SISTEMUL DIGESTIV

Cavitate bucală

Faringe

Esofag

Stomac

Intestin subţire
Intestin gros
Anus
Sistemul digestiv este format din tubul digestiv şi glandele anexe.
Tubul digestiv este alcătuit din : cavitatea bucală,faringe, esofag,
stomac, intestin subţire, intestin gros şi anusul.
 Glande gastrice

Glande intestinale
 Bolta palatină

Omuşorul

Limba

Alcătuită din :
Dinţii
- peretele superior ( bolta palatină
şi omuşor )
-peretele inferior ( limba cu
papilele gustative )
- pereţii laterali ( obrajii )
 Dinţii sunt înfipţi în
alveolele dentare situate pe
maxilarul superior şi inferior.
Dentiţia definitivă este formată din
32 de dinţi , repartizaţi în funcţie
de următoarea formulă dentară :
-Incisivi – 2 / 2
- canini – 1 / 1
-Premolari -2 / 2
-Molari – 3 / 3
 Incisivi
Canini

Premolari

Molari
 Glande salivare

Glandele salivare se află la nivelul cavităţii bucale.

Ele produc saliva pe care o elimină prin canale speciale
la acest nivel.
Organ situat în continuarea cavităţii bucale, la nivelul căruia
se întâlneşte calea digestivă cu cea respiratorie.
Prezintă la exterior o pătură musculară dublu stratificată, cu
fibre longitudinale şi circulare.
Interiorul faringelui este căptuşit de o pătură mucoasă.
Organ tubular, lung de 25 cm, ce străbate toracele şi
diafragma.
Comunică cu stomacul prin orificiul cardia.
Stomacul:
- este o dilataţie a tubului digestiv
- capacitatea este de aproape doi litri
Aşezare:
- în partea superioară stângă a cavităţii
abdominale
sub diafragmă
Structura externă:
- forma literei „ J ”
- prezintă două curburi - marea curbură
- mica curbură
- comunică cu - esofagul - orificiul cardia
- intestinul subţire - orificiul pilor
STOMACUL
Structura internă:
- peretele muscular - fibre musculare
orientate: - longitudinal
- circular
- oblic
- mucoasa gastrică - glande gastrice ce
secretă sucul gastric
Sucul gastric:
- lichid limpede incolor
- apă - 99%
- enzime
- mucină
- acid clorhidric - rol bactericid
Intestinul subţire
Cel mai important şi cel mai lung segment al tubului digestiv
Structura externă:
- forma tubulară
- alcătuit din două porţiuni - duodenul - 25 - 30 cm
- formă de potcoavă
- intestinul liber - 3 - 4 metri lungime
- se îndoaie formând cute
(anse intestinale)
Structura internă:
- peretele muscular – fibre musculare dispuse - longitudinal
- circular
- mucoasa intestinală – mici proeminenţe – vilozităţi intestinale
 Este situat în partea dreaptă
a abdomenului, sub diafragmă.
Secretă bila ( depozitată în
vezica biliară ) şi eliminată prin
canale în duoden
Este situat în spatele stomacului. Partea sa exocrină
secretă sucul pancreatic.
Vilozităţile intestinale: - bogată reţea de capilare
- vas limfatic
- ţesut epitelial unistratificat
În mucoasa intestinală se găsesc glande intestinale ce
produc sucul intestinal.
Sucul intestinal conţine: - apă
- enzime
- mucină
 VILOZITĂŢI
INTESTINALE
Intestinul gros: lungime 1, 5 – 2 metri
Structura externă: - cecum - tubuşor - apendice - apendicita
- colon - ascendent
- transversal
- descendent
- sigmoid
- rect - se deschide la exterior prin orificiul
anal
Structura internă: - peretele muscular - trei benzi dispuse
longitudinal de-a
lungul intestinului
- mucoasa – numeroase pliuri şi glande
producătoare de mucus care
ajută la eliminarea materiilor
fecale
◼ Digestia- reprezintă totalitatea transformărilor
(mecanice, fizice şi chimice), suferite de
alimente până la stadiul de produşi simpli,
asimilabili, numiţi nutrimente.

◼ Absorbţia intestinală- reprezintă trecerea

nutrimentelor la nivelul vilozităţilor intestinale
(jejun, ileon) în sânge
Cavitatea bucală: -masticaţia
-îmbibarea alimentelor cu salivă şi
formarea bolului alimentar

Deglutiţia: reprezintă înghiţirea bolului alimentar, care ajunge

din cavitatea bucală în faringe şi apoi în esofag (omuşorul
închide coanele, epiglota închide laringele)

Rezultatul digestiei gastrice este: chimul gastric, semilichid

(pastă)

Rezultatul digestiei duodenale este: chilul intestinal, lichid

Materialele care nu au fost absorbite în intestinul subţire

formează materiile fecale care vor traversa intestinul gros
şi vor fi eliminate la exterior prin actul defecaţiei.
 ALIMENTELE

◼ APĂ
◼ SĂRURI MINERALE
◼ VITAMINE
◼ GLUCIDE: amidon, zaharoză, lactoză
◼ PROTEINE
◼ LIPIDE: trigliceride, colesterol, fosfolipide
 TRANSFORMĂRILE ALIMENTELOR

◼ MECANICE: masticaţia
◼ FIZICE: dizolvarea, emulsionarea
◼ CHIMICE: descompunerea substanţelor
sub acţiunea enzimelor digestive
Substanţa Locul digestiei Enzima Produşi Absorbţie
finali

Amidon Cavitate bucală Amilaza salivară Glucoză -Absorbite

Zaharoză Amilaza pancreatică Fructoză -Transportate
Lactoză Duoden Galactoză portal la ficat
-Depozitate
(GLUCIDE) jejun
sub formă de
glicogen

Proteine Stomac Proteaze Aminoacizi -Absorbite

duoden (enzime (AA) -Transportate
proteolitice) din suc portal la ficat
gastric, pancreatic -în celule
şi intestinal

Trigliceride Stomac (lipide Lipaza gastrică Acizi graşi -absorbite

Colesterol care nu necesită şi glicerol -portal TG
Fosfolipide emulsionare) Săruri biliare colesterol ajung la ficat
(LIPIDE) Lipaza pancreatică -colesterolul în
Duoden Lipaza intestinală limfă şi sânge
ADNOTAŢI DESENELE CU COMPONENTELE
SISTEMULUI DIGESTIV