GINECO

CURS 6 TUMORI MALIGNE ALE APARATULUI GENITAL

LEZIUNI PRECANCEROASE

Jonctiunea scuamocilindrica a colului uterin este o zona de proliferare activa a celulelor

scuamoase. La pubertate, datorita influentelor hormonale, marginea scuamoasa incepe sa invadeze
epiteliul cilindric unistratificat mucosecretor, creand o zona de metaplazie (zona de transformare).
Contactele sexuale genereaza, uneori, o serie de anomalii celulare, care, in timp, pot avea ca rezultat
displazia celulelor scuamoase sau chiar cancerul. Exista grade diferite de displazie, definite prin gradul
de atipie celulara; toate aceste tipuri trebuie tinute sub observatie si tratate, daca persista sau se
agraveaza. In prezent potentialul malign al unei leziuni nu poate fi predictionat. Unele leziuni raman
stabile perioade lungi de timp, unele regreseaza, iar altele avanseaza.

Clinic

Nu exista semne sau simptome specifice pentru neoplazia cervicala intraepiteliala. Diagnosticul
prezumtiv se face pe baza screening-ului citologic al unei populatii asimptomatice, fara modificari
cervicale vizibile macroscopic. Toate leziunile cervicale vizibile vor necesita biopsie.

Diagnostic

Examenul citologic Babes-Papanicolau – proba se recolteaza inafara perioadei menstruale.

Rezultatul descrie celulele anormale, existenta unei infectii, inclusiv semnele infectiei HPV.

Colposcopia – vizualizarea colului, cu o marire de 10-20 de ori, permite aprecierea dimensiunii si

marginilor zonei de transformare precum si determinarea extinderii in canalul cervical.

Testarea HPV – existenta infectiei cu HPV este asociata in grad inalt cu aparitia leziunilor
precanceroase si a celor canceroase.

Biopsia – datele obtinute in urma biopsiei cervicale si a chiuretajului endocervical sunt importante
in stabilirea deciziei terapeutice.

Profilaxie

Cancerul cervical nu apare niciodata la virgine; dpdv epidemiologic, este legat de numarul
partenerilor sexuali pe care i-a avut femeia, precum si de numarul celorlalte partenere pe care le-a avut
fiecare dintre acestia, deci este legat si de riscul de transmitere a HPV. Utilizarea diafragmei sau a
prezervativului a fost asociata cu un efect protector. Femeile care utilizeaza timp indelungat
anticonceptionale orale dezvolta mai frecvent displazii si cancere cervicale. Si fumatoarele prezinta, de
asemenea, un risc superior. Masurile profilactice cuprind urmatoarele:
1
 -screening citologic regulat, pentru detectarea modificarilor

- limitarea numarului de parteneri sexuali

- utilizarea unei diafragme sau a prezervativului

- renuntarea la fumat

- preventia infectiei HPV (vaccin)

Tratament – este functie de gradul si extinderea neoplaziei intraepiteliale

Cauterizarea sau crioterapia – in cazul leziunilor mici, neinvazive

Laserterapia cu CO2 – sub ghidaj colposcopic, pentru leziunile mari, vizibile

Rezectie cu ansa – cand leziunea este clara si vizibila in intregime

Conizatia colului – extirparea chirurgicala a intregii zone de tranformare si a canalului

endocervical

Urmarirea – supravegherea atenta este absolut necesara, deoarece exista posibilitatea unor
recidive

CARCINOMUL COLULUI UTERIN

Cancerul apare initial intraepitelial. Stadiul preinvaziv este diagnosticat frecvent la femeile cu
varste intre 25 – 40 ani si este initiat de infectiile cu HPV. Pentru a deveni invaziv (sa invadeze celelalte
tesuturi ale colului) sunt necesari 2 pana la 10 ani. De obicei, dupa invazie, pacientele netratate sau care
nu raspund la tratament decedeaza in 3-5 ani.

Clinic

Cele mai frecvente simptome sunt: metroragia, sangerarile postcoitale si ulceratiile cervicale. In
stadii avansate pot aparea secretii sanghinolente sau purulente, urat mirositoare, nepruriginoase.
Tenesmele vezicale sau rectale, fistulele sau durerea sunt manifestari tardive.

Paraclinic – dupa efectuarea unui frotiu Babes-Papanicolau care se dovedeste pozitiv, biopsia
cervicala si chiuretajul endocervical reprezinta etapele necesare pentru determinarea extinderii si a
profunzimii invaziei. Ecografia, CT abdomino-pelvina si RMN sunt necesare pentru a determina invazia
organelor vecine si existenta metastazelor la distanta.

Stadializarea - carcinomul colului uterin are in evolutie patru stadii, fiecare cu 2 substadii,(IA, IB,
IIA, IIB, IIIA, IIIB, IVA, IVB), functie de invazia organelor vecine, metastazele la distanta si invazia
ganglionilor. Stadiile III si IV prezinta invazia organelor vecine si metastaze la distanta; deasemenea se
2
produce compresia organelor vecine, cu manifestari specifice (compresiunea ureterlor – hidronefroza si
in final insuficienta renala, compresiunea plexului lombosacrat – afectare neurologica, compresiune pe
vasele de sange sau limfatice – edem masiv al membrelor inferioare).

Tratament

Cancerele in stadii incipiente pot fi tratate chirurgical (histerectomie) sau prin radioterapie.
Stadiile avansate impun radioterapia ca masura obligatorie.

CARCINOMUL CORPULUI UTERIN

Apare mai ales la femeile intre 50 si 70 de ani. Femeile ce au primit anterior tratament cu
estrogeni prezinta un risc crescut de aparitie a bolii, risc ce se mentine cel putin 10 ani. Alti factori de
risc: obezitate, nuliparitate, diabet zaharat, ovare polichistice virilizante, utilizarea prelungita a
tamoxifenului in tratarea cancerului mamar.

Clinic

La 80% din cazuri debutul clinic este cu o hemoragie. Durerea apare tardiv in evolutia bolii, odata
cu aparitia metastazelor sau a suprainfectiilor.

Ecografia cu sonda endovaginala este utila pentru determinarea grosimii endometrului, ca

indicator al unei posibile transformari neoplazice. Singura metoda diagnostica de certitudine este
prelevarea de fragmente endometriale.

Profilaxia – prelevarea imediata de biopsii de la pacientele care relateaza hemoragii uterine

postmenopauza, pot depista numeroase cazuri incipiente sau pot confirma suspiciunea clinica de cancer
endometrial.

Tratamentul – consta in histerectomie totala cu anexectomie bilaterala

CANCERUL DE OVAR

Cancerul ovarian este tumora cu cel mai intunecat prognostic dintre toate procesele maligne
genitale.

Clinic

Cancerul ovarian este neoplazia cea mai putin simptomatica, pana cand intereseaza si alte organe.
In momentul diagnosticarii, 55-60% din cazuri se afla in stadiile III sau IV.

Diagnosticul trebuie sa tina cont de:

3
 -prezenta acuzelor digestive la o femeie peste 40 de ani

- factorii de risc: varsta (mai ales peste 60 de ani), status marital (risc mai mare la necasatorite),
paritatea (risc mai mare la nulipare), tratament indelungat cu estrogeni, HTA, obezitate

Simptome: distensie abdominala cu dureri in etajul inferior, existenta unei formatiuni pelvine sau
abdominale, sangerari vaginale, tulburari vezicale, greturi, varsaturi, scadere ponderala.

Examene paraclinice – ecografia, tomografia, RMN, markeri tumorali

Stadializare

Stadiul I – tumora limitata la ovar

Stadiul II – tumora intereseaza ovarul si are extensie pelvina

Stadiul III – tumora intereseaza ovarul, se extinde inafara pelvisului si sunt prinsi ganglionii
inghinali sau retroperitoneali

Stadiul IV – apar metastaze la distanta

Tratament

Tratamentul chirurgical este tratamentul primar si principalul mijloc terapeutic capabil sa

determine vindecare. Exista si cancere ovariene chimiosensibile, al caror prognostic este net superior.