Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
In aceste conditii se impune gasirea unei solutii care trebuie sa intruneasca doua
conditii deosebit de importante : in primul rand respectarea prescriptiilor energetice si a
indrumarelor de proiectare si in al doilea rand obtinerea rapida a rezultatelor. O astfel de
solutie este « programul de calcul mecanic », PCM.
Notiunile care stau la baza programului PCM si care dealtfel sunt principalele notiuni
care trebuie luate in considerare pentru efectuarea unui calcul mecanic corect, sunt :
- caracteristicile meteo ale zonei in care este amplasata reteaua : presiunea dinamica de
baza a vantului, grosimea stratului de chiciura;
- parametrii fizici ai conductoarelor : diametru, sectiune efectiva, modul de elasticitate,
coeficient de dilatare liniara;
- caracteristici stalpi : dimensiunea la baza si varf, momentul de exploatare
- coeficienti de calcul, de siguranta, etc.
Efectuarea unui calcul mecanic impune parcurgerea urmatoarelor etape :
1. determinarea incarcarilor normate si de calcul pentru conductoare si pentru celelalte
elemente componente ale liniei electrice
2. determinarea deschiderilor critice si a sarcinii critice. Acestea determina starea de
dimensionare a conductorului in functie de deschiderea medie in panoul de intindere.
Cele trei posibile stari initiale de dimensionare sunt : -15°C, -5°C + chiciura + vant
sau 15°C + vant maxim.
3. determinarea tractiunii orizontale in conductor la starea de dimensionare.
4. determinarea tractiunilor orizontale pentru toate starile impuse. Tractiunile pentru alte
stari se obtin prin rezolvarea ecuatiei de stare care este o ecuatie de gradul trei. Pe
langa starile amintite la pct. 2, importanta este starea la 40°C pentru ca in unele situatii
sageata maxima a conductorului se obtine la aceasta stare.
5. determinarea tractiunilor pentru momentul in care conductorul a ajuns la fluaj maxim
6. determinarea sagetilor conductoarelor pentru diferite deschideri. Sageata intr-o
deschidere este strans legata de valoarea deschiderii medii in panoul de intindere fiind
necesar a se repeta calculul pentru diferite deschideri medii.
7. avand sagetile cablurilor se trece la verificarea respectarii distantelor minime
admisibile in deschideri intre diferitele nivele (ex. intre nivelul LEA JT si nivelul
CaTV sau nivelul LEA MT si nivelul LEA JT, in cazul liniilor comune MT+JT). Se
verifica respectarea gabaritelor si pentru fluaj maxim adica dupa zece ani de
exploatare a retelei.
8. determinarea deschiderilor maxime admisibile pentru fiecare tip de stalp in parte.
Aceasta componenta este deosebit de importanta pentru stalpii de sustinere in
aliniament. Acesti stalpi in general au un moment de exploatare mic, fiind
dimensionati pentru incarcari de baza ale retelei. Din calcule rezulta ca prin incarcarea
suplimentara cu sarcini datorate retelelor de CaTV, LTc sau FO, momentul capabil al
stalpului poate fi depasit pentru deschiderile uzuale.
9. determinarea unghiului admisibil atat pentru stalpii speciali cat si pentru stalpii de
sustinere. Eforturile maxime la care sunt supusi stalpii de colt se obtin la starea -5°C +
chiciura + vant.
10. verificarea posibilitatii utilizarii stalpului ca stalp terminal de retea. Pentru siguranta,
pe langa starea -5°C + chiciura + vant, se verifica si la starea -30°C.
11. in cazul in care momentul capabil al stalpului este depasit pentru unghiul dorit sau
pentru cazul terminal, se analizeaza posibilitatea ancorarii acestuia.
Tabelul 1.
Deschidere medie (m) 30 40
Deschidere reala (m) Unghi minim admisibil
30 136 140.1
40 137.1 141
50 138.1 142
Este usor de observat ca diferenta medie de unghi dintre cele doua cazuri se situeaza in
jurul unei valori medii de 12°.
Pentru un caz concret de 145° concluzia ca reteaua rezista, este o concluzie eronata
care poate conduce la ruperea stalpului in caz de conditii meteo extreme, cu implicatii
serioase atat pentru proiectant cat si pentru beneficiarul retelei.
Bibliografie :
- STAS 831
- PE 104 si indrumare de proiectare conexe
- PE 106 si indrumare de proiectare conexe