babe din cuptor.) Doamne
Sfinte! Ce-ai facut?? Ce dracului ai facut?
Babe: ( ametita) Nimic... nu stiu. Nimic. ( Meg opreste gazul si o aseaza pe Babe pe
un scaun langa usa.)
Meg: Stai jos! Sati jos! Stai jos, am spus!
Babe: Sunt bine. Sunt bine.
Meg: Pune-ti capul intre genunchi si respira adanc.
Babe: Meg...
Meg: Fa ce-ti spun! Iti aduc niste apa. ( se duce sa-i puna apa intr-un pahar.) Ia.
Babe: Mersi.
Meg: Esti bine?
Babe: Iham...
Meg: Esti sigura?
Babe: Sunt sigura. Sunt bine.
Meg: ( uda o carpa si si-o pune pe frunte.) Bine. Foarte bine.
Babe: Meg...
Meg: Da?
Babe: Stiu de ce-a facut-o.
Meg: Poftim? Cine ce-a facut?
Babe: ( cu bucurie) Mama. Stiu de ce a spanzurat si pisica.
Meg: Da?
Babe: Pentru ca i-a fost frica sa moara singura.
Meg: Da?
Babe: Era asa de nesigura de, stii tu... de ce-o sa urmeze. Singurul lucru bun care o
astepta era multimea de ingeri care canta cand ea se apropie. Dar ma gandesc ca si
ingerii astia au vocile subtiri si infricosatoare si degetele lor aurii sunt ascutite ca
niste lame. N-ai vrea sa fii singur cand ii intalnesti. Oamenii n-aveau dreptate cand
spuneau ca ura pisica. De fapt, o iubea foarte mult. De-asta a avut nevoie sa o ia cu
ea. I-a fost atat de frica...
Meg: O, Babe! De ce? De ce?
Babe: De ce ce?
Meg: De ce ti-ai bagat capul in cuptor?
Babe: Nu stiu. Am o zi proasta. Am o zi ingrozitor de proasta! Fotografiile alea;
Barnette care a renuntat la problema lui pentru mine; Willie Jay pleaca in nord. Si
Zackery m-a sunat... ( tremurand de groaza) A zis ca o sa ma declare bolnava mintal

42
si-o sa ma inchida in sanatoriul din Whitfield.
Meg: Poftim? N-o sa poata sa faca asta niciodata!
Babe: De ce nu?
Meg: Pentru ca nu esti bolnava mintal.
Babe: Nu sunt?
Meg: Nu! Incearca sa te pacaleasca. Nu vezi? L-a speriat Barnette rau de tot.
Babe: Crezi?
Meg: Sunt sigura. E speriat de moarte. Auzi, sa te faca bolnava mintal! Ha! Pai tu esti
mai sanatoasa decat toti oamenii care au trait pana acum in orasul asta la un loc!
Babe: Da?
Meg: Da, de o mie de ori mai sanatoasa! De un miliard de ori!
Babe: Ce bine!
Meg: Babe, va trebui sa invatam cum sa trecem peste zilele astea proaste. Atat. Va fi
specialiatatea familiei. ( Pauza. O priveste.) Haide! Uite, e gata si tortul lui Lenny!
Nu vrei sa i-l dam impreuna? S-o vedem cum sufla in lumanari?
Babe: ( isi da seama cat de mult isi doreste sa fie aici.) Ba da, vreau! Vreau! Ii place
atat de mult sa-si puna o dorinta cand sufla!
Meg: Uite cum facem: ii dam tortul si tu o sa te-nveselesti.
Babe: Bine.
Meg: Bine. Hai, scoate-l tu din cutie.
Babe: Ok. ( merge si scoate tortul din cutie. E un moment magic.) Wow! Ce frumos
e!
Meg: ( ii da o cutie de chibrituri) Aprinde-le.
Babe: Bine. ( incepe sa aprinda lumanarile) Imi place sa le-aprind. Si sunt atat de
multe! In total 30 de lumanari roz plus una verde pentru la anu'.
Meg: ( o priveste cum aprinde lumanarile) Sunt foarte frumoase.
Babe: Da. ( se opreste) De fapt, eu nu sunt ca mama. Nu sunt atat de singura.
Meg: Nu esti.
Babe: ( reia actiunea) Pandeste-o pe Lenny! Trebuie sa-i facem surpriza!
Meg: Bine. Ai idee unde s-a dus?
Babe: Pai, in casa nu e... Undeva pe-afara.
Meg: Ma duc dupa ea.
Babe: Hai, pana nu se topesc de tot. ( Meg se duce la usa.)
Meg: Vine! Lenny! Hai mai repede!
Babe: Ah, nu acum! Inca un pic! ( termina de aprins lumanarile) Gata! Hai! ( Lenny
intra. Meg ii tine ochii acoperiti.)
Lenny: ( cu teama) Ce? Ce e?!! Ce?
Meg& Babe: Surprizaa! La multi ani! La multi ani, Lenny!
Lenny: Doamne! Ce surpriza! Imi vine sa plang! Uite: „ La multi ani, Lenny- o zi
mai tarziu!” Ce dragut! Cate lumanari! Groaznic!
Babe: ( da glas unui gand spontan) Nu, Lenny! E de bine! Cu cat ai mai multe
lumanari cu atat dorinta o sa fie mai puternica!
Lenny: Serios?
Babe: Da!

43
Lenny: Wow! ( Incep sa cante. Lenny le intrerupe.) Stati asa! Nu stiu ce dorinta sa-
mi pun! M-am emotionat prea tare.
Meg: Haide, Lenny! Ce naiba!
Babe: Se topesc!
Lenny: M-am zapacit! Am mintea goala! ( Nu pot sa ma gandesc la nimic!)
Meg: Hai odata...
Babe: Grabeste-te! Hai!
Lenny: Ok! Ok! Sunt gata! ( Meg si Babe canta tare „Multi ani traiasca”. La sfarsit
Lenny ufla in toate lumanarile. Meg si Babe aplauda.)
Meg: Ai reusiiit!
Babe: Bravooo!
Lenny: Doamne! Sper sa se implineasca! Sper din tot sufletul!
Babe: De ce? Ce ti-ai dorit?
Lenny: ( scoate lumanarile din tort.) Ei, nu se spune.
Babe: Ei nu...
Lenny: Nu! Dac-o spun, nu se mai implineste!
Babe: Astea-s superstitii! Daca ti-ai dorit-o din tot sufletul, o sa se-mplineasca!
Meg: Serios? Asta n-am stiut.
Lenny: Babe e experta in dorintele aniversare.
Babe: Nu, doar ca am, asa, o presimtire. Hai, spune-ne! Ce ti-ai dorit?
Meg: Chiar asa. Spune-ne si noua.
Lenny: Da' n-a fost o dorinta anume. A fost mai mult o... un fel de imagine care mi-a
venit in minte.
Babe: Ce imagine?
Lenny: Nu stiu exact. Ceva cu noi trei razand impreuna.
Babe: Si cand se intampla? Era in viitorul indepartat sau mai apropiat?
Lenny: Nu sunt sigura. Dar n-a tinut mult. A fost asa, un moment in care radeam
impreuna.
Babe: Si de ce radeam?
Lenny: Habar n-am. Poate nu radeam de nimic.
Meg: E o dorinta foarte frumoasa. ( Lenny si Meg se privesc o clipa.) Acum, hai sa-l
si taiem in cinstea nasterii lui Lenny pe acest pamant!
Babe: O, da! Si sa ne pui cate o floare. O floare intreaga!
Lenny: ( taie tortul emotionata) O sa-ncerc!
Meg: ( linge crema de pe o lumanare) Mmmm... Ce buna e crema! (lui Babe) Ia!
Babe: Mmmm! E minunata! Ia, Lenny!
Lenny: ( rade si isi linge un deget cu crema; taie mai departe bucati mari de tort;
Meg si Babe incep sa muste din ele cu pofta) Doamne, ce-mi place tortul la micul
dejun! Cat imi place! ( fetele ingheata intr-un moment in care rad si mananca tort;
lumina se schimba si le invaluie ca intr-o fotografie. Se aude muzica de saxofon.
Lumina scade pana la heblu, dar muzica de saxofon se aude in continuare.)

Sfarsit

44
45