Clasa insecta clasificare

Subclasa Apterygota
Subclasa Pterigota

SUBCLASA Apterigota (primitive), fara aripi . Dimensiuni mici

, cuticula mai slab chitinizata , au apparat bucal adaptat pt rupt si
mestecat dar sunt entognate , retrase in cap .Un character
primitive al lor este ca prezinte apendice pe abdomen. Sunt
intalnite in biotopuri umede si majoritatea sunt detritofage.
Ordine:
Collembola ( semn distinctive este aparatul pentru sarit cu
ajutorul furcii )
Protura- aspect viermiform si sunt albicioase
Diplura- albicioase cu stili pe abdomen si cerci foarte lungi
Thysanura- un pic mai mari ~1cm corp turtit dorsoventral
acoperit cu solzi argintii , mai latita anterior si se ingusteaza spre
capatul abdomenului , au ochi compusi
Dezvoltarea Apterigotelor este prin anamorfoza la proture si
celelalte dezvoltare heterometabola
2SUBCLASA Pterigota – insect superioare sau insecte adv.
Prezinta aripi sau au avut aripi si au disparut secundar din cauza
adaptarii unui anumit mod de viata .
Dezvoltarea postembrionara poate fii heterometabola sau
holometabola
INSECTE CU METAMORFOZA
INCOMPLETA.heterometabola
Ordinul Ephemeroptera ex: Ephemera vulgate – larvele sunt
acvatice si adultii terestrii. Dezvoltarea larvara dureaza mult ,
intre 1 an si 3 iar adultul traieste intr o ora si 1 saptamana.
Adultii au piesele bucale nefunctionare , regresate , antene
scurte si ochi mari .Aripile membranoase ambele perechi . Cele
anterioare sunt mult mai mari fata de cele posterioare , iar in
repaus stau ridicate vertical lipite una de ele cu fata dorsala una
de alta .Adultii prezinta 3 prelungiri 2 cerci pe lateral si cel din
mijloc paracerc .Larvele sunt fito/detritofage .pe lateralul
abdomenului prezinta branhii traheene . sunt dulcicole , intalnite
de la nivelul marii pana la alt mari , hrana importante pentru
pesti , sunt importanti bioindicatori ecologici .
Ord Plecoptera adultii sunt terestri si larvele acvatice au corpul
alungit si cuticula slab chitinizata antele sunt lungi iar ochii sunt
mici .Aripile sunt membranoase fumurii cele anterioare sunt mai
inguste si cele posterioare mai late cu nervatiune foarte bogata ,
zborul lor este greoi nu sunt foarte bune zburatoare . sunt
crepusculare . Piesele bucale sunt functionale ap bucal pt rupt si
mestecat fitofage si detritofage , prezinta 2 cerci foarte lungi .
Larvele sunt acvatice pot avea branhiile pe cap pe torace sau pe
abdomen. Si larvele plecopterelor sunt bioindicatori . Adultii au
viata scurta traiesc maxim 2-3 sapt.
Ord Odonata ( libelule ) Larvele acvatice , adultii terestrici
.Foarte bune zburatoare . Aripile lor sunt foarte inguste si
lucesc / sticlesc in repaus majoritate le tin in lateral , nervatiune
foarte deasa. Capul lor este mare cu ochi mari si este foarte
mobil . Aparat bucal adaptat pentru rupt si mestecat . Piesele
aparatului bucal sunt foarte ascutite asemanatoare cu niste dinti .
Prezinta cerci foart foarte scurti . Larvele au aparatul bucal
foarte dezvotat ca o masca pe fata .
Ord Orthoptera.
Acelasi mediu de viata si larva si adult .In general au dimensiuni
mari , capul este mare si protoracele bine dezvoltat .Ap bucal pt
rupt si mestecat .Arpile anterioare sunt tegmine , cele
posteiroare membranoase , pradatoare sau fitofage . Au organe
stridulante si organe timpanale.A treia pereche de picioare
adaptate la sarit .
Genul Deinacrida sp. Ajunge la dimensiuni foarte mari 10cm si
35 g in noua zeelanda . Au ajuns asa prin gigantism insular.
Ordinul Mantodea
Si larvele si adultii sunt terestri , pradatoare , cu picioarele
anterioare prehensile adaptate la prins . Cap triunghiular , foarte
mobil ochi mari , ap bucal rupt si mestecat , protoracele foarte
lung si inguste , arpile tegmine si membranoase. Oale sunt
depuse in ooteci . Majoritatea traiesc in zone tropicale si putine
in temperate , sunt heliofile , iubesc soarele .
Ordinul Phasmodea – phasma fantoma – imita crengute sau
Frunze , au talie mare de la 5 cm pana la …
Capul este foarte mic , apparat bucal adaptat la rupt si mestecat ,
mezotoracele este cel alungit , pot sa fie inaripate sau cu aripi
absente , raspandite mai ales in zone tropicale , sunt fitofage
nocturne si sunt foarte lente .Se apara prin camuflare , pot sa isi
autotomizeze membrele ( auto taiere ) tanatoza face pe mortu si
are glande toracice care secreta o substanta defensive pe care o
imprastie pana la 30 cm distanta , aripile sunt tegmine.
Carausius morosus -din india se creste In laboratoare pentru
studii , este mare si se inmultaste prin partenogeneza si traieste
un an .
Phoebaeticus chani ajunge la 35 cm in Borneo.
Phryganistria chinensis peste 62 cm in asia .
Ordinul Blattodea / Blattaria si larvele si adulti terestri
Ap bucal rupt si mestecat , picioare adapt la fugit , masc aripi
mai mari nocturne , lucifuge ( fug de lumina ) cateva specii
antropofile protoracele mare cap mic , prima pereche tegmine si
a doua membranoase. Au tendinta de a sta impreuna .
Macropanesthia rhinoceros – specie mare din Australia8 cm 35 g
longevitate pana la 10 ani
Ordinul Dermaptera- mediu de viata terestru , prezinta la capatul
abdomenul 2 cerci foarte dezv , aripile anterioare sunt scurte
pieloase si nesuprapuse , aripile posterioare sunt membranoase ,
pliate sub cele anterioare sau pot lipsit .Ap bucal pt rupt si
mestecat , abdomen alungit . Exsita si dermaptere parasite si
aceastea au ochi redusi sau absenti , paraziteaza lilieci ,
omnivore . Femelele protejeaza ouale si larvele tinere
Titanolabis colossea -din Australia 6,5 cm
Ordinul Anoplura -paduchii -dimensiuni mici pana la 5-6 mm
culoare galbuie sau bruna , ochi slab dezvoltati , fara aripi , si au
ap bucal adaptat la intepat si supt, hematofagi ectoparasite pe
mamifere , Pediculus humanus – paduchele capului la om . in
tubul digestive au bacterii simbionte care ajuta sa digere sangele
Ordinul Heteroptera – ap bucal intepat si supt , arpipi hemielitre
si membranoase , glandele odorante cu rol defensiv secreta subst
repelante . pot fii parazite , pradatoare sau fitofage m traiesc in
mediu terestru , acvatic si semiacvatic( pe pelicula superficiala a
apei ) foarma corpului , puternic turtite dorsoventral la cere
terestre , la semiacvatice alungit si foarte turtit , si varabila la
acvatic .
Fam Belastomatidae dimensiuni foarte mari parti tropicale si
subtropicale , masculul duce ouale pe spate , sunt folosite ca si
delicatese culinare
Halobates sp 5 specii care traiesc in largul oceanelor .
Micronecta scholtzi 1 mm si striduleaza
Ordinul homoptera – apparat bucal intepat si supt , toate sunt
fitofage aripi homonome si membranoase si unori lipsesc ,
pozitia aripilor dealungul corpului pe langa abdomen , nu se
suprapun formeaza un unghi in forma de acoperis , capul are
mobilitate foarte redusa, rigid
Afide diminensiuni milimetrice produc pagube in recolta , specii
daunatoare .Au cicluri de viata foarte complexe .nr mare de
generatii pe an
Cicadele au corpul latit anterior si ascutit cu forma conica , au
picioare adaptate la sarit , si masculii unor specii striduleaza
Magicicada septendecim cea mai mare pe continental nord
American traieste 17 ani , forma de larva traieste mult .
Odrinul isoptera termitele – organizare sociala
Insecte cu metamorfoza holometabolan:
Ord Coleoptera raspandite pe tot globul (helichus sp larvele
traiesc in ediu terestru iar adultii in mediu marin)
Prima pereche de aripi sunt elitre , protejeaza a doua pereche de
aripi membranoase
Aparatul bucal rupt si mestecat , exista insect cu mandibule
exagerat de dezv Lucanus cervus .
Pot ajunge la dimensiuni foarte mari Titanus giganteus
Macridintia cervicornis 17 cm amandoua
Dynastes Hercules 17 cm cornul jumatate din dimensiune
( padure amazoniana)
Goliathus sp Africa 11 cm 100g
Unele coleoptere produc sunete lovesc pronotul de lemn
Anobiidae
Au tot felul de modalitati de aparere de la colorit , la substante
sau mimeaza moartea , pana la un gaz toxic la gandacul
bombardier
Lampyridae ( licuriciul ) au loc reactii enzimatice in zona
abdomenului la alte specii se dadoreaza unor bacterii
bioluminescent in fiecare stadiu de dezvoltare
Ord Hymenoptera raspandite peste tot dar cea mai mare
varietate in regiunile calde
Aripi membranoase inguste si perechea a doua a ~jumatate din
prima
Ap bucal nu este o unitate , cele inferioare rupt si mestecat si
culmineaza cu cel modificat de la albina de supt si lins , intre
cele doua sunt multe forme intermediare . Exista si diferente de
la un sex la altul .
Pot prezenta diferite adaptari la picioare , la albine si rudele
sale , de le perechea a 3 a de picioare prezinta un saculet pentru
colectarea polenului . Exista o perie la nivelul tarsului si un
cleste intre tars si tibie cu care rostogoleste grauntele de polen
pana in saculet . Exista hymenoptere aptere ( furnicile ) . Exista
hymenoptere de 0.1 mm care au aripile prevazute cu mici
perisori care le ajuta sa inoate in cautarea de niste oua de insecte
in care isi depun ele ouale . Exista diferite modalitati de
conectare a abdomenului cu toracele
Ord Lepidoptera multe specii locul 3 -aripi foarte mari relative
al marimea corpului prevazute cu solzi formatiuni pline cu aripi
asezate ca tiglele
Ap bucal adaptat la supt , numite spiritrompa au o larga
raspandire incluzsiv in conditii vitrege
Exemplare foarte mari Attacul atlas – prin padurile din sudestul
asiei , anvergura aripilor poate depasi 25 cm
Ornithoptera alexandrae femela peste 30 cm aripile
Exista lepidoptere aptere unde larva nu are aripi
Acherontia Atropos comunicare Acustica , elimina aer cu putere
prin faringi
La nueroase specii de molii exista comunicare prin ultrasunete
pentru atragerea sexului opus
La molile tigru ultrasunete sunt folosite pentru derutarea
lilieciilor care vor sa le manance
Specii de lepidoptere care migreaza , ce mai spectaculoase sunt
ale fluturelui monarah Din sudul canadei pana in mexic 4000 km
in 8 saptamani se succed 3 4 generatii . Exista fluturi care se
hranesc cu sange care se scurge din ranile mamiferelo Calyptra
vampiri
Ord Diptera intalnite pe toate continentele chiar si in antartica si
artica
Si mediu acvatic si terestru
Prima pereche membranoasa putin vascularizata a doua
metamorfozata in haltere cu rol de echilibru
Ap bucal de intepat si supt si lins labial .regimul alimentar paote
varia in functie de sex
La unele muste , de cal , trompa suferit modificari si inteapa
Ochii sunt foarte mari
Antene la muste aristate , la tantari , variaza , subtiri si lungi
Asilidae – asilide muste pradatoare cu dinti care perforeaza
victima si sug continutul
In noua zelanda exista o specie de tantari in pesteri , iar larvele
lumineaza si secrata margelute de mucus in care prinde prada
Ord Siphonaptera -puricii raspanditi in toata lumea
Ap bucal are forma unui tub se mai numesc aphaniptera de la
aphanen nevazut aripile sunt nevazute sunt aptere ap bucal de
intepat si supt
Corp comprimat lateral perechea a treia adaptata la sarit
Or trichopteran – larvele acvatice isi construiesc tuburi ( casute )
din matase cu particule din mediu
Aripile sunt acoperite cu par zbor rapid, traiesc pe langa ape
Traiesc foarte putin o zis sau cateva . majoritatea nu se hranesc
ca si adulti
Ordinul Planipennia aripi membranoase cu nervatiune foarte
deasa , apparat bucal mesticator sunt afidofagi , unele specii
nectinavore sau sucuri dulci
Mirmeleonidele se hranesc cu insect , larva se umeste leul
furnicilor sta ascunsa in sol sic and trece o furnica si se hraneste
cu ele
Ord Mecoptera piese bucale masticator situate in varful unui
rostru , aripi membranoase lungi lao familie abdomenul curbat
dorsat Parnopidae
Ord Megaloptera – muste de mal – viata scurta pe langa ape
populare , aripi membranoase care depasesc abdomenul ap
bucal mesticator
Ord Raphidioptera protoracele foarte lung , aripi membranoase
nervatiunea foarte deasa , masticator sunt entomofage mananca
insect femelele au ovipozitorul foarte lung si flexibil .