ORD Himenoptera locul 2 ca diversificare

Aripi membranoase
Apparat bucal nu este uniform , variaza de la cel pentru rupt si mestecat
pana la supt si lins , mandibulele prezente mereu
, le folosesc pentru onfectionarea cuibului
Metamorfoza hollometabola .
Urocerus gigas- Vispea mare de lemn
2 perechi de aripi membranoase
4 stadii de dezvoltate
Masculii adulti 10-30 mm si 15-40 mm femelele
Antenele ambelor sexe sunt filiforme si lungi
Europa si asia de nord
Prefera copacii expusi soareluir
Ataca principal copaci slabiti sau raniti , arbori morti , fiind xilofagii.
Nu inteapa
Rhyssa persuasoria una din cele mai mari din Europa10-20 mm la
masculi si 20-40 mm la femlele , plus ~ 20-40 mm ovipozitorul care este
mai mare ca corpul
Este o specie parazitta care se gaseste adac in lem si isi depunde ouale
pe larve care traiesc in lemn ( larvele de la uroceus) care traiesc in
cherestrea care devin o suursa de hrana si un incubator pentru
descendenti . colorit negru cu pete albe pe intrg corpul cu picioare
rasinoase.
Vespa crabro- este cea mai mare viese originara din Europa . are un
colorit dungat maro cu galben . muncitorii au o medie de apox 25 m
lungime in timp ce reinele mai mari pot ajunge la 35 mm doar femele au
un ovipositor , masculii nu pot intepa.
Prefera sa contruiasca cuiburi in locuri intunecate , de obicei trunchiuri
de copaci . regina depune oua in fagurii din interiorul cuibului . sunt in
mare parte carnivore si vaneaza insect mari , dar se hranesc cu fructi
cazute si alte surse de alimente zaharoasa .
Apis melifera – albina
Lucratoarele strang nectarul care in gusa se combina cu saliva si se
transf in miere , se depune in figure.
Albinele lucratoare lucreaza cel mai mult in stup
Albinele lucratoare treiesc cateva 2 3 luni .
Matca depune 2000-3000 de oua pe zi , traieste 5 ani , cateva sute de
trantori care se imperecheaza cu matca
Trantorii nu au ac
Albinele sunt raspandite pe tot globul fara alt mari si regiuni polare
Are rase diferite .
Au colorit maro cu galben .
Dupa 1 an doi trebuie schimbata matca
Durata de viata a lucratoarei depinde de uzura .
A treia pereche de picioare are nist cosulet in care aduna polen .
Polenul este transformat in hrana
Astfle albinele eclozate in sezonul active traiesc doar 40 de zile ,
albinele eclozate toamna traiesc pana in primavera viitoare .
In perioada de ponta regina este atent ingrijita de albinele lucratoare .
Au antene geniculate compuse au 2 perechi de aripi cele anterioare mai
mare
Procesul de intepare si de moarte se numeste autotomie .
Bombus sp- bondarul
Asemanator cu albina mai mare si parasos negru cu galben , foarte usor
de recunoscut . este o insecta coloniala , prezinta un polimorfism
asemanator cu al albinelor .
In pamant preferabil in cuiburilor unor mamifere sau in golurile de la
baza copaciilor batrani isi organizeaza la 300 400 de indivizi
In aceste colonii se construiesc faguri in care se depun oua si o miere
dulce amaruie specifica.
Inteapa numai femelele avand ovipozitorul transformat in ac ca la albina
Adultii se hranesc cu polen si nectar rar din rezervelor .
In toamna aproape toti mor , raman doar femelel fecundate
Larvle sunt ingrijite pana la maturitate cand devin lucratoare .
Vespula germanica- 20 mm au reginele colorit negru galben abdomen
ingust are ac neted
Intalnita aproape peste tot in jurul fruncelor , mananca boabe coapte de
struguri si fructi . cuiburile au un aspect de hartie .
Xylocopa violacea – isi face cuiburile in lemn uscat , in streasina caselor
sau grajdurilor ,in muzeul satului .corp negru si aripi violet ( gargaune
sau barzaune ) femelele au ac , este o specie solitara
Lasius niger furnica neagra comuna .gasita in toata Europa si pe alte
continente . se gaseste in aproae orice zona uscata deschisa unde
pamantul este incalzit de soare . au mandibulele foarte puternice pentru
aparare
Linie evolutive deutorostomieni- blastoporul da nastere orificiului anal
iar orificiul bucal este de neoformatie ( se formeaza nou nu din ceva deja
existent ) mezodermul ia nastere prin enterocelie se invagineaza stratul
intern endoderma. Din endoderm migreaza se invagineaza intre endo si
ectoderm
Increngatura Echinoderme
Specii marine cunoscute ca – Steaua de mare , arici de mare , castravete
de mare prezinta placi calcaroase in tegument si diferite proeminente la
exterior , cu rol de protective
Asteris rubens ( Steaua de mare )
Are cinci brate conice , inclinate cu pete mici , albe .
Culoarea corpului de obicei bruna pana la portocaliu palid .
Poate ajunge pana la 30 cm
Exemplare smici sunt rigide far cel mai mari sunt destul de moi .
In toate marile din emisfera Nordica , si in marea Neagra .
Orificiul anal este in mijloc , dorsal .
Ventral este orificiul bucal
Este pradatoare , manaca pesti mici crustacea scoici
Isi scoate stomacul afara , secreta sucuri digestive si apoi il invagineaza
inapoi .
Pe fiecare brat ventral prezinta santuri ambulatoare prevazute cu
picioare ambulacrare , niste tumusoare cu ventuze in varf
Arbacia lixula -ariciul de mare
Corpul are forma unei emisfere
Tepii sai sunt puternici au aproape aceasi lungime
Culoare sa este negru
Maxim 10 cm iar acele au 3cm
Ape foarte putin adanci pana la 30 de m adancime .
In marea egee foarte comun
Este fitofag , manana alge
Orificiul ventral cu orificiul bucal prezinta o piramida cu 5 fete
calcatoase cu varful spre exterior , structura se numeste lanterna lui
aristotel