UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE 
Departamentul”Finanțe și Bănci” 

BUGETUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE PELINIA

RAPORT PRIVIND EXECUTAREA BUGETULUI APL PELINIA

f iscalitate  
Lucrul individual la disciplina:Gestiunea finanțelor publice și fiscalitate

Autori: Brașoveanu Robert 

Curarari Vasilisa
Ceremuș Denis 
 Nica Daniela
Bazatin Andrei
Chiosa Gabriela
Rozarionov Dumitru
Gr. FB 1703

Conducător ştiinţific: Dragomir Lilia

dr., conf. univ.

CHIȘINĂU 2019 

1
 

CUPRINS:

INTRODUCERE............................
INTRODUCERE..................................................
............................................
............................................
............................................
.............................3
.......3

1. CARACTERISTICA GENERALĂ A APL PELINIA (Descrierea

(Descrierea succintă a APL
atribuțiilor))...........................................4
(caracteristica generală; numărul de personal; descrierea atribuțiilor))...........................................4

2. CARACTERISTICA  ETAPELOR PROCESULUI BUGETAR LOCAL  A APL

PELINIA................................
PELINIA......................................................
............................................
............................................
...............................................
.......................................8
..............8

3. DESCRIEREA CALENDARULUI BUGETAR AL APL PELINIA…………………….10 

4. DESCRIEREA SUBPROGRAMELOR ÎNSCRISE ÎN BUGETUL APL PELINIA…...15 

5. DESCRIEREA IMPOZITELOR ȘI TAXELOR PERCEPUTE IN BUGETUL APL

PELINIA………………………………………………………………………………………...22 

6. ANALIZA SURSELOR DE VENITURI BUGETARE LOCALE A APL PELINIA......26

PELINIA......26

7. CARACTERISTICA CHELTUIELILOR BUGETARE LOCALE A APL PELINIA....33

PELINIA....33
8. ANALIZA CHELTUIELILOR BUGETARE LOCALE A APL PELINIA......................36

9. DESCRIEREA FACTORILOR DE INFLUENȚA A VENITURILOR BUGETARE

LOCALE ȘI CHELTUIELILOR BUGETARE LOCALE A APL PELINIA.......................40

10. FORMULAREA ȘI PREZENTAREA DIRECȚIILOR DE CREȘTERE A BAZEI

FISCALE A APL PELINIA……………………………………………………………………42 

11. ANALIZA TRANSFERURILOR DIN CADRUL BUGETULUI APL PELINIA..........44

12. DESCENTRALIZAREA FISCALĂ ŞI AUTONOMIA FINANCIARĂ..........................47

13. PERFECŢIONAREA MANAGEMENTULUI ÎN CADRUL APL PELINIA................50

14. MĂSURI PRIVIND SPORIREA ACTIVITĂŢII APL PELINIA....................................52

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI...................
.........................................
............................................
............................................
............................53
......53

BIBLIOGRAFIE...........................
BIBLIOGRAFIE.................................................
............................................
............................................
.............................................
............................54
.....54

ANEXE......................................
ANEXE............................................................
............................................
............................................
.............................................
.................................55
..........55

2
 

I.INTRODUCERE
Actualitatea și importanța temei. Actualitatea și importanța temei de cercetare reese din
realitatea cu care se confruntă la momentul de față satul Pelinia și anume cu insuficiență de
venituri la buget, cu necesități de cheltuieli și investiții considerabile, respectiv cu deficite
 bugetare mult prea mari și posibilități de a le finanța mult prea mici. Politica bugetară a statului
reprezintă în sine o pârghie de influenţare a activităţii economice şi a vieţii sociale. Astfel,
sursele de bază ale veniturilor financiare și destinația cheltuielilor efectuate de stat definesc
economia și prioritățile sale de dezvoltare.  

Scopul lucrării. Prin acest referat ,am încercat să descopăr care sunt principalele caracteristici
ale bugetului satului Pelinia ,cât și modul de implicare a statului în viața cultural a statului . 

Obiectul studiului.  Noțiuni teoretice despre  buget care este procedura bugetară în satul
Pelinia,cine sunt responsabilii de elaborare a legii bugetului și care sunt efecte le ei.

Metodologia de cercetare. Redactînd acest referat am utilizat deducția,pornind de la informația

general despre buget , legea bugetului  precum și modul de elaborare a legii bugetului .Am
analizat atît informația din literatura de specialitate cît și anumite surse web , date statistice
 prezentate de Ministerul Finanțelor. 

Importanța practică.  Cunoaşterea efectelor bugetului satului Pelinia î n condițiile în care

 presiunile fiscale din Republica Moldova sunt deja mult prea mari, și statul deacum nu poate
miza pe creșterea surselor de finanțare a cheltuielilor sale din contul majorării impozitelor și
taxelor. În acest context, un aspect important la care autoritățile statului trebuie să lucreze este
eficiența cheltuirii banului public. Altfel spus, banii trebuie să fie cheltuiți chibzuit, să fie
direcționați spre domenii prioritar de dezvoltat și să devieze de la conceptul de cheltuială curentă
curentă
lung.  
spre conceptul de investiție pe termen lung. 

Cuvinte-Cheie.Buget,cheltuieli govern,legea bugetului,parlament,venituri .

3
 

1. CARACTERISTICA GENERALĂ A APL PELINIA (Descrierea

 (Descrierea succintă a APL
atribuțiilor) )
(caracteristica generală; numărul de personal; descrierea atribuțiilor))

Pelinia este considerat cel mai mare sat din nordul Republicii Moldova, avand o populatie de 8
394 de locuitori.

Primaria Satului Pelinia este in componenta Raionul Drochia situata la latitudinea 47.8780
longitudinea 27.8344 si altitudinea de 164 metri fata de nivelul marii. Primarul este Titus
Sărăteanu la alegeri fiind Candidat Independent. Conform recensamintului din anul 2014
 populatia este de 8 394 locuitori. Distanța directă pîna în or. Drochia este de 16 km. Distanța
directă pîna în or. Chişinău este de 142 km. 

4
 

La activitatea primariei contribuie urmatorii angajati:

  Primar (Titu Sarateanu)
  17 angajati
-2 contabili
-2 secretare
-2 persoane care se ocupa cu impozitele
-2 ingineri cadastrali
-1
-7 curier
persoane care se ocupa cu ordinea in interiorul si exteriorul primariei
  17 consilieri locali;

Anexa1

Reguli generale de organizare a contabilității în instituția bugetară:  

1. Responsabilitatea pentru organizarea şi ţinerea evidenţei contabile îi revine conducătorului

instituţiei publice. 
Conducătorul instituţiei publice asigură:
a)  Organizarea şi ţinerea contabilităţii în mod continuu din momentul înregistrării pînă
la lichidarea instituţiei;

5
 

 b)  Elaborarea, coordonarea, aprobarea și respectarea Politicii de contabilitate a

instituției; 
c) elaborarea și aprobarea regulilor circulației și tehnologiei de prelucrare a informației
contabile;
d) organizarea sistemului de control intern, inclusiv efectuarea inventarierii;
e) respectarea actelor legislative și normative prevăzute la punctul 1.4;
f) întocmirea şi prezentarea în termen a rapoartelor financiare; 

2.  Evidența contabilă la primaria Pelinia este ținută şi organizată de contabil.  

3.  Primaria Pelinia ţine evidența contabilă
contabilă în con
conturile
turile analitice şi sintetice utilizînd planul de
conturi contabile aprobat prin ordin MF nr. 93 din 19.07.2010

4. Atribuțiile contabilului sunt următoarele:

a) organizarea corectă a evidenței contabile;

 b) efect
efectuarea
uarea contro
controlului
lului preventiv
preventiv asupra
asupra întocm
întocmirii
irii corec
corecte
te și la timp a docum
documentel
entelor
or
 primaree și legalită
 primar legalității
ții operațiilor
operațiilor eefectuate; 
fectuate;
c) controlul asupra utilizării mijloacelor financiare conform destinației, în limitele alocațiilor
aprobate, precum și asupra integrității mijloacelor bănești și valorilor materiale;
d) calcularea și plata la timp a salariilor, indemnizațiilor și altor plăți angajaților;  
e) efectuarea la timp a decontărilor cu persoanele juridice și cu persoanele fizice;  
f) participarea la efectuarea inventarierii resurselor bănești, decontărilor, valorilor materiale
și formularelor cu regim special, determinarea corectă și la timp a rezultatelor inventarierii și

reflectarea lor în evidență; 

g) întocmirea și prezentarea în termenele stabilite a rapoartelor financiare;  
h) păstrarea documentelor contabile, registrelor de evidență, a altor documente, precum și
 predarea
 predarea lor la arhivă în ordinea stabilită;
5. Contabilul-şef de comun cu conducătorul instituției semnează acte, care servesc drept temei
 pentruu primire
 pentr primireaa şi preda
predarea
rea valor
valorilor,
ilor, mărfurilor,
mărfurilor, materialelor
materialelor şi mijloac
mijloacelor
elor băneş
băneşti,
ti, prec
precum
um şi
achitarea datoriilor.
6.  Contabilului-şef   i se interzice să primească spre executare documente privind faptele
economice ce contravin actelor legislative şi normative, informînd despre aceasta în scris

conducătorul entității.

6
 

Anexa 2

7
 

2. CARACTERISTICA ETAPELOR PROCESULUI BUGETAR LOCAL A

APL PELINIA

Autoritățile administrației publice ale unităților administrativ-teritoriale sînt responsabile

de elaborarea și aprobarea bugetelor proprii în baza prevederilor legale și în conformitate cu
clasificația bugetară unică. 

Autoritatea executivă a unității administrativ-teritoriale de nivelul întîi prezintă, printr -o

-o
dispoziție, cel tîrziu la data de 15 noiembrie a anului în curs, proiectului bugetului local pe anul
următor spre examinare și aprobare consiliul local.  

Proiectul bugetului local al s.Pelinia prezentat spre aprobare consiliului local include:
a)   proiectul deciziei consiliului
consiliului local privind aprobarea
aprobarea bug
bugetului;
etului;
 b)  anexele la proiectul deciziei, în care se vor reflecta:
- veniturile și cheltuielile prevăzute pentru anul bugetar următor;  
- cotele impozitelor și taxelor locale ce vor fi încasate în buget; 

- mijloacele speciale preconizate spre încasare de către fiecare instituție publică;  

- fondurile speciale;
- efectivul limită al statelor de personal din instituțiile publice finanțate de la buget; 
c) cuantumul fondului de rezervă; 
d) alte date adiționale elaborării proiectului bugetului; 
e) nota informativă la proiectul bugetului. 

Consiliul local al s.Pelinia examinează proiectul bugetului

bugetului local în două lecturi la un interval
de cel mult 5 zile, apoi aprobă bugetul local pe anul bugetar următor.  

Elaborarea proiectului
proiectului de buget
buget a s.Pelinia pe anul 20
2015
15 s-a efec
efectuat
tuat conform art.20 al Legii
nr. 397-XV din 16.10.2003 privind Finanțel e Publice Locale, conform Legii nr. 847 din
24.05.1996 “Cu privire la sistemul bugetar și procesul bugetar”, Legii privind administrația
 publică locală nr.436 din 28.12.2006 și în baza prognozei indicilor economici și financiari,
datelor Inspectoratului Fiscal de Stat pe s.Pelinia .

8
 

Anexa 3

9
 

3.  DESCRIEREA CALENDARULUI BUGETAR AL APL PELINIA

La nivel local, principalele activităţi şi termene limită în procesul de elaborare şi aprobare a

 bugetelor sunt următoarele: 

a)  Autorităţile executive locale elaborează şi prezintă autorităților reprezentative și

deliberative locale proiectele bugetelor locale respective, pînă la 20 noiembrie.

 b)  Autoritățile reprezentative și deliberative locale aprobă bugetele locale respective,  pînă
la 10 decembrie.

Responsabilităţile
Responsabilităţile în procesul de elaborare şi aprobare a bugetului local pe anul următor,
acţiunile principale şi termenele de realizare ale acestora, se cuprind în tabelul 3.1. În baza
calendarului în cauză, autorităţile executive ale UAT elaborează şi aprobă propriul calendar
de activităţi, cu stabilirea termenelor de realizare şi a persoanelor responsabile.  
responsabile.

10
 

Tabelul 3.1. Calendarul acțiunilor pentru elaborarea şi aprobarea bugetelor locale pe anul
următor: 
Acţiunea  Autoritate Termenul de Autoritatea
responsabilă  realizare beneficiară 
1.  Emiterea dispoziției cu privire la Autoritatea 1 martie Autoritățile/instituțiil
calendarul de activități pentru executivă e bugetare

elaborarea proiectului bugetului local și,

crearea, după caz, a grupului de lucru
responsabil de proiectul bugetului

2.  Evaluarea rezultatelor Subdiviziunile 20 aprilie Autoritatea executivă 

implementării politicilor la nivelul structurale ale APL1 
UAT, inclusiv analiza performanței
 programelor/ subprogramelor existente
existente

Subdiviziunea / 20 aprilie Autoritatea executivă 

3.  Analiza tendinţelor veniturilor şi
unitatea financiară a
cheltuielilor bugetului local reieşind din
APL
executarea bugetului pe anii precedenţi
și elaborarea prognozei preliminare de
resurse și cheltuieli a bugetului local 

4.  Elaborarea / actualizarea Autoritatea 1 mai Autoritatea

Programului strategic de dezvoltare a executivă de comun reprezentativă și
UAT pe termen mediu (după caz) cu subdiviziunile deliberativă
structurale ale APL
5.  Emiterea circularei privind Ministerul 1 iunie Direcţia finanţe 2 
elaborarea bugetelor locale anuale Finanţelor

6.  Emiterea circularei privind Direcţia finanţe 5 iunie Autorităţile

elaborarea bugetelor
bugetelor locale anuale şi executive de nivelul
 prezentarea propunerilor/proiectelor I și II 
 bugetelor locale

7.  Estimarea cadrului general de Autoritatea 15 iunie Subdiviziunile

resurse a bugetului local și executivă structurale ale APL
determinarea limitelor de cheltuieli
Subdiviziunea / Autoritățile/instituțiil
unitatea financiară a e bugetare

1 Subdiviziuni structurale ale APL reprezintă direcțiile/secțiile sau, după caz, specialiștii reponsabilide
reponsabilide anumite domenii (de ex.educația
ex.educația,, asistența
socială, gospodăria comunală, etc.)  
2
 Direcția finanțe reprezintă subdiviziunea
subdiviziunea structurală a APL de nivelul II responsabilă atît de elaborarea bugetului local de nivelul II, cît și de elaborarea
sintezei consolidate
consolidate a bugetelor locale de nivelul I și II din cadrului raionului/municipiului/
raionului/municipiului/ UTA autonomă cu statut juridic special.
11
 

Acţiunea  Autoritate Termenul de Autoritatea

responsabilă  realizare beneficiară 
APL
8.  Revizuirea, după caz, și Autoritatea 15 iunie Autoritățile/instituțiil
determinarea structurii programelor/ executivă în comun e bugetare
subprogramelor bugetare, desemnarea cu subdiviziunile
responsabililor, precum și formularea structurale ale APL

scopului, obiectivelor și indicatorilor de

 performanță a programelor
/subprogramelor

9.  Elaborarea şi prezentarea Subdiviziunile 30 iunie Autoritatea executivă

 propunerilor de buget, inclusiv structurale ale APL
fundamentate pe programe și Autoritățile Subdiviziunea/unitate
 performanță  /Instituţiile bugetare  a financiară a APL 

10.  Consultarea propunerilor de buget Subdiviziunea/unitat 5 iulie Autoritatea executivă

și prioritizarea cheltuielilor ea financiară a APL 

Grupul de lucru
(după caz) 
11.  Întocmirea proiectului bugetului Autoritatea 10 iulie Direcția finanțe 
local și prezentarea acestuia spre executivă de comun
consultare cu
subdiviziunea/unitat
ea financiară
12.  Examinarea proiectelor bugetelor Direcția finanțe  25 iulie Ministerul Finanţelor  
locale de nivelul I și II şi întocmirea

sintezei consolidate a proiectului

 bugetului local

13.  Organizarea consultărilor pe Ministerul 1-15 august

Direcţia finanțe
marginea proiectelor bugetelor
bugetelor locale şi Finanţelor
Autoritatea executivă
asupra relaţiilor interbugetare între
(după caz) 
 bugetul de stat şi bugetele locale
locale

14.  Ajustarea, în caz de necesitate, a Ministerul 25 august

Autoritatea executivă
relaţiilor între bugetul de stat şi bugetele Finanţelor
locale ca urmare a consultărilor cu APL 

15.  Comunicarea eventualelor Ministerul În termen de 5

Autoritatea executivă

12
 

Acţiunea  Autoritate Termenul de Autoritatea

responsabilă  realizare beneficiară 
modificări în relaţiile interbugetare ca Finanţelor / Direcţia zile de la
urmare a examinării şi aprobării finanţe aprobarea
 proiectului legii bugetului de stat de  proiectului
către Guvern  bugetului de
stat

16.  Ajustarea, în caz de necesitate, a Autoritatea În termen de 5 x

relaţiilor interbugetare, ţinînd cont de executivă de comun zile de la data
modificările intervenite ca urmare a cu comunicării
examinării şi aprobării proiectului subdiviziunea/unitat modificărilor  
 bugetului de stat la Guvern ea financiară 

17.  Actualizarea politicilor sectoriale Autoritatea 1 noiembrie

Autoritatea
ale UAT şi reprioritizarea programelor executivă în comun
reprezentativă şi
în corespundere cu politicile sectoriale cu subdiviziunile
deliberativă 
naţionale şi reișind din cadrul de structurale ale APL
resurse disponibil

18.  Definitivarea proiectului bugetului Autoritatea 20 noiembrie

Autoritatea
local şi prezentarea spre examinare şi executivă de comun
reprezentativă şi
aprobare cu
deliberativă
subdiviziunea/unitat
ea financiară 
19.  Examinarea şi aprobarea bugetului Autoritatea 10 decembrie
x
local reprezentativă şi
deliberativă
20.  Prezentarea copiei deciziei privind Autoritatea în termen de 5
Direcția finanțe 
aprobarea bugetului local ( inclusiv executivă zile după
anexele și nota informativă)   aprobarea
 bugetelor locale
21.  Repartizarea bugetului local Autoritățile/instituțiil în termen de 15 Autoritatea executivă
aprobat e bugetare zile de la data
 publicării
Subdiviziunea/unitat deciziei
ea financiară a APL   bugetare anuale
22.  Efectuarea ajustărilor de rigoare în Autoritatea executivă în termen de 30
Autoritatea
 bugetele locale pentru a le aduce în zile de la data
reprezentativă şi
conformitate cu prevederile legii anuale  publicării Legii
deliberativă
a bugetului de stat, inclusiv ajustarea  bugetului de
limitelor de cheltuieli, după caz  stat

13
 

Acţiunea  Autoritate Termenul de Autoritatea

responsabilă  realizare beneficiară 
23.  Prezentarea sintezei consolidate a Direcția finanțe  în termenul
Ministerul Finanțelor  
 bugetelor locale aprobate stabilit de MF

 Sursa: datele Ministerului Finanțelor  

Prognoza veniturilor bugetare a s.Pelinia se efectuează în baza estimării bazei fiscale pe

fiecare unitate administrativ-teritorială, aparte pe tipuri de impozite, taxe și alte încasări în buget.
Datele Inspectoratului Fiscal de Stat, Organului cadastral, Secției statistica și în baza Notelor
metodologice ale Ministerului de Finanțe cu privire la elaborarea proiectului de buget. 
Estimarea impozitului pe venit din salariu s- a calcult ținînd cont de executarea impozitului
dat pe anul 2017 și executarea scontată pe anul 2018  și în baza prognozei a salariului mediu
lunar și a cotelor de scutiri personale indicate de Ministerul Finanțelor în Notele metodologice cu
 privire la elaborarea proiectului de buge
bugett pe anul 2018.
Venitul din încasările la impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător s -a calculat
reieșind din estimările scontate pe anul 2018  și a impozitului reținut conform preverilor anumitor
articole ale Titlului II din Codul Fiscal.
La estimarea încasărilor impozitului funciar și a impozitului pe bunurile imobiliare se
calculează ținînd cont de prevederile Titlului VI din Codul Fiscal și datele evidenței fiscale,
datele Cadastrului Funciar pe unitatea administrativ-teritorială. 
Proiectul prognozei a calculelor plăților în fondul rutier s -a folosit cotele de impozitare
 prevăzute în formularul prezentat de către Ministerul Finanțelor și în baza informației privind
numărului autovehiculelor în dependență de capacitatea motorului de unitatea administrativ -
teritorială înregistrate în Registrul de Stat al transport urilor. ÎS Centrul Resurselor de Stat
informaționale de stat “Registru”. 
Calcularea taxelor locale s-au efectuat în baza Codului Fiscal Titlul VII –  “Taxele locale” cu
modificările și completările ulterioare și deciziile autorităților administrației   publice locale
 privind stabilirea acestor
acestor taxe pe teritoriile respective.
respective.
Calculul plăților la resursele natural s-a executat conform cotelor prevăzute în anexele
Titlului VIII al Codului Fiscal “Taxele pentru resursele naturale”. 
Prognoza calculelor a altor impozite, taxe și încasări s -au efectuat în baza cotelor și
marimilor taxelor și plăților stabilite și modul impozitării, aprobat de către organele
administrației publice centrale și locale (plata pentru arenda terenurilor, arenda bunuril or
 proprietății publice, etc.), încasărilor reale a impozitelor pe anii 2017-2019.
etc.), analizei încasărilor

14
 

4.  DESCRIEREA SUBPROGRAMELOR ÎNSCRISE ÎN BUGETUL APL PELINIA

Prezentul Regulament stabileşte modul de elaborare, monitorizare şi raportare a bugetelor pe

 programe.
Prevederile Regulamentului se aplică în procesul bugetar de către autorităţile publice centrale
şi locale, precum şi de către instituţiile bugetare subord
subordonate
onate acestora.
Bugetarea pe programe reprezintă o metodă de prezentare şi fun damentare a bugetelor,
avînd la bază programe cu scopuri, obiective şi indicatori de evaluare a performanţei acestora
la toate etapele procesului bugetar. Bugetarea pe programe este de asemenea un instrument
eficient de management bugetar, care asigură stabilirea priorităţilor şi luarea
l uarea deciziilor privind
alocarea resurselor bugetare.
În cadrul bugetării pe programe accentul se pune pe rezultatele ce trebuie atinse în urma
activităţilor preconizate/realizate de către autorităţile/instituţiile bugetar e,
e, astfel fiind
asigurată legătura cheltuielilor bugetare cu programele şi activităţile, care pun în aplicare
măsurile de politică.
Caracteristicele principale ale bugetului
bugetului pe programe sunt:
a)  legătura cu cadrul de politici : bugetul este structurat pe programe, care reflectă
obiectivele de politici asumate în documentele de planificare strategică pe termen mediu şi lung;  
 b)  focusat pe performanţă: pe lîngă informaţia financiară, bugetul pe programe cuprinde
informaţia nefinanciară, fiind stabilite scopul, obiectivele şi indicatorii de performanţă; 
c)  responsabilitate sporită în procesul bugetar : bugetul pe programe implică
responsabilitatea autorităţilor/instituţiilor bugetare pentru realizarea performanţei asumate în
 procesul bugetar;
bugetar;
d)  perspectiva multianuală: formatul de prezentare a bugetului pe programe cuprinde
informaţia în dinamică, incluzînd rezultatele înregistrate pentru ultimii doi ani, indicatorii
aprobaţi pentru anul în curs şi estimările pentru următorii trei ani. 
II. STRUCTURA PROGRAMULUI

Bugetul pe programe are la bază clasificaţia bugetară a programelor, care determină structura
 programelor
 programel or şi cuprinde următoar
următoarele
ele nivel
nivelee ierar hice:  
ierarhice:

   programul   (P1) 
o    subprograme (P2) 
  activităţi (P3). 

Programul (P1) reprezintă un ansamblu coerent şi agregat de activităţi implementate de către

autorităţile publice pentru atingerea unui scop şi/sau realizarea anumitor obiective strategice
15
 

 pe termen mediu sau lung. Programul reflect

reflectă,
ă, de regulă, un domeniu public sau o funcţie a
statului.
Orice program se divize ază în subprograme (P2), ce conţin grupuri de activităţi interconexe,
grupate logic, care au obiective specifice şi sprijină implementarea programului.
 La formularea
formul area progr
programelor/sub
amelor/subprogramelo
programelor,
r, trebui
trebuiee să fie respectat
respectatee următoa
următoarele
rele regul
reguli:
i:  
a)  trebuie să reprezinte un domeniu de politică;
politi că;
 b)  trebuie să reflecte un singur scop;  
c)  trebuie sa se ia în considerare structura organizaţională a autorităţilor publice ca să
existe posibilitatea identificării şi verificării cheltuielilor subprogramului atît la elaborarea, cît şi
în procesul implementării acestuia;
d)  în dependenţă de complexitate şi mărime, programul/subprogramul poate fi atribuit unei
sau mai multor autorităţi/instituţii bugetare. 
În cadrul subprogramelor se definesc activităţile (P3), care reflectă serviciile prestate de către
o autoritate/instituţie bugetară pentru atingerea obiectivelor subprogramului pe care îl
realizează. Activităţile reprezintă elementul de cost al subprogramului şi   asigură estimarea
costurilor cu detalierea conform clasificaţiei economice. Pînă la implementarea clasificației
 bugetare noi, în calitate de ”activități” se va utiliza clasificaţia organizaţională a cheltuielilor
 bugetare - B. Tipuri de instituţii, organizaţii şi măsuri finanţate din buget.

În structura  bugetul
 bugetului,
ui, programel
programelee şi subprogr
subprogramele
amele sunt integr
integrate,
ate, interd
interdependente
ependente şi
legate între ele, în timp ce activităţile sunt o componentă independentă şi pot fi aplicate în
funcție de relevanța acestora pentru un anumit subprogram.

Tabelul 4.1 cuprinde cîtev a exemple de programe, subprograme şi activităţi în cadrul APL
 PELINIA.

Tabelul 4.1. Exemple de programe, subprograme şi activităţi implicate în APL PELINIA:  

Program Subprograme Activităţi 
  Administrarea veniturilor   Executarea şi raportarea
 publice public naţional 
 bugetului public
Managementul   Inspecţia financiară    Raporturi interbugetare
Finanţelor   Administrarea   Gestiunea datoriei de stat
Publice achiziţiilor publice    Auditul extern

  Dezvoltarea drumurilor   Implementarea

  Dezvoltarea transportului  programelor de
Dezvoltarea auto construcţie, reparaţie şi
întreţinere a drumurilor
16
 

Program Subprograme Activităţi 

transporturilor  publice
  Susţinerea de stat a
transportului auto
 
 timpurie 
Educaţie timpurie    Educaţie gimnazială 
 
 Învăţămînt gimnazial    Întreţinerea căminelor  
Învăţămîntul  
 Învăţămînt vocaţional-   Activitate metodică 
 public şi tehnic secundar   Educaţie preşcolară,
serviciile de  

Perfecţionarea cadrelor    primară, liceală 
educaţie   Asigurarea cu manuale
  Cursuri de perfecţionare 
Protecţia  
 Protecţie a persoanelor în   Pensii pentru limita de
socială etate vîrstă 
 
 Protecţie a familiei şi   Întreţinerea azilurilor
copilului  pentru invalizi şi
 
 Protecţie a şomerilor    pensionari
 
 Protecţie în domeniul   Servicii de deservire
asigurării cu locuinţe  socială la domiciliu 
  Indemnizaţii pentru
creşterea copilului 
  Întreţinerea centrelor de
asistenţă socială de zi sau
de plasament pentru copii
  Măsuri de protecţie
socială a şomerilor  

Tabelul 4.2. Exemple de scopuri implimentate pe parcursul anului bugetar în cadrul APL
PELINIA.
Program Subprogram Scop

Programul Politici şi management în  

 Politica în domeniul finanţelor publice
„Managementul domeniul bugetar-fiscal
dezvoltată şi fortificată  
finanţelor publice” 
Administrarea veniturilor publice  
 Stabilitatea, previzibilitatea şi transparenţa
 politicilor de administrare fiscală şi vam
vamală
ală
asigurată 
Programul Dezvoltarea drumurilor  
 Infrastructura drumurilor publice dezvoltată şi
„Dezvoltarea
menţinută în condiţii de maximă siguranţă  
transporturilor” 

Programul nvăţămînt gimnazial   

 Studii gimnaziale de calitate necesare formării
„Învăţămîntul public 
culturii generale şi orientării spre nivelul
şi serviciile de
educaţie”  superior de învăţămînt 

Programul „Protecţia Protecţie a şomerilor    

 Gradul majorat de implicare a persoanelor
soială” 
înmăsuri active şi de angajare în cîmpul muncii 

17
 

În urma subprogramelor bugetare sau efectuat următoarele plăți și incasări pentru

implimentarea următoarelor scopuri: Anexa 4

18
 

19
 

20
 

 Sursa:: da
 Sursa datele pri vind exe
xecu
cuttarea buget
ugetului
ului APL
AP L PE L I NI A ane
nexa
xa 5

21
 

5. DESCRIEREA IMPOZITELOR ȘI TAXELOR PERCEPUTE IN BUGETUL APL

PELINIA

Impozitele şi taxele locale se stabilesc, se modifică sau se anulează exclusiv prin

modificarea şi completarea Codului Fiscal. Pe parcursul anului fiscal (calendaristic), stabilirea de
noi impozite şi taxe locale, în afară de cele prevăzute de Codul Fiscal, sau anularea ori

modificarea impozitelor şi  taxelor în vigoare privind determinarea subiecţilor impunerii şi a

 bazei impozabile, modificarea cotelor şi aplicarea facilităţilor fiscale se permit numai
concomitent cu modificarea corespunzătoare a bugetelor UAT.  
Tabelul 5.1 Sistemul de taxe locale generale aplicate în Republica Moldova

 Sursa: datele Ministerului Finanțelor  

Resursele financiare publice locale colectate în cadrul APL PELINIA reprezintă relații sociale
de natură economică, în formă bănească, ce iau naștere în procesul de colectare a fondurilor
financiare la dispoziția primăriei necesare pentru îndeplinirea obiectivelor sale.
APL PELINIA impune următoarele taxe obligatorii  colectate de la locuitorii acestui sat:

22
 

Anexa 6

23
 

Anexa 7

24
 

 sursa:
 sursa: Le
Lege
gea
a buget
ugetului
ului APL
AP L PE L I NI A din
din 12
12 decem
cembri e 20
2018
18

25
 

6. ANALIZA SURSELOR DE
DE V
VENITURI
ENITURI BUGETARE
BUGETARE LOCALE A APL
PELINIA

Bugetul local
local in sine pres
presupune
upune totalitate a ve
veniturilor,
niturilor, a cheltuielilor și a surse
surselor
lor de
finanțare destinate exercitării funcțiilor care sînt în competența autorităților administrației
legislației și a funcțiilor delegate de Parlament la propunerea Guvernului.
 publice locale conform legislației
Veniturile bugetare locale se constituie din: 
1.venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri şi cote
defalcate din impozitul pe venit;

2.sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

3.subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete;  

4.donaţii şi sponsorizări; 

5.sume primite de la Uniunea Europeană şi/sau alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi
 prefinanţări. 

Fundamentareaa veniturilor proprii ale bugetelor locale se bazează pe constatarea, evaluarea

Fundamentare
şi inventarierea materiei impozabile şi a bazei de impozitare în funcţie de care se calculează
impozitele şi taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate şi a veniturilor obţinute din a cestea,
 precum şi pe alte
alte elemente spec
specifice,
ifice, în scopul eevaluării
valuării corecte a veniturilor.

Donaţiile şi sponsorizările se cuprind, prin rectificare bugetară locală, în bugetul de venituri

şi cheltuieli numai după încasarea lor. In structura bugetelor locale există două secţiuni pe partea
de venituri, acestea sunt secţiunea de funcţionare şi cea de dezvoltare. 

Originea surselor de venituri a APL PELINIA este format din surse interne si externe.Datele
concrete sunt prezentate în următorul tabel 6.1:  

26
 

Tabelul 6.1 Sursele de venituri a APL PELINIA

venituri pentru ultimii 3 ani  

 Sursa: Primăria Pelinia ,sursele de venituri anexa 8

27
 

În următoarele tabele vom analiza evoluția veniturilor APL PELINIA pentru ultimii 3 ani de
activitatea analizînd indicatorii de structură a acestora. 

Tabelel 6.2 Total venituri pe ultimii 2 ani

Nr. Anii TOTAL VENITURI (mii lei)
1. 2017 9654,5
2. 2018 10994,9
3. 2019 11809,6

Histograma 6.1 Evoluția veniturilor A

 APL
PL PELINIA
PELINIA timp de 2 ani

Venituri

12000

10000
8000
6000
4000
2000
0

2017
2018
2019

2017 2018 2019

Venituri 9654.5 10994.9 11809.6

În anul 2017 veniturile au constituit 9654,5 mii lei, mai tîrziu în anul 2018 veniturile au
crescut consecutiv cu 13
1340,4
40,4 m
mii
ii lei și constituia 10994,9 mii lei deoarece s-au mărit  activitățile
independente de antreprenoriat, veniturile din pensii, deasemenea ponderea veniturilor de peste
hotare acestea fiind efectuate prin transferuri.

În 2019 veniturile constituiau 11809,6 ceea ce înseamnă că ele au crescut față de anul 2018 cu
814,7 mii lei, deoarece s-au micșorat  cheltuielile pentru acțiuni social-culturale, asigurarea și
asistența socială, gospodăria comunală, gospodăria de exploatare a fondului de locuințe, se
moldovenesc.. 
depreciază leul moldovenesc

28
 

Conform Legii nr.397 din 16.10.2003 privind “Finanțele publice locale”, veniturile bugetelor
administrativ- teritoriale se constituie din impozite, taxe, alte
alte venituri prevăzute de legislație și
se formează din: venituri proprii, mijloace speciale, defalcări, transferuri cu destinație  general,
transferuri cu destinație specială, granturi, fonduri speciale. 

Factorii ce influențează veniturile: 

  factori economici,
economici, concretizați în produsul intern brut și dinamica sa; 
  factori monetari,
monetari, de tipul masă monetară, credit, dobîndă, concretizați în preț și
evoluția sa, 
  factori sociali,
sociali, respective educaționali, culturali, de sănătate, s.a; 
  factori demografici,
demografici, concretizați în numărul și structura populației și care determină
numărul contribuabilor; 
  factori politici și militari; 
  factori financiari, care se concretizează
concretizează în dimensiunea cheltuielilor publice. 

 Analiza în structură a veniturilor:


gsVti  =
 =  *100%


Vti = venituri publice pe categoria i

Vt = venituri publice totale
 Analiza în dinamică a veniturilor:
a)Creșterea nominală 

Δ Vt1/0 = Vt1 –  Vt0
 Vt0
b)Creșterea relativă 

−
Δ Vt1/0 =  * 100%

Vt1= anul 2019 an pentru perioada curentă 

29
 

Tab. 6.3 Analiza creșterii nominale și relative 

Nr. Anii Sumele totale Abaterea Abaterea
(mii lei) absolută fata relativă,%
de perioada
curentă 
1. 2019 11809,6 - -

2.
3. 2018
2017 10994,9
9654,5 817,7
2155,1 7,41
22.32

Diagramă 6.1 Creșterea relativă a veniturilor pentru ultimii 3 ani(comparând

cu anul 2019)

0.25
22.32%
0.2

0.15

Venituri %
0.1
7.41%
0.05

0
2018 2017

După cum observam timp de 3 ani veniturile s-au modificat considerabil , analizînd diagrama si
datele din tabel, am facut concluzia ca veniturile sunt mai mari în anul 2019 față de anii
(2017-2018) cu un proc
 precedenți (2017 procent
ent de 7,42% și respectiv 22,32% ,această creștere a fost
influențată de majorarea numărului populației pentru ultimile perioade, majorarea număru
numărului
lui
întreprinderilor , și a surselor de finanțare externe. 

30
 

31
 

 Sursa:: da
 Sursa datele pri vind sinte
sinteza ve
venitu
nituri
ri lo
lorr APL PE L I NI A 2018-2
2018-201
019
9 ane
nexa
xa 11

32
 

7. CARACTERISTICA CHELTUIELILOR BUGETARE LOCALE A APL PELINIA

Cheltuielile publice locale reprezintă sumele aprobate şi efectuate din bugetele locale, din
 bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetele locale, din bugetele
instituţiilor finanţate integral din venituri proprii, din bugetele   împrumuturilor externe şi interne,
din bugetul fondurilor externe nerambursabile, în limitele şi potrivit destinaţiilor stabilite prin

 bugetele respective, cu respectarea prevederilor legale. Spre deosebire de cheltuielile bugetului

de stat, cheltuielile din bugetele locale reflectă eforturile financiare realizate de organele
administraţiei publice locale pentru acoperirea cerinţelor sociale, culturale, economice, a
serviciilor de dezvoltare publică şi a altor cerinţe ale locuitorilor din unităţile adminis trativ-
teritoriale care sunt în competenţa autorităţilor administraţiei publice locale.

În cadrul cheltuielilor publice locale un rol important îl ocupă cheltuielile pentru servicii
şi dezvoltare publică, locuinţe, mediu şi ape. În structura cheltuielilor pentru pentru servicii şi
dezvoltare publică, locuinţe se cuprind cheltuielile materiale şi de servicii, dotarea cu obiecte de
inventar, cheltuielile de personal, procurarea unor materiale şi a altor bunuri necesare serviciilor
menţionate. In structura bugetelor locale există două secţiuni pe partea de cheltuieli, acestea sunt
secţiunea de funcţionare şi cea de dezvoltare. 

 Sursa:: da
 Sursa datele pri vind rapo
raportul de exe
xecu
cuttare a buget
ugetului
ului APL
AP L PE L I NI A

33
 

34
 

 Sursa:: sinte
 Sursa sinteza che
chelt
ltuie
uielilor
lilor pri vind datele buget
ugetului
ului APL
AP L PE L I NI A 2018-2
2018-201
019
9 ane
nexa
xa 12

35
 

8. ANALIZA CHELTUIELILOR BUGETARE LOCALE A APL PELINIA

Tabelul 8.1 Evoluția cheltuielilor în ultimii 3 ani

Nr. Anii Cheltuieli total (mii lei)
1. 2017 9654,5 
2. 2018 10994,9 
3. 2019 11809,6

Diagrama 8.1 Evoluția cheltuielilor în ultimii 3 ani

Cheltuieli
14000

12000

10000

8000

6000

4000

2000

0
2017 2018 2019
Cheltuieli 9654.5 10994.9 11809.6

În anul 2017 cheltuielile sunt în sumă de 9654,5 mii lei iar în 2018 au crescut cu 1340,4 mii
lei ajungînd la suma de 109
10994,9
94,9 mii lei . Cheltuielile au cre
crescut
scut în 2018  pentru că se măresc 
cheltuielile pentru marfuri si servicii, cresc deasemenea cheltuielile alimentare, servicii
comunale cit si cheltuieli pentru retribuirea muncii.
În anul 2019 cheltuielile au crescut față de anul 2018 cu 814,7 mii lei fiindcă se măresc 
cheltuielile alocate pentru învățămînt ca cauză fiind întreținerea a 4 greșe de copii. 
În anul 2019 cheltuielile cresc deoarece se alocă bani pentru contributii de as
asigurari
igurari sociale
de stat cit si cresterea numarul de muncitori în localitate.

 Anal iza
iza în structură: 

gsCpi   =
= 
 *100%

36
 

Cpi = venituri publice pe categoria i

Cp = venituri publice totale
 Analiza în dinamică: 
a)  Creșterea nominală 

Δ Cp1/0 = Cp1 –  Cp0
 Cp0

b)  Creșterea relativă 

−
Δ Cp1/0 = 
 * 100%

Tabelul 8.2 Analiza în dinamică a cheltuielilor: 

Nr. Anii Sumele totale (mii Abaterea Abaterea
lei) absolută fata de relativă,% 
perioada
curentă 
1.
2. 2019
2018 11809,6
10994,9 -
817,7 -
7,41
3. 2017 9654,5 2155,1 22.32

Diagrama 8.2 Dinamica cheltuieli

cheltuielilor
lor pentru ultimii 3 ani
(comparând cu anul 2019)

0.25
22.32%

0.2

0.15

Cheltuieli %
0.1
7.41%

0.05

0
2018 2017

37
 

Datele privind gestionarea

gestionarea cheltuielor dupa destinație pentru aanul
nul 2019 sun
suntt prezentate în
raport: 
următoarul raport: 

38
 

 Sursa:: de
 Sursa devizul
vizul de ch
che
elt
ltuie
uieli
li APL PE L I NI A
Conform datelor din raport se observă clar evoluția și schimbările ce au fost făcute pînă în
 prezent în învățămîntul preșcolar din s.Pelinia. din anul 2017 către anul 2018 au fost efectuate
cheltuieli cu un procent de 7,41%, în 2019 aceste cheltuieli cresc cu 22,23% deoarece cresc
considerent si veniturile. M
Mai
ai tîrziu în perioada 2017-2019 cheltuielile efectuate cresc, datorită
schimbărilor ce s-au produs în ultimii 3 ani, punîndu-se accent foarte mare asupra educației
copiilor din învățămîntul preșcolar  astfel
 astfel au fost deschise 4 g reșe de copii.

39
 

9. DESCRIEREA FACTORILOR DE INFLUENȚA A VENITURILOR BUGETARE

LOCALE ȘI CHELTUIELILOR BUGETARE LOCALE A APL PELINIA

Un rol important în cadrul procesului de planificare bugetară revine evaluării impactului

financiar al propunerilor de politici. Înainte ca propunerile de politici ale
autorităţilor/instituţiilor bugetare să fie incluse în buget, acestea se supun unei analize ex -ante

a impactului, inclusiv din punctul de vedere financiar. Cerinţele metodologice privind

evaluarea impactului financiar al propunerilor de politici sunt stabilite în Ghidul metodologic
 privind evaluarea ex- ante a propunerilor de politici, elaborat de către Cancelaria de Stat.  
Obiectivele evaluării impactului financiar al factorilor sunt:
a)  asigurarea adoptării politicilor şi ac
acţiunilor
ţiunilor cu acoperire financiară atît pe termen
mediu, cît şi lung; 
 b)  analiza beneficiilor politicilor propuse în raport cu costurile aferente pentru
implementarea lor;
c)  identificarea autorităţilor/instituţiilor bugetare afectate în rezultatul adoptării politicii. 

Estimarea costurilor este un element indispensabil al procedurii de evaluare a impactului

financiar al propunerilor de politici. Cerinţele pentru estimarea costurilor variază în
dependenţă de trăsăturile specifice ale propunerii sau de sarcinile concrete a tribuite
autorităţilor/instituţiilor bugetare.
Responsabilitatea pentru estimarea costurilor revine autorităţii/instituţiei bugetare, care
înaintează propunerea de cheltuieli în cadrul planificării
pl anificării bugetului.  
Factorii de influență a veniturilor și ch eltuielilor bugetar-locale în cadrul APL PELINIA:

 
factorii demografici,
demografici, se referă la creșterea populației și modificarea structurii acesteia pe
vîrste și pe categorii socio- profesioniste.
 profesioniste. În legătură cu aceasta cresc cheltuielile publice
 pentru plata salar 
salar iilor public. 
iilor funcționarilor publici, pentru locurile de muncă în sectorul public. 
  factorii economici,
economici, referitori la dezvoltarea economiei și modernizarea acesteia pe baza
cercetării științifice. Din bugetul de stat se asigură finanțarea unor acțiuni economice
costisitoare, proiecte economice legate de risc.  
  factorii sociali,
sociali, creșterea venitului mediu pe locuitor în societate impune statul să depună
eforturi financiare ca să aloce resurse pentru amortizarea veniturilor categoriilor sociale
socială.  
cuprinse în sectorul public, inclusiv și pentru asistența socială.

40
 

  urbanizarea,, acest proces necesită resurse financiare suplimentar pentru crearea și

urbanizarea
dezvoltarea centrelor urbane cît și pentru finanțarea unor utilități publice caracteristice
mediului respectiv. 
  factorii de ordin istoric,
istoric, se manifestă prin transmiterea de la o perioadă la alta a nevoilor
sporite de cheltuieli, suportarea poverii celor făcute în anii anteriori prin împrumuturi
 publice. 
  factorii politici,
politici, se referă la creșterea considerabilă a sarcinilor statului contemporan prin
trecerea statului “jandarm” la statul „providență”, la transformarea concepției politice cu
 privire la funcțiile statului, pentru recurge la creșterea cheltuielilor publice. 
pentru care se recurge

41
 

10. FORMULAREA ȘI PREZENTAREA DIRECȚIILOR DE CREȘTERE A BAZEI

FISCALE A APL PELINIA

Baza generalizată a practicii fiscal în cadrul APL PELINIA se bazează pe prevederile

Codului fiscal
fiscal şi alte acte ce constituie leg
legislaţia
islaţia fiscală şi reprezintă po
poziţia
ziţia oficială a
Serviciului Fiscal de Stat.

b azei fiscale:  
 Direcțiile de creștere a bazei
   Extinderea bazei fiscale (de ex. venituri impozabile) datorită creșterii economice
   Creșterea veniturilor fiscale datorită evaluării și îmbunătățirii
î mbunătățirii conformării
   Creșterea cotei efective de impozitare:
   Datorită reformelor, veniturile fiscale cresc mai rapid decît baza fiscală
   Metodă: noi calculăm cota efectivă de impozitare
   Baza fiscală crește pe măsură ce mai multe venituri sunt declarate oficial
   elaborează și prezintă spre aprobare autorității reprezentative și deliberative respective
 proiectul deciziei bugetare anuale și  proiectele de decizii privind modificarea bugetului
local, în condițiile prevăzute de prezenta lege;  
   elaborează prognoze bugetare și întreprind, în limitele competențelor, măsuri pentru
creșterea bazei fiscale a unității administrativ-teritoriale și asigurarea sustenabilității
locale pe termen mediu șșii lung; 
 bugetelor locale
   asigură buna desfășurare a procesului bugetar în limita unității administrativ -teritoriale,
stabilesc activitățile intermediare și monitorizează respectarea calendarului
calendarului bugetar;
   asigură corectitudinea și veridicitatea datelor, ale indicilor și ale altor informații în baza
r espectiv; 
cărora a fost elaborat bugetul respectiv;
   contribuie la încasarea veniturilor în buget conform prevederilor legale;
   repartizează alocațiile bugetare aprobate pe autorități/instituții bugetare subordonate și
aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele respective; 
   asigură utilizarea conform destinației a alocațiilor bugetare aprobate; 
   respectă termenele de plată a salariilor către angajații autorităților/instituțiilor bugetare  
finanțate de la buget și pentru lucrările, serviciile și bunurile materiale contractate în
limitele aprobate în bugetul respectiv;
   asigură gestionarea eficientă și transparentă a fondului de rezervă al autorităților
administrației publice locale;
   asigură administrarea datoriei unității administrativ-teritoriale;
   asigură organizarea și ținerea contabilității în conformitate cu actele normative și
 prezentarea în termen a rapoarte
rapoartelor anuale; 
lor lunare, trimestriale și anuale;
42
 

 
 înaintează, prin intermediul asociațiilor reprezentative ale autorităților administrației
 publice locale, propuneri la elaborarea politicii bugetar-fiscale și a politicilor sectoriale,
participă la consultările privind relațiile interbugetare; 
 precum și participă
 
 conlucrează cu autoritățile publice centrale și implementează la nivel local programele și
 politicile cuprinse în documentele de
de planificare strategic
strategicăă de nivel național; 
național;
 
 asigură gestionarea resurselor bugetare și administrarea patrimoniului public în
conformitate cu principiile bunei guvernări;
 
  prezintă autorității reprezentative și deliberative raportul semianual și raportul anual
 privind executarea ondițiile prevăzute de prezenta lege; 
executarea bugetului local, în ccondițiile
 
  publică bugetele locale și rapoartele privind executarea acestora, inclusiv privind
 performanța în cadrul programelor la nivel local; 
 
 efectuează monitoringul financiar al activității instituțiilor publice la autogestiune, a
întreprinderilor municipale și a societăților comerciale în care autoritățile administrației
 publice locale au calitate de fondator sau dețin cota majoritară în capitalul social; 

43
 

11. ANALIZA TRANSFERURILOR DIN CADRUL BUGETULUI APL PELINIA

Transferuri cu destinaţie generală   sunt mijloace financiare alocate, conform

 prevederilor legale, în sumă absolută,
absolută, cu titlu definitiv, de la bugetul de stat la bugetele unităţilor
administrativ-teritoriale pentru finanţarea domeniilor proprii de activitate ale autorităţilor
administraţiei publice locale

Transferuri cu destinaţie specială sunt mijloace financiare alocate, conform

 prevederilor legale, în sumă absolută, cu titlu condiţionat, de la bugetul de stat şi/sau de la alte
 bugete la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale pentr u asigurarea exercitării funcţiilor
 publice sau în alte scopuri speciale; 
speciale;

Sunt indentificate două tipuri de transferuri efectuate de la bugetul de stat către bugetele

unităţilor administrativ-teritoriale:

a)  transferuri cu destinaţie generală  

 b)  transferuri cu destinaţie specială. 

Din bugetul de stat vor fi efectuate transferuri cu destinație specială în bugetele autorităților
 publice locale pentru anul 2019 în cadrul APL PELINIA în sumă de 9111,9 mii lei pentru
implementarea normelor ce se referă la stabilirea plăților stimulatorii persoanelor cu demnitate
cadrul APL. 
 publică din cadrul

Menționăm că prin Legea nr.185/2018 pentru modificarea și completarea Legii cu privire la

sistemul de salarizare în sectorul bugetar au fost introduse,pentru persoanele cu funcți i de
demnitate publică din cadrul autorităților publice locale și pentru personalul de deservire tehnică
ce asigură funcționarea acestor autorități, drepturi salariale suplimentare sub formă de plăți de
stimulare.

Transferurile din bugetul de stat vor fi efectuate în contextul în care cheltuielile suplimentare au
survenit pe parcursul anului fără a fi prevăzute în bugetele autorităților publice locale. 

44
 

Totodată, prin acest proiect se completează Hotărârea Guvernului nr. 710/2012 „Privind
salarizarea personalului care efectuează deservirea tehnică și asigură funcționarea instanțelor
 judecătorești, a procuraturii și a autorităților adm
administrației
inistrației publice centrale și locale”
locale”

Astfel, personalul care efectuează deservirea tehnică și asigură funcționarea APL, beneficiază
lunar de plăți de stimulare în mărime de până la 15 % din salariul de funcție. Plățile respective se

achită pentru timpul efectiv lucrat, proporțional salariului de funcție. 

1.  Transferurile cu destinaţie specială  de la bugetul de stat se alocă bugetelor
unităţilor administrativ-teritoriale pentru finanţarea: 
a) învăţămîntului preşcolar, primar, secundar general, special şi complementar
(extraşcolar); 
 b) competenţelor delegate autorităţilor administraţiei publice llocale
ocale de către Parlament
la propunerea Guvernului;
c) finanţare a cheltuielilor capitale.  

Transferurile cu destinaţie specială de la bugetul unei unităţi administrativ -teritoriale la

 bugetul altei unităţi administrativ-teritoriale se alocă pentru finanţarea măsurilor şi activităţilor
de interes comun.
Tranferurile efectuate în cadrul bugetului local a Primăriei Pelinia sunt prezentate în următoarea
anexă:

45
 

 A
 Ane
nexa
xa 15

46
 

12. DESCENTRALIZAREA FISCALĂ ŞI AUTONOMIA FINANCIARĂ 

Descentralizarea reprezintă un proces de transfer de competenţă administrativă şi

financiară de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul administraţiei publice locale sau
către sectorul privat.
Descentralizarea administraţiei publice se referă la procesul de creştere a autonomiei

unităţilor administrativ-teritoriale, a colectivităţilor locale prin transferul de noi responsabilităţi

decizionale, precum şi de resurse financiare şi patrimoniale, cu respectarea principiului
subsidiarităţii (soluţionarea problemelor apărute… la cel mai apropiat nivel decizional al
acestora), reducerii cheltuielilor curente (recurente) şi creşterea transparenţei în relaţia cu
cetăţenii, creşterea calităţii şi accesului la servicii publice.
Autonomia locală este baza descentralizării. Prin autonomie locală se inţelege dreptul şi
capacitatea efectivă ale autorităţilor publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în cadrul legii,
în nume propriu şi în interesul populaţiei locale, o parte importantă a treburilor publice. Astfel,
nevoile cetăţenilor sunt mult mai bine servite din cauză că ele sunt mult mai bine cunoscut e la

nivel local decât la nivel central.

Rolul autonomiei locale reiese deci din faptul că responsabilitatea infăptuirii activităților
de interes public trebuie să revină acelor autorități care sunt cele mai apropiate de cetățeni.
Conform Cartei Europene a autonomiei locale, autoritățile administrației publice locale trebuie
să poată stabili, ele însele, structurile lor administrative interne cu scopul adaptării acestora la
necesitățile lor specifice şi fundamentării unui management public eficient.
În condițiile, în care competențele şi responsabilitățile autorităților administrației publice
locale cresc, acestea trebuie să dispună de un personal calificat, care să corespundă cerințelor de
eficientizare şi modernizare a managementului public.

Descentralizarea puterii  presupune o cesiune (cedare, transmitere) de competenţe

administrative şi financiare de la nivelul administraţiei publice centrale la cel al administraţiei
 publice locale. Descentralizarea însă plasează pe umerii autorităților publice locale un nivel mai
înalt de responsabilitate vizavi de exercițiul prestat în folosul comunității locale. Obiectivul
 principal al descentralizării este de a acorda servicii publice de o calitate superioară şi de a
 perfecționa intregul sistem bugetar, atât la nivel instituţional, precum şi sub aspect financiar.
Scopul procesului de descentralizare este de a îmbunătăţi calitatea managementului serviciilor
 publice, asigurand o alocare mai eficientă a resurselor şi creşterea responsabilităţilor
responsabilităţilor in utilizarea
lor .

Descentralizarea administrativă se manifestă pe mai multe planuri:

47
 

- în plan juridic, unitățile administrativ-teritoriale devin subiecte de drept distincte, cu

 propriile interese publice;
publice;
- în plan instituțional, autoritățile publice locale dispun de instituții administrative proprii,
separate de aparatul administrativ central;
- în plan decizional, autoritățile locale iau decizii în interesul colectivităților pe care le
administrează, având competențe proprii ;
- în plan financiar, comunitățile locale au  bugete
bugete proprii şi pot dispune asupra stabilirii şi
încasării de impozite şi taxe,
t axe, în contextul legislației naționale.
Autonomia locală sub aspect administrativ presupune existența concomitentă a unei
autonomii financiare la nivel local, în special, sub a spectul încasării de impozite şi taxe proprii şi
al existenței unui buget propriu. Comunitățile locale îşi cunosc posibilitățile proprii privind
resursele băneşti de proveniență publică şi, mai ales, nevoile privind cheltuielile ce trebuie
acoperite pentru producerea de servicii publice pe plan local.
l ocal.
Descentralizarea financiară îmbracă două forme: 
  l ocale, numită descentralizare fiscală, 
una fiscală aferentă veniturilor autorităților locale,
  una bugetară, corespunzătoare cheltuielilor publice locale, numită descentralizare
 bugetară.
Descentralizarea fiscală se prezintă ca o autonomie fiscală care caracterizează raportul
dintre veniturile locale proprii şi transferurile de la bugetul de stat. Realizarea descentralizării
financiare şi administrative trebuie să se bazeze pe respectarea unor principii de bază, care au
fost formulate în urma cercetărilor teoretice şi experienței acumulate în țările dezvoltate. Ele se
referă, în mare parte, la delegarea responsabilităților către administrația publică locală,
concomitent cu orientarea surselor de venituri către aceasta.
Principiile autonomiei financiare locale sunt formulate în Carta Europeană a Autonomiei
Locale. Descentralizarea este deci un proces de transfer al autorităţii şi al responsabilităţilor
administrative de la administraţia centrală la cea locală în
î n domeniile planificării, luării deciziilor,
responsabilităţii legale şi managementului serviciilor publice.

 Priorităţile procesului
procesului de descentralizare
descentralizare 
La nivel central şi local este conştientizat faptul că descentralizarea este calea spre
modernizarea Republicii Moldova. Descentralizarea are un şir de priorităţi, care contribuie la: 
1. Îmbunătăţirea sistemului de furnizare a serviciilor publice descentralizate.
2. Clarificarea competenţelor la diferite niveluri şi structuri ale administraţiei publice. 
3. Creşterea autonomiei financiare.

48
 

4. Implicarea cetăţenilor in procesul decizional local şi responsabilizarea autorităţilor publice

locale etc.
Totodată, practica demonstrează, că reforma în domeniul administraţiei publice cere
respectarea unor reguli (principii) şi anume: 
a) distincţia clară între diferite niveluri de guvernare, în scopul posibilei acoperiri a costurilor
serviciilor specifice de competenţă;
 b) să fie luate decizii concrete privind sursele de venituri care revin exclusiv autorităţilor locale
(sursele partajate să fie indicate in proporţie anumită şi prevăzute in bugetul de stat); 
c) conferirea autorităţilor locale a unei anumite puteri privi nd stabilirea responsabilităţilor în
domeniul impozitelor, taxelor şi cheltuielilor locale; 
d) este necesar un sistem de redistribuire, care ar asigura o egalitate aproximativă a cheltuielilor
 pe cap de locuitor. De notat, că in Republica Moldova acest principiu este realizat prin calcularea
transferurilor (generale) de echilibrare. Dar şi aici apare o problemă: cum să obţinem un
echilibru intre egalizare şi stimulare? Cu această problemă se confruntă autorităţile locale şi cele
centrale din Republica Moldova;
e) o problemă este cerinţa privind eficienţa şi echitatea. Apariţia şi dezvoltarea parteneriatului
 public- privat
 privat preia o parte din serviciile publice de la autorităţile locale. In acest caz, eficienţa şi
calitatea serviciilor publice creşte, dar cresc şi costurile, stabilinduse tarife mai mari. Reiese că
cine plăteşte mai mult are şi servicii mai calitative şi mai eficiente. Ce -i de făcut in aşa situaţie?
Răspunsul ar fi: nimic nu ne poate schimba situaţia fără muncă şi investiţii. 
f) cu cat nivelul descentralizării fiscale este mai mare, cu atat este mai mare şi necesitatea unor
sisteme imbunătăţite (performante) de responsabilitate. In acest scop, este necesar de dezvoltat
sistemele de audit extern al autorităţilor locale şi a reduce cheltuielile curente (recurente). Cu cat
este mai inalt nivelul descentralizării fiscale, cu atat este mai inalt gradul de autonomie
financiară. 

Situaţia reală privind procesu

procesull de descentralizar
descentralizaree în Republica Moldova 
Procesul de descentralizare este strâns legat de reforma administraţiei publice, fiind, chiar,
cheia acestui proces. Una dintre problemele principale ale Republicii Moldova, care doreşte
reforme şi merge spre integrarea cu Uniunea Europeană, este descentralizarea. Considerăm, că
Republica Moldova a făcut paşi serioşi în această direcţie. Unul dintre paşii principali este
reforma procesului de elaborare a bugetelor locale prin introducerea noii formule de calculare a
transferurilor generale (de echilibrare). Dar, e de me nţionat, că la calcularea transferurilor un rol
important îl are capacitatea fiscală pe locuitor din localitatea concretă în raport cu capacitatea
fiscală pe locuitor la nivel naţional.
49
 

13. PERFECŢIONAREA MANAGEMENTULUI ÎN CADRUL APL PELINIA

Reforma sistemului administratiei

administratiei pu
publice
blice este un proc
proces
es ddinamic
inamic şi, ca oorice
rice proc
proces
es de
refomă structurală, presupune câteva condiţii esenţiale şi anume:

  determinarea problemelor existente;

  identificarea soluţiilor optime;
  identificarea resurselor disponibile.

O reală reformă a funcţie

funcţieii publice trebuie să uurmărească
rmărească aspecte prec
precum:
um: recrutare,
selecţie, încadrare; motivare; perfecţionare; evaluarea performanţelor; conduită; stabilitate,
relaţiile cu sistemul politic; comunicarea, stilul de conducere şi creativitatea; responsabilităţi
în procesul de reformă a funcţiei publice.   Perfecţionarea resurselor umane reprezintă un
ansamblu de procese prin ca
care,
re, în urma pa
parcurgerii
rcurgerii uunor
nor prog
programe
rame sspecializate,
pecializate, angajaţii îşi
îmbogăţesc aptitudini, cunoştinţe, deprinderi,
deprinderi, comportamente şi tehnici de lucru în care au deja o
calificare de bază, în vederea realizării la un   nivel superior a obiectivelor şi sarcinilor ce le

revin. Deci prin perfecţionare este vizată îmbunătăţirea capacităţii profesionale deja existente.
Deşi perfecţionarea reprezintă un drept şi o   obligaţie a funcţionarilor publici, în prezent,
administraţia publică din România se confruntă cu  unele constrângeri, cele mai importante fiind
insuficienţa resurselor, paralel creştere şi o diversificare permanentă a cerinţelor cetăţenilor
 paralel cu o creştere
şi a mediului
mediului economic
economic şi social.

O structură de management performant poate fi construită pe un echilibru între autoritate şi

responsabilitate, ca elemente cheie pentrudezvoltarea capacităţii de schimbare în cadrul
administraţiei publice
publice şşii pentru formarea unei baze
bazenecesare
necesare pentru imple
implementarea
mentarea schimbării.

În acest
acest sens, se recomandă dezvoltarea managementului performant al res
resurselor
urselor umane din
cadrul Primăriei s. Pelinia.

În cadrul propunerilor pentru dezvoltarea resurselor umane, un loc central îl ocupă 

introducerea unui proces eficient de management al performanţei. În mod tradiţional, în  

Primăria s.Pelinia , nu a fost utilizat acest management al  performanţei şi, prin urmare, stabilirea
de obiective şi măsurarea nivelurilor de performanţă nu au contribuit suficient la motivarea
 personalului la toate nivelurile. La rândul său, acest lucru a condus, în  general, la un nivel
inadecvat de recunoaştere şi recompensare a performanţei în muncă şi la   lipsa unui sistem

eficient de sancţiuni pentru performanţa scăzută 

50
 

În acest context, în opinia mea, următoarele aspecte ar trebui să facă obiectul unei atenţii
deosebite:

- recrutările de personal specializat;

- avansarea în funcţie a acestui personal;

- formarea continuă şi validarea

vali darea experienţei dobândite;
- gestiunea duratei carierei funcţionarului public;

- mobilitatea funcţionarilui public. 

Recrutarea şi selecţia personalului în administraţia publică, precum şi perfecţionarea

 permanentă a pregătirii acestui perso

personal
nal trebuie profund restructurate,
restructurate, astfel încâ
încâtt să se asigure

 promovarea neutralităţii politice a funcţion

funcţionarilor
arilor publici respectivi şşii creşterea transparenţei

 proceselor de recrutare, angajare

angajare,, pregătire, perfecţionare şi promovare. 
perfecţionare

51
 

14. MĂSURI PRIVIND SPORIREA ACTIVITĂŢII APL PELINIA

În contextul susținerii eforturilor Guvernului în procesul de descentralizare și sporire a calității

serviciilor publice, USAID lansează un nou program în Republica Moldova - „Comunitatea
Mea" - pentru consolidarea
consolidarea capacităților aautorităților
utorităților publice locale (APL
(APL).
).  

Programul prevede activități de eficientizare, transparentizare și dezvoltare a capacităților APL,

 pentru creșterea calității
calității serviciilor prestate și a conluc
conlucrării
rării acestora cu societatea
societatea civilă. În cadrul
cadrul
 programului, peste 100 de localități din țară vor primi asistență financiară pentru soluționarea
 problemelor stringente ale cetățenilor. Principalii beneficiari vor fi APL de nivelul I, grupurile
civice și mediul de afaceri local care, în comun, vor dezvolta comunitățile lor. 

Obiectivele principale ale programului vizează patru componente interconectate: îmbunătățirea

accesului cetățenilor la serviciile publice,  implicarea societății civile în guvernarea locală, care
va duce la transparentizarea activității APL. De asemenea, va fi continuată reforma de
descentralizare și îmbunătățit managementul financiar al autorităților locale , ceea ce va asigura
creșterea veniturilor primăriilor. 

Procesul de selectare a APL-urilor: 

APL-urilor: 

Autoritățile Publice Locale vor fi selectate printr -un

-un proces competitiv, cu selectarea primelor 20
de APL-uri în anul 2018 și adițional câte 35 de APL în fiecare a n în perioada 2019-2021. APL-
urile selectate vor reprezenta localități mici, mijlocii și mari.  

52
 

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI 

Activitatea derulată de-a lungul proiectului mi-a fost de mare ajutor deoarece pe lângă
 prezentarea teoretica a funcţionarii primariei, am cunoscut multă informație  cum se desfăşoară
activităţile în realitate, având tangenţe cu angajaţii, fapt ce m-a ajutat în înţelegerea activităţilor
aceştia. 
 prestate de aceştia.

De asemenea am apreciat următoarele lucruri la instituţia unde am făcut practica: 

   structura organizatorică piramidală ce permite o mai bună coordonare a departamentelor; 

    programul de audienţe
audienţe adoptat de cei care conduc Raional;l; 
conduc Consiliul Raiona
   utilizarea în cadrul
cadrul sistemului informaţional a unor mijloace moderne de stocare şi
informaţiilor; 
 prelucrare a informaţiilor;
   nu în ultimul seriozitatea angajaţilor şi adoptarea de hotărâri benefice pentru sat.  

Constituirea anuală a bazei de date. Existenţa unei baze de date integrate din diverse surse la
nivel local, asigurarea seriilor în timp a i ndicatorilor, facilitează procesului de planificare
strategică și de scriere a propunerilor de proiecte de dezvoltare locală.

În general, am analizat impactul politicilor / proiectelor implementate este resimțit în timp.

Totodată, ciclul de planificare / programare strategică, inclusiv în domeniul dezvoltării
regionale.. Etapa de realizare a procesului de planificare a dezvoltării regionale 

53
 

Anexa nr.16
la Regulamentul
aprobat prin ordinul
ministrului finanţelor  

nr. ___ din _________

Formularul 2 pr  

Aprobat: 

(Conducătorul autorității publice)

 _________________
 _________________

(Semnătura)  
(Semnătura)

L.Ș. ”____” __________ 2013

Raport de performanţă 
performanţă 

la situaţia din _________________

_________________  

Periodicitatea: semianual, anual

Cod

Autoritatea publică 
publică 

Instituţia  
Instituţia

Grupa principală şi grupa funcţiei 

funcţiei  

Program P1

54
 

Subprogram P2

I. Informaţie generală (se completează doar de către autoritatea publică ) 

Scop

Obiective
(Se indică valoarea planificată şi realizată a obiectivului stabilit pentru anul bugetar de gestiune)  

Descriere narativa
(Se oferă o descriere generală a structurii programului/subprogramului şi cuprinde  activităţile
 principale şi
şi responsabilii
responsabilii de gesti onarea
onarea programului)

II. Indicatori de performanţă ( Indicatorii de produs şi eficienţă se completează de către toate instituţiile bugetare, iar indicatorii de
rezultat se stabilesc de către autorităţile publice) 
publice) 

Anul de gestiune
Unitatea
Categoria Cod Denumirea de 3
devieri  
aprobat 1
măsură  
măsură realizat  
(+/-)

1 2 3 4 5 6 7(6-5)

  1.

t
a
tl
....
u
z
e
r
e
n
D

  1.

s ....
u
d
o
r
p
e
n
D

  1.

ă
ţ
eni ....
ic
f
e
e
n
D

III. Cheltuieli, mii lei

Cod AB

Denumirea 3
2 devieri  
P3/tip ECO aprobat executat  
(+/-)

1 2 3 4 5 6(5-4)

55
 

Conducătorul
Conducă torul instituţie
instituţieii ______________  ________________
 _____________________
_____

(Semnătura) (Numele, prenumele) 

Şeful subdiviziunii economie şi finanţe 

finanţe   _____________ _____________________

(Semnătura)  
(Semnătura) (Numele, prenumele) 

4
Şeful Serviciului responsabil de politici   _____________ _____________________

(Semnătura)  
(Semnătura) (Numele, prenumele)

Data: _________________

Note: 

1
 ) Dacă indicatorul nu poate fi evaluat semestrial, realizarea acestuia se completează
completează doar în raportul anual.

2
 ) În capitolul III în rubrica "Executat" se completează executarea
executarea de casă. 

3
 ) Devierile vor fi explicate printr-o notă informativă la raport.

4
 ) Se semnează doar rapoartele generalizate ale autorităţii publice la nivel de subprogram.
su bprogram. 

56
 

Anexa nr.17

la Regulamentul
aprobat prin ordinul
ministrului finanţelor  
nr. ___ din _________

Formularul 1 pr

Aprobat:

(Conducătorul autorității
autorității publice (Org1))

 _________________
 _________________

(Semnătura)  
(Semnătura)

L.Ș. ”____” __________ 2013

Programul pe anul ________

Cod

Autoritatea publică 
publică 

Instituţia bugetară 
bugetară 

Grupa principală şi grupa

funcţiei  
funcţiei

Program P1

Subprogram P2

57
 

I. Informaţie generală *

Scop (Se stabileşte de autoritatea publică) 

publică)  

Obiective (Se stabileşte de autoritatea publică pe termen mediu şi inclusiv pentru anul pentru care se aprobă bugetul)
bugetul)

Descriere (Se oferă o descriere generală a structurii programului/subprogramului şi cuprinde activităţile

activităţile principale şi
narativa responsabilii de gestionarea programului)

performanţă (Indicatorii de produs şi eficienţă se completează de către toate instituţiile bugetare, iar indicatorii de
II. Indicatorii de performanţă
rezultat se stabilesc de către autorităţile publice) 

Unitatea AB-2 AB-1 AB AB+1 AB+2 AB+3

Categoria Cod Denumirea de măsură 
măsură 
Executat Executat Aprobat Proiect Estimat
Estimat Estimat

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

  1.
t
a
tl
u
z
.....
e
r
e
D n

  1.
s
u
d .....
o
r
p
e
D n

  1.
ă
ţ
n
ei ....
ci
f
e
e
D n

III. Cheltuieli, mii lei 

lei 

Cod AB-2 AB-1 AB AB+1 AB+2 AB+3

Denumirea
P3/tip ECO Executat Executat Aprobat Proiect Estimat Estimat

58
 

Conducătorul
Conducă torul instituţie
instituţieii ______________  _______________
 _____________________
______

(Semnătura) (Numele, prenumele) 

Şeful subdiviziunii economie şi finanţe 

finanţe   _____________ _____________________

(Semnătura) (Numele, prenumele) 

Şeful Serviciului responsabil de politici 1) _____________ _____________________

(Semnătura)   (Numele, prenumele)

Data: _________________

1
) Se semnează doar programeleg
programelegeneralizate
eneralizate ale autorităţii publice la nivel de subprogram. 

59